The New Testament of our Lord and Saviour Jesus Christ

Mateo 1

1 Jesús ñacami “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, Abraham ñamasir'i, to yicõari, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami. Tire mu̶a masisere bojagu̶ ñari, ĩ ñicu̶a vãmere mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Ado bajiro vãme cu̶timasiñujarã ĩna: 2 Abraham ñamasir'i macu̶ ñamasiñuju Isaac. Isaac macu̶ ñamasiñuju Jacob. Jacob macu̶ ñamasiñuju Judá. To yicõari, gãjerã ĩ bederã quẽne ñamasiñujarã. 3 Judá rĩa Fares, to yicõari, Zara ñamasiñujarã. Ĩna jaco ñamasiñuju Tamar. Fares macu̶ ñamasiñuju Esrom. Esrom macu̶ ñamasiñuju Aram. 4 Aram macu̶ ñamasiñuju Aminadab. Aminadab macu̶ ñamasiñuju Naasón. Naasón macu̶ ñamasiñuju Salmón. 5 Salmón macu̶ ñamasiñuju Booz. Ĩ jaco ñamasiñuju Rahab. Booz macu̶ ñamasiñuju Obed. Ĩ jaco ñamasiñuju Rut. Obed macu̶ ñamasiñuju Isa'i. 6 Isa'i macu̶ ñamasiñuju U̶ju̶ David vãme cu̶tigu̶. David macu̶ ñamasiñuju Salomón. Ĩ jaco ñamasiñuju Ur'ias ñamasir'i manajo. 7 Salomón macu̶ ñamasiñuju Roboam. Roboam macu̶ ñamasiñuju Ab'ias. Ab'ias macu̶ ñamasiñuju Asa. 8 Asa macu̶ ñamasiñuju Josafat. Josafat macu̶ ñamasiñuju Joram. Joram macu̶ ñamasiñuju Uz'ias. 9 Uz'ias macu̶ ñamasiñuju Jotam. Jotam macu̶ ñamasiñuju Acaz. Acaz macu̶ ñamasiñuju Ezequ'ias. 10 Ezequ'ias macu̶ ñamasiñuju Manasés. Manasés macu̶ ñamasiñuju Amón. Amón macu̶ ñamasiñuju Jos'ias. 11 Jos'ias macu̶ ñamasiñuju Jecon'ias. To yicõari, ĩ bederã quẽne ñamasiñujarã. To bajiro ĩna bajiñariju̶, Israel sitanare ñejecõari, Babiloniana ĩnare juamasiñujarã, ĩnare rotiajeru̶arã. 12 Quẽna Jecon'ias macu̶ ñamasiñuju Salatiel. Salatiel macu̶ ñamasiñuju Zorobabel. 13 Zorobabel macu̶ ñamasiñuju Abiud. Abiud macu̶ ñamasiñuju Eliaquim. Eliaquim macu̶ ñamasiñuju Azor. 14 Azor macu̶ ñamasiñuju Sadoc. Sadoc macu̶ ñamasiñuju Aquim. Aquim macu̶ ñamasiñuju Eliud. 15 Eliud macu̶ ñamasiñuju Eleazar. Eleazar macu̶ ñamasiñuju Matán. Matán macu̶ ñamasiñuju Jacob. 16 Jacob macu̶ ñañuju José. Ĩ ñañuju Mar'ia manaju̶. So ñañuju “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, Jesús jaco. 17 Abraham rĩa jãnerabatia, David ĩ ñamasiariaju̶ne ju̶aãmo cõro, gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñasu̶omasiñujarã. Abraham macu̶ ñamasiñuju Isaac. Isaac macu̶ ñamasiñuju Jacob. To bajiro mani cõĩaruji vajama, David ĩ ñamasiriajau̶ne ju̶aãmo cõro, gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã ĩna. Tiju̶ bero, quẽna David macu̶ ñamasiñuju Salomón. Salomón macu̶ ñamasiñuju Roboam. To bajiro mani cõĩaruji vajama, Babilonia macaju̶ Israel sitanare ĩna jua vamasiriajau̶ne quẽna ju̶aãmo cõro, gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã ĩna. Jecon'ias macu̶ ñañuju Salatiel. Salatiel macu̶ ñañuju Zorobabel. To bajiro mani cõĩaruji vajama, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ĩ ruyuarirodo ju̶aãmo cõro, gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã quẽna. 18 “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, Jesús ĩ ruyuare ado bajiro bajiyuju: Ĩ jaco ñaroco, Mar'ia vãme cu̶tigo ñañuju so. So manaju̶ ñarocu̶ ñañuju José. Ĩ rãca so ñaroto rĩjoro, Esp'iritu Santo sore ejacõari, sore macu̶ yiyuju ĩ. Sore ĩ macu̶ yijare, macu̶ sãñagõ ñañuju so. 19 José, so manaju̶ ñarocu̶ quẽnagũ̶ ñañuju. To bajiro bajigu̶ ñari, masa ĩaro rĩjoroju̶a bojoneoro so tãmu̶orotire bojabesuju. To bajiri, masa ĩna ajibeto, “Mu̶re bojabeaja yu̶”, sore yiru̶aboayuju. 20 To bajiro tu̶oĩa ĩ cãniatone, ĩ cãjiriaroju̶ Diore moabosagu̶ ángel, ĩre ruyuaĩoñuju. Ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre gotiyuju: —Ajiya José, David ñamasir'i jãnami. Mar'iare manajo cu̶tiru̶a güibesa. Esp'iritu Santo sore ĩ macu̶ yijare, macu̶ sãñagõ ñaamo so. 21 Macu̶ cu̶oru̶ocomo so. Ĩre, Jesús ĩre vãme yiru̶cu̶ja mu̶. Masa rojose ĩna yise ñajare, Dios ĩ masiriose vaja, vaja yirẽtobosarocu̶ ñaru̶cu̶mi ĩ. To bajiro yirocu̶ ĩ ñajare, Jesús ĩre vãme yiru̶cu̶ja mu̶ —Josére ĩre yiyuju ángel. 22 “Ado bajiro bajiru̶aroja” Diore gotirẽtobosamasir'i ĩ yimasire ñajare, to bajiro yiyuju ángel. Ado bajiro yimasiñuju: 23 “Rõmio, ũ̶mu̶a rãca ñabeco, macu̶ sãñagõ ñaru̶ocomo so. To bajiri macu̶ cu̶oru̶ocomo so. ‘Emanuel’ ĩre yiru̶arãma masa”, yimasiñuju Diore gotirẽtobosarimasu̶. (“Mani rãca ñaami Dios” yire ũni ñaja “Emanuel” yirema.) 24 “Esp'iritu Santo su̶orine macu̶ sãñaamo” ángel ĩ yire ñajare, Mar'iare ĩ ya viju̶ ãmicoasuju José. Macu̶ sãñagõ so ñajare, so rãca ñabetirũgũñuju. So cu̶oro bero, Jesús ĩre vãme yiyuju.

Mateo 2

1 Judea sita ñarimaca, Belén vãme cu̶ti macaju̶ ruyuayuju ĩ. Ĩ ruyuarirodore ti sita u̶ju̶, Herodes vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Jesús ĩ ruyuaro bero, Jerusalén macaju̶ ejayujarã, muiju ĩ jiadoju̶a vadiriarã, ñocoa ĩna bajisere buerimasa. 2 Ti maca ejacõari, sẽniĩañujarã ĩna: —¿Nore ñati jud'io masa u̶ju̶ ñarocu̶ ruyuar'ima? Muiju ĩ jiadoju̶a ñocore ĩabu̶jacõari, “Toju̶ ruyuagu̶mi” yirã ñari, ĩre rũ̶cu̶bu̶oroana vadiaja yu̶a —yiyujarã ĩna. 3 To bajiro ĩna sẽniĩacudisere ajicõari, toagu̶ u̶ju̶, Herodes bu̶to tu̶oĩagüiyuju, “Ĩju̶a, u̶ju̶ yu̶ ñasere yu̶re ẽmaru̶cu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari. Ĩre bajiro rĩne tu̶oĩañujarã ti macana Jerusalén macana quẽne. 4 To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, paia u̶jarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare jirẽoñuju Herodes. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ma, ¿noju̶, “Ruyuaru̶cu̶mi” yiyujari Dios ocare masa ĩna ucamasire? —ĩnare yiyuju ĩ. 5 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, ado bajiro ĩre yicu̶diyujarã ĩna: —“Judea sita Belén vãme cu̶ti macaju̶ ruyuaru̶cu̶mi” yiucamasiñumi sĩgũ̶ Diore gotirẽtobosarimasu̶. Ado bajiro yaja ĩ ucamasire: 6 “Judea sita ñarimaca Belén vãme cu̶ti maca, jairimaca me ñaboarine, ñamasuri maca ñaru̶aroja ti maca. Ti macagu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ruyuaru̶cu̶mi. Ĩ ñaru̶cu̶mi yu̶ yarã Israel sitana u̶ju̶. Ĩnare quẽnaro ĩatirũ̶nu̶ru̶cu̶mi ĩ, yiyuju Dios”, yiucare ñaja —ĩre yigotiyujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa. 7 To ĩna yisere ajicõari, quẽna ñocoa ĩna bajisere buerimasare masa ĩna ajibeto ĩnare jiyuju Herodes. To yicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —¿Divato masu ñoco ruyuasu̶ori? —ĩnare yisẽniĩañuju. 8 To yigajano, Belénju̶ ĩnare varotiyuju ĩ: —Vasa. Sũcare, quẽnaro ĩre macama. Ĩre ĩabu̶jacõari, yu̶re gotirã vaba. Yu̶ quẽne ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ varu̶ yaja —yiyuju, ĩnare yitogu̶. 9 To bajiro ĩ yirotisere ajicõari, ĩ yirore bajirone vasujarã ĩna. To ĩna vatone, muiju jiadoju̶a ñoco, ĩna ĩar'i, ĩnare rĩjoro cu̶ti vasuju. To bajiva, tujarũ̶gũ̶ñuju, sũca ĩ ñaro veca. 10 Ñoco ĩ tujarũ̶gũ̶sere ĩacõari, bu̶to variquẽna vasujarã ĩna, ñocoa ĩna bajisere buerimasa. 11 Ñoco ĩ ñaro ẽñeroca ñarivi sãjacõari, ĩna ĩajama, to ñañuju sũca, ĩ jaco rãca. Ĩre ĩacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejayujarã ĩna, ĩre rũ̶cu̶bu̶oquẽnariorã. To bajiro yigajano, ĩna juavarere jãnacõari, oro, quẽnase su̶tise to yicõari, mirra vãme cu̶tisere quẽne ĩre ĩsiñujarã ĩna. 12 To ĩna yiro bero, ĩna cãjiriaroju̶, “Herodes tu̶ tudiabesa. ‘To ñagũ̶mi sũca’ yimasibeticõato ĩ”, ĩnare yiyuju Dios. To bajiri tire masicõari, Jerusalénju̶ vamenane gaje maaju̶ tudicoasujarã ĩna yuja, ĩna ya macaju̶. 13 Ñocoa ĩna bajisere buerimasa ĩna tudiato bero, José ĩ cãjiriaroju̶ ĩre ruyuayuju ángel quẽna. Ruyuacõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Yujiya. Sũcare, ĩ jacore quẽne Egiptoju̶ ĩnare ũmato rudiasa mu̶. Tone ñacõama maji. Mu̶re yu̶ gotiroju̶ tudiaba. Herodes, Jesúre sĩaru̶ ĩre macaru̶cu̶mi —Josére ĩre yiyuju ángel. 14 To ĩ yijare, yujicõari, Jesúre, ĩ jacore quẽne ñamine Egiptoju̶ ĩnare ũmato rudicoasuju. 15 Toju̶ ĩna ñatoyene bajirocacoasuju U̶ju̶ Herodes. “Egipto sitaju̶ yu̶ macu̶ ĩ ñaro ĩre jicõaru̶cu̶ja yu̶”, ĩre gotirẽtobosarimasu̶ su̶orine Dios ĩ yimasire ñajare, to bajirone bajiyuju. 16 Bajirocabecu̶ju̶, ñocoa ĩna bajisere buerimasa ĩre gotimenane, gaje maaju̶ ĩna tudiarere ajicõari, bu̶to jũnisiniñuju Herodes. To bajiri jũnisinigũ̶ ñari, Belén ñarãre, ti maca tu̶anare rĩamasa ju̶a cũ̶ma tu̶sanare ũ̶mu̶are, to yicõari, ĩna bero ruyuariarãre quẽne sĩarotijeocõañuju. Ñocoa ĩna bajisere buerimasa, “Ju̶a cũ̶ma tu̶saju̶” ĩna yirere ajigu̶ ñari, ĩnare sĩarotiyuju Herodes. 17 Raquel ñamasirio so rĩare maigõ, so otimasiriarore bajiro Belén macana ĩna rĩare mairã, ĩna otirotire tu̶oĩacõari, ado bajiro ucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasu̶ Jerem'ias vãme cu̶tigu̶: 18 “Ramá vãme cu̶ti macago so rĩare so tu̶oĩa otise ruyuru̶aroja. Oticõa ñaru̶ocomo so, Raquel vãme cu̶tigo, so rĩare otigo. Gãjerã, ‘Otibesa’ sore ĩna yiboajaquẽne, ajibetiru̶ocomo, so rĩa ñamasiboariarãre godocu̶tigo ñari”, yiucamasiñumi Jerem'ias. 19 Egiptoju̶ José ĩ ñaro rijacoasuju Herodes. Ĩ rijato bero, José ĩ cãjiriaroju̶re sĩgũ̶ ángel ĩre ruyuaĩoñuju quẽna. To bajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju: 20 —¡Yujiya! Jesúre, ĩ jacore quẽne Israel sitaju̶ ĩnare ũmato tudiasa. Ĩre sĩaru̶aboacana rijajedicoajama ĩna —Josére ĩre yiyuju ángel. 21 To ĩ yijare, yujicõari, Jesúre, ĩ jacore quẽne Israel sitaju̶ ĩnare ũmato vasuju José. 22 Maa vacu̶ju̶, ajiyuju José: “Herodes ñaboar'i macu̶, Arquelao vãme cu̶tigu̶, ĩ jacu̶re vasoagu̶ Judea sitaju̶ ñañuju”, yire quetire ajiyuju. Ti quetire ajicõari, güigu̶ ñari, toju̶ varu̶abesuju. To bajiro bajigu̶ne, quẽna toju̶ cãjiriañuju ĩ. Cãjiriacõari, “Toju̶ yu̶ vajama, quẽnabetoja. Galilea sitaju̶a varu̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩañuju. 23 Galilea sitaju̶ ejacõari, Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ ñagũ̶ vasuju. Diore gotirẽtobosarimasa, “Nazaret macagu̶ ñaru̶cu̶mi ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶”, Jesúre ĩna yiucamasire ñajare, to bajirone bajiyuju.

Mateo 3

1 Tirodori bero, Juan Bautista vãme cu̶tigu̶, Judea sitaju̶ yucú̶ manoju̶ ejayuju. 2 Toju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre ajirã ejarãre gotimasiorũgũñuju ĩ: —Yoaro mene ejaru̶cu̶mi “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶. To bajiri rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yi yuya mu̶a —ĩnare yirũgũñuju ĩ. 3 Ĩne ñañuju, “Ado bajiro yiru̶cu̶mi” Diore gotirẽtobosarimasu̶ Isa'ias vãme cu̶timasir'i ĩ yiucamasir'i. Ado bajiro ĩre yiucamasiñuju Isa'ias: “Yucú̶ manoju̶ sĩgũ̶ masu̶ ado bajiro goticudirũgũru̶cu̶mi: ‘Mani u̶ju̶ ejaru̶cu̶mi. To bajiri, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩaña mu̶a, ĩre yurã’ yiru̶cu̶mi sĩgũ̶”, yiucamasiñuju Isa'ias, Juan ĩ bajirotire goti rĩjoro yigu̶. 4 Camello joane suariaro sãñagũ̶ ñañuju ĩ. To yicõari, vecu̶ gaserone vẽñaricũñuju, ĩ sãñasere. Ñimia ba, to yicõari, beroa ocore idi, yirũgũñuju. 5 Ĩre ajirã, jãjarã masa ejayujarã. Jerusalén macana, Judea sitana, to yicõari, Jordán vãme cu̶tiya tu̶ana quẽne ejayujarã, ĩre ajirã. 6 To bajiro ĩ gotisere ajirã ñari, “Rojose mani yisere Dios manire masirioato” yirã, “Rojose yirã ñaja yu̶a” Diore ĩna yigotiro bero, Jordán vãme cu̶tirisaju̶ oco rãca ĩnare bautiza ñañuju Juan. 7 To bajiro ĩ yiñarone, fariseo masa, to yicõari saduceo masa quẽne Juan oco rãca ĩ bautizasere bojarã ejayujarã. Ĩna ejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Juan: —Oco rãca mu̶are yu̶ bautizasere bojaboaja mu̶a. Vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, “Rojose yu̶a yise vaja rojose yu̶are yibetiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩa vadiboaja mu̶a. ¿To bajiro mu̶a bajise su̶orine rojose mu̶a tãmu̶orotire masibeatique mu̶a? 8 Rojosere yitu̶jacõari, “Quẽnarã ñaama” masa mu̶are ĩna yiĩamasirotire yirã, quẽnaseju̶are yirũgũrona ñaja mu̶a. 9 Ado bajiro yitu̶oĩabesa mu̶a: “Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñamasurã mani ñajare, rojose mani yise vaja rojose manire yibetiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩabesa. Adiari gũ̶tari rãca Abraham jãnerabatiare ĩ godoveoru̶ajama, godoveomasigũ̶mi Dios —ĩnare yiyuju Juan. 10 —Oteriayucú̶ri, rica mani yucú̶rire bajiro bajiaja mu̶a. Rica manijare, quẽareacõari, soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi Dios. Tire bajirone yiecoru̶arãja mu̶a quẽne, mu̶a tu̶oĩavasoabetijama. ¡Quẽnase mu̶a yibetire ĩacõari, jeame yatibetimeju̶ mu̶are rearu̶cu̶mi Dios! —ĩnare yiyuju Juan. 11 Gaje vãme ado bajiro gotiyuju Juan: —Yu̶ berore yu̶ rẽtoro masigũ̶ ejaru̶cu̶mi. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugũ̶ masu ĩ ñajare. Rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca bautizarũgũaja yu̶. To bajiro yu̶ yirũgũse ti quẽnaboajaquẽne, yu̶ bero ejagu̶ ĩ moaseju̶a quẽnamasucõaru̶aroja. Ĩma, Esp'iritu Santore cõamasiru̶cu̶mi, masare. Ĩ su̶orine “Dios ĩ bojabetire yaja yu̶a” yimasicõari, tu̶oĩavasoaru̶arãma —ĩnare yiyuju Juan. 12 Gaje vãme ado bajiro masare gotiyuju Juan: —Yu̶ bero ejagu̶ju̶ama, trigo ajere besegu̶re bajiro yiru̶cu̶mi, masare. To bajiri ti gasere yireacõari, soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi, jeame yatibetimeju̶ masare cõagũ̶, to yicõari, quẽnase cõrone juagu̶re bajiro yiru̶cu̶mi, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre juavacu̶ —ĩnare yiyuju Juan. 13 Cojorũ̶mu̶ Galilea sitaju̶ ñar'i, Jordán vãme cu̶tirisaju̶ vasuju Jesús. Juan tu̶ju̶ ejacõari, oco rãca ĩre bautizarotiyuju. 14 To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, oco rãca ĩre bautizaru̶abesuju Juan: —Bajibeaja. No yigu̶ mu̶re bautizamasibecu̶ja yu̶. Mu̶ju̶a, yu̶ rẽtoro masigũ̶ ñari, oco rãca yu̶re bautizarocu̶ ñaja mu̶ —Jesúre ĩre yiyuju Juan. 15 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju Jesús: —Yu̶re oco rãca mu̶ bautizasere bojaami Dios. Ñajediro Dios ĩ rotirore bajiro cu̶diroti ñaja manire —Juanre ĩre yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yijare, —Bau̶. To bajirone bojaroja —ĩre yicu̶dicõari, Jesúre oco rãca ĩre bautizayuju Juan. 16 Jesús ĩ majarũ̶gũ̶rirĩmarone ũ̶mu̶agasero soje jãnacoasuju ti. Ti jãnarone, õ vecaju̶ Jesús ĩ ĩamu̶orone, bujare bajigu̶ rujiadicõari, Jesús joere rocajeoyuju Esp'iritu Santo. 17 Jesús joere ĩ rocaejarone, ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecaju̶: —Yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶ masu ñaja mu̶. Mu̶ rãca bu̶to variquẽnaja yu̶ —ĩre yi ocaruyuyuju.

Mateo 4

1 Jesús, oco rãca Juanre ĩ bautizarotiro bero, yucú̶ manoju̶ ĩre ũmato vasuju Esp'iritu Santo, “Satanás ĩ bojarore bajiro rojose Jesúre ĩre yirotiĩato” yigu̶. 2 To bajiri toju̶, yucú̶ manoju̶ ju̶arã masa cõro ñarirũ̶mu̶ri, ñamiri quẽne tocãrãca ñamirine babecu̶ne ñacõarũgũñuju Jesús. To bajigu̶ ñari, bu̶to ñiorijayuju ĩ yuja. 3 To ĩ bajiro ĩacõari, ado bajiro rojose ĩre yirotiĩaboayuju vãtia u̶ju̶, Satanás: —Dios macu̶ne mu̶ ñajama, adiari gũ̶tarine pan godoveoya mu̶ —ĩre yirotiboayuju, Jesúre. 4 To bajiro Satanás ĩre ĩ yiboajaquẽne, —Yibeaja yu̶. Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Bare rĩne ñamasuse me ñaja. Dios ocare mani cu̶diseju̶a ñaja ñamasusema. ‘Bare ti manijare, rijarearu̶arãja’ yire ti ñaboajaquẽne, Dios rijarere ĩ bojabetijama, rijabetiru̶arãja. ‘Caticõa ñato’ yigu̶ yimasigũ̶ ñaami ĩ”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús. 5 To ĩ yiro bero, Jerusalénju̶, Dios ĩ beseria maca ñamasuri macaju̶ Jesúre ĩre ũmato vasuju Satanás. To ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi joeju̶ ĩre ũmato mu̶jasuju. 6 To ĩre ũmato mu̶jaejacõari, ado bajiro yiyuju Satanás: —Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Ĩre moabosarimasa ángel mesare mu̶re coderotiru̶cu̶mi Dios. Mu̶ quediajama, ‘Gũ̶ta joeju̶ rocajeocõari, ĩ gu̶bo jearomi’ yirã, mu̶re boca ñiaru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios oca. To bajiri Dios macu̶ne mu̶ ñajama, adoju̶ne jatiquedi rujiaĩasaque mu̶ —Jesúre yirotiboayuju Satanás. 7 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, Jesúju̶ama, ado bajiro ĩre yiyuju: —To bajiro mu̶ yisere cu̶dibeaja yu̶. “Dios ĩ yiriarore bajiro yu̶re boca ñiaru̶arãma ángel mesa” yigu̶, yu̶ jatiquediĩajama, Dios ĩ bojabetire yigu̶ yigu̶ja yu̶. Gajeye ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘Dios, “Yiru̶cu̶ja” yiyumi’ yitu̶oĩacõari, ‘To bajiro masu yiru̶ yiyujari’ yimasiru̶arã, mu̶a tu̶oĩarore bajiro mu̶a yiajejama, quẽnabeaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús, Satanáre. 8 To bajiro ĩ yiro bero, gũ̶tau̶ ũ̶mu̶aricu̶ joeju̶ Jesúre ũmato vasuju Satanás quẽna. Toju̶ ũmato ejacõari, adi macaru̶cu̶ro ñarimacari jediro ĩre ĩojeocõañuju. 9 Ĩre ĩogajanocõari, ado bajiro ĩre yiyuju Satanás: —Yu̶ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucõari, “Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶” yu̶re mu̶ yirũ̶cu̶bu̶ojama, adi sita ñajedirore mu̶re ĩsiru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre ĩre yiyuju Satanás. 10 To bajiro ĩ yise ñajare, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Vasa mu̶. Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Mani u̶ju̶ Dios sĩgũ̶rene, ‘Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶’ ĩre yirũ̶cu̶bu̶ocõari, cu̶diroti ñaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —Satanáre yiyuju Jesús. 11 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, vacoasuju Satanás yuja. Ĩ vato bero, Jesúre ejarẽmorã ejayujarã ángel mesa. 12 “Tubiberiaviju̶ tubibe ecocoajami Juan” yise quetire ajicõari, Galilea sitaju̶ tudicoasuju Jesús. 13 To va, ĩ ya maca Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ eja, no cõro mene ñaboa, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ ñagũ̶ vasuju. Ti maca ñañuju u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira tu̶ju̶, Zabulón sita, to yicõari, Neftal'i sita tu̶ ñarimaca. 14 Ti macaju̶ Jesús ĩ ñajama, Diore gotirẽtobosarimasu̶ Isa'ias vãme cu̶timasir'i, ado bajiro ĩ yiucamasire ñari, bajiyuju: 15 “Jordán vãme cu̶tirisa jodeju̶ Galilea vãme cu̶tira ñaja. Tira tu̶re ñaja Zabulón sita, to yicõari Neftal'i sita. Ti sitaju̶re jud'io masa me ñaama, Diore masimena. Ĩnare gotimasiocõari, rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re cõaru̶cu̶mi Dios, ĩ bojarore bajiro ‘Quẽnaro yirã ñato’ yigu̶”, yiucamasiñumi Isa'ias. To bajiro ĩ yiucamasiriarore bajirone, ti sitaju̶ ejayuju Jesús. 17 Ti sitaju̶ ejacõari, Dios ocare, ado bajise masare gotimasiocudisu̶oyuju Jesús: —Diore rotibosarocu̶, ĩ rotisu̶oroti mojoroaca ru̶yaja. U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña —masare yigotimasiocudisu̶oyuju ĩ. 18 Cojorũ̶mu̶, u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira tu̶ju̶ vacudigu̶ vasuju Jesús. To vacu̶ju̶, ĩañuju, Simón vãme cu̶tigu̶re, bero Pedro vãme cu̶tirocu̶re, ĩ bedi Andrére quẽne. Vai sĩarimasa ñañujarã ĩna. Bajiyucu̶rire rearoderuu yiñañujarã ĩna. 19 Ĩna tu̶ ejacõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Yu̶ rãca vayá. Yucu̶rema mu̶a vai vejese ũnirene masa yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotire gotimasiobosarimasa ñaru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 20 To ĩ yirirĩmarone, ĩna bajiyucu̶rire cũ, ĩre su̶yacoasujarã. 21 To yi varũtu vacu̶ne, gãjerã ju̶arã ñarãre ĩnare jiyuju Jesús. Ĩna ñañujarã Santiago, ĩ bedi Juan rãca. Ĩna jacu̶ Zebedeo rãca cũmuaju̶ ĩna bajiyucu̶rire siaquẽno sãñañujarã. 22 To ĩ yisere ajicõarãju̶ma, ĩna jacu̶re, to yicõari ĩna cũmuare quẽne vaveocoasujarã, Jesúre su̶yana. 23 Galilea sitaju̶ gotimasiocudiyuju Jesús. Tocãrãca macarirene Dios ocare ĩna bueriviriju̶ sãjaejacõari, oca quẽnasere masare ĩnare gotimasioñuju. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña”, ĩnare yigotimasioñuju. To yicõari, rijaye cu̶tirãre ĩnare catioyuju. 24 To bajiri Jesús rijarãre ĩ catiosere masa ĩna gotibatojare, Siria sitana quẽne tire ajicõari, rijaye cu̶tirãre juaejayujarã, “Jesús ĩnare catiato” yirã. Ĩna u̶su̶riju̶ vãtia sãñarãre quẽne juaejayujarã, “Vãtiare bureato Jesús” yirã. Rijaquedirãre, to yicõari, micarãre quẽne juaejayujarã, Jesúre catiorotirã. Ĩna ñaro cõrone ĩnare catioyuju. 25 Jesús ĩ vacudiro cõrone, jãjarã masa ĩre su̶yajojicõañujarã. Galilea sitana, Decápolis macana, Jerusalén macana, Judea sitana, to yicõari, Jordán vãme cu̶tirisa gajejacatu̶ana quẽne ĩre su̶yarũgũñujarã ĩna.

Mateo 5

1 Jãjarã masa ĩna ñasere ĩacõari, buroju̶ majaejayuju. To ĩ bajirone, ĩ buerã ĩ tu̶ rẽjañujarã. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotimasiosu̶oyuju Jesús: —“Masimena ñari, mu̶ ejarẽmose bu̶to bojaja yu̶a”, Diore ĩre yisẽnirũgũrãma, ĩ yarã ñarãma. To bajiri, rojose tãmu̶oboarine, Dios tu̶ju̶ variquẽnarona ñarãma. 4 Yucu̶rire Dios ĩ bojabetire yicõari, tu̶oĩasu̶tiritiñarã quẽne, variquẽnarona ñarãma, beroju̶ ĩna tu̶oĩasu̶tiritisere Dios ĩnare ĩ yirẽtobosaroti ti ñajare. 5 “Masimena ñaja yu̶a” yirã, Dios ĩ ejarẽmosere sẽnirũgũrã ñari, Dios ĩ goticatore bajirone variquẽnaru̶arãma, adi macaru̶cu̶roana u̶jarã ĩna ñarotire Dios ĩnare ĩ yirẽtobosaroti ñajare. 6 Gajeye rẽtoro Dios ĩ bojasere yiru̶a tu̶oĩarã quẽne, variquẽnarona ñarãma, “Yu̶ bojasere yivariquẽnato” yigu̶, Dios, ĩnare ĩ ejarẽmose ti ñajare. 7 Gãjerãre ĩamaicõari, quẽnaro yirã quẽne, variquẽnaru̶arãma, Dios quẽne, ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yiroti ti ñajare. 8 Dios ĩ bojarore bajiro rĩne quẽnase tu̶oĩarã variquẽnarãma ĩna quẽne, beroju̶ Diore ĩarona ñari. 9 Quẽnaro ñarotire oca quẽnorã quẽne, variquẽnaru̶arãma, “Yu̶ rĩa ñaama” Dios ĩ yiĩarona ñari. 10 Dios ĩ rotirore bajirone ĩna yise su̶orine gãjerãju̶a rojose ĩnare ĩna yiboajaquẽne, variquẽnaru̶arãma, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñari. 11 Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶orine gãjerã mu̶are ajatud'icõari, “Rojorã ñaama” mu̶are ĩna yisocaboajaquẽne, variquẽnaru̶arãja mu̶a. 12 To bajiro mu̶are ĩna yiboajaquẽne, bu̶to variquẽnaña mu̶a, “Beroju̶ Dios tu̶ju̶ ejarã, quẽnase bu̶jaru̶arãja” yimasirã ñari. Mu̶a rĩjoroana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre quẽne, rojose mu̶are ĩna yirore bajirone ĩnare quẽne rojose yimasiñujarã masa —ĩnare yiyuju Jesús. 13 Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotiyuju Jesús: —Moa ñaja bare sãre. Mu̶a barotire vaibu̶cu̶ rii catisere cũrãma, moa turãja mu̶a, “Boarobe” yirã. Moa ti ocaboase ti ocabeticoajama, “Quẽna tudiocato” yirã, no bajiro yimasimenaja mu̶a. To bajiri, tire reacõarãja, “Tire masa cu̶davu̶oreacõato” yirã. Moa ocatu̶jabetire bajiro mu̶a bajijama, quẽnaja. Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, moa ocatu̶jabetire bajiro bajirã ñaru̶arãja mu̶a. To bajiboarine, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama, quẽna yu̶re tudiajitirũ̶nu̶betiru̶arãja. Mu̶a su̶orine quẽnaro yimenama gãjerã. To bajiri mu̶are bojabetiru̶cu̶ja —ĩnare yiyuju Jesús. 14 Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Rẽtiaroju̶re busubatosere bajiro bajiroti ñaja mu̶are. To bajiro mu̶a bajijare, busubatose quẽnaro ti ruyurore bajirone mu̶are ĩaru̶arãma masa. Jairimaca buro joeju̶ ñarimaca quẽnaro ti ruyurore bajirone mu̶are ĩajedicõaru̶arãma. 15 Sĩabusuoriare jẽocõari, sotu̶ne tiare mubu̶amenaja mu̶a. Tiare jẽocõari, “Ñajediro ti vianare busuato” yirã, vecaju̶ jeorãja mu̶a. 16 Tire bajirone quẽnaro yiya mu̶a, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama, Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari’ yimasiato masa jediro” yirã, to yicõari, “Mani jacu̶ õ vecagu̶re quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yirã —ĩnare yiyuju Jesús. 17 Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús: —“Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiomasirere reagu̶ vayumi Jesús”, yitu̶oĩabesa mu̶a. Tire reagu̶agu̶ me vadicaju̶ yu̶. “Tire quẽnaro riojo ajimasiato” yigu̶, vadicaju̶ yu̶. 18 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Moisére Dios ĩ roticũmasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiore ñajediro ñacõarũgũru̶aroja. Adi macaru̶cu̶ro jediroto rĩjoro, cojo vãme godocu̶tibetiru̶aroja. Ñajediro Dios ĩ gotiriarore bajirone bajiru̶aroja. 19 No bojagu̶, Moisére Dios ĩ roticũmasire ñamasuse me ti ñaboajaquẽne, tire cu̶dibecu̶, “No yibeaja, mani cu̶dibetijaquẽne” yigotimasiogũ̶ ñagũ̶mi quẽnabecu̶. U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagu̶ ñamasugũ̶ me ñaru̶cu̶mi ĩ ũgũ̶ma. No bojagu̶ Moisére Dios roticũmasirere cu̶dicõari, “Tire mani cu̶dijama, quẽnaja” yigotimasiogũ̶ ñagũ̶mi quẽnagũ̶. To bajiri U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagu̶ ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi ĩju̶ama. 20 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Moisére Dios ĩ roticũmasire gotimasiorimasa, fariseo masa quẽne, quẽnaro ĩna yiboase rẽtoro quẽnaro mu̶a yibetijama, U̶ju̶ Dios yarã me ñaru̶arãja mu̶a quẽne. 21 Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa su̶orine ado bajise ajirũgũaja mu̶a: “Sĩabesa. Ĩ sĩajama, ĩ sĩase vaja ĩre sĩaroti ñaja”, yimasirere ajirũgũaja mu̶a. 22 Yu̶ma, ado bajiro mu̶are gotirẽmoaja: Jũnisinire quẽne rojose ñaja. No bojagu̶ gãjire jũnisinigũ̶ ĩ jũnisinise vaja rojose ĩre yiroti ñaja. No bojagu̶re gãjire jũnisinicõari, rujajine, “Vaja magũ̶ ñaja mu̶” ĩre yigu̶ma, rujajine ĩ yise vaja, “Rojose tãmu̶oru̶cu̶mi”, ĩre yiru̶arãma u̶jarã. No bojagu̶re, gãjire jũnisinicõari, ĩre tud'igu̶rema, ĩ tud'ise vaja, jeame yatibetimeju̶ ĩre cõacõaru̶cu̶mi Dios, mu̶are yaja yu̶. 23 Tire masirã ñari, gajeyere quẽne tu̶oĩaña mu̶a. Diore rũ̶cu̶bu̶orã soemu̶oriaju̶ vacu̶ne, “Rojose ĩre yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩabu̶jajama, Diore rũ̶cu̶bu̶orã ĩre mu̶a soemu̶oĩsirotire soemu̶obeja maji. 24 Tire cũcõari, rojose mu̶a yir'i tu̶ju̶re vasa, ĩre oca quẽnoroana. Ĩre oca quẽnogajanocõari, Diore soemu̶oĩsiroana tudivaja yuja, mu̶are yaja yu̶. “Rojose mu̶a yir'ire oca quẽnocõari rĩne, Diore oca quẽnomasiru̶arãja”, mu̶are yigu̶ yaja. 25 Gajeye ado bajiro bajiaja: Gãjire rojose mu̶a yijama, oca quẽnorimasu̶ tu̶ju̶ mu̶a ejaroto rĩjoro, ĩ rãca oca quẽnoroti ñaja mu̶a ju̶arãju̶ne. Oca quẽnorimasu̶ tu̶ ejamenane, mu̶a oca quẽnobetijama, masare coderimasu̶re juarotiru̶cu̶mi, mu̶are. Ĩju̶a, mu̶are tubiberu̶cu̶mi. 26 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Rojose mu̶a yire vaja mu̶a vaja yibetijama, budimenaja mu̶a. Tire bajirone bajiru̶aroja Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ ejaroto rĩjoroju̶a, rojose mu̶a yir'ire ĩre oca quẽnoña. Mu̶a gãmerã oca quẽnobetijama, Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶are cõaru̶cu̶mi, tudibudire manoju̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 27 Quẽna gajeye ado bajiro yiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa su̶orine ado bajisere ajirũgũaja mu̶a: “Gãji manajo rãca ajerio cu̶tibesa”, yirere ajirũgũaja. 28 Yu̶ma, ado bajiro mu̶are gotirẽmoaja: Rõmio, no bojagore yiru̶a tu̶oĩare quẽne rojose ñaja. No bojagu̶, rõmiore yiru̶a tu̶oĩagũ̶, ĩ tu̶oĩasene sore ajerio cu̶tigu̶ yigu̶mi ĩ ũgũ̶ma, mu̶are yaja yu̶ —yiyuju Jesús. 29 Quẽna ado bajiro gotimasioñuju Jesús: —“Yu̶ cajea riojojacatu̶aga su̶orine ĩabojacõari, rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩajama, tiare ãmirocacõaña. Coja cajea mu̶are ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine, ju̶aju̶ne caje cu̶ticõari, mu̶a bajireajama, jeame yatibetimeju̶ mu̶a vajama, rẽtobu̶saro quẽnabetiru̶aroja. 30 “Yu̶ ãmo su̶orine rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩajama, ti ãmore jatarocacõaña. Mu̶are cojo ãmo ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine ju̶aãmo rãca mu̶a bajireajama, jeame yatibetimeju̶ mu̶a vajama, rẽtobu̶saro quẽnabetiru̶aroja —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 31 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Gajeye ado bajiro gotiaja Moisére Dios ĩ roticũmasire: “No bojagu̶ ĩ manajore ĩ rocaru̶ajama, ‘Mu̶re rocagu̶ yaja’ yise papera ucacõari, sore ĩsiroti ñaja”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. 32 Yu̶ma, ado bajiro mu̶are gotiaja: Ĩ manajo gãji rãca so ajeri cu̶tibetiboajaquẽne, sore ĩ rocajama, bu̶to rojose sore yigu̶ yigu̶mi ĩ ũgũ̶ma. To bajiro ĩ yise su̶orine, gãji rãca so manaju̶ cu̶tijama, Dioju̶ama, “So manaju̶ me rãca ajeri cu̶tiamo”, yiĩagũ̶mi. Ũ̶mu̶re quẽne, gãji ĩ rocario rãca ĩ manajo cu̶tijama, “Ĩ manajo me rãca ajerio cu̶tiami”, yiĩagũ̶mi Dios. To bajiri mu̶a manajoa gãjerã rãca ĩna ajeriarã cu̶tibetijama, ĩnare reabetiroti ñaja —ĩ buerãre yigotimasioñuju Jesús. 33 Quẽna gajeye ado bajise ĩnare gotiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro mu̶are ĩna gotimasirere ajirũgũaja mu̶a: “No bojase mu̶a yirotire mu̶a yiru̶ajama, ‘Yimasucõaru̶arãja yu̶a. Tire yu̶a yibetijama, Dios, rojose yu̶are yibogu̶mi’ yirã, ‘Yiru̶arãja’ mu̶a yirore bajirone yiba”, yirere ajirũgũaja mu̶a. 34 To bajiri cojojirema mu̶a gotirore bajiro yiterã ñari, ado bajiro tu̶oĩavasoaboaja mu̶a: “ ‘Dios vãme rãca riojo yaja’ mani yijama, rojose manire yibogu̶mi” yirã ñari, “Dios vãmere gotivasoarã yaja yu̶a” yirã, gaje vãmere õ vecayere gotiboaja mu̶a. To bajiro yimena quẽne, gaje vãme rãca, macaru̶cu̶roayere yiboarãja. Tire yiterã, Jerusalén vãme cu̶ti macayere yiboarãja. To bajiro mu̶a yibetijama, gaje vãme rãca, mu̶a ru̶joare quẽne, to yicõari, mu̶a joare quẽne yiboarãja mu̶a, ñise, botise mu̶a joare godoveomasimena ñaboarine. Ti ũnire yibetiroti ñaja. 37 “Yiru̶arãja” yirã quẽne, “Yiru̶arãja” yi, “Yibetiru̶arãja” yirã quẽne, “Yibetiru̶arãja” yicõa tu̶jasa. “Socarã me yaja yu̶a” yirã, gajeye mu̶a gotirẽmojama, vãtia u̶ju̶ ejarẽmose rãca gotirẽmorã yirãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 38 Quẽna gajeye ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro mu̶are ĩna gotimasirere ajirũgũaja mu̶a: “Mu̶ cajeare ĩ jajama, mu̶ju̶a quẽne, ĩ cajeare jaroti ñaja. Mu̶ gujiare ĩ jajeajama, mu̶ju̶a quẽne, ĩ gujiare jajearoti ñaja”, yimasirere ajirũgũaja. 39 Yu̶ju̶ama, ado bajiro mu̶are gotiaja: Rojose mu̶re yigu̶re gãmebesa. Ado bajiroju̶a yiya: Cojojacatu̶a, mu̶ vayujuare ĩ jajama, gajejacatu̶are quẽne ĩre jarotiya. 40 Gãji, mu̶re ocasãru̶, “Rojose yu̶re yibu̶ mu̶. To bajiri, rojose mu̶ yise vaja mu̶ sudirore yu̶re ĩsiña. Mu̶ ĩsibetijama, mu̶re ocasãru̶cu̶ja yu̶” ĩ yijama, ĩre ĩsiña. To yicõari, gajease quẽnabu̶sariase ĩre ĩsirẽmocõaña. 41 Sĩgũ̶ ĩ gajeyeũnire mu̶re ũmaroticõari, “Adone cũcõaña mu̶” mu̶re ĩ yiboajaquẽne, mu̶ vadiriacũcõrone gãme varẽmocõariju̶ ĩre cũbosaya. 42 No bojarã mu̶re gajeyeũni sẽnirãre ĩsiña. Sĩgũ̶, gajeyeũni magũ̶ ñari, “Yu̶re vasoaya” mu̶re ĩ yijama, ĩre vasoaya —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 43 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro mu̶are ĩna gotimasirere ajirũgũaja mu̶a: “Mu̶a babarãre quẽnaro ĩamaiña. To yicõari, mu̶are ĩaterãre ĩateya”, yimasirere ajirũgũaja. 44 Yu̶ju̶ama, ado bajiro mu̶are rotiaja: Mu̶are ĩaterãre quẽne ĩamaiña. Mu̶are rojose yirãre quẽne quẽnaro ĩna bajirotire yirã, Diore ĩnare sẽnibosaya mu̶a. 45 To bajiro mu̶a yijama, “Mani jacu̶ õ vecagu̶ rĩa ñaja yu̶a” yiĩorã yirãja mu̶a, ĩ bojarore bajiro yirã ñari. Masa jedirore quẽnaro yirũgũgũ̶mi Dios. Ĩre cu̶dimenare quẽne quẽnaro yirũgũgũ̶mi. Ĩ ñagũ̶mi quẽnarãre, rojorãre quẽne, “Busuato” yigu̶, muijure busurotigu̶, to yicõari, ocore quẽne quedirotigu̶. 46 Mu̶are ĩamairã rĩne mu̶a ĩamaijama, ¿“Quẽnaro yaja mu̶a” mu̶are yi, vaja yigu̶jari Dios? Yibecu̶mi. Rojorã, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, ĩnare ĩamairã rĩrene ĩamairũgũama ĩna quẽne. 47 Mu̶a tu̶ ejarãre mu̶are bajiro bajirã rĩrene mu̶a sẽnijama, ¿“Quẽnaro yaja” mu̶are yi, vaja yigu̶jari Dios? Yibecu̶mi. Diore ajimena quẽne, ĩnare ĩamairã rĩrene ĩamairũgũama ĩna quẽne. 48 To bajiri mu̶aju̶ama, mani jacu̶ õ veca ñagũ̶ quẽnase rĩne ĩ yirore bajiro yirã ñaña mu̶a. Mu̶are rojose yirãre quẽne, mu̶are bajiro bajirã mere quẽne ĩamaicõari, quẽnaro yiroti ñaja —ĩnare yiyuju Jesús.

Mateo 6

1 Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús: —Quẽnaro mu̶a yijama, “ ‘Quẽnaro yama ĩna’ yato gãjerã” yirã me, quẽnaro yiya mu̶a. Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a rĩne, “ ‘Quẽnaro Diore cu̶dirã ñaama’ yu̶are yiĩato ĩna” yirã, mu̶a yiĩoboajama, ñie vaja bu̶jamenaja mu̶a, õ vecaju̶ mani jacu̶ Dios tu̶ju̶ ejarã. 2 Sĩgũ̶ri, “Quẽnarã ñaja yu̶a” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajiroju̶a yirã ñarãma: Maioro bajirãre ejarẽmorã, ĩnare ĩna ĩsijama, masa jedirore gotibatorãma. Dios ocare ĩna bueriviju̶re rẽjarãre quẽne, jãjarã masa ĩna vati maariju̶re quẽne ñacõari, ĩnare gotibatorãma, “ ‘Quẽnarã ñañuma’ yu̶are yiĩarũ̶cu̶bu̶oato” yirã. To bajiro ĩna yirore bajiro yibesa mu̶a. Riojo mu̶are gotiaja yu̶. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩnare ĩna rũ̶cu̶bu̶osene jẽre vaja bu̶jacõama ĩnama. Ñie gajeye bu̶jarẽmobetiru̶arãma, Dios tu̶ju̶re. Ĩnare masa ĩna rũ̶cu̶bu̶oboajaquẽne, Dioju̶ama, ĩnare rũ̶cu̶bu̶obetiru̶cu̶mi. 3 Mu̶aju̶ama, maioro bajirãre mu̶a ejarẽmojama, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama ĩna’ yu̶are yiĩato” yirã me, ĩnare ejarẽmoña. To yicõari, mu̶a baba ñamasugũ̶re quẽne, “To bajiro yibu̶ yu̶a” yigotimenane, ĩnare ejarẽmoña. 4 To bajiro maioro bajirãre quẽnaro mu̶a yijama, masa ĩabetore bajiro yirã yiru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mani jacu̶, masa ĩabetoju̶ ĩamasigũ̶ ñari, quẽnaro mu̶a yise vaja, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 5 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ri, “Quẽnarã ñaja yu̶a” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajiro yirã ñarãma: Diore ĩna sẽnijama, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ rũ̶gõcõari, sẽnirãma. To yicõari, jãjarã masa ĩna vati maariju̶re quẽne ñacõari, Diore ñagõrãma. To bajiro yirãma, masa ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶osere bojarã ñari. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶osere jẽre bu̶jacõarãma ĩna. Ñie gajeye bu̶jarẽmobetiru̶arãma, Dios tu̶ju̶re. Ĩnare masa ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶oboajaquẽne, Dioju̶ama, ĩnare ĩarũ̶cu̶bu̶obetiru̶cu̶mi. To bajiri, mu̶ama, Diore mu̶a ñagõjama, ĩna yirore bajiro Diore ñagõbesa mu̶a. 6 Mu̶ama, Diore mu̶a sẽnijama, gãjerã mu̶are ĩna ĩabeto sẽniru̶arã ñari, mu̶a ya sõaju̶ tubibesãjacõari, ĩre sẽniña. To bajiro yicõari, mani jacu̶ ruyubecu̶re ĩre sẽniña. Masa ĩna masibeto Diore mu̶a sẽnijama, to bajiro mu̶a yise vaja, mu̶are vaja yiru̶cu̶mi mani jacu̶, masa ĩna ĩabetiboajaquẽne mani tu̶oĩasere masigũ̶ ñari —ĩnare yiyuju Jesús. 7 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Dios yarã me ñarã, ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶re sẽnirã, cojoji me sẽniajerãma ĩna, “Cojoji me tire mani sẽnijama, manire ajigu̶mi” yitu̶oĩarã ñari. 8 Ĩnare bajiro yibesa mu̶ama. Mu̶a bojase mu̶a sẽniroto rĩjoroju̶ne jẽre masicõagũ̶mi Dios. 9 To bajiri Diore mu̶a sẽnijama, ado bajiro sẽniña: “Yu̶a jacu̶, masa ñajediro, ‘Quẽnarẽtogũ̶ ñaja mu̶’ mu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna. 10 Adi macaru̶cu̶roana, mu̶ bojase rĩne yu̶a yirotire tu̶oĩa yurũgũaja yu̶a. Jẽre õ vecaju̶ mu̶ ñaroju̶ mu̶ yarã mu̶ rotirore bajirone yiñarãma. To bajiri adi macaru̶cu̶roju̶re quẽne mu̶ rotirore bajiro rĩne yirere bojaja yu̶a. 11 Adirũ̶mu̶ yu̶a barotire cõaña mu̶. 12 ‘Rojose yu̶a yisere masirioya’ mu̶re yisẽniaja yu̶a, yu̶are rojose yirãre quẽne masiriorã ñari. 13 Rojose yu̶a yirotire masigũ̶ ñari, ‘Tire yibeticõato ĩna’ yigu̶, yu̶are matabosaya”. To bajiro Diore mu̶a sẽnijama, quẽnaja —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre. 14 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Mu̶are rojose yirãre mu̶a masiriojama, mani jacu̶ õ vecagu̶ rojose mu̶a yisere masirioru̶cu̶mi ĩ quẽne. 15 Gãjerãre rojose ĩna yisere mu̶a masiriobetijama, mani jacu̶ quẽne rojose mu̶a yisere masiriobetiru̶cu̶mi —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre. 16 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ri, “Quẽnarã ñaja yu̶a” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma. Bare bamenane Diore ĩna sẽnijama, “ ‘Su̶tiritiama’ yiĩato ĩna” yirã, su̶tiritirãre bajirã ñaĩorãma ĩna. To bajiro yirãma, “ ‘Ĩna, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, bare bamena bajirãma’ masa yu̶are yiĩato” yirã. To bajiro ĩna yirore bajiro yibesa mu̶ama. Riojo mu̶are gotiaja yu̶. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩnare ĩna rũ̶cu̶bu̶osene jẽre vaja bu̶jacõama ĩnama. Ñie gajeye bu̶jarẽmobetiru̶arãma, Dios tu̶ju̶re. Ĩnare masa ĩna rũ̶cu̶bu̶oboajaquẽne, Dioju̶ama, ĩnare rũ̶cu̶bu̶obetiru̶cu̶mi. 17 Mu̶aju̶ama, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, bare bamenane ĩre mu̶a sẽnijama, su̶tiritirãre bajiro bajibesa. Mu̶a yirũgũrore bajiro mu̶a joare quẽne quẽnaro siroa, riogare quẽne quẽnaro coe, yiya, “Masa yu̶are ĩacõari, bare yu̶a babetire masibeticõato” yirã. To bajiro mu̶a yijama, mani jacu̶ gãjerã ĩna ĩamasibetiboajaquẽne, ĩamasigũ̶ ñari, mu̶are vaja yiru̶cu̶mi —ĩnare yiyuju Jesús. 19 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Adi macaru̶cu̶roju̶, “Gajeyeũni jairo juarẽocũru̶arãja” yirã me moaña mu̶a. Gajeyeũni mu̶a juarẽocũboasere barearu̶arãma gajeyeũni barimasa. Gajeyema, boaru̶aroja ti. To yicõari, gajeyerema juarudiru̶arãma juarudirimasa. 20 Ado bajiroju̶a yirã ñaña mu̶a: “Õ vecaju̶ mani jacu̶ tu̶ju̶ ĩ bojarore bajiro quẽnaro mani yise vaja, quẽnaro manire yiru̶cu̶mi” yitu̶oĩacõari, quẽnaro yirã ñaña. Õ vecayeju̶arema, quẽnaro mu̶are Dios ĩ yisere barearã manama. Boabetiru̶aroja tima. To yicõari juarudirimasa quẽne, ejabetiru̶arãma. Dios manire quẽnaro ĩ yise jedibetiru̶aroja. 21 Mu̶a vaja tarere mu̶a quẽnocũ vajama, ti rione tu̶oĩarejaicõa ñarãja mu̶a. Tire yimenane, “Quẽnaro yu̶a yise vaja õ vecaju̶ vaja tacũrã yaja” yitu̶oĩacõari, quẽnaro yirũgũña mu̶a. 22 Mu̶a caje quẽnaro ti ruyujama, “Tine ñaja quẽnamasuse”, yiĩamasiaja mu̶a. To bajiboarine, mu̶a caje quẽnaro ti ruyubetijama, quẽnabetire ĩacõari, mu̶a masune, “Ti ñaja quẽnamasuse”, yisocaru̶arãja mu̶a. Tire bajiro bajiaja mu̶a tu̶oĩase quẽne. Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro mu̶a tu̶oĩajama, ñajediro quẽnaro riojo tu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a. Ĩ bojabetire mu̶a tu̶oĩajama, “Riojo tu̶oĩarã ñaja” yisocañarã rĩne, bu̶tobu̶sa tu̶oĩamasimena ñacoaru̶arãja mu̶a. To bajiri, quẽnabetire ĩacõari, “Mani masune, ‘Ti ñaja quẽnamasuse’ yisocarobe” yirã, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 24 Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Diore yirũ̶cu̶bu̶orãma, adi macaru̶cu̶roayere bu̶to bojatu̶oĩamenama, “Dioju̶a ñaami ñamasugũ̶” yitu̶oĩarã ñari. 25 To bajiri, “Dios ñaami ñamasugũ̶” yitu̶oĩarã ñari, ĩre cu̶dirãma, adi macaru̶cu̶roju̶re mu̶a bajirotire tu̶oĩarejaibesa mu̶a. “¿No bajiro bu̶jacõari, bare ba, idi, sudi sãña, yicatiñarãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibesa. Quẽnamasuse mani u̶su̶re, to yicõari, mani ruju̶re manire ĩsiñumi Dios. To bajiri mani baroti, mani idiroti, to yicõari sudi mani sãñarotire quẽne cõarũgũru̶cu̶mi ĩ. 26 Minia ĩna bajisere tu̶oĩaña mu̶a. Ĩna otebetiboajaquẽne, to yicõari, bare ĩna juarẽocũbetiboajaquẽne, Dios, ĩnare bare cõarũgũami. “Miniare quẽne ĩamaigũ̶ ñari, manire roque rẽtoro maigũ̶mi”, ¿yimasibeati mu̶a? 27 “Adi macaru̶cu̶roju̶re ñarã yoaro catiru̶arãja” mu̶a yitu̶oĩarejaiboase, “Yoarobu̶sa catiato” yiro, mu̶are ejarẽmomasibeaja ti. 28 Sudi sãñaru̶a tu̶oĩarejaibesa. Go bu̶cu̶asere tu̶oĩaĩasaque mu̶a: Moabeti, to yicõari, sudi sãñaru̶a tu̶oĩarejaibeaja ti. 29 To bajiboarine, U̶ju̶ Salomón ñamasir'i gajeyeũni jaigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, quẽnase ĩ sudi sãñamasire rẽtoro quẽnase ñaja ti. 30 Gore bu̶to quẽnase ñarotirũgũami Dios. Quẽnase ñaboarine, yoaro mene sĩnicoatoja. Ti sĩniro ĩacõari, tire tĩarãma masa, bare roariajau̶ju̶re. To bajiri yoaro catise me ti ñaboajaquẽne, tire quẽnorũgũgũ̶mi Dios. Go rẽtoro manire maigũ̶mi Dios. To bajiri, “Manire sudi cõaru̶cu̶mi”, yimasiroti ñaja. “To bajirone yigu̶mi Dios”, yiajitirũ̶nu̶betibu̶sarã ñaja mu̶a. 31 To bajiri, “¿No bajiro bu̶jacõari, bare ba, idi, sudi sãña, yicatiñarãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibetiroti ñaja. 32 Dios yarã me ñarãma, tire bu̶to tu̶oĩarejairãma. Maniju̶arema, mani jacu̶ õ vecagu̶ ñagũ̶mi, “Ti ru̶yaja, ĩnare” yimasigũ̶. 33 To bajiri, “U̶ju̶ Dios yarã, quẽnaro ĩ yirã ñaja mani. Ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yiru̶arãja”, yitu̶oĩarũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, adi macaru̶cu̶roaye mu̶a cu̶obetire bu̶jaru̶arãja mu̶a. 34 To bajiro ti bajijare, adirũ̶mu̶ mu̶a bajise rĩne tu̶oĩaroti ñaja. Busiyu̶ mu̶a bajirotire tu̶oĩarejai rĩjoro cu̶tibesa mu̶a. Tocãrãcarũ̶mu̶rine ricati bajirũgũaja —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús.

Mateo 7

1 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —“Rojose yirã ñaama. To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶oru̶arãma”, gãjerãre ĩnare yiĩabesebesa. To bajiro mu̶a yijama, “Rojose yirã ñaama”, mu̶are yiĩaromi Dios. 2 To bajiri, gãjerãre rojose ĩna yise su̶orine “Rojose tãmu̶oru̶arãja” mu̶a yiĩacõĩajama, mu̶are ĩ beserirũ̶mu̶ju̶, “Rojose yirã ñaama”, mu̶are yiĩacõĩaru̶cu̶mi Dios. 3 Gajeyerema, ado bajiro yirãre bajiro yaja mu̶a: Gãji bu̶to rojose ĩ yibetiboajaquẽne, “Mu̶ cajeare sũjuriroaca sãñaja. Tiju̶acare ãmirocato” yirãre bajiro yaja mu̶a. Tire bu̶to ĩatirũ̶nu̶rã ñaboarine, mu̶a cajeaju̶re jairisũjuro sãñarijau̶re tijau̶re, “Ãmirocaya” yimasibeaja mu̶a, “Bu̶to rojorã ñaja yu̶a” yitu̶oĩamasimena ñari. Mu̶a rãcagu̶ ĩ yiseju̶are ĩacõari, “Riojo tu̶oĩabeaja mu̶. ‘Quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya’ yirã, riojo mu̶re gotiru̶arãja” yigotirã ñaboarine, “Adi ñaja quẽnase. Tiju̶a ñaja rojose”, yimasimenaja, ĩ rẽtoro rojose yirã ñari. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojorã ñaja mu̶a. “Bu̶to rojorã ñaja yu̶a” mu̶a yitu̶oĩamasiro beroju̶, mu̶a rãcagu̶re ejarẽmomasirãja mu̶a, “Quẽnaro riojo ñato ĩ” yirã —ĩ buerãre ĩnare yimasioñuju Jesús. 6 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Bu̶to quẽnase ñaja Dios oca. Ĩ yere ajiterãre gotimasiobetiru̶arãja mu̶a. “Bare quẽnase ti ñaboajaquẽne, yaia ĩna batese ti ñajama, manire jũnisinicõari, cũnisurerearu̶arãma ĩna” yirã, ĩnare ecabeaja mu̶a. To yicõari, mu̶a ye jairo vaja cu̶tise, perla vãme cu̶tisere yesea vatoaju̶ reacũbeaja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mu̶a reacũsere bojamena ñari, tire cu̶davu̶oreacõaru̶arãma ĩna. To bajirone bajiaja Dios oca quẽnasere ajiterãrene mu̶a gotimasioru̶ajaquẽne. To bajiri, ĩna ajiru̶abetire ĩamasicõari, ĩnare gotimasiomasibetiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 7 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Diore mu̶a sẽnijama, cõaru̶cu̶mi. Ĩre sẽnicõari, mu̶a macajama, bu̶jaru̶arãja mu̶a. Sĩgũ̶ no bojase ĩre ti ru̶yajama, gãji ya viju̶ ejacõari sãjaru̶, sẽniĩagũ̶mi. Ĩ sẽniĩajare, ĩre sãjaroticõari, ĩre ejarẽmogũ̶mi. To bajirone bajiaja Diore sẽnirãre quẽne. Ĩre mu̶a sẽnisere ajicõari, quẽnaro mu̶are yiejarẽmoru̶cu̶mi. 8 “Dios manire ejarẽmoru̶cu̶mi” yitu̶oĩarã ñari, ĩre ĩna sẽnisere ĩnare cõaru̶cu̶mi. Ĩna macajaquẽne, bu̶jaru̶arãma. 9 “Bare bojaja yu̶” mu̶a macu̶ ĩ yisẽnijama, ¿gũ̶tane ĩsirãtique mu̶a? Ĩsimenaja mu̶a. 10 “Vai bojaja yu̶” mu̶a macu̶ ĩ yisẽnijama, ¿ãña bar'i merene ĩsirãtique mu̶a? Ĩsimenaja mu̶a. 11 Diore bajiro quẽnase yirã me ñaboarine, mu̶a rĩare quẽnaro yaja mu̶a. “To bajiro yirã ñaja” yimasirã ñari, “Mani jacu̶ õ vecagu̶re mani sẽnijama, quẽnaro masu manire yiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani —ĩnare yiyuju Jesús. 12 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Gãjerã quẽnaro mu̶are ĩna yisere bojaja mu̶a. Tire bojarã ñari, quẽnaro ĩnare yiya mu̶aju̶a quẽne. To bajirone Moisés ñamasir'ire roticũmasiñuju Dios. To yicõari Diore gotirẽtobosarimasa ĩna ucamasire quẽne, to bajirone yaja —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 13 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mu̶a ñaru̶ajama, eyabetisoje, to yicõari, eyabeti maare vanare bajiro josaru̶arãja mu̶a. Ti josaboajaquẽne, ĩ yarã ñaña mu̶a. Ĩ yarã meju̶ama, jãjarã ñarãma. Gaje soje eyarisojere sãjacõari, to yicõari, eyari maa vanare bajiro josabetiru̶arãma ĩnama. Ti josabetiboajaquẽne, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñarãma. 14 Eyabetisoje, to yicõari, eyabeti maare vanare bajiro josaru̶arãma, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirãma. Ti josaboajaquẽne, Dios tu̶ju̶ ejacõari, ĩ rãca quẽnaro ñacõarũgũru̶arãma. Jãjarã me ñaru̶arãma ĩnama —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 15 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —“U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñari, ĩre gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a quẽne”, yitorimasa ñarãma sĩgũ̶ri. To bajiro ĩna yitosere quẽnaro ajimasiña mu̶a. Tire mu̶a ajimasibetijama, to bajiro mu̶are ĩna yitose ñajare, Dios yere mu̶a ajirũgũboasere masiriticoaru̶arãja. 16 Ĩna gotimasiose su̶orine, “Quẽnarã ñaama” yimenane, ĩna bajire cu̶tiseju̶are ĩasu̶oya mu̶a. Ti rica cu̶tise su̶orine yucú̶re ĩamasiaja mani. U̶ye juaroana, vãtijota yucú̶riju̶re macamenaja mani. Quẽnase bare higos vãme cu̶tire juaroana, vidiroju̶ ñaricu̶ savajotau̶ju̶re macamenaja mani. 17 To bajiri, yucú̶ vãnu̶quẽnaricu̶ma, quẽnase rica cu̶tiroja. Vãnu̶betiju̶ama, quẽnabetiarine rica cu̶ticõaroja. 18 To bajiri, yucú̶ vãnu̶ricu̶, “Quẽnase rica cu̶tiricu̶ ñaja” mani yiboaricu̶ne, quẽnabeti rica cu̶tibetoja. To yicõari, vãnu̶beti, “Quẽnabeti rica cu̶tiricu̶ ñaja” mani yiboaricu̶ne, quẽnase rica cu̶tibetoja. 19 Tocãrãca yucú̶rire, vãnu̶beticõari, rica quẽnabeti yucú̶rire quẽacõari, jeameju̶ soereacõare ñaroja. 20 To bajiri yucú̶ ricare ĩacõari, “Quẽnaricu̶ ñaja ti. Quẽnabeti ñaja adima” mani yimasirore bajirone, “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yirã, ĩna yisere ĩacõari, “Quẽnarã ñaama ĩna. Quẽnamena ñaama ãnoa”, yimasiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 21 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Ñajediro, “Yu̶a u̶ju̶ ñaja mu̶” yu̶re yirã me ñaru̶arãma yu̶ jacu̶ yarã, quẽnaro ĩ yironama. Yu̶ jacu̶ ĩ bojarore bajiro yirã rĩne ñaru̶arãma õ vecaju̶ varonama. 22 Masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, jãjarã ado bajiro yiboaru̶arãma: “Yu̶a u̶ju̶, yu̶are mu̶ rotijare, mu̶re gotirẽtobosacaju̶ yu̶a. Yu̶are mu̶ rotijare, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureacaju̶ yu̶a. To yicõari, yu̶are mu̶ rotijare, jairo ĩaĩañamani yiĩocaju̶ yu̶a”, yu̶re yiboaru̶arãma ĩna, socarãne. 23 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶: “Tire mu̶are yirotibeticaju̶ yu̶. Mu̶are masibeaja. ¡Vasa! Rojose yirã ñaja mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 24 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Mu̶are yu̶ gotimasiosere ajicõari, yu̶ rotirore bajiro yigu̶, quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi ĩ ũgũ̶ma. Ĩ ñagũ̶mi gũ̶tajãiju̶ gojeri coaejocõari, botari rũ̶gõcõari, vi bu̶agu̶re bajiro bajigu̶. 25 Vi ĩ bu̶aro bero, bu̶to oco quediroja. Bu̶to mino vatoja. To bajicõari, riaga jaicoatoja. Ti viju̶ ti jaiejacoaboajaquẽne, juriaquedibetoja ti vi. 26 Yu̶re ajiboarine, yu̶ rotirore bajiro yibecu̶ju̶a ñagũ̶mi sita vajaroju̶ vi bu̶agu̶re bajiro bajigu̶. 27 Ti vi ĩ bu̶aro bero, bu̶to oco quediroja. Bu̶to mino vatoja. To bajicõari, riaga jaicoatoja. Ti viju̶re ti jaiejarone, yoaro mene juriaquedicoatoja —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 28 To bajiro Jesús ĩnare ĩ yigotimasioro bero, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare bajiro me, u̶ju̶re bajiro bojonebecu̶ne quẽnaro ĩ gotimasiojare, ajiĩañamani ĩ gotise ti ñajare, no yimasibesujarã ĩna.

Mateo 8

1 Buroju̶ ñar'i, Jesús ĩ rojaejarone, jãjarã masa ĩre su̶yayujarã. 2 To ĩna bajirone, sĩgũ̶ gase boagu̶ Jesúre vacãnamuacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejayuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶ cãmire mu̶ yaru̶ajama, yaya —yiyuju. 3 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, —Mu̶ cãmire yaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yigu̶ne, ĩre moaĩañuju Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, ĩ cãmi ĩre yaticoasuju yuja. 4 To ĩre yigajanocõari, gãjerãre ĩre gotirotibesuju Jesús. To bajiro ĩre yicõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Yucu̶acane paire mu̶ ruju̶re ĩoaya. To yigu̶ne, Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, paire ĩsima, Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To mu̶ yisere ĩacõari, “Caticoasumi”, yiru̶arãma masa —ĩre yiyuju Jesús, gase boaboar'ire. 5 Capernaum vãme cu̶ti macaju̶re Jesús ĩ ejaro ĩacõari, ĩ tu̶ju̶ vayuju surara u̶ju̶. Romano masu̶ ñañuju ĩ. Jesús tu̶ ejacõari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ado bajiro ĩre sẽniñuju: 6 —Yu̶ u̶ju̶, yu̶re moabosarimasu̶ ĩ bajisere ajimaiña. Yu̶ ya viju̶ rijajesami. Micacõari, bu̶to visiomi —Jesúre ĩre yiyuju surara u̶ju̶. 7 —Ĩre catiogu̶ varu̶cu̶ja yu̶ —ĩre yicu̶diyuju Jesús. 8 To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju surara u̶ju̶, Jesúre: —Yu̶ u̶ju̶, quẽnagũ̶ masu ñaja mu̶. Yu̶ma, rojose yu̶ yisere tu̶oĩa bojonegũ̶ ñari, yu̶ ya vire mu̶re sãjarotimasibecu̶ja yu̶. Toju̶ sãjabetiboarine, mu̶ ñagõtu̶oĩasene catiomasigũ̶ja mu̶. 9 Gãjerã surara u̶jarã beroagu̶ ñaja yu̶. To bajiri, yu̶ quẽne, gãjerã surarare rotigu̶ ñaja yu̶. Sĩgũ̶re, “¡Vasa!” yu̶ yijama, vajami. Gãjire, “Vayá” yu̶ yijama, vadiami. To yicõari, yu̶re moabosarimasu̶re, “Tire yiya” yu̶ yijama, yirũgũami. To bajiri, mu̶ roque rotigu̶ masu ñari, toju̶ vabetiboarine, mu̶ ñagõtu̶oĩasene caticoaru̶cu̶mi —Jesúre yiyuju. 10 To bajiro ĩ yisere ajiyamanire bajiro ajitu̶oĩañuju Jesús. To bajiri ado bajiro ĩnare yiyuju, ĩre su̶yarãre: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Israel ñamasir'i jãnerabatia yu̶ yarã ñaboarine, “Masigũ̶, to yicõari, quẽnagũ̶ ñari, yu̶re yirẽmoru̶cu̶mi” yu̶re ĩ yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩagũ̶re, ĩabetirũgũaja yu̶. 11 Quẽnaro yu̶re ajiya. Ĩre bajiro bajirã Israel masa me, jãjarã ejaru̶arãma õ vecaju̶ Dios tu̶ju̶. Muiju ĩ jiadoju̶a vadiriarã quẽne, ĩ rocasãtoju̶a vadiriarã quẽne ejaru̶arãma. Toju̶re, rojorãre Dios ĩ rearo bero, ĩ rãca barujiru̶arãma ĩna. Ĩna rãca ñaru̶arãma Abraham, Isaac, to yicõari, Jacob ñamasir'i quẽne. 12 Israel ñamasir'i jãnerabatia Diorãca barujirona ñaboariarã, rojose ĩna yire su̶orine rẽtiaroju̶ ĩnare reacõaru̶cu̶mi. Toju̶re ñacõari, bu̶to rojose tãmu̶orã ñari, guji põguẽ, oti, yiru̶arãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús. 13 To yigajano, surara u̶ju̶ju̶are ado bajiro yiyuju: —Mu̶ ya viju̶ tudiasa. “Ñamasugũ̶ ñari, yu̶re catiobosacõaru̶cu̶mi” yu̶re mu̶ yitu̶oĩarore bajirone bajiru̶aroja —ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yirirĩmarone, surara u̶ju̶re moabosarimasu̶, viju̶ rijañaboar'i caticoasuju ĩ yuja. 14 Pedro ya viju̶ vasuju Jesús. Ti vi ejacõari, Pedro ũmañicore ĩañuju. Cãnijesariaro joeju̶ jesayuju so. So ruju̶ bu̶to asicõari, bu̶bu̶ribu̶jayuju. 15 Sore ĩacõari, so ãmore ĩ moaĩarone, ruju̶ asicõari, so bu̶bu̶ribu̶jaboase tu̶jacoasuju. To bajiri vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, bare ĩre ecayuju so. 16 Tirũ̶mu̶ rãioriju̶ne juaejoyujarã, ĩna u̶su̶riju̶ vãtia sãñarãre Jesús tu̶ju̶, “Vãtiare ĩnare bureato” yirã. To ĩna yiro ĩacõari, cojoji ñagõgũ̶ne, vãtiare bureayuju Jesús. Jãjarã ñañujarã ĩna u̶su̶riju̶ vãtia sãñarã, masa ĩna juaejoriarã. To yicõari, rijaye cu̶tirãre quẽne catioyuju. 17 To bajiro bajiyuju, Isa'ias, Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñamasir'i, “To bajiro bajiru̶aroja” ĩ yiucamasire ti ñajare. Ado bajiro ucamasiñumi Isa'ias: “Mani rijaye cu̶tire catioru̶cu̶mi. To yicõari, josari mani tãmu̶oñasere yirẽtobosaru̶cu̶mi” yiucamasiñumi Isa'ias, Jesús ĩ catiorotire yigu̶. 18 Cojorũ̶mu̶ jãjarã masa ĩ tu̶ju̶ ĩna ñagãnibiaro ĩacõari, —Gajejacatu̶aju̶ jẽacoajaro mani —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. 19 To ĩ yise rãcane, sĩgũ̶, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶, Jesús tu̶ ejayuju. —Gotimasiorimasu̶, no bojaro mu̶ vato cõrone mu̶re su̶yaru̶aja yu̶ —Jesúre ĩre yiyuju ĩ. 20 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Buyairoarema, ĩna gojeri ñacaju̶. Miniare quẽne, ĩna jibu̶ri ñacaju̶. To ĩna bajiboajaquẽne, yu̶, Dios ĩ cacu̶ma, cãniriaju̶ magũ̶re bajiro bajiaja yu̶. To bajiri yu̶re mu̶ su̶yajama, bu̶to mu̶re josaru̶aroja —ĩre yiyuju Jesús, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶re. 21 To ĩ yiro bero, gãji Jesús buerimasu̶ ado bajiro ĩre yiyuju: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶re yuya mu̶ maji. Yu̶ jacu̶ ĩ bajirocacoajare, ĩre yujegu̶acu̶ yaja yu̶. Ĩre yujecõari bero, mu̶re su̶yaru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre ĩre yiboayuju. 22 To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Yucu̶ne yu̶re su̶yaya mu̶. Yu̶re ajitirũ̶nu̶mena, rijariarãre bajiro bajirã ñarãma. Ĩnaju̶a rijariarãre yujeato ĩna —ĩre yicu̶diyuju Jesús. 23 Jesús ĩ buerã rãca cũmuaju̶ vasãjañuju, jẽacu̶. 24 Ĩna jẽatone, bu̶to mino vasuju. To bajicõari, bu̶to sabeyuju. Ti saberone, cũmua sagueca yiro, rujacoaru̶ayuju. To ti bajiboajaquẽne, cãnigũ̶ yiyuju Jesús. 25 Ĩ cãniro ĩacõari, ĩre yujioyujarã ĩna: —Yu̶a u̶ju̶, ¡rujareana yaja mani! To bajiri mani rujaborotire yirẽtoña mu̶ —ĩre yiyujarã. 26 To bajiro ĩna yirone, —¿No yirã bu̶to güiati mu̶a? “Rojose mani tãmu̶oboajaquẽne, manire yirẽtobosaru̶cu̶mi”, yu̶re yitu̶oĩarã me ñaja mu̶a —ĩnare yiyuju. To yi, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, —¡Mino tu̶jaya! ¡Sabese quẽne tu̶jaya mu̶a! —yiyuju Jesús. To ĩ yirone, tu̶jacoasuju mino. Sabese quẽne, sabebesuju yuja. 27 Tire ĩacõari, no yimasibesujarã ĩna. —¿Ñimu̶ ũgũ̶ masu̶ ñati ãni? Minore to yicõari, sabesere quẽne ĩ tu̶jarotijama, ĩre ajiaja —gãmerã yiyujarã ĩna. 28 U̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ Gadara vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ ejayujarã. To ĩna ejarone, masa rijariarãre ĩna yujereariaviju̶re ju̶arã ũ̶mu̶a budiayujarã. To bajicõari, Jesús tu̶re ejarũ̶gũ̶ ejayujarã. Ju̶arãju̶ne vãtia sãñarã ñari, bu̶to guayujarã. To bajiro ĩna bajijare, rẽtomasiña mañuju. 29 Jesúre ĩarãne, ado bajiro yiavasãñujarã ĩna u̶su̶riju̶re sãñarã, vãtia: —¿No yigu̶ yu̶a tu̶ vadiati Dios macu̶? ¡Yu̶are gõjanabiobesa! Rojose yu̶a yise vaja, rojose yu̶are mu̶ yirotirũ̶mu̶ ti ejabetiboajaquẽne, ¿rojose yu̶are yigu̶ vadiati mu̶? —Jesúre yiyujarã vãtia. 30 To ĩna yiñaro soju̶a jãjarã ecariarã yesea macabañañujarã. 31 Ĩnare ĩacõari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca Jesúre yisẽniñujarã vãtia: —Yu̶are mu̶ bureajama, õa yeseaju̶are yu̶are sãjarotiya —yiyujarã vãtia. 32 To bajiro ĩre ĩna yijare, —Mu̶are varotiaja yu̶ —vãtiare ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, ju̶arãju̶rene ĩna u̶su̶riju̶re sãñaboariarã budicoasujarã yuja, yeseaju̶are sãjaroana. Ĩna sãjarone, buro ũmaroja vacõari, u̶tabu̶cu̶raju̶ ĩna ñaro cõrone rearoderujacõa tu̶jasujarã, vãtia ĩnare ĩna sãjajare. 33 Yeseare coderimasa, to bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ũmacoasujarã, ĩna ya macaju̶ vana. To bajicõari, vãtia sãñaboariarã ĩna yiecose ñaro cõrone ti macanare gotijeocõañujarã ĩna. 34 Tire ajicõari, Jesúre ĩarã vasujarã ĩna, ti macana jediro. Ĩ tu̶ ejacõari, ĩre güirã, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre varotiyujarã.

Mateo 9

1 To bajiro ĩre ĩna yijare, u̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ tudijẽa ejacoasuju Jesús, ĩ ya macaju̶. 2 Ti macaju̶ ĩ ñaro, micagũ̶re rijarã ãmivariaju̶ joeju̶ ĩre ãmiejayujarã. “Ĩre ĩamaicõari, ĩre catioru̶cu̶mi” ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, micagũ̶ju̶are ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yu̶ maigũ̶, tu̶oĩatutuaya. Rojose mu̶ yirere mu̶re masiriocõaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 3 To ĩ yisere ajicõari, ti macana sĩgũ̶ri Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro tu̶oĩañujarã: “To bajise ĩ ñagõjama, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yami”, yitu̶oĩañujarã ĩna. 4 To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —“ ‘Diore bajiro masa rojose ĩna yisere masiriomasiaja’ yisocaami”, yu̶re yitu̶oĩaboaja mu̶a. 5 “Rojose mu̶ yisere masiriocõaja” yu̶ yicõa tu̶jajama, “Socu̶ yami. Socu̶ me yami”, yu̶re yiĩamasigũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine, micagũ̶re, “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, vasa” ĩre yu̶ yijama, “Socu̶ me yami. Rojose ĩ yirere masiriocõami”, yu̶re yiĩamasirãja mu̶a. 6 To bajiri, “ ‘Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, Diore bajirone masare rojose ĩna yisere masiriomasigũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩamasiato” yigu̶, ãni micagũ̶re ado bajiro yaja yu̶: Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Mu̶ jesariju̶re ãmiña. To yicõari, mu̶ ya viju̶ tudiasa, ĩre yaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 7 To ĩre ĩ yirone, micagũ̶ ñaboar'i, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ jesariju̶re ãmi, ĩ ya viju̶ vacoasuju ĩ yuja. 8 To bajiro Jesús ĩ yisere ĩau̶cacoasujarã masa. “Ti ũnire ĩabetirũgũcaju̶ mani. Ãni, Dios ĩ masise rãca yigu̶ yami” yitu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnañujarã ĩna. 9 Micagũ̶re catiogajano vagu̶ne, Mateo vãme cu̶tigu̶re yu̶re ĩabu̶jacami Jesús. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶ ñacaju̶ yu̶. Gãjoa sẽnirã ĩna rujiriju̶re gãjoa sẽnirujicaju̶. To yu̶ yiñaro ĩacõari, —Yu̶re ajisu̶yaya —yu̶re yicami Jesús. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre su̶yacoacaju̶ yu̶ yuja. 10 Yu̶ ya viju̶ ejacaju̶ yu̶a. To ejacõari, bacaju̶ yu̶a. Yu̶ rãca barã ejacana, jãjarã ñacama. Yu̶ yicatore bajiro rojose yirã, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, to yicõari, gãjerã, “Rojose yirã ñaama” masare yiĩarã quẽne ñacama. Jesús buerimasa quẽne ñacama. 11 To yu̶a bajirone, ejacama fariseo masa. Ĩna ñacama, Moisére Dios ĩ roticũmasirere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶orã, rojose yirã rãca ñaru̶amena. Ejacõari, yu̶a bañasere ĩacõari, yu̶ rãcanare Jesús buerimasare ĩnare sẽniĩacama: —¿No yigu̶ mu̶are buegu̶ma, ãnoa rojose yirã rãca bati? —yicama ĩna. 12 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús, fariseo masare: —Catiquẽnarãma, u̶co yigu̶re bojamenama. Rijaye cu̶tirã rĩne ĩre bojarãma ĩna. To bajiro bajiaja yu̶re quẽne. “Rojosere yirã me ñaja yu̶a”, yirãma, yu̶re bojamenama. “Rojose yirã ñaja yu̶a” yirã rĩne yu̶re bojarãma. 13 Dios oca masa ĩna ucamasirere ado bajiro quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. Ado bajiro gotiaja ti: “Gãjerãre mu̶a ĩamaisere bojaja yu̶. Gãjerãre mu̶a ĩamaibetijama, vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, yu̶re mu̶a soemu̶oboajaquẽne, ñie vaja manoja ti”, yigotiaja Dios oca, masa ĩna ucamasire. Quẽnaro yirãre jigu̶ me, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. Rojose yirãre, “Rojose ĩna yisere yitu̶jato” yigu̶, vadicaju̶ yu̶. To bajiri to bajiro yitu̶oĩagũ̶ ñari, ãnoa rãca bagu̶ yaja yu̶ —ĩnare yicami Jesús. 14 Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ buerã, Jesús tu̶ju̶ ejacama ĩna. To bajicõari, ado bajise ĩre sẽniĩacama: —Yu̶a quẽne, fariseo masa quẽne, mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro Diore yu̶a sẽnirirũ̶mu̶rirema bare babetirũgũaja yu̶a. ¿No yirã tire yibeati mu̶ buerãma? —ĩre yicama Juan buerimasa. 15 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotimasiocami Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ ãmosiarirũ̶mu̶re ĩre variquẽnaejarẽmorã ñarãma. To ĩ ũmato yiñaro cõro ĩre variquẽnaejarẽmorãma. Ĩnare bajiro bajiama yu̶ buerã. Yu̶ rãca ñari, variquẽnacõa ñaama. “Su̶tiritimena ñari, no yirã bare babeticõa yimenama”, yimasire ñaja. To bajiboarine, cojorũ̶mu̶ yu̶re ĩna ñiavato ĩacõari, bare bamenane Diore sẽniru̶arãma, “Mani su̶tiritisere ĩacõari, quẽnaro manire ejarẽmoato Dios” yirã. 16 Mame oca yu̶ gotimasiose ricati ti ñajare, yu̶ ye rãca mani ñicu̶a ĩna yimasirere mu̶a tu̶oĩavu̶ojama, quẽnabeaja. Sudiro bu̶cu̶ase ti vojama, mamagasero rãca seretumasimenaja mani. Mamagaserone mani seretujama, mani coero bero carato tũ̶atutu vatone bu̶cu̶aseju̶a vocoatoja. Bu̶cu̶ase, mamase rãca mani seretumasibetore bajirone, mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a. 17 To bajirone bajiaja u̶ye oco quẽne. Mame u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa bu̶cu̶joaju̶are jiomenaja mani. Bu̶cu̶joaju̶re mani jiojama, jãmu̶sĩnituca yiro, yivocõaroja tijoaju̶are. To bajiro mani yijama, u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoare quẽne, to bajirone yireacõa tu̶jana yirãja mani. “To bajirobe” yirãma, mame u̶ye ocore vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa, mamajoaju̶are jiore ñaroja. To yicõari, u̶ye oco, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa quẽne, cojoro cõro quẽnaro ñaru̶aroja. To bajiri mame u̶ye ocore, bu̶cu̶joaju̶re mani jiobetore bajiro mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 18 To bajise Jesús ĩ gotiñarone, sĩgũ̶ jud'io masa u̶ju̶ ejacami. Ejacõari, Jesús rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucami, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To yigu̶ne, ado bajiro Jesúre yicami: —Yucu̶acane yu̶ maco bajirocacoamo. So tu̶ ejacõari, sore mu̶ moaĩajama, tudicaticoaru̶ocomo so —Jesúre yicami. 19 To ĩ yisere ajicõari, ĩre su̶yacoacami Jesús. To bajiri yu̶a, ĩ buerimasa quẽne vacaju̶. 20 To yu̶a vatone, sĩgõ rõmio rijago Jesús su̶yaroju̶a ejarũ̶gũ̶riomo. Gãmorõmi cu̶tigo ñañumo so. Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituari cũ̶mari rijañañuju. “Jesús sudiro gaja moaĩaru̶aja yu̶. Ti rĩne bojaja yu̶. To bajiro yu̶ yijama, quẽnaejacoaru̶ocoja yu̶”, yiriomo so. To bajiro yirio ñari, Jesús su̶yaroju̶a ejarũ̶gũ̶cõari, ĩ sudiro gajare moaĩariomo. 22 So moaĩasere masicõari, ju̶darũ̶gũ̶cami Jesús. To yicõari, ado bajiro sore goticami: —Variquẽnaña yu̶ maigõ. “Ĩ sudiro gajare yu̶ moaĩajama, quẽnaejacoaru̶ocoja yu̶” yu̶re mu̶ yitu̶oĩase ñajare, “Quẽnaejato” mu̶re yibu̶ yu̶ —sore yicami Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, quẽnaejacoacamo so yuja. 23 To yi vanane, u̶ju̶ ya viju̶ ejacoacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. Ĩ macore yujeroana, tõroari juti, yioti avasãñacama. 24 To bajiro ĩna yiñajare, ado bajiro ĩnare yicami: —Budiasa mu̶a. “Bajirocacoajamo” mu̶a yiboago, bajirocabesumo. Cãnigõ yigomo —ĩnare yicami Jesús. To ĩ yijare, ĩre ajacama ĩna, “Bajirocacoamo” yimasirã ñari. 25 Masa ĩna budiato bero, bajirocario tu̶ju̶ jãjacõari, so ãmore ñiacami Jesús. To ĩ yirone, quẽna tudicaticõari, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶coacamo so. 26 Jesús sore ĩ catiosere ti sitana masa ñaro cõrone gotibatocõañuma ĩna. 27 Toju̶ ñariarã yu̶a cãnirivi yu̶a tudiatone, caje ĩamena ju̶arã Jesúre avasã su̶yadicama: —U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶are ĩamaiña —Jesúre yisu̶yacama ĩna. Viju̶ yu̶a sãjaejarone, ĩna quẽne su̶yasãjaejacoacama. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami Jesús: —“Yu̶a caje ĩabetire ‘Ĩato’ yigu̶, yu̶are ejarẽmomasigũ̶mi”, ¿yu̶re yitu̶oĩati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. —Yu̶a u̶ju̶, to bajirone mu̶re yitu̶oĩaja yu̶a —ĩre yicu̶dicama. 29 To ĩna yijare, ĩna cajere moaĩagũ̶ne ado bajiro yicami Jesús: —“Manire catioru̶cu̶mi” yu̶re mu̶a yitu̶oĩase su̶orine mu̶are ĩarotiaja yu̶ —ĩnare yicami. 30 To ĩ yirone, ĩacõacama. To yicõari, ado bajiro ĩnare goticami Jesús: —Gãjerãre gotibetimasucõama mu̶a —ĩnare yiboacami. 31 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ti sitana jedirore gotibatocõañujarã ĩna. 32 Ĩamena ñaboariarã ĩna budirirĩmarone, ejacama gãjerã, ñagõbecu̶re ãmiejarã, vãti ĩ u̶su̶ju̶re sãjacõari, ĩre ñagõrotibetir'ire. 33 Jesús, vãtire ĩ burocarone, ñagõbecu̶ ñaboar'i, ñagõcoacami yuja. Tire ĩacõari, no yimasibeticama masa: —Adoju̶re, Israel sitaju̶re, ado bajise yigu̶re ĩaña manirũgũmu̶ maji —yicama ĩna. 34 Fariseo masaju̶ama, ado bajiro yicama: —Ãni, vãtia u̶ju̶ ĩ masise rãca vãtiare bureaami —yicama ĩna. 35 Ti sitaju̶ gotimasiocudijeocami Jesús. Tocãrãca maca masa Dios ocare ĩna bueriviriju̶re sãjacõari, oca quẽnasere masare ĩnare gotimasiocami. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña”, ĩnare yigotimasiocami. To yicõari, rijaye cu̶tirãre jediro catiocami. 36 Oveja, u̶ju̶ manare bajiro bajirã ñacama ĩna masa. No yimasibetiboana tu̶oĩagõjanabidirã ñacama. To bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ĩnare ĩamaicami Jesús. 37 To bajiro ĩna bajisere ĩagũ̶ ñari, ado bajiro yu̶are yicami: —Ote jairo bu̶cu̶aroja. To bajiboarine, mojoroaca ñarãma tire juarimasa. 38 To bajiro ti bajijare, ote u̶ju̶re sẽniña, ĩre moabosarimasa cõato ĩ yirã —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 10

1 Cojorũ̶mu̶ ĩ buerimasare yu̶are ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre jirẽocami Jesús. Yu̶are jirẽocõari, ado bajiro yicami: —Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare, “Budiya” mu̶a yijama, budiru̶arãma. Rijaye cu̶tirãre quẽne, “Catiya” mu̶a yijama, caticoaru̶arãma —yu̶are yicami Jesús. 2 Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñacaju̶ yu̶a, “Yu̶ ocare gotimasiocudiba” Jesús ĩ yicana. Ado bajiro vãme cu̶tirã ñacaju̶ yu̶a: Simón vãme cu̶tiboacacu̶, Pedro vãme cu̶tigu̶, ĩ bedi Andrés ñacama. To yicõari, Zebedeo rĩa ñacama Santiago, ĩ bedi Juan. Gãjerã, Felipe, Bartolomé, Tomás, yu̶ Mateo vãme cu̶tigu̶, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶ ñaboacacu̶ ñacaju̶. Alfeo macu̶ Santiago, to yicõari, Tadeo vãme cu̶tigu̶, gãji ñacami Simón vãme cu̶tigu̶, celote yere tu̶oĩaboar'i. Tu̶sagu̶ Judas Iscariote vãme cu̶ticami. Ĩ ñañumi Jesúre ĩsirocarocu̶. 5 To bajiri yu̶a, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶re ado bajiro yu̶are gotimasiocudiroticami Jesús: —Jud'io masa me ĩna ñarimacari gotimasiocudibeja mu̶a. Samaria sita ñarimacarire quẽne vabeja mu̶a —yu̶are yicami. 6 —Israel sitana tu̶ju̶are vasa. Ĩna ñarãma Dios yarã ñaboariarã, oveja yayirãre bajiro bajirã —yicami. 7 —“Diore rotibosarocu̶ ĩ rotisu̶oroti mojoroaca ru̶yaja. U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yigotimasiocudiba mu̶a. 8 Gase boarãre mu̶a ĩajama, ĩnare catioba mu̶a. Gãjerã no bojase rijaye cu̶tirãre quẽne ĩnare catioba. Rijariarãre tudicatioba. Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare quẽne ĩnare bureaba. Vaja manone to yirotire mu̶are u̶joaja yu̶. To bajiri, vaja sẽnimenane, mu̶a quẽne gotimasiocudi, rijaye cu̶tirãre catio, ĩna u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩnare burea, yicudiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 9 —Mu̶a vaja yiroti gãjoa juaábeja. 10 To yicõari, bare sãriajoari juaábeja mu̶a. Sudi mu̶a sãñasene sãñacõari, vaja. Gajeye gu̶bo sudi mu̶a vasoaroti juaábeja. Tueriayucú̶rire quẽne juaábeja. No bojarã gãjerãre moabosarimasa, vaja bu̶jarãma. To bajirone bajiru̶aroja mu̶are quẽne. Ĩnare mu̶a gotimasiose vajane ĩsiecoru̶arãja mu̶a quẽne —yu̶are yicami Jesús. 11 —Jairimaca, mojorimacare ejarã, quẽnaro yigu̶re macama mu̶a. Ĩre bu̶jacõari, ĩ tu̶ cãnima. Ti macanare mu̶a gotimasiojama, ĩ tu̶ rĩne ñama maji, gajeroju̶ mu̶a varoto rĩjoro. 12 Viju̶ ejarã, “¿Ñati mu̶a?” yisẽniĩacõari, “Quẽnaro ñaña mu̶a”, yiba. 13 To mu̶a yirone, ti viana quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmijama, mu̶a yirore bajiro quẽnaro ñaru̶arãma. Quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmibetijama, “ ‘Quẽnaro ñaña’ yu̶a yibetiriarãre bajirone ñacõaña mu̶a” ĩnare yi, vacoaja mu̶a. 14 Mu̶are quẽnaro ĩna bocaãmibetijama, to yicõari mu̶a gotisere ĩna ajiru̶abetijaquẽne, ti vire ñabeja. Ti vire budicõari, sitare gu̶bo sudi tuyasere varereaba. “Quẽnaro yu̶are bocaãmibeticõari, yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yirã, to bajiro yiru̶arãja mu̶a. 15 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ti macana mu̶are ĩna ajiru̶abeti vaja Dioju̶ama, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro. Sodoma macana ñamasiriarã rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, mu̶are quẽnaro bocaãmimenama —yu̶are yicami Jesús. 16 Quẽna ado bajiro ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús: —Ovejare, buyairoa vatoaju̶ güioroju̶ ĩnare cõagũ̶re bajiro mu̶are gotimasiocudirotiaja yu̶. To bajiri mu̶a ñagõroto rĩjoro, quẽnaro tu̶oĩama. To yicõari, mu̶are rojose ĩna yiboajaquẽne, mu̶aju̶ama quẽnaseju̶are yirã rĩne ñacõama. 17 Ado bajiro bajiroti ñajare, quẽnaro tu̶oĩama mu̶a: Mu̶are ñejecõari, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. Toju̶ mu̶are bajeru̶arãma. 18 To yicõari, yu̶ ocare mu̶a gotimasiojare, macari u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yi vanane, u̶jarã ñamasurã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma. To bajiro mu̶are ĩna yijare, u̶jarãre, to yicõari, jud'io masa mere yu̶ ocare gotiru̶arãja mu̶a. 19 U̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are ĩna juaejaro, “¿No bajiro ñagõrãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibeja mu̶a. “Ñagõña” mu̶are ĩna yirirĩmarone, mani jacu̶ Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca “Ado bajiro gotiru̶arãja yu̶a” yimasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 21 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Yu̶ yere ajiterãre güiose ĩna yisere ĩaru̶arãja mu̶a. Sĩgũ̶ rĩa ñaboarine, “Ĩnare sĩato” yirã, ñejerotiru̶arãma ĩna. To yicõari, jacu̶a quẽne, “Yu̶a rĩare sĩato” yirã, ĩna rĩare ñejerotiru̶arãma. Ĩna rĩaju̶a quẽne, ĩna jacu̶are ajijũnisinicõari, gãjerãre sĩarotiru̶arãma ĩna. 22 Yu̶ ocare mu̶a goticudijare, jediro masa mu̶are ĩateru̶arãma. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, no bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenarema, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna varoti ñaboarere ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. 23 Cojo maca mu̶are rojose ĩna yijama, gaje macaju̶ rudiaja mu̶a. Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Jediro Israel sitaju̶re ñarimacarire mu̶a goticudijeoroto rĩjoro, yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re tudiejaru̶cu̶ja yu̶. 24 Ĩnare buegu̶ rẽtobu̶saro masirã me ñaama ĩ buerã. To bajiboarine, quẽnaro ĩna buejeocõajama, ĩnare buerimasu̶re bajirone masirãma ĩna quẽne. 25 “Yu̶are buegu̶re bajiro yu̶a bajijama, quẽnaja”, yitu̶oĩaroti ñaja. To bajicõari, ĩre moabosarimasare quẽne, “Yu̶a u̶ju̶re bajiro yu̶a bajijama, quẽnaja”, yitu̶oĩaroti ñaja. To bajiro ti bajijare, yu̶re mu̶a u̶ju̶re Beelzebú yu̶re ĩna vãme yitud'ijama, yu̶ yarã mu̶a ñajare, rẽtoro rojose mu̶are yitud'iru̶arãma ĩna —yu̶are yicami Jesús. 26 Quẽna ado bajiro ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús: —Rojose mu̶are ĩna yitud'iboajaquẽne, ĩnare güibeja mu̶a. “Masa ĩna ĩabeto yitud'irã yaja” mu̶are ĩna yiboajaquẽne, Dioju̶ama, ĩacõaru̶cu̶mi. Ñieju̶a masa ĩna yirudise maja, Diorema. Adirũ̶mu̶ri masa ĩna masibeti jediro, Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, “Quẽnaro tire masiato” yigu̶, gotiru̶cu̶mi. 27 Masa ĩna ajibeto yayioroaca mu̶are yu̶ gotisere “Jediro ajiato” yirã, gotibatoru̶arãja mu̶a. 28 Mu̶are sĩaru̶arãre güibeja mu̶a. Mu̶a u̶su̶riju̶rema sĩamasimenama ĩna. Dioju̶are mu̶a güijama, quẽnaja. Ĩ ñaami mani catisere rotigu̶. Ĩ masu masiami. To bajiri rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶are reamasicõami. 29 Ju̶arã miniare mani vaja yijama, cojotii gãjoatii rãca vaja yire ñaroja ti, mojoroaca vaja cu̶tirã ĩna ñajare. To cõroaca vaja cu̶tiboarine, Dios ĩ rotibetone rijagu̶ magũ̶mi. 30 Masaju̶are, Dios ĩ ĩajama, jairo vaja cu̶tirãre bajiro manire ĩaami. Manire bu̶to maiami ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, mani ru̶joajoare, cojojoara ru̶yabeto cõĩajeogu̶ ñaami. To bajiri rojose mu̶are yirãre güibeja —ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús. 32 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yirãrema, yu̶ quẽne õ vecaju̶ yu̶ jacu̶ ĩ ĩaro rĩjoroju̶a, “Ãnoa ñaama yu̶ yarã”, yiĩoru̶cu̶ja yu̶. 33 To bajiboarine masa ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã me ñaja yu̶a” ĩna yijama, yu̶ quẽne, õ vecaju̶ yu̶ jacu̶ ĩ ĩaro rĩjoroju̶a, “Yu̶ yarã me ñaama ĩna”, yiru̶cu̶ja yu̶ —yu̶are yicami Jesús. 34 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —“ ‘Quẽnaro ñato masa’ yigu̶, vayumi Jesús”, yu̶re yitu̶oĩabesa mu̶a. Dios ĩ bojabeti yirã, yu̶ ocare ajijũnisinicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩateru̶arãma ĩna. To bajiri ado bajiroju̶a yu̶re yitu̶oĩaña: “ ‘Ĩ su̶orine ricatiri tu̶oĩaru̶arãma’ yigu̶, vayumi Jesús”, yu̶re yitu̶oĩaña. 35 Ĩ macu̶, yu̶re ĩ ajitirũ̶nu̶jama, ĩ jacu̶ju̶a ĩre ĩateru̶cu̶mi. Jacu̶ju̶a, yu̶re ĩ ajitirũ̶nu̶jama, ĩ macu̶ju̶a, ĩre ĩateru̶cu̶mi. So macoju̶a, yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so jacoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. Jacoju̶a, yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so macoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. So ũmañicoju̶a yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so jẽjoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. 36 To bajiri sĩgũ̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ĩ ñajare, ĩ yarã ñaboarine, ĩre ĩateru̶arãma. 37 No bojagu̶ ĩ jacore, ĩ jacu̶re yu̶re ĩ mairo rẽtobu̶saro maigũ̶ma, yu̶ yu̶ ñamasibecu̶mi ĩ ũgũ̶ma. No bojagu̶ ĩ macore, ĩ macu̶re yu̶re ĩ mairo rẽtobu̶saro maigũ̶ma, yu̶ yu̶ ñamasibecu̶mi ĩ ũgũ̶ma. 38 No bojagu̶, “Jesúre bajiro rojose tãmu̶osu̶yaru̶cu̶ja yu̶” yitu̶oĩabecu̶ma, yu̶ yu̶ ñamasibecu̶mi ĩ ũgũ̶ma. 39 No bojarã, no ĩna bojarone ñare cu̶tirãma adi macaru̶cu̶ro ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tu̶ quẽnaro ñarona ñarãma —yu̶are yicami Jesús. 40 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Mu̶are cõagũ̶ yu̶ ñajare, gãjerã tu̶ mu̶a ejaro, quẽnaro mu̶are ĩna yijama, yu̶rene quẽnaro yirã yirãma. Yu̶re quẽnaro yirãma, yu̶re cõacacu̶re quẽnaro yirã yirãma. 41 “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñagũ̶mi” yimasicõari, quẽnaro ĩre yirã, ĩre gotirẽtobosarimasu̶ Dios tu̶ quẽnase ĩ bu̶jaroto cõrone bu̶jaru̶arãma ĩna quẽne. “Quẽnaro yigu̶ ñaami” yimasicõari, quẽnaro ĩre yirã, quẽnaro yigu̶ Dios tu̶ quẽnase ĩ bu̶jaroto cõrone bu̶jaru̶arãma ĩna quẽne. 42 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶re ajisu̶yarã ñamasurã me ĩna ñaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñajare, quẽnaro ĩnare yirã, to bajiro ĩna yise vaja, vaja bu̶jaru̶arãma ĩna. Ocone ĩnare ĩna ioboajaquẽne, vaja bu̶jaru̶arãma —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 11

1 Yu̶are, ĩ buerãre ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre yu̶are ĩ gotimasioro bero, ti sita ñarimacarianare ĩnare gotimasiocudirã vacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. 2 Tirodo Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶, tubiberiaviju̶ ñañuju ĩ. Toju̶ ĩ ñarone, Jesús masare ĩ gotimasiocudicati, to yicõari, ĩaĩañamani ĩ yiĩocati queti ĩre ejayuju. Tire ajicõari, ju̶arã ĩ buerimasare cõañumi, “Jesúre sẽniĩaaya” yigu̶. 3 Yu̶a tu̶ ejacõari, ado bajiro Jesúre sẽniĩacama ĩna: —¿Mu̶ne ñati “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, “Yu̶ bero ejaru̶cu̶mi” Juan ĩ yigotimasiocacu̶? ¿Gãjire yuroti ñatique maji? —ĩre yisẽniĩacama ĩna. 4 To ĩna yisẽniĩarone, ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Jesús: —Vasa mu̶a. Juan tu̶ju̶ tudiasa. Ĩ tu̶ ejacõari, mu̶a ĩasere, mu̶a ajisere quẽne ĩre gotiba. 5 Ado bajiro ĩre gotiba mu̶a: “Jesús ĩ masise rãca ĩ yijare, ĩabetiboariarã quẽne ĩama. Rujasagueri vaboariarã quẽne, quẽnaro vama. Gase boariarãre quẽne, ĩna cãmi yatibu̶. Ajimena ñaboariarã quẽne, ajima. Bajireariarã quẽne, tudicatima. To yicõari, maioro bajirã quẽne, Dios oca quẽnasere gotimasio ecoama ĩna”, yigotiba, Juan tu̶ju̶ ejacõari. 6 To bajiri, “ ‘Quẽnase bu̶jaru̶arãma yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Socu̶ me yami” yu̶re yitu̶oĩarãma’ yimi”, ĩre yigotiba —ĩnare yicami Jesús, Juan buerimasare. 7 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩna vase rãcane, Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ ñare quetire goticami Jesús, jãjarã ĩre ajisu̶yarãre: —Yucú̶ manoju̶ vana, ¿ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩa vacati mu̶a? ¿Masa ĩna bojasere bajiro yiru̶a tu̶oĩagũ̶re ĩarã vacati mu̶a? “To bajiro tu̶oĩagũ̶ me ñacami”, yimasiaja mu̶a. 8 ¿Ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩarã vacati mu̶a? ¿Quẽnase sudi sãñagũ̶re tu̶oĩa vacati? To bajiro me tu̶oĩariarãja mu̶a. “Quẽnase sudi sãñarãma, quẽnariviriju̶, u̶jarã ya viriju̶ ñarãma”, yimasiaja mani. 9 ¿Ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩa vacati mu̶a? ¿Diore gotirẽtobosarimasu̶re tu̶oĩa vacatique mu̶a? Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Gãjerã Diore gotirẽtobosarimasa rẽtoro ñagũ̶re ĩariarãja mu̶a. 10 Juan ĩ bajirotire gotiro, ado bajise gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶re yu̶ cõaroto rĩjoro, mu̶re gotiyurocu̶re cõasu̶oru̶cu̶ja yu̶ maji’ yami Dios. ‘Ĩ ñaru̶cu̶mi ado bajise gotirocu̶: “Yoaro mene ejaru̶cu̶mi ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶. To bajiri rojose Dios ĩ bojabetire yitu̶jacõari, ĩ bojaseju̶are yi yuya mu̶a” yigotirocu̶ ñaru̶cu̶mi’, yami Dios”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 11 Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasire rẽtoro ñamasuse ñaja, Juan, Diore ĩ gotirẽtobosaseju̶a. To bajiro ti bajiboajaquẽne, Juan ĩ gotise rẽtoro ñamasuse ñaja yu̶ gotiroticõarã ĩna gotise. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” ĩna yigotisere yaja yu̶. Ñamasurã ñaama, “Ñamasurã me ñaama Jesús ĩ gotiroticõarã” mu̶a yiĩaboajaquẽne —yicami Jesús, ĩre ajisu̶yarãre. 12 Quẽna ado bajiro yicami Jesús: —Juan ĩ gotimasiosu̶oriju̶ne, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yirere ajicõari, ti josaboajaquẽne, yu̶re ajisu̶ya variquẽnasu̶oadicama masa. 13 Juan ĩ gotimasiosu̶oroto rĩjoroju̶ne, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõarocu̶re goticoayuma ĩna, Diore gotirẽtobosarimasa. Moisére Dios ĩ roticũmasire quẽne, tire gotiaja ti. 14 “Diore gotirẽtobosarimasu̶ El'ias vãme cu̶timasir'ire bajiro bajigu̶ ejaru̶cu̶mi”, yigotiyujarã ĩna, Diore gotirẽtobosarimasa. To bajiro ĩna yimasirere, “Riojo ucamasiñuma ĩna” mu̶a yitu̶oĩajama, “Juan ĩ ejarotire gotirã yimasiñuma”, yimasiaja mu̶a. 15 Mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro yu̶re ajitirũ̶nu̶ña mu̶a —ĩre ajisu̶yarãre yicami Jesús. 16 Quẽna ado bajiro ĩre ajisu̶yarãre goticami Jesús: —Ado bajiro yirãre bajiro yirã ñarãja mu̶a, adirodoriana: Daquerã, gãjerã rãca ajeru̶amenare bajiro yirã ñarãja. Ĩna ajeritũcuroju̶ rujicõari, gãjerãju̶are, ado bajiro ĩnare gotirujirãma: “ ‘Basavariquẽnato mani’ yirã, mu̶are jutibosaboabu̶ yu̶a. To bajiro yu̶a yiboajaquẽne, basabeju̶ mu̶a. To bajiri, ‘Rijariarãre bu̶cu̶rã ĩna oticatore bajiro su̶tiriose boca otiru̶arãja mu̶a, yu̶a basañarone’ yiboabu̶ yu̶a. To yu̶a yiboajaquẽne, otibeju̶ mu̶a”, ĩnare yigotirãma, ĩna rãca ajeru̶amenare. 18 Ĩna rãca ajeru̶amenare bajiro yirã ñarãja mu̶a, adirodoriana. Juan, quẽnase bare babeti, quẽnase idire idibeti bajiñañuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, “Vãti sãñagũ̶ ñagũ̶mi”, ĩre yitu̶oĩacaju̶ mu̶a, ĩre ajiterã ñari. 19 Ĩ bero gotimasiosu̶ocaju̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶. Yu̶ju̶ama, quẽnase bare ba, quẽnase idire idi bajiñaja yu̶. To bajiro yigu̶ yu̶ ñajare, “Jairo bagu̶ ñaami. Idimecu̶gũ̶ ñaami. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, gãjerã rojose yirãre quẽne ĩnare baba cu̶tiami”, yu̶re yiĩajũnisiniaja mu̶a, yu̶re quẽne ajiterã ñari. To bajiro Juanre quẽne, yu̶re quẽne mu̶a yise ti ñaboajaquẽne, Dios ĩ masise rãca yu̶a yise ti ñajare, beroju̶, “Quẽnaro yirã yiboayuma” yu̶are yimasiru̶arãja mu̶a —yicami Jesús, ĩre ajisu̶yarãre. 20 Tiju̶ bero, ĩaĩañamani ĩ yiĩoboacana ya macarire tu̶oĩacõari, Dios ĩ bojabetire ĩna yisere tu̶oĩasu̶tiriticõari, ĩna yitu̶jabetijare, rojose ĩna tãmu̶orotire yigu̶, ado bajiro goticami Jesús: 21 —Coraz'in macana, to bajicõari, Betsaida macana quẽne, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma. Ti macarianare ĩaĩañamani yu̶ yiĩocatore bajiro, Tiro vãme cu̶ti macanare, Sidón vãme cu̶ti macanare quẽne ĩaĩañamani yu̶ ĩojama, tirũ̶mu̶ju̶ rojose ĩna yisere tu̶oĩasu̶tiriticõari, yitu̶jacoaboriarãma ĩnama. “Rojose yu̶a yisere yiru̶abeaja” yisu̶tiritirã ñari, su̶tiritirã ĩna sãñaseju̶a sudi vasoacõari, to yicõari, ĩna ru̶joariju̶ õja majeoboriarãma. 22 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Sidón macana, to bajicõari, Tiro macana ñamasiriarã rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, Dios, masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro. 23 Capernaum macanaju̶a, “Quẽnarã ñari, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ ñarona ñaja mani”, yitu̶oĩaboarãma ĩna. To bajiro ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, Dios tu̶ju̶ ñabetiru̶arãma. Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ñaja ĩna cõaecorotoma. Toanare ĩaĩañamani yu̶ yiĩocatore bajiro, Sodoma macanare quẽne yu̶ yiĩojama, rojose ĩna yisere yitu̶jaboriarãma ĩnama. To bajiri adirũ̶mu̶rire quẽne ñacõaboriaroja ti maca maji. 24 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ti macana yu̶re ĩna ajiru̶abeti vaja, Dioju̶ama, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro. Sodoma macana ñamasiriarã rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna —yitu̶oĩa goticami Jesús. 25 Ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, “Mu̶ su̶orine ajitirũ̶nu̶ama” yigu̶, “Quẽnaja” Diore yivariquẽnagũ̶, ado bajiro yicami Jesús: —Cacu̶, õ vecagu̶ u̶ju̶ ñaja mu̶. Adi macaru̶cu̶rore quẽne, ñajediro u̶ju̶ ñaja mu̶. “Jẽre masiaja yu̶a” yitu̶oĩaboarãre, “Yu̶ ocare ajimasibeticõato ĩna” yigu̶, ĩnare masirioaja mu̶. To yicõari, “Masimena ñaja yu̶a” yirãju̶are, “Ajimasiato” yigu̶, ĩna ajimasirotire yirẽmorũgũaja mu̶. To bajiro mu̶ yijama, mu̶ bojarore bajiro yigu̶ yaja mu̶ —Diore yicami Jesús. 27 To yicõari, ĩre ajisu̶yarãju̶are ado bajiro goticami Jesús: —Yu̶ jacu̶ ĩ ejarẽmose su̶orine jediro yimasijeogu̶ ñaja yu̶. “Tire yimasiato” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re yu̶re cõacami yu̶ jacu̶. To bajiro yicacu̶ ñari, yu̶ yisere masijeocõami yu̶ jacu̶. Yu̶ quẽne, ĩ yisere masijeocõaja. “Ĩre masiato” yigu̶, yu̶ beserã rĩne yu̶ jacu̶re masiama —ĩnare yicami Jesús. 28 Quẽna ado bajiro yicami Jesús: —Cojo vãme me ĩna rotise ti ñajare, jairo gajacõari, ñarãre bajiro bajiaja mu̶a. “Tire cu̶dijeomasimenaja mani” yisu̶tiritirã ñari, yu̶ju̶are ajirã vayá mu̶a. Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, rũ̶cu̶se gajacõari, ñamenare bajiro variquẽnarã ñaru̶arãja mu̶a. Masare maitu̶oĩagũ̶ ñaja yu̶. “Ñamasugũ̶ ñari, ĩnare ajirũ̶cu̶bu̶obeaja yu̶” yigu̶ me ñaja yu̶. No bojarãre yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ejarẽmogũ̶ ñaja. 30 Mu̶are yu̶ rotise josari me ñaja. To bajiri yu̶ rotisere mu̶a cu̶dijama, variquẽnaru̶arãja mu̶a —yicami Jesús.

Mateo 12

1 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, trigo ĩna oteriavese cu̶tore vacaju̶, Jesúrãca. To bajivanane ñiorijacaju̶ yu̶a. To bajirã ñari, trigo ricare tũnejuacõari, yu̶a ãmorine ti gasere sĩguẽreacõari, bacaju̶ yu̶a. 2 Tire yu̶a basere ĩacõari, fariseo masa ado bajiro Jesúre ĩre yicama ĩna: —¡Ĩaña mu̶! Mu̶ buerimasa, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ yire mere yama ĩna —Jesúre ĩre yicama. 3 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —¿David ñamasir'i ĩ babarã rãca ñiorijacõari, ĩnare ĩ ũmato bamasirere masibeati mu̶a? 4 Ñiorijarã ñari, “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” masa ĩna yiriviju̶re sãjacõari, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶orã gãjerã pan ĩna cũboarerene juacõari, ĩ babarã rãca bamasiñuju ĩ. To bajiri Moisés ñamasir'i ĩ gotimasirema, “Paia rĩne baru̶arãma” ĩ yimasiboarerene bamasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ti vaja rojose ĩnare yibetimasiñumi Dios. 5 ¿“U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ paia ĩna moatu̶jabetiboajaquẽne, rojose yirã me yirãma ĩna”, Moisés ñamasir'i ĩ yiucamasirere masiritiatique mu̶a? 6 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Moisére ĩ roticũmasire, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviaye ñase rẽtobu̶saro ñamasuse ñaja mame yu̶ rotise. 7 Dios oca masa ĩna ucamasire ajimasibetibu̶saja mu̶a. Ado bajiro gotiaja ti: “Vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, yu̶re ĩna soemu̶osere bojabetibu̶saja yu̶. Masa gãjerãre quẽnaro ĩna ĩamaiseju̶are bojamasucõaja yu̶”. To bajiro yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. Tire, “Ado bajiro yiru̶aro yaja” yiajimasirã masu mu̶a ñajama, Dios ĩ bojabeti rojose ĩna yibetiboajaquẽne, “Rojose yama” yu̶ buerimasare ĩnare yiĩabetiboriarãja mu̶a. 8 Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ado bajiro mu̶a yijama, quẽnaja. To bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnabeaja”, yirotigu̶ ñaja yu̶ —ĩnare yicu̶dicami Jesús, fariseo masare. 9 To yi vacu̶ne, Dios ocare ĩna bueriviju̶ yu̶are ũmato sãjacami Jesús. 10 Ti viju̶ ñacami sĩgũ̶, cojojacatu̶a ãmo ñujobecu̶. Fariseo masa quẽne ñacama. “Jesús, rojose yimi” u̶jarãre yi ocasãru̶arã, ado bajiro Jesúre sẽniĩatocama ĩna: —Dios, Moisére ĩ roticũmasirere mu̶ tu̶oĩajama, “Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re rijaye cu̶tirãre mani catiojama, quẽnacõaroja”, ¿yitu̶oĩati mu̶? —Jesúre ĩre yisẽniĩatocama ĩna. 11 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami: —Oveja mu̶a ecar'i, gojeju̶ ĩ quedirocasãjama, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaja” yirã, ¿ãmirã vamenada mu̶a? 12 ¿Masu̶ rẽtobu̶saro maiĩogũ̶ ñatique, ovejaju̶a? To bajiri, ¿u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ quẽne, no bojagu̶ masu̶re quẽnaro mani yijama, quẽnabetojarique? —ĩnare yicu̶dicami Jesús. 13 To yicõari, ãmo ñujobecu̶ju̶are: —Mu̶ ãmore ñujoya —ĩre yicami. To ĩ yirone, ĩ ãmore ĩ ñujorone, quẽnaejacoacaju̶ yuja, gaje ãmore bajirone. 14 To ĩ yisere ĩacõari, budicoacama fariseo masa. Budiacõari, “¿No bajiro yicõari, Jesúre sĩarotirãti mani?” gãmerã yiñagõñujarã ĩna. 15 To bajiro ĩre ĩna tu̶oĩa ñagõjaisere masicõari, gajeroju̶ vacami Jesús quẽna. Jesús ĩ vato ĩacõari, ĩre su̶yacaju̶ yu̶a, jãjarã masa. Toju̶ ñajediro masa rijaye cu̶tirãre catiocami. 16 To yicõari, ĩnare ĩ catiosere gotirotibeticami ĩ. 17 To bajiro ĩ yijama, “Isa'ias ñamasir'i Diore gotirẽtobosarimasu̶, ‘To bajiro bajiru̶aroja’ ĩ yiucamasiriarore bajiro bajiato” yigu̶, yicami, ado bajiro yise ti ñajare: 18 “Ãni ñaami, yu̶re moabosarimasu̶ yu̶ besecacu̶, yu̶ ĩavariquẽnagũ̶. Esp'iritu Santore ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶, ‘Ĩ ejarẽmose rãca yu̶ bojasere yimasiato ĩ’ yigu̶. To bajiri, ‘Ado bajiro riojo yiroti ñaja’ yigotibatoru̶cu̶mi, masa ñajedirore. 19 Masa rãca oca josabecu̶ ñaru̶cu̶mi ĩ. To yicõari, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a rũ̶gõcõari, ‘Yu̶re ajiya mu̶a. Masigũ̶ ñaja yu̶’ yiavasã gotibecu̶ ñaru̶cu̶mi. 20 Yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶menare, yu̶ bojarore bajiro yimasibeticõari, tu̶oĩasu̶tiritirãre quẽne mairu̶cu̶mi. Ĩnare ĩamaicõari, ‘Quẽnaro yu̶re ajitirũ̶nu̶ato ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoru̶cu̶mi. 21 Jud'io masa me ñarã rojose ĩna yise vaja rojose ĩna tãmu̶oborotire, ‘Manire yirẽtobosaru̶cu̶mi. To bajiri rojose tãmu̶obetiru̶arãja’ yivariquẽna yuñaru̶arãma”, yiucamasiñumi Isa'ias, Diore gotirẽtobosarimasu̶. 22 Sĩgũ̶ ñacami vãti sãñagũ̶. “Ĩabeticõato; ñagõbeticõato” yigu̶, ĩ u̶su̶ju̶re sãjacõari, ñañumi. To bajiri Jesús tu̶ju̶ ĩre ãmiejacama masa. To ĩna yirone, ĩ u̶su̶ju̶re sãñagũ̶re vãtire burocacami Jesús. To bajiri vãtire ĩ burocajare, ĩamasi, ñagõmasi, bajicoacami yuja. 23 Tire ĩacõari, no yimasibeticama masa jediro: —¿U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i mani tu̶oĩa yuñarũgũgũ̶ ñatique ĩ? —yicama. 24 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicama fariseo masaju̶a: —Vãtiare ĩ bureajama, vãtia u̶ju̶ Beelzebú vãme cu̶tigu̶ ĩ masise rãca vãtiare bureagu̶ yami —yicama ĩna. 25 To bajiro ĩna tu̶oĩasere ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare gotimasiocami Jesús: —Cojo sitana rotirimasa ĩna gãmerã quẽajama, ĩna masune gãmerã sĩayayirã yirãma. To bajirone bajiroja cojo macanare quẽne, cojo vi ñarãre quẽne. 26 To bajirone bajiroja vãtiare quẽne. Vãtia ĩna gãmerã bureajama, “Masare rojose yitu̶jato mani” yirã yiborãma. To bajiro ti bajijare, “Beelzebú vãme cu̶tigu̶ ĩ masise rãca masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureaami” yu̶re mu̶a yiboase, riojo yirã me yaja mu̶a. 27 To bajiro yu̶re mu̶a yitu̶oĩaboajama, mu̶a buerã quẽne masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩna bureasere, “Vãti ĩ masise rãca burearãma ĩna quẽne” yirãre bajiro yaja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “Tu̶oĩamavisiaja mu̶a”, mu̶are yiru̶arãma ĩna, mu̶a buerã. 28 Ado bajiroju̶a tu̶oĩarona ñaboaja mu̶a: “Vãtia u̶ju̶ ĩ masise rãca me yami. Esp'iritu Santo ĩ masise rãcaju̶a vãtiare bureaami”, yu̶re yitu̶oĩarona ñaja mu̶a. To yicõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yitu̶oĩamasiroti ñaja mu̶are. 29 “To bajiro yimasiroti ñaboaja” yigu̶ ñari, “Quẽnabu̶saro yimasiato” yigu̶, quẽna gajeye gotimasiore queti mu̶are gotiaja yu̶: Sĩgũ̶, gãji guamu̶ ya vi sãjacõari, ĩre ĩ siabetijama, gajeyeũni ẽmamasibecu̶mi. Ĩre siacõari, ĩ gajeyeũnire ẽmamasigũ̶mi yuja. To bajirone bajiaja yu̶re quẽne. Vãtia u̶ju̶ ĩ rotiboasere ĩre yirotibeticõari, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare yu̶ burease su̶orine, vãti ĩ rotiajeboariarãre ĩre ẽmagũ̶ yaja, “Yu̶ yarã ñato” yigu̶. 30 No bojarã yu̶ gotiboasere ajitirũ̶nu̶menama, yu̶re ajitirũ̶nu̶boronare matarã yirãma. No bojarã, “Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yu̶re yigoticudibosamenama, “Ĩre ajibesa” yirãre bajiro bajirã ñarãma. 31 To bajiri, riojo mu̶are gotiaja yu̶. Masa jediro rojose ĩna yijama, jediro rojose ĩna ñagõjaquẽne, su̶tiriticõari, Diore ĩna sẽnijama, rojose ĩna yisere masirioru̶cu̶mi. To bajiboarine, Esp'iritu Santoju̶are rũ̶cu̶bu̶omena rojose ĩre ĩna yitud'ijama, tirema masiriobetiru̶cu̶mi. 32 No bojarã, Dios ĩ roticõacacu̶re rojose yu̶re ĩna ñagõro bero, su̶tiriticõari, Diore ĩna sẽnijama, rojose ĩna yisere masirioru̶cu̶mi. To bajiboarine, Esp'iritu Santo ĩ masise rãca moagũ̶re, “Satanás ye rãca moami” ĩna yitud'ijama, Esp'iritu Santoju̶are rojose yirã yirãma. Tirema gajerodo ti ñacoaboajaquẽne, masiriobetiru̶cu̶mi Dios —ĩnare yicami Jesús. 33 Quẽna ado bajiro goticami Jesús: —Yucú̶ quẽnase ti rica cu̶tijama, “Quẽnaricu̶ ñaja”, yaja mani. Yucú̶ rojose ti rica cu̶tijama, “Rojoricu̶ ñaja”, yaja mani. Ricare ĩacõari, “Quẽnaricu̶aye, rojoricu̶aye ñaja”, yiĩamasiaja mani. To bajirone bajiaja mani yise quẽne. “Quẽnagũ̶ ñaami. Rojogu̶ ñaami” yimasiru̶arã, ĩ yisere ĩaĩarãja mani. 34 Vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mu̶a. Rojorã ñari, no yirã quẽnasere ñagõmenaja mu̶a. Mu̶a u̶su̶riju̶ rojose mu̶a tu̶oĩasãñasere ñagõburũgũaja mu̶a. 35 Quẽnagũ̶ma, quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi. To bajiri quẽnase ñagõgũ̶mi. Rojogu̶ju̶ama, rojose tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi. To bajiri rojose ñagõgũ̶mi. 36 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ejaru̶aroja masa jedirore Dios ĩ beserirũ̶mu̶. Tirũ̶mu̶re tocãrãca vãme, mu̶a ñagõria vãmere, “Ado bajiro ti bajijare, to bajise ñagõcaju̶ yu̶a”, Diore yigotiru̶arãja mu̶a. 37 To bajirone bajiru̶aroja. Mu̶a ñagõrere ĩacõari, “Quẽnase bu̶jarã, rojose tãmu̶orã, bajiru̶arãja”, yirotiru̶cu̶mi Dios —ĩnare yicami Jesús. 38 To ĩ yiro bero, ado bajiro ĩre yicama fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne: —Gotimasiorimasu̶, ĩaĩañamani mu̶ yiĩosere bojaja yu̶a —Jesúre ĩre yicama ĩna. 39 To ĩna yirone, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —Mu̶a adirodoriana, rojose yirã jãjarã ñaja mu̶a. Yu̶re ajiterã ñari, ĩaĩañamani mu̶are yu̶ yiĩosere bojaboaja mu̶a. To bajiro mu̶a bojaboajaquẽne, to bajise mu̶are yiĩobetiru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine Jonás ñamasir'i Diore gotirẽtobosarimasu̶ ĩ bajimasirere bajiro bajiĩoroti ñaroja. 40 N'inive vãme cu̶ti macana ñamasiriarã, ĩna tu̶ju̶ Jonás ĩ ejaroto rĩjoro idiarũ̶mu̶, idia ñami vai jaigu̶ gu̶dajoaju̶ ĩ ñamasirere ĩnare ĩ gotisere ajicõari, “Diore gotirẽtobosagu̶ ñaami”, ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna, N'inive macana. To bajiro bajiru̶cu̶ja yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶ quẽne. Idia ñami, idiarũ̶mu̶ sita ẽñerocaju̶ yu̶ ñarere ajicõari, “Dios ĩ cõar'ine ñañumi”, yimasiru̶arãma ĩna, masa. 41 N'inive macana ñamasiriarã, Jonás ñamasir'i Dios oca ĩ gotisere ajicõari, rojose ĩna yisere su̶tiriticõari, yitu̶jamasiñujarã ĩna. Jonás rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, rojose mu̶a yisere yitu̶jabeaja mu̶a. To bajiro yirã mu̶a ñajare, masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, ado bajiro bajiru̶aroja: N'inive maca ñamasiriarã, tudicatiru̶arãma ĩna. Tudicaticõari, “Mu̶a ye su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja”, mu̶are yiĩaru̶arãma. 42 Sabá sitana u̶jo ñamasirio, “U̶ju̶ Salomón quẽnaro masigũ̶ ñañuju” yire quetire ajicõari, sõju̶ vadicõari, ĩre ajigo ejamasiñuju so. Salomón rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶. To yu̶ bajiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. To bajiri, masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, ado bajiro bajiru̶aroja mu̶are: Salomón tu̶ ejamasirio, tudicaticõari, “Mu̶a ye su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja”, mu̶are yiru̶ocomo so, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, rojose mu̶a yitu̶jabetijare —fariseo masare ĩnare yicami Jesús. 43 Quẽna ado bajiro yicami Jesús: —Vãti, masu̶ u̶su̶ju̶re budicõari, oco manoriju̶ vacudigu̶mi. Tujariajau̶ bu̶jabecu̶ ñari, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi: 44 “Yu̶ budiriaroju̶ne vacoarocu̶ ñagũ̶ja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi. Masu̶ u̶su̶ju̶re ĩ budigoriarore tudiejagu̶ ĩ ĩajama, gõjanabiose mano, quẽnarivire bajiro masu̶ u̶su̶ju̶re ĩaejagu̶mi. 45 To bajiro ĩ u̶su̶ju̶re ĩaejacõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ vãtia ĩ rẽtoro rojose yirãre ũmato ejagu̶mi. To yicõari, ĩna ñaro cõrone masu̶ u̶su̶ju̶re sãjarãma ĩna. To bajiri, rẽtorobu̶sa rojose yigu̶ ñagũ̶mi masu̶ yuja. To bajirone bajiru̶aroja mu̶are adirodoriana rojose yirãre quẽne. Vãtiare yu̶ bureacõaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari, bu̶tobu̶sa rojose yirã ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 46 Jesús, masare ĩ gotimasio ñarone, sĩgũ̶, ado bajiro Jesúre ĩre yicami ĩ: —Mu̶ jaco, mu̶ bederã rãca macajú̶ju̶ ejama, mu̶ rãca ñagõru̶arã —Jesúre ĩre yicami. 48 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre yicu̶dicami Jesús: —¿Ñimo ñati yu̶ jacoma? ¿Ñimarã ñati yu̶ bederãma? —ĩre yicami Jesús. 49 To yigu̶ne, yu̶aju̶are, ĩ buerimasare ĩacõari, —Mu̶a ñaja yu̶ bederãma, yu̶ jacore bajiro bajirãma. 50 No bojarã yu̶ jacu̶ õ vecagu̶ ĩ rotirore bajiro yirã, ĩna ñarãma yu̶ bederãre bajiro bajirãma, yu̶ jacore bajiro bajirãma —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 13

1 Tirũ̶mu̶ne, vi ñar'i, budiacõari, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ yu̶a rãca ejarũju ejacami Jesús. To bajicõari, masare gotimasiocami. 2 Masa jãjarãbu̶sa ĩna rẽjaquearo ĩacõari, cũmuaju̶ vasãjacõari, rujicami Jesús. Masaju̶ama, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ rũ̶gõcõacama ĩna. 3 To bajicõari, cojo queti me tu̶oĩacõari, “Ado bajiro bajisere bajiro bajiaja” ĩnare yigotigu̶ ñari, ado bajise goticami: —Sĩgũ̶ oterimasu̶, veseju̶ ote ajere otegu̶ vacu̶mi. 4 Vese ejacõari, ote ajere ĩ reabaterone, gajeye maaju̶ vẽjaquearoja. To bajiri minia ejacõari, tire bareacõarãma ĩna. 5 Gajeyema, gũ̶ta joeju̶ reajeoroja. Tiju̶, mojoroaca sita ti ñajare, guaro ti judidaboajaquẽne muiju, asisĩocõagũ̶mi. To bajicõari, oco manijare, sĩnireacoatoja ti. 7 Gajeyema, jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaquearoja. To bajicõari, ti judiboajaquẽne, jotaju̶a bu̶cu̶aveocoatoja ti. 8 Gajeyema, sita quẽnaroju̶ vẽjaquearoja. To baji, judibu̶cu̶acõari, quẽnase ñacõari, jairo rica cu̶tiroja. Cojotõ, cien ñaricari rica cu̶tiejoroja. Gajetõ sesenta ñaricari, gajetõ treinta ñaricari rica cu̶tiroja. 9 Tire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —yicami Jesús. 10 To ĩ yiro bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩacaju̶ yu̶a, ĩ buerã: —¿No yigu̶ gotimasiore queti tu̶oĩacõari, ĩnare gotirũgũati mu̶? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 11 To yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are cu̶dicami: —“U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona yu̶a ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” ĩna yimasibeticatire, yucu̶rema Dios ĩ masise rãca ajimasiaja mu̶ama. To bajiboarine, gãjerãju̶ama, Dios ĩ bojabetijare tire ajimasibeama. 12 No bojagu̶ Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Quẽnarobu̶sa ajimasiato” yigu̶, ĩ masisere cõaru̶cu̶mi Dios. Gãjirema, ĩre ajigu̶ ñaboarine, ĩre ĩ ajitirũ̶nu̶betijare, ĩ ajimasiboasere masiriojeocõaru̶cu̶mi ĩ. To bajiri ĩre masibetimasucõaru̶cu̶mi ĩ. 13 Masa ado bajiro bajirã ĩna ñajare, gotimasiore queti ĩnare gotirũgũaja yu̶: Yu̶ yiĩosere ĩarã ñaboarine, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, ajimasicõari, “To bajiro manire yigotigu̶ yatique”, yimasimenama. 14 Diore gotirẽtobosarimasu̶ Isa'ias ñamasir'i mu̶a bajirotire yigu̶, Dios ĩ ñagõmasirere ado bajiro yiucamasiñumi: “ ‘Yu̶re ajirã ñaboarine, ajimasibeticõa ñaru̶arãma. Yu̶ yiĩosere ĩarã ñaboarine, “To bajiro bajisere yigu̶ yatique ĩ”, yiĩamasibeticõa ñaru̶arãma. 15 Ado bajiro bajirã ñari, yu̶ yere ajimasimena ñarãma ĩna: Gãmo gojeri tusubeti, to yicõari, caje ĩamenare bajiro bajirãma. To bajiro yu̶ yijama, “Yu̶ yere tu̶oĩaru̶amena ñaama” yigu̶ yaja yu̶. To bajirã ñari, tire quẽnaro ajimasibeama. Yu̶ yere ĩna tu̶oĩaru̶ajama, tire ajimasicõari, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩavasoacõari, yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶oborãma ĩna. Yu̶re ĩna sẽnijama, yu̶re ĩna cãmotadicõa tu̶jaborotire ĩnare yirẽtobosabogu̶ja yu̶’, yigotiami Dios”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i. 16 Variquẽnaña mu̶ama. Yu̶ yiĩosere tu̶oĩacõari, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩavasoariarã ñari, tire yu̶ gotimasiosere ajimasiaja mu̶ama. 17 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ jãjarã Diore gotirẽtobosamasiriarã yucu̶ mu̶are yu̶ yiĩosere ĩaru̶amasiboayuma. Yu̶ gotimasiosere mu̶a ajisere ajiru̶amasiboayuma. To bajiri mu̶ama, jairo yu̶ yiĩosere masirã ñari, to yicõari, yu̶ gotimasiosere ajirã ñari, variquẽnaña mu̶a —yu̶are yicami Jesús, ĩ buerãre. 18 Quẽna ado bajiro goticami Jesús: —Ado bajise tu̶oĩacõari, oterimasu̶ ĩ bajire quetire gotibu̶ yu̶: Quẽnaro ajiya mu̶a. 19 Ote aje, maaju̶ vẽjaquearere, minia ĩna barere yu̶ yijama, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona ĩna ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” yu̶ yigotimasiosere ĩna ajiboasere, vãtia u̶ju̶ ejacõari, guaro ĩ masiriosere yigu̶ yibu̶ yu̶ —yu̶are yicami. 20 —Gũ̶ta joeju̶ vẽjaqueacõari, guaro judibu̶cu̶aboarere, muiju ĩ asisĩorere yu̶ yijama, yu̶ yere ajicõari, quẽnaro variquẽnase rãca ajirã ñaboarine, yoaro mene tire ĩna quejerotire, to yicõari, yu̶ gotisere ajirã ĩna ñajare, gãjerã rojose ĩnare ĩna yijama, yoaro mene yu̶ ocare ĩna ajitu̶jarotire yigu̶ yibu̶. 22 Jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaqueacõari, judiboarere jotaju̶a ti bu̶cu̶aveorere yu̶ yijama, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, adi macaru̶cu̶ro ti bajiseju̶are tu̶oĩarejairã ñari, to yicõari, gajeyeũni bojatu̶oĩarã ñari, yu̶ yeju̶are tu̶oĩatu̶jacõari, yu̶ bojarore bajiro yimenare yigu̶ yibu̶ yu̶. 23 Sita quẽnaroju̶ vẽjaqueare judibu̶cu̶acõari, quẽnase rica cu̶tirere cojotõ cien ñaricari, gajetõ sesenta ñaricari, gajetõ treinta ñaricari rica cu̶tirere yu̶ yijama, yu̶ gotimasiosere ajimasicõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã yu̶ ocare ĩna gotimasiose su̶ori, gãjerã masa quẽne yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotire yigu̶ yibu̶ —yu̶are yicami Jesús. 24 “Masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro ado bajiro bajiru̶aroja” yigu̶, gaje queti gotimasiocami Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ ya veseju̶ trigo ajere otegu̶mi. 25 Ĩ otero bero, ĩre moabosarimasa ĩna cãnitoye, ĩ ya vese ejacõari, vidi oterudigu̶mi, ĩre ĩategu̶ ñari. To yigajano, vacoacu̶mi ĩ. 26 To bajiri trigo ti judibu̶cu̶ato, vidi quẽne ruyuaroja. 27 To bajisere ĩacõari, ĩna u̶ju̶re gotirã vanama ĩna. Ĩ tu̶ ejacõari, ado bajiro yirãma: “Yu̶a u̶ju̶, ¿no yiro trigo rĩne mu̶ otecati ñaboarine, vidi quẽne judiri?”, yirãma, ĩna u̶ju̶re. 28 To ĩna yijare, “Sĩgũ̶ yu̶re ĩategu̶ oterimi”, ĩnare yigu̶mi ĩ. To ĩ yirone, “¿Ado cõrone yu̶a vu̶erearã vatire bojati mu̶?”, ĩre yisẽniĩarãma ĩna. 29 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yigu̶mi ĩna u̶ju̶: “¡Vu̶ebesa maji! Mu̶a vu̶ejama, ote rãcane vu̶ecõarãja mu̶a. 30 Trigo rãca bu̶cu̶acoajaro maji. Ti rica cu̶ti bu̶cu̶aro ĩacõari, tire jua bajirãne vu̶ereacõari, soereacõaru̶arãja mu̶a. Trigore juacõari, tire cũriaviju̶ cũcõaru̶arãja mu̶a”, ĩnare yirotigu̶mi oterimasu̶ —yigotimasiocami Jesús. 31 Quẽna ado bajiro gotimasiocami Jesús: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirũ̶nu̶jama, mu̶are yu̶ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cu̶tisere tu̶oĩavasoacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri quẽnaro ñamu̶jarũ̶gũ̶cõari, quẽnaro ajimasimu̶jarũ̶gũ̶jama, ado bajiro bajiru̶aroja: Sĩgũ̶ ĩ ya veseju̶re mostaza ajea otegu̶mi. 32 Gajeye ote aje rẽtoro ru̶jaricaca ñaroja ti mostaza ajeaca. To bajiri ĩ oterica mojoricaca ñaboarine, ti judibu̶cu̶acoajama, ote yucú̶ri rẽtobu̶saricu̶ jairicu̶ ñaroja tiu̶. Jairicu̶ ti ñajare, tiu̶ ru̶ju̶riju̶ minia ĩna ria cu̶tirotiju̶rire quẽnorãma ĩna —yigotimasiocami Jesús. 33 Quẽna ado bajiro gotimasiocami Jesús: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirũ̶nu̶jama, mu̶are yu̶ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cu̶tisere tu̶oĩavasoacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri quẽnaro ñamu̶jarũ̶gũ̶cõari, quẽnaro ajimasimu̶jarũ̶gũ̶jama, ado bajiro bajiru̶aroja” yigu̶, gaje gotimasiore queti goticami: —Rõmio, pan quẽnogoago, trigo vetare idiaji vasãcõari, pan ũmato vauvasere vu̶ogomo so. To so yijare, jairo vauvaroja ti. Tire bajirone bajiru̶aroja, Diore rotibosagu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jãjarãbu̶sa mu̶a bu̶ju̶roti —ĩnare yigotimasiocami Jesús. 34 Gotimasiore queti rãca rĩne ĩnare gotimasiorũgũcami Jesús. 35 Diore gotirẽtobosarimasu̶, “Ado bajiro bajiru̶aroja” ĩ yimasire ti ñajare, to bajise gotimasiorũgũcami. Ado bajiro ucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasu̶: “Masare ĩnare gotigu̶, gotimasiore queti tu̶oĩacõari, ĩnare gotimasioru̶cu̶mi. To bajiro yigu̶, adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne masiñamanicoadirere gotimasioru̶cu̶mi”, yiucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasu̶ Jesúre tu̶oĩa yugu̶. 36 To bajiro yigotigajanocõari, “Viju̶ vacu̶ yaja yu̶”, yisãjacoacami. To ĩ yi vatone, ĩre su̶yasãjacaju̶ yu̶a quẽne. Sãjaejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a, ĩ buerimasa: —Vidi judire quetire, “Ado bajiro yigu̶, to bajise yibu̶ yu̶”, yu̶are yigotiya —Jesúre ĩre yicaju̶ yu̶a. 37 To bajiro yu̶a yijare, ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Trigo oterimasu̶re yigu̶, yu̶ masune yigu̶ yibu̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶re yu̶ yijama. 38 Ĩ ya vesere yu̶ yijama, adi macaru̶cu̶ro mani ñaroju̶re yigu̶ yibu̶ yu̶. Trigore yu̶ yijama, yu̶ yarãre quẽnaro Dios ĩ yirãre yigu̶ yibu̶. Vidire yu̶ yijama, vãtia u̶ju̶, Satanás ĩ bojarore bajiro yirãre yigu̶ yibu̶. 39 Vidi oterudirimasu̶re yu̶ yijama, vãtia u̶ju̶ Satanáre yigu̶ yibu̶. Trigo ti bu̶cu̶atoju̶ ĩna juarere yu̶ yijama, adi macaru̶cu̶ro ti jedirotire yigu̶ yibu̶. Trigo ti bu̶cu̶aro, juarimasare yu̶ yijama, ángel mesare yigu̶ yibu̶, yicami Jesús. 40 Vidi juacõari, ĩna soerearore bajiro bajiru̶aroja adi macaru̶cu̶ro ti jediroju̶. 41 To cõrone, Dios ĩ roticõacacu̶, Diore rotibosagu̶, ángel mesare cõaru̶cu̶ja yu̶. “Yu̶ yarã vatoaju̶ ñacõari, rojose yirãre, to yicõari, rojose ĩnare ũmato yirãre quẽne juaáya” yigu̶, ĩnare cõaru̶cu̶ja. 42 Ĩnare juacõari, jeame yatibetimeju̶ reacõaru̶arãma ĩna. Toju̶ ñacõari, bu̶to rojose tãmu̶orã ñari, guji põguẽ, oti, yiru̶arãma ĩna. 43 Ángel mesa, ĩnare ĩna reagajanoro bero, ado bajiro bajiru̶arãja mu̶a: Mani jacu̶, “Quẽnase yirã ñaama” ĩ yiĩarã ñari, muiju ĩ busurore bajiro busuru̶arãja. Tire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña —yu̶are yicami Jesús. 44 Quẽna ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mu̶a ñase bu̶to quẽnaja ti. To bajiro ti bajijare, sĩgũ̶ bu̶to vaja cu̶tise bu̶jagu̶re bajiro bajirãma Dios yarã ñaru̶arã. Sĩgũ̶ yere bu̶to vaja cu̶tisere sita vatoaju̶ ĩ yayioboarere bu̶jagu̶mi gãji. Tire bu̶jacõari, quẽna tiju̶ne tudiyayiocũgũ̶mi. To bajiri, “Jairo vaja cu̶ti ñaja” yivariquẽnagũ̶ ñari, ĩ gajeyeũni ñaro cõrone gãjerãre ĩsijeocõagũ̶mi, gãjoa bu̶jaru̶. To yicõari, ti gãjoa rãca ti sita u̶ju̶re vaja yigu̶mi, sita vatoaju̶ jairo vaja cu̶tise ĩ bu̶jarere cu̶oru̶. Tire bajiro bajirãma Dios yarã ñaru̶arã. “Adi macaru̶cu̶roaye jediro yu̶ tu̶oĩa bojaboase rẽtoro quẽnase ñaja Dios ye” yitu̶oĩacõari, jediro ĩ bojarore bajiro yirũgũrãma —yu̶are yigotimasiocami Jesús. 45 Ti vãmere bajiro gaje queti ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mani ñase quẽnaja ti. To bajiro ti bajijare, bu̶to vaja cu̶tia perla vãme cu̶tiare bu̶jagu̶re bajiro bajirãma Dios yarã ñaru̶arã. Sĩgũ̶ gajeyeũni ĩsicudirimasu̶, perla vãme cu̶tire sẽnicudigu̶mi. 46 To yicudigu̶ne, gãji ĩ cu̶oricare quẽnamasuricare bu̶jagu̶mi yuja. To bajiri tiare bu̶to bojagu̶ ñari, ĩ gajeyeũni jedirore ĩsicõari, vaja sẽnigũ̶mi, gãjoa bu̶jaru̶. To yicõari, ti gãjoa rãca ĩ bojaricare vaja yigu̶mi yuja. Tire bajiro bajirãma Dios yarã ñaru̶arã. “Adi macaru̶cu̶roaye jediro yu̶ tu̶oĩa bojaboase rẽtoro quẽnaja Dios ye” yitu̶oĩacõari, jediro ĩ bojarore bajiro yirũgũrãma —yu̶are yigotimasiocami Jesús. 47 Quẽna gotimasiore queti yu̶are gotimasiocami Jesús: —Masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, vai sĩarimasa vaire ĩna beseriarore bajiro bajiru̶aroja. Vai sĩarimasa bajiu̶ rãca ĩna vayaro, vai vãme cu̶tirã ñaro cõro sãjarãma ĩna. 48 Ĩna sãjaro ĩacõari, jabuaju̶ ĩnare tũ̶amocũrãma. Ĩnare beserãma. Bariarãrema jibu̶ju̶ juasãcõari, bayamanare reacõarama. 49 To bajirone bajiru̶aroja macaru̶cu̶ro ti jediro. Ángel mesa, masare beserã vadiru̶arãma. Quẽnarãre, rojorãre beseru̶arãma. 50 Rojorãre ĩnare juacõari, jeame yatibetimeju̶ reacõaru̶arãma. Toju̶ ñacõari, bu̶to rojose tãmu̶orã ñari, guji põguẽ, oti, yiru̶arãma ĩna —yu̶are yicami Jesús. 51 Tire yu̶are gotigajanocõari, ado bajiro yu̶are sẽniĩacami Jesús: —¿Tire mu̶are yu̶ gotimasiose queti jedirore ajimasiati mu̶a? —yu̶are yisẽniĩacami. —Ajimasiaja —ĩre yicu̶dicaju̶ yu̶a. 52 To bajiro yu̶a yijare, ado bajiro yu̶are goticami: —To bajiri Dios oca masa ĩna ucamasire quẽnaro riojo gotimasiomasicõarãja mu̶a. To yicõari, mu̶are yu̶ gotimasiosere ajimasirã ñari, tire quẽne quẽnaro riojo gotimasiomasirãja. To bajiro mu̶a bajijama, vi u̶ju̶ gajeyeũni tirũ̶mu̶ju̶ ñarere quẽne, mame ĩ juarere quẽne quẽnocũr'ire bajiro bajirãja mu̶a. Ĩ ya viana ĩna cu̶obetijama, ĩnare ĩsigũ̶mi. Ĩ yirore bajirone mu̶a yarãre quẽne ĩna ajimasiroti ti ru̶yajama, tirũ̶mu̶ayere, to yicõari, yucu̶ yu̶ gotisere quẽne quẽnaro riojo ĩnare gotimasioru̶arãja —yu̶are yicami Jesús. 53 To bajiro yu̶are gotimasio gajano, yu̶are ũmato vacoacami Jesús. 54 To bajivana, ĩ ya macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Toju̶ Dios ocare ĩna bueriviju̶re sãjaejacõari, masare gotimasio ñacami. Quẽnaro ĩ gotimasiosere ajicõari, no yimasibeticama ĩna: —¿No bajicõari, to bajise gotimasiomasiati ĩ? ¿No bajiro yicõari, ĩaĩañamanire yati? 55 ¿Adi macagu̶ yucú̶ moarimasu̶ macu̶ me ñatique ĩma? ¿Mar'ia macu̶ me ñatique? ¿Santiago, José, Simón, Judas mesa gagu̶ me ñatique ĩ? 56 To yicõari, jediro mani vatoaju̶ ñarã, ¿ĩ bederã rõmiri me ñatique ĩna? To bajiri, ¿noju̶ bueyujari ãni? —Jesúre ĩre yicama ĩna, ĩ ya macana. 57 To bajiri, “Ñamasugũ̶ me ñaami. Mani ya macagu̶ mani masigũ̶ ñaami” yirã ñari, ĩre ajitirũ̶nu̶beticama ĩna. To ĩna yirone, ado bajiro ĩnare goticami Jesús: —Diore gotirẽtobosarimasu̶ gajeroju̶ Dios ocare ĩ gotimasiocudijama, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶orãma. To bajiboarine, ĩ ya macanare, ĩ ya vianare quẽne Dios ocare ĩ gotimasiojama, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶omenama —ĩnare yicami Jesús. 58 To bajiri ĩ ya macana, ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶betijare, ĩaĩañamanire jairo yiĩomasibeticami.

Mateo 14

1 Cojorũ̶mu̶ Galilea sitana u̶ju̶, Herodes vãme cu̶tigu̶, ĩaĩañamani Jesús ĩ yiĩose quetire ajiyuju. 2 To ĩ yiñasere ajicõari, ĩre moabosarimasare ado bajiro yiyuju: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ne, ñagũ̶mi quẽna. Rijacoaboarine, tudicaticoarimi. To bajiri ĩaĩañamani yiĩoñagũ̶mi ĩ —yitu̶oĩaboayuju Herodes. 3 Juan ĩ sĩaecoroto rĩjoro ado bajiro bajire ti ñajare, to bajiro tu̶oĩañuju Herodes: Ĩ bedi Felipe manajore Herod'ias vãme cu̶tigore ẽmacõari, manajo cu̶tiyuju Herodes. To bajiro ĩ yire ñajare, ado bajiro ĩre gotirũgũñuju Juan: —Herod'iare mu̶ manajo cu̶tise quẽnabeaja. Dios ĩ rotimasirere ajibeaja mu̶ —ĩre yirũgũboayuju Juan. Tire ajiru̶abesuju ĩ manajo Herod'ias. To bajiri Juanre cõmemane siacõari, tubiberotiyuju Herodes. 5 To yicõari, ĩre sĩarotiru̶aboayuju. “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaami Juan” masa ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere ajigu̶ ñari, bu̶to güiyuju. To bajiri ĩre sĩarotimasibesuju. 6 Herodes ĩ ruyuariarũ̶mu̶ ejayuju. To bajiri, masare jirẽoñuju ĩ, “Boserũ̶mu̶ yito” yigu̶. To yicõari, ĩna rẽjaro bero, Herod'ias maco, ĩna ĩaro rĩjoroju̶are basaĩoñuju. So basasere ĩacõari, bu̶to variquẽnañuju Herodes. 7 To bajiri, —Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Tu̶oĩavasoabetiru̶cu̶ja. No bojase mu̶ sẽnijama, mu̶re ĩsiru̶cu̶ja —sore yiyuju ĩ Herodes. 8 To bajiro ĩ yisere ajicõari, so jacoju̶a, “Ado bajiro ĩre yicu̶diya” so yi ocasãjare, ado bajiro Herodere cu̶diyuju so: —Yucu̶acane Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ru̶joare, bare jeobariabaja joeju̶ jeocõari, yu̶re ĩsigũ̶ vayá —ĩre yiyuju so. 9 To bajiro so yisere ajicõari, su̶tiritiyuju Herodes. To bajiboarine, ĩ jicõariarã ĩna ajiro rĩjoroju̶a, “Riojo mu̶re gotiaja yu̶. No bojase mu̶ sẽnijama, mu̶re ĩsiru̶cu̶ja” ĩ yicõare ti ñajare, so sẽnirore bajirone yiyuju. 10 Tubiberiaviju̶ ñagũ̶re, “Juanre ru̶joa jataya”, ĩnare yiyuju. 11 To bajiri, ĩ ru̶joare bare jeobariabaja joeju̶ jeocõari, Herod'ias macore ĩsiñujarã ĩna. To yicõari, soju̶a, jacore ĩsirẽtoñuju so yuja. 12 Ti queti ajicõari, Herodes tu̶ju̶ ejayujarã, Juan buerimasa. Ejacõari, ĩ ruju̶ri ñaboarere ãmivacõari, yujeyujarã. To ĩna yiro bero, yu̶a tu̶ ejacama ĩna, Jesúre gotirã. 13 Juan oco rãca bautizarimasu̶re ĩna sĩare quetire ajicõari, jãjarã masa yu̶are ĩna su̶yajare, ĩna rãca ñaru̶abecu̶ ñari, cũmuaju̶ vasãja, yu̶are ũmato jẽacoacami, masa ĩna manibu̶saroju̶ yu̶are ũmato vacu̶. To bajiri ti macariana Jesús ĩ vasere ajicõari, boeju̶ jãjarã variarãma, Jesús ĩ ejarotiju̶re vana. 14 To bajiri rocatu ejarãne, jãjarã masa ñarãre ĩacaju̶ yu̶a, boeju̶ vacõari ejariarãre. Ĩnare ĩamaicõari, rijaye cu̶tirãre ĩna juaejarãre catiocami Jesús. 15 Rãioroto rĩjoro, ĩ tu̶ ejacõari, ado bajiro yicaju̶ yu̶a, ĩ buerã: —Jẽre rãioato yaja. Masa manoju̶ ñaja. To bajiri ĩnare varotiya mu̶, “Masa cu̶toju̶ bare vaja yibarã vajaro” yirã —ĩre yiboacaju̶ yu̶a. 16 To yu̶a yisere ajicõari, ado bajiroju̶a yu̶are yicami Jesús: —No yirã vamenama. Mu̶ane ĩnare bare ecaya —yu̶are yicami Jesús. 17 To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicu̶dicaju̶ yu̶a: —Bare maja yu̶are quẽne. Cojomo cõro pan, ju̶arã vai cu̶oaja yu̶a —ĩre yicaju̶ yu̶a. 18 To bajiro yu̶a yisere ajicõari, ado bajiro yicami: —Adoju̶a tire juaya maji —yu̶are yicami. 19 To bajiri, —Masare tatũcuroju̶ ĩnare rujirotiya —ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús. To yicõari, cojomo cõro ñaricari pan, ju̶arã vai ñarãre juacõari, õ vecaju̶a ĩamu̶ocami. To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yicami. To yicõari, tire iguesurebatecõari, ĩ buerãre yu̶are ĩsicami. To bajiri yu̶aju̶a, rujirãre ĩsibatocaju̶ yu̶a yuja. 20 Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano quẽnaro bau̶su̶cu̶tijedicõacama ĩna. Ĩna bagajanoro bero, ĩna baru̶asere, yu̶a juarẽojama, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yacaju̶. 21 Tire bacana cinco mil ũ̶mu̶a ñacaju̶ yu̶a. Rõmiare, rĩamasare quẽne cõĩabeticaju̶ yu̶a. 22 Cũmuaju̶ yu̶are vasãjaroticami Jesús. “Yu̶re jẽadiyuya. Maji masare tudirotigu̶ yaja yu̶”, yicami. 23 Ĩnare tudirotigajano, buroju̶ majacoasuju, toju̶ Diore sẽniru̶. Ti rãioato bero, toju̶ ĩ sĩgũ̶ne ñacõañuju ĩ maji. 24 Yu̶aju̶ama, u̶tabu̶cu̶ra jẽana, sõju̶ tira gu̶dareco tu̶sacaju̶ yu̶a. To yu̶a tu̶satone, bu̶to mino vacaju̶. To bajica yiro, sabetu̶ocõacaju̶ ti. To bajiri jẽatĩmabeticaju̶. 25 To yu̶a bajiñarone, busurocaroarijau̶ yu̶a tu̶ju̶ oco joene vadicami Jesús. 26 Oco joeju̶ ĩ vadire ĩarãne, u̶cacaju̶ yu̶a. —¡Bajirocar'i vãti ñaami! —yiavasãcaju̶ yu̶a. 27 To yu̶a yiboajaquẽne, —Güibesa. Variquẽnaña mu̶a. Yu̶ne ñaja —yu̶are yicami Jesús. 28 To ĩ yisere ajicõari, yu̶a rãcagu̶ Pedro ado bajiro ĩre yicu̶dicami: —Yu̶ u̶ju̶, mu̶ne mu̶ ñajama, oco joene mu̶ tu̶ju̶ yu̶re varotiya —ĩre yicami Pedro. 29 To ĩ yisere ajicõari, —Vayá mu̶ —ĩre yicami Jesús. To ĩ yisere ajicõari, vãgã, oco joeju̶ vacami Pedro, Jesús tu̶ ejagu̶acu̶. 30 To bajiboarine, mino bu̶to ti vasere ĩacõari, güicami. To bajicõari, rujacõa su̶oacami yuja. To bajigu̶ne, —Yu̶ u̶ju̶, rujacu̶ yaja yu̶. Yu̶re ejarẽmogu̶aya —yiavasãcami. 31 To ĩ yirone, ĩ ãmore ñiacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús, Pedrore: —¿No yigu̶, “Ĩ ejarẽmose rãca vamasiru̶cu̶ja yu̶”, yu̶re yitu̶oĩa tu̶jacoajari mu̶? —Pedrore ĩre yicami Jesús. 32 To yicõari, cũmuaju̶ ĩna vasãjarone, mino vatu̶jacoacaju̶ yuja. 33 To yicõari, cũmuaju̶ Jesús rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucaju̶ yu̶a, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã: —Socagu̶ me ñaja mu̶. Dios macu̶ne ñaja —Jesúre ĩre yicaju̶ yu̶a. 34 To baji jẽanane, Genesaret vãme cu̶ti sitaju̶ ejacaju̶ yu̶a. 35 Ti macariana Jesús ĩ ejasere ĩamasicõari, masa jedirore gotibatoriarãma. To bajiri, masa rijaye cu̶tirãre juaejacama Jesús tu̶ju̶. 36 To ĩna yirã, ado bajiro Jesúre yicama ĩna: —Mu̶ ye sudi gaja yu̶are moaĩarotiya. Ti rĩne bojaja yu̶a. To bajiro yu̶a yijama, caticoaru̶arãja yu̶a —ĩre yisẽnicama. To bajiri, ĩ sudi gajare moaĩarãma, caticoacama.

Mateo 15

1 Fariseo masa, to yicõari Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ejacama, Jesús tu̶ju̶. Jerusalénju̶ vadiriarã ñacama. Jesús tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama ĩna: 2 —¿No yirã mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro yibeati mu̶ buerimasa? Ĩna baroto rĩjoro, ĩna ãmori coemasiriarore bajiro coebeama ĩna —ĩre yicama ĩna. 3 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —Mani ñicu̶a ĩna rotimasireju̶are cu̶dirã ñari, Dios ĩ rotimasuseju̶arema cu̶dibeaja mu̶a. 4 Ado bajiro gotiaja Dios ĩ rotimasire: “Mu̶ jacu̶re, mu̶ jacore quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oya”. To yicõari, gaje vãme ado bajiro yaja: “No bojagu̶, ĩ jacu̶re, ĩ jacore, ‘Rojose tãmu̶ou̶caru̶arãja mu̶a’ ĩnare ĩ yijama, ĩre sĩaroti ñaja”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. 5 Mu̶aju̶ama, ado bajiroju̶a rotiaja mu̶a: “Ĩ ye rãca ĩ jacu̶are ĩ ejarẽmobetijama, quẽnacõaja. ‘Yu̶ gajeyeũni yu̶ cu̶ose Diore yu̶ ĩsiroti rĩne ñaja. To bajiri mu̶are ejarẽmomasibeaja yu̶’ yicõari, ĩ jacu̶are ĩ ejarẽmobetijama, quẽnacõaja”, yirotiaja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mani ñicu̶a ĩna rotimasireju̶are cu̶dirã ñari, Dios ĩ rotiseju̶arema cu̶dibeaja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “Ñie vaja maja Dios oca”, yirã yaja mu̶a. 7 “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, rojorã ñaja mu̶a. Diore gotirẽtobosarimasu̶, Isa'ias ñamasir'i, mu̶a bajirotire quẽnaro tu̶oĩacõari, ado bajiro ucamasiñumi: 8 “Ĩna oca masune yirã, quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oama ĩna. To bajiro yirã ñaboarine, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩabeama. 9 Yu̶ yere buecõari, ĩna masu ĩna tu̶oĩasere gotimasioama. Tirene, ‘Dios ĩ rotise ñaja’ yiboama. To bajiri, yu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶oboase vaja, ñie vaja bu̶jamenama ĩna”, yiucamasiñumi Isa'ias, Diore gotirẽtobosagu̶ —yigoticami Jesús. 10 To ĩ yiro bero, masare jicõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Yu̶re ajicõari, quẽnaro ajimasiña mu̶a. 11 Dios ĩ ĩajama, mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro ãmo coemenane mani base su̶ori me rojose yirãja mani. Rojose tu̶oĩacõari, rojose mani ñagõseju̶a ñaja rojose mani yise. “Ti su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja mani”, yimasirona ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 12 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶a: —¿Tire mu̶ gotisere fariseo masa mu̶re ĩna ajijũnisinisere masibeati mu̶? —ĩre yicaju̶ yu̶a, ĩ buerimasa. 13 To bajiro yu̶a yiro, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Ĩ ya veseju̶ ote ĩ otere tu̶ vidi ti judijama, ti ñe rãcaju̶ne vu̶ereacõaru̶cu̶mi. To bajirone yiru̶cu̶mi yu̶ jacu̶ quẽne. “Yu̶ yarã me ñaama” yigu̶ ñari, ĩnare reacõaru̶cu̶mi Dios. 14 To bajiri fariseo masare tu̶oĩagüibesa mu̶a. Ĩna ñarãma ĩamena gãjerã ĩamenare tũ̶a vanare bajiro bajirã. Sĩgũ̶ ĩabecu̶, gãji ĩabecu̶re ĩ tũ̶avajama, gojeju̶ reasãcõanama ĩna ju̶arãju̶ne. To bajiri rojose ĩna bajirotire masirã ñari, ĩnare tu̶oĩagüibesa mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 15 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicami Pedro: —Mu̶ gotimasiosere quẽnaro yu̶are gotirẽtobuya —ĩre yicami. 16 To ĩ yisere ajicõari, —¿Ajimasibeati mu̶a quẽne? —yicami. 17 —Mu̶a basãse mu̶a gu̶dajoaju̶ vatoja ti. Tiju̶ bero, rẽtobudiroja ti. To bajiri mu̶are rojose yimasibeaja ti. To bajiboajaquẽne, mu̶a ñagõjama, tu̶oĩacõari, ñagõaja mu̶a. To bajiri rojose mu̶a tu̶oĩajama, ti su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. ¿Tire quẽnaro ajimasibeatique mu̶a? 19 Masa, rojose tu̶oĩacõari, ado bajise rojose yirãma: Gãjerãre sĩarãma ĩna. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tirãma. Juarudirãma. Socarãma ĩna. Gãjerã ajiro rĩjoroju̶a, socarãne, “Ado bajise rojose yima”, yigotirãma. 20 To bajise rojose yirãma masa, rojose tu̶oĩacõari. Ti su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãma. Baroto rĩjoro, ãmori mani ñicu̶a ĩna coemasiriarore bajiro coebeti su̶ori me, rojose tãmu̶oru̶arãma masa —yu̶are yicami Jesús. 21 Gotigajanocõari, yu̶are ũmato vacoacami Jesús, Tiro, to yicõari Sidón vãme cu̶ti macari tu̶ju̶ vana. 22 Toju̶ yu̶a ejaro bero, sĩgõ cananeo maso, Jesús tu̶ju̶are avasã vadicamo so: —Yu̶ u̶ju̶, David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶re ĩamaiña. Yu̶ maco so u̶su̶ju̶ vãti sãñagõ ñaamo. To bajiri bu̶to rojose tãmu̶oamo —Jesúre yigoticamo so. 23 To bajiro so yiboajaquẽne, sore cu̶dibeticami Jesús. To bajiri ado bajiro Jesúre yicaju̶ yu̶a, ĩ buerimasaju̶ama: —Sore varotiya mu̶. Gõjanabioro manire avasã su̶yaamo —ĩre yiboacaju̶ yu̶a. 24 To bajiro yu̶a yirone, ado bajiro sore yicami Jesús: —Yu̶ yarã jud'io masa, oveja mavisiarãre bajiro bajirãma. Ĩnare yu̶re ejarẽmoroticõacami Dios —sore yicami Jesús. 25 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejacamo so, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo. To yicõari, ado bajise ĩre yicamo: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶re ejarẽmoña —ĩre yicamo so. 26 To bajiro so yiboajaquẽne, ado bajiro sore yicami Jesús: —To bajiro yu̶ yijama, rĩamasa ĩna basere ẽmacõari, yaiare ecagu̶re bajiro yigu̶ja yu̶ —sore yicami. 27 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicamo so: —Yu̶ u̶ju̶, riojo gotiaja mu̶. To bajiboarine ĩna u̶jarã ĩna bavẽjasere barãma yaia —Jesúre ĩre yicamo so. “Yu̶a quẽne, jud'io masa me ñaboarine, mojoroaca yu̶are mu̶ ejarẽmojama, quẽnaja” yigo, to bajise ĩre yicamo so. 28 To bajiro so yisere ajicõari, ado bajiro sore yicami Jesús: —“Yu̶re ĩamaicõari, ejarẽmoru̶cu̶mi”, yu̶re yitu̶oĩa tu̶jabeco masu ñaja mu̶. To bajiro mu̶ yitu̶oĩase ñajare, mu̶ maco u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire ĩre burocacõaja yu̶ —sore yicami Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, quẽnaejacoasuju so, viju̶ ñario. 29 To ĩ yiro bero, Galilea vãme cu̶tirita tu̶ju̶ vacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. Toju̶ ejacõari, buroju̶ majacaju̶. Toju̶ maja, joe jeaejacõari, ejarũjucoacaju̶. 30 To yu̶a bajiro ĩacõari, Jesús tu̶re jãjarã masa ejacama, rijaye cu̶tirãre juaejarã. Ĩna juaejacana ado bajiro bajirã ñacama: Rujasagueri vana, jeariarã, ĩamena, ñagõmena, to yicõari, jãjarã gajeye rijaye cu̶tirã ñacama. Ĩ tu̶ ĩna ejarone, ĩnare catiocami Jesús. 31 Ñagõmena ñaboariarã, ñagõcoacama. Rujasagueri vaboariarã, quẽnaro vacama. Ĩamena ñaboariarã, ĩacoacama. Jeariarã quẽne, quẽnaejacoacama. To bajiro bajisere ĩacõari, no yimasibeticama masa, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajiri Diore quẽnaro rũ̶cu̶bu̶o variquẽnacama ĩna, “Ĩ ñagũ̶mi quẽnaro yigu̶, jud'io masa yu̶a rũ̶cu̶bu̶ogu̶” yirã. 32 Ĩ buerãre yu̶are jicõari, ado bajiro yicami Jesús: —Ado ñarãre ĩamaiaja yu̶. Idiarũ̶mu̶ tu̶saju̶ yuja, yu̶ rãca ĩna ñaro. To bajicõari, bare maama. Bamenane ĩna ya viriju̶ ĩna tudiasere bojabeaja yu̶. Ĩnare yu̶ tudirotijama, bamenane ĩna vajama, varũtu vanane, ñiorijarã ñari, rijavẽjaborãma —yu̶are yicami Jesús. 33 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶a: —Ado, masa manoju̶ ñaja. No bajiro masa ñaro cõro ĩna barotire bare bu̶jamasiña manoja —ĩre yicaju̶ yu̶a. 34 To yu̶a yirone, —¿No cõro jairo pan cu̶oati mu̶a? —yu̶are yicami. —Cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñaricari ñaja. To yicõari, vai mojoroaca ñaama —ĩre yicaju̶ yu̶a. 35 To yu̶a yirone, rũ̶cacane masare rujiroticami Jesús. 36 To yicõari, pan cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñaricari ñasere, vaire quẽne juacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnacami. To yicõari, tire iguesurebatecõari, yu̶are ĩsicami. To bajiri yu̶aju̶a, rujirãre ĩnare ĩsibatocaju̶ yu̶a yuja. 37 Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano bau̶su̶cu̶tijedicõacama. Ĩna bagajanoro bero, ĩna baru̶asere yu̶a juarẽojama, cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yacaju̶. 38 Tire bacana cuatro mil ũ̶mu̶a ñacaju̶ yu̶a. Rõmiare, rĩamasare quẽne cõĩabeticaju̶ yu̶a. 39 To yigajanocõari, masare tudiroticami Jesús. To baji, cũmuane Magadán vãme cu̶ti macaju̶ vacaju̶ yu̶a.

Mateo 16

1 Fariseo masa, saduceo masa quẽne, Jesúre ĩarã ejacama ĩna. Ejacõari, ĩre sẽniĩacama, “Cu̶dimasibeticõari, rojose tãmu̶oato ĩ” yirã: —“ ‘Dios ĩ cõagũ̶ ñaami’ yu̶re yimasiato” yigu̶, õ vecaye ĩaĩañamani yu̶are yiĩoña —yisẽniboacama. 2 To ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —Rãioriju̶, ũ̶mu̶agasero ti sũaro ĩacõari, “Busiyu̶, quẽnarirũ̶mu̶ ñaru̶aroja”, yaja mu̶a. 3 Busuriju̶ ñibiacõari, bueri ti sũayujijama, “Adirũ̶mu̶, oco quediru̶aroja”, yiĩamasiaja mu̶a. No bojarirũ̶mu̶, ũ̶mu̶agaserore ĩacõari, “Quẽnarirũ̶mu̶, rojorirũ̶mu̶ ñaru̶aroja”, yiĩamasiaja. To bajiro yiĩamasirã ñaboarine, ñamasuseju̶are ĩamasibeaja mu̶a. Adirũ̶mu̶ri yu̶ yisere ĩarã ñaboarine, “Dios ĩ roticõar'i ñari, yami”, yiĩamasibeaja mu̶a. 4 Mu̶a adirodoriana, rojose yirã, Diore mu̶a gotirore bajiro yimena ñaja mu̶a. To bajirã ñari, “Ĩaĩañamani mu̶ yiĩose bojaja”, yu̶re yisẽniboaja mu̶a. To bajiro mu̶a yiboajaquẽne, to bajise mu̶are yiĩobetiru̶cu̶ja. To bajiboarine Jonás ñamasir'i Diore gotirẽtobosarimasu̶ ĩ bajimasirere bajiro mu̶are bajiĩoroti ñaroja —ĩnare yicu̶dicami Jesús. To bajiro ĩnare yicõa, ĩnare jẽaveocoacaju̶ yu̶a. 5 U̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ jẽaejacõari, —Mani baroti pan masiriticoayuja mani —yu̶a masune gãmerã yiñacaju̶ yu̶a. 6 To yu̶a yiro, ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Fariseo masa, saduceo masa “Pan vauvato” yirã ĩna vu̶osere quẽnaro ajicõĩaña mu̶a —yu̶are yicami. 7 To ĩ yisere ajimasimena ñari, yu̶a masune ado bajiro gãmerã yicaju̶ yu̶a: —Pan mani masiritijare, to bajise gotigu̶ yigu̶mi —gãmerã yicaju̶ yu̶a. 8 To bajiro yu̶a yitu̶oĩasere masicõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —¿No yirã, “Pan maja manire”, yati mu̶a? “Pan ti maniboajaquẽne, manire ĩamaicõari, quẽnaro ejarẽmoru̶cu̶mi Jesús”, ¿yu̶re yitu̶oĩabeati mu̶a? 9 ¿No yirã ajimasibeati mu̶a maji? Cojomo cõro ñaricarire panre bu̶ju̶ocõari, cinco mil masa ñarãre ecacaju̶ yu̶. Ĩnare yu̶ ecaro bero, jairo baru̶ariajibu̶ri ru̶yacaju̶, ¿Tire masiritiati mu̶a? 10 Tiju̶ bero, quẽna cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñaricari panre bu̶ju̶ocõari, cuatro mil masa ñarãre ecacaju̶ yu̶. Ĩnare yu̶ ecaro bero, jairo baru̶ariajibu̶ri ru̶yacaju̶. ¿Tire quẽne masiritiati mu̶a? 11 No yirã ajimasimena masu ñamenaja mu̶a tia. Jẽju̶, “Fariseo masa, saduceo masa, ‘Pan vauvato’ yirã, ĩna vu̶osere quẽnaro ajicõĩaña” yu̶ yijama, “Pan juabesuma” yigu̶ me yibu̶ yu̶ —yu̶are yicami Jesús. 12 To ĩ yijare, ajimasicaju̶ yu̶a yuja. “ ‘Fariseo masa, saduceo masa, “Pan vauvato” yirã ĩna vu̶osere quẽnaro ajicõĩaña’ yu̶are yigu̶, ‘Ĩna gotimasioseju̶are quẽnaro ajicõĩamasiña, “Ĩnare bajiro bajimavisiarobe” yirã’ yire ũnire yu̶are gotimasiogũ̶ yiboayujari Jesús”, yiajimasicaju̶ yu̶a yuja. 13 To yi varũtu vanane, Cesarea de Filipo vãme cu̶ti sitaju̶re ejacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. Toju̶ ejacõari, ado bajiro yu̶are sẽniĩacami Jesús: —Yu̶re, Dios ĩ roticõacacu̶re, ¿ñimu̶ ñaami yu̶re yati ĩna, masa? —yu̶are yisẽniĩacami Jesús. 14 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicaju̶ yu̶a: —Sĩgũ̶ri, “Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶, tudicaticõari bajigu̶mi quẽna”, mu̶re yama ĩna. Gãjerãma, “El'ias ñamasir'i ñagũ̶mi”, yama ĩna. Gãjerãju̶ama, “Jerem'ias ñamasir'i ñagũ̶mi”, yama. Gãjerãju̶ama, “Gãji, Diore gotirẽtobosamasir'i ñagũ̶mi”, mu̶re yama ĩna —Jesúre ĩre yicu̶dicaju̶ yu̶a. 15 To bajiro yu̶a yirone, —Mu̶ama, ¿ñimu̶ ñaami yu̶re yati mu̶a? —yu̶are yisẽniĩacami. 16 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicami Simón Pedro: —Mu̶ ñaja rojose yu̶a tãmu̶oborotire yu̶are yirẽtobosacõari, rotimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios ĩ cõar'i. Masirẽtogũ̶, Dios macu̶ ñaja mu̶ —Jesúre ĩre yicu̶dicami. 17 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Quẽnaro riojo gotiaja mu̶, Simón, Jonás macu̶. Variquẽnaña mu̶. Tire gotigu̶, masu̶ ĩ masise su̶ori me tire gotimasiaja mu̶. Õ vecagu̶ yu̶ jacu̶ ĩ masise rãca tire gotimasiaja mu̶. 18 Ado bajiro mu̶re gotiaja yu̶: Mu̶ vãme ñaja Pedro. “Gũ̶ta” yiru̶aro yaja ti “pedro” ti yijama. Mu̶ gotimasiose su̶orine jãjarã masa, yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, rẽjarũgũru̶arãma ĩna. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñajare, vãti yarã, “Bajireacõa tu̶jajaro ĩna” yirã, rojose ĩnare yimasibetiru̶arãma ĩna. 19 To bajiri, ado bajiro mu̶re gotiaja yu̶: Ũ̶mu̶agasero soje jãnariaro cu̶ogu̶re bajiro mu̶re cũru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, masare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yimasiru̶cu̶ja mu̶: “Ãnoa to bajiro yirã ñari, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñaru̶arãma. Ãnoaju̶a, to bajiro yirã ñari, Dios yarã me ñaama”, ĩnare yimasiru̶cu̶ja mu̶. Adi sitaju̶ yu̶re rotibosagu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶. To bajiro yigu̶ ñari, “Ado bajiro mu̶a yijama, Dios yarã ñaru̶arãja mu̶a. Ado bajiroju̶a mu̶a yijama, Dios yarã me ñaru̶arãja mu̶a”, yimasiru̶cu̶ja mu̶ —ĩre yicami Jesús. 20 To bajiro Pedrore ĩre yigotigajanocõari, ado bajiro yu̶are yicami: —Ĩne ñaami “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i”, gãjerãre ĩnare yigotibeja —yu̶are yicami Jesús. 21 To ĩ yiro bero, Jerusalénju̶ ĩ bajirotire ado bajiro yu̶are gotimasiosu̶ocami Jesús: —Jerusalénju̶ varoti ñaja yu̶re. Toju̶ yu̶ ejaro, bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, rojose yu̶re yicõari, yu̶re sĩaru̶arãma ĩna. Yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne yu̶re catioru̶cu̶mi Dios —yu̶are yisu̶ocami Jesús. 22 To ĩ yisere ajicõari, ricati ĩre jicãmotocõari, ĩre yiboacami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, to bajiro mu̶ bajirotire bojabecu̶mi Dios. ¡To bajiro mu̶ bajiroti, mu̶re bajibeticõato! —ĩre yiboacami Pedro. 23 To ĩ yisere ajicõari, ju̶darũ̶gũ̶gũ̶ne, ado bajiro Pedrore ĩre goticami Jesús: —¡Satanás, vasa mu̶! Vãtia u̶ju̶re ñagõbosagu̶ yaja mu̶. To bajiro yibesa. “Dios ĩ bojarore bajiro yibeticõato” yigu̶re bajiro yaja mu̶. To bajiro mu̶ yijama, Dios ĩ tu̶oĩarore bajiro me tu̶oĩaja mu̶. Masa ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩagũ̶ yaja —Pedrore ĩre yicami Jesús. 24 To yicõari, ado bajiro ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús: —No bojagu̶ yu̶ yu̶ ĩ ñaru̶ajama, ĩ bojasere ĩ ye ñarotire tu̶oĩabecu̶ne, “Jesúre bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶ quẽne” yitu̶oĩacõari, yu̶ju̶are ajisu̶yaru̶cu̶mi. 25 No bojarã, ĩna bojaro ñare cu̶tirãma, adi macaru̶cu̶rore ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tu̶ quẽnaro ñarona ñarãma. 26 Sĩgũ̶ adi macaru̶cu̶roju̶ gajeyeũni jediro ĩ bu̶jaboajaquẽne, beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ vajama, gajeyeũni ĩ bu̶jaboare, ñie vaja manoja. Ñiere Diore ĩsimasibecu̶mi, “Ĩ rijato beroju̶ma tudirijabeticõato” yigu̶, “Dios ĩ catisere yu̶re ĩsiato” yigu̶. Mani rijato beroju̶ma “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsise cõro vaja cu̶ti manoja. 27 Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶ ñacõari, “Quẽnarẽtogũ̶ ñaja yu̶”, yu̶ jacu̶ ĩ yiĩorore bajiro yigu̶ ñari, ĩ bususe rãca tudiejaru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ rãca vadiru̶arãma Dios ĩ cõarã, ángel mesa. Tudiejacõari, masa ĩna yisere ĩacõari, “To bajiro yirã ñari, quẽnase bu̶jarã, rojose tãmu̶orã bajiru̶arãja mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. 28 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶a sĩgũ̶ri mu̶a bajireabetone, “Ñajediro u̶ju̶ ñaami yu̶ roticõacacu̶” Dios mu̶are ĩ yiĩosere ĩaru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 17

1 Cojomo cõro, coja jẽnituarirũ̶mu̶ bero, Pedro, Santiago, ĩ bedi Juanre quẽne ũ̶mu̶ariburo joeju̶ ĩnare ũmato vacami Jesús. 2 Toju̶ ĩna ejaro, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, Jesús rioga busucoasuju ti. Ũ̶mu̶agu̶ muijure ĩacãnamuriarore bajiro cajemose busuyuju ti. To yicõari, sudi ĩ sãñase quẽne bu̶to boticoasuju ti. 3 To bajicõari, Moisés ñamasir'i, El'ias ñamasir'i rãca Jesús tu̶ ruyuarũ̶gũ̶cõari, ĩ rãca ĩna gãmerã ñagõsere ĩañujarã ĩna, Pedro mesa. 4 To bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ado bajiro Jesúre yiyuju Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, adoju̶ mani ñajama, quẽnamasucõaja. Mu̶ bojajama, mu̶a ñaro cõrone vijãiri mu̶are bu̶abosaru̶cu̶ja yu̶. Mu̶ yajãi, El'ias yajãi, to yicõari, Moisés yajãi bu̶abosaru̶cu̶ja —Jesúre yiboayuju Pedro. 5 To bajiro ĩ yirirĩmarone, bueri bu̶to cajemose ĩnare buebibecõañuju ti. Ti bueri vatoaju̶ ado bajiro ocaruyuyuju: —Ãnine ñaami yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶. Ĩre bu̶to ĩavariquẽnaja yu̶. Ĩre quẽnaro ajitirũ̶nu̶ña mu̶a —yi ocaruyuyuju. 6 To bajiro yi ocaruyusere ajicõari, bu̶to güiyujarã ĩna Pedro mesa. Bu̶to güirã ñari, muqueacoasujarã ĩna. 7 To bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ĩna tu̶ vacõari, ĩnare moaĩañuju Jesús. Ĩnare moaĩagũ̶ne, ado bajiro yiyuju: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. Güibesa mu̶a —ĩnare yiyuju. 8 To bajiro ĩ yiro bero, ĩamu̶oboayujarã. El'iare, Moisére ĩnare ĩabu̶jabesujarã. Jesús sĩgũ̶ne ñañuju ĩ yuja. 9 To bajiro bajicõari bero, ti buro ĩnare ũmato rojacu̶ne, ado bajiro ĩnare rotiyuju Jesús: —Jẽju̶ mu̶a ĩasere gãjerãre gotibeja maji, yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ rijato bero, quẽna yu̶ tudicatiroto rĩjorore —ĩnare yiyuju Jesús. 10 To ĩ yijare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩna: —¿No yirã, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ ĩ ejaroto rĩjoro ejaru̶cu̶mi El'ias ñamasir'i”, yati ĩna Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 11 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Riojo yiyuma Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, “El'ias ñamasir'i ejasu̶oru̶cu̶mi” ĩna yijama. “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, ĩ ejaroti ñajare, “Jediro Dios ĩ bojarore bajiro yirã, quẽnaro ñayuto mani” yigu̶, ejasu̶oru̶cu̶mi. To bajiro ĩ bajiroti ñajare, Dios ĩ rotimasire gotimasiorã, ĩna gotiri vãmere bajirone yaja Dios oca masa ĩna ucamasire quẽne. 12 “To bajiro yaja” yimasirã ñaboarine, ĩ ejaro ĩre ĩamasibesuma ĩna. Jẽre ejayumi. To ĩ bajiboajaquẽne, ĩna bojarore bajiro rojose ĩre yiyuma. Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶re quẽne, to bajirone yu̶re yiru̶arãma —ĩnare yitudiroja vayuju Jesús. 13 To bajiro ĩ yisere ajimasicõari, “El'ias ñamasir'ire ĩ yijama, Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ju̶are gotigu̶ yami, ĩre bajiro tu̶oĩar'i ĩ ñajare”, yiajimasiñujarã ĩna Pedro mesa. 14 Ti buroju̶ majariarã, yu̶a tu̶ rojaejacama ĩna quẽna. Jãjarã masa ñacama yu̶a rãca. Jesús ĩ tudiejasere ĩacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucami sĩgũ̶. To yicõari, ado bajiro Jesúre yicami: 15 —Yu̶ u̶ju̶, yu̶ macu̶re ĩamaiña mu̶. Biyaroaca rijaquedirũgũami. To bajica yigu̶, bu̶to rojose tãmu̶orũgũami. Cojoji me jeameju̶ rocatĩacõarũgũami. To bajicõari, oco vatoaju̶ quẽne rocaroacõarũgũmi. 16 Mu̶ buerã tu̶ ĩre ãmiejaboabu̶ yu̶. Ĩ u̶su̶ju̶re sãñagũ̶re vãtire burocamasimema ĩna —Jesúre yicami. 17 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicami, yu̶are ĩ buerimasare, to yicõari, ĩre ajirã ejarãre quẽne: —Rojosere tu̶oĩarã ñari, Diore ajitirũ̶nu̶mena masu ñacõaja mu̶a. ¿No cõroju̶ mu̶are gotimasio tu̶jagu̶ti yu̶? Yoaro mu̶a rãca yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶ masisere mu̶are yu̶ u̶josere ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a maji —yu̶are yicami Jesús. To yigu̶ne, —Adoju̶a vãti sãñagũ̶re ĩre ãmiaya —yicami Jesús. 18 Ĩre ĩna ãmiejarone, ĩ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire burocacõacami Jesús. Vãti ĩ budirirĩmarone, catiquẽnagũ̶ ñacoacami daquegu̶ju̶a. 19 To ĩ yiro bero, ricati cãmotadicõari, Jesúre ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a: —¿No yirã daquegu̶ u̶su̶ju̶re sãñagũ̶re vãtire burocamasibeti yu̶a? —ĩre yicaju̶ yu̶a. 20 To bajiro yu̶a yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —“Dios ĩ ejarẽmose rãca burocaru̶arãja” yitu̶oĩamena ñari, vãtire burocamasibesuja mu̶a. Riojo mu̶are gotiaja yu̶: “Mojoroaca yimasirã ñaboarine, Dios ĩ ejarẽmose rãca yimasicõarãja” yirã, i burore, “Gajeroju̶ vasa” mu̶a yirotijama, to bajirone bajiru̶aroja ti. Ñieju̶a mu̶a yimasibeti maniru̶aroja. 21 To bajiboarine, jẽju̶ yu̶ burocagu̶re bajiro bajirãre mu̶a burearu̶ajama, bare bamenane Diore sẽnicõari rĩne bureamasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 22 Galilea sitaju̶ vana, gãmerã cãmotadiri mene cojojũnane Jesúrãca vacudicaju̶ yu̶a. To bajiro yu̶are ũmato bajicudigu̶ne, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Yu̶re Dios ĩ roticõacacu̶re masare ĩsirocaru̶cu̶mi sĩgũ̶. 23 To bajiro ĩ yijare, yu̶re sĩaru̶arãma ĩna. Yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne yu̶re catioru̶cu̶mi Dios —yu̶are yicami Jesús. To bajiro ĩ yisere ajicõari, bu̶to su̶tiriticaju̶ yu̶a, ĩ buerã. 24 To ĩ yiro bero, Capernaum vãme cu̶ti maca ejacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. Toju̶ yu̶a ñaro, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire boarijau̶rire quẽnoru̶arã, vaja sẽnirimasa, Pedrore sẽniĩarã ejayujarã, macajú̶ju̶: —¿Mu̶are gotimasiorimasu̶ma, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi quẽnoroti vaja ĩsibecu̶ti ĩ? —Pedrore ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 25 —Ĩsiru̶cu̶mi —yicu̶diyuju Pedroju̶ama. Tiju̶ bero, viju̶ sãjaejacõari, vaja sẽnirimasa ĩna sẽniĩarere ĩ gotibetone, Jesúju̶a, ado bajiro Pedrore ĩre boca yicõacami: —Simón, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶? ¿Adigodoana u̶jarã, ñimarãju̶are vaja yirotiati? ¿Ĩna yarãrene gãmerã vaja sẽniatique? ¿Gajero vadiriarãju̶are vaja yirotirũgũatique ĩna? —Pedrore ĩre yisẽniĩacami Jesús. 26 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Pedro: —Gajero vadiriarãju̶are vaja yirotirũgũama —yicu̶dicami Pedro. To ĩ yirone, ado bajiro yicami Jesús: —Riojo yaja mu̶. To bajiri Dios macu̶ ñari, yu̶ ya vi ti ñajare, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderãre vaja yibecu̶ja yu̶ma. 27 To bajiboarine, “Rojose manire tu̶oĩabeticõato” yirã, mani vaja yijama, quẽnaja. U̶tabu̶cu̶raju̶ vasa mu̶. Toju̶ vai vejeba. Basu̶ogu̶re ĩre sĩacõari, ĩ riseju̶ gãjoatii bu̶jaru̶cu̶ja mu̶. Titiine ĩnare vaja yiroti ñaroja, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderãre. Titiire ãmicõari, ĩnare ĩsima —Pedrore ĩre yicami Jesús.

Mateo 18

1 Tirũ̶mu̶ne Jesúre ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a ĩ buerimasa: —Mu̶re yu̶a rotibosarirodo ti ejaro, ¿ñimu̶ju̶a ñagũ̶ti ñamasugũ̶ ñarocu̶? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 2 To yu̶a yirone, sĩgũ̶ daquegu̶re jicõari, yu̶a rĩjoroju̶a ĩre rũ̶gõroticami Jesús. 3 To yicõari, ado bajiro yu̶are yicami: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Daquerã, “Ñamasurã me ñaja yu̶a” ĩna yitu̶oĩarore bajiro mu̶a tu̶oĩabetijama, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã me ñaru̶arãja mu̶a. 4 U̶ju̶ Dios yarã ñamasurã ñaama ãni daquegu̶re bajiro tu̶oĩarã, “Ñamasurã me ñaja yu̶a” yirã. 5 Ãni daquegu̶re bajiro tu̶oĩarã ĩna ñajare, gãjerã tu̶ ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare yirãma, yu̶ju̶are quẽnaro yirãre bajiro yirã yirãma —yu̶are yicami Jesús. 6 Quẽna ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —No bojarã, ãni daquegu̶re bajiro tu̶oĩarãre, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩna ũmato yijama, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma. Rojose ĩnare ĩna ũmato yiroto rĩjoro, tocãrãcu̶rene ĩna ãmu̶ariju̶re gũ̶ta jairica siatucõari, riaga ũ̶cu̶aroju̶ ĩnare rearoderuucõajama, rojose tãmu̶obetibu̶saborãma. 7 Rojose yirã su̶orine bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma masa. Rojose yirã jãjarã ñarãma. To bajiri gãjerãre rojose ũmato yiru̶arãma. To ĩna yise su̶ori bu̶to rojose masu tãmu̶ocõaru̶arãma. 8 “Yu̶ ãmo su̶orine rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩamasijama, jatarocaya. “Yu̶ gu̶bo su̶orine rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩamasijama, jatarocaya. Mu̶are cojo ãmo, cojo gu̶bo ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine ju̶aãmo rãca, ju̶a gu̶bo rãca mu̶a bajireajama, jeame yatibetimeju̶ mu̶a vajama, rẽtobu̶saro quẽnabetiru̶aroja. 9 “Yu̶ cajea su̶orine ĩabojacõari, rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩamasijama tiare ãmirocacõaña. Coja cajea mu̶are ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine, ju̶aju̶ne caje cu̶ticõari, mu̶a bajireajama, jeame yatibetimeju̶ mu̶a vajama, rẽtobu̶saro quẽnabetiru̶aroja —yu̶are yicami Jesús. 10 Quẽna ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, “Ñamasurã me ñaja yu̶a” yitu̶oĩarãre, “Vaja mana ñaama”, ĩnare yiĩatebeja. Õ vecaju̶ ángel mesa ñaru̶arãma ĩnare ĩatirũ̶nu̶rã. Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶re cojorũ̶mu̶ ru̶yabeto ĩnare ñagõbosarũgũrãma. 11 Yayirãre bajiro bajirãre, rojose tãmu̶oboronare, ĩnare yirẽtobosagu̶ vadicaju̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶ —yu̶are yicami Jesús. 12 To bajiro yicõari, ado bajiro yirũtuacami Jesús: —Adi quetiaca mu̶are yu̶ gotimasiosere quẽnaro ajitu̶oĩaña mu̶a. Sĩgũ̶ ñagũ̶mi cien oveja cu̶ogu̶. Cojorũ̶mu̶ sĩgũ̶ yayicoacu̶mi. To bajiri ĩnare coderimasu̶, ru̶yarãre, noventa y nueve ñarãre ta veseju̶ ĩnare cũcõari, yayir'ire macagũ̶ vacoacu̶mi ĩ. 13 Gãjerã yayimena noventa y nueve ñarirãcu̶re, “Yayibesuma” yivariquẽnagũ̶ ñaboarine, yayir'ire bu̶jacõari, ĩnare ĩ variquẽnaro rẽtobu̶saro ĩre variquẽnagũ̶mi. 14 Mani jacu̶ õ vecagu̶ to bajirone bajigu̶mi ĩ quẽne. Sĩgũ̶ ru̶yabeto daquegu̶re bajiro tu̶oĩagũ̶, Dios tu̶ ĩ ñabetirotire bojabecu̶mi Dios —yu̶are yicami Jesús. 15 Quẽna ado bajiro yu̶are gotimasiocami Jesús: —Yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaboarine, rojose mu̶are ĩ yijama, gãjerãre gotimenane, ĩ tu̶ vacõari, ñagõquẽnoma, “ ‘Riojo yaja mu̶. Mu̶re rojose yibu̶ yu̶’ yato ĩ” yirã. “Riojo yaja mu̶” ĩ yijama, ñagõquẽnoru̶arãja mu̶a. To bajiri ĩ rãca quẽnaro baba cu̶tiru̶arãja mu̶a quẽna. 16 “Bajibeaja” ĩ yicu̶dijama, gãjerã ju̶arã, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Rojose yibu̶ mu̶” ĩre yimasirãre ĩnare jicõari, ĩ tu̶ vaja mu̶a. Ju̶arã ĩna manijama, sĩgũ̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Rojose yibu̶ mu̶” ĩre yimasigũ̶re jicõari, ĩ tu̶ vaja mu̶a. 17 Ĩnare quẽne ĩ ajibetijama, yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari mu̶a rãca rẽjarã jediro ĩna ĩaro rĩjoroju̶a ĩnare gotiba mu̶a. Ĩna jediro “Rojose yiyuja mu̶” ĩre ĩna yisere ĩ ajibetijama, Diore ajibecu̶re, to yicõari, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasare ĩnare mu̶a cãmotadiriarore bajiro ĩre cãmotadiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 18 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶re rotibosarã ñaru̶arãja mu̶a. To bajiro yirã ñari, “Ado bajiro mu̶a yijama, Dios yarã ñaru̶arãja mu̶a. Ado bajiroju̶a mu̶a yijama, Dios yarã me ñaru̶arãja mu̶a”, yimasiru̶arãja —yu̶are yicami Jesús. 19 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Gajeye ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Sĩgũ̶ ĩ tu̶oĩarore bajirone mu̶a tu̶oĩajedicõajama, mu̶a bojasere ĩsiru̶cu̶mi yu̶ jacu̶ õ vecagu̶. 20 No bojariju̶ ju̶arã, idiarã, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, Diore ĩna sẽnijama, ĩna rãca ñaru̶cu̶ja yu̶ —yu̶are yicami Jesús. 21 To ĩ yiro bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩacami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, sĩgũ̶ mu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaboarine, yu̶re rojose ĩ yijama, ¿nocãrãcaji masu ĩre masiriogu̶ti yu̶? ¿Cojomo cõro gaje ãmo ju̶a jẽnituaro ñarirãcajine ĩre yu̶ masiriojama, quẽnarojari? —Jesúre ĩre yicami. 22 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Tocãrãcajine rojose mu̶re ĩ yiro cõrone masirioroti ñaja mu̶re —ĩre yicami Jesús. 23 To yicõari, ado bajiro ĩ buerãre yu̶are gotimasiocami Jesús: —Bu̶to rojose mu̶a yiro bero, su̶tiriticõari, “Yu̶are masirioya” Diore mu̶a yijama, mu̶are masirioru̶cu̶mi. To bajiro mu̶are ĩ yise ñajare, “Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, mu̶are masirioroti ñaja” yigu̶, ado bajise gotimasiore queti mu̶are gotiaja yu̶: U̶ju̶, ĩre vaja morãre gotiru̶, ĩre moabosarimasare jicõagũ̶mi. 24 Ĩre vaja morãre “Adocãrãcu̶ ñaama” ĩ yigu̶adiju̶ne, sĩgũ̶ jairo ĩre vaja mogũ̶re ĩre ãmiejarãma ĩna. 25 Ĩre ĩna ãmiejarirĩmarore, ñie rãca vaja yimasibecu̶mi. To bajiro ĩ bajijare, ĩre ãmiejarãre ado bajiro ĩnare rotigu̶mi: “Ãnire, ĩ manajo, ĩ rĩare quẽne gãjerãre yu̶re ĩsibosaya, ‘Gãjerãre moabosarimasa ñato’ yirã. To yicõari, ĩ gajeyeũni jedirore gãjerãre ĩsicõari, vaja sẽnima. To yicõari, ti vaja mu̶a bu̶jasere yu̶re ĩsima. To bajiro mu̶a yijama, yu̶re ĩ vaja mose jedicoaru̶aroja”, ĩnare yigotigu̶mi u̶ju̶. 26 To ĩ yisere ajicõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejagu̶mi ĩre vaja mogũ̶. To yicõari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre sẽnigũ̶mi: “¡Yu̶ u̶ju̶, yuya maji! Mu̶re yu̶ vaja mosere vaja yijeocõaru̶cu̶ja maji”, ĩre yigu̶mi. 27 To ĩ yisere ajicõari, ĩre ĩamaigũ̶ ñari, “Tone bajicõato”, ĩre yicõa tu̶jacu̶mi, ĩ u̶ju̶. 28 To bajiro ĩ u̶ju̶ ĩ yisere ajicõari, budicoacu̶mi. Budiacu̶ne, ĩ baba mojoroaca ĩre vaja mogũ̶re ĩre ĩabu̶jagu̶mi ĩ quẽne. Ĩre ĩabu̶jacõari, ĩ ãmu̶are ñiamatagu̶mi. To yicõari, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “¡Yu̶re mu̶ vaja mosere vaja yijeocõaña mu̶!”, ĩre yigu̶mi. 29 To ĩ yiboajaquẽne, gu̶somuniari tuetucõari, ado bajise ĩre yigu̶mi: “¡Yuya maji! Mu̶re yu̶ vaja mosere vaja yijeocõaru̶cu̶ja yu̶”, yiboagu̶mi. 30 To ĩ yiboajaquẽne, ajibecu̶mi ĩ. To bajiri tubiberiaviju̶ ĩre ãmiacõari, ĩre cũrotigu̶mi, “Yu̶re mu̶ vaja mosere vaja yijeocõariju̶, budiru̶cu̶ja mu̶” yigu̶. 31 Ĩ babarã, to bajiro ĩ yisere ĩacõari, bu̶to su̶tiritirãma ĩna. To bajiri ĩna u̶ju̶ tu̶ vacõari, ĩna ĩariaro cõro gotirãma. 32 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ĩre vaja moboar'i ĩ masirior'ire jirotigu̶mi u̶ju̶. Ĩ ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “Yu̶re moabosarimasu̶ rojogu̶ masu ñacõaja mu̶. Yu̶re mu̶ vaja mosere, ‘Tone bajicõato’ mu̶re yiboabu̶ yu̶, rũ̶cu̶bu̶ose rãca yu̶re mu̶ sẽnijare. 33 Mu̶re yu̶ ĩamairore bajirone mu̶ babare ĩamairoti ñaboayuja”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶. 34 To bajiro ĩre yicõari, bu̶to jũnisinigũ̶ ñari, ĩre tubiberotigu̶mi ĩ quẽne, “Yu̶re mu̶ vaja mosere vaja yijeocõariju̶, budiru̶cu̶ja mu̶” yigu̶ —yu̶are yigoticami Jesús. 35 To bajise gotigajanocõari, ado bajise yu̶are gotitu̶sacami Jesús: —To bajirone yiru̶cu̶mi yu̶ jacu̶ õ vecagu̶ quẽne, gãjerã rojose ĩna yisere mu̶a masiriobetijama —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 19

1 To bajiro ĩ gotimasioro bero, Galilea sita ñariarã vacõari, Judea sitaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Jordán vãme cu̶tirisa gajejacatu̶aju̶ ñacaju̶ ti sita. 2 Toju̶ jãjarã masa Jesúre su̶yacama. Rijaye cu̶tirãre ĩnare catiocami ĩ. 3 Toju̶ yu̶a ñaro sĩgũ̶ri fariseo masa ejacama, Jesúre sẽniĩatorã. Ado bajiro ĩre sẽniĩatocama ĩna: —¿No bojase su̶orine, manajo rocajama, quẽnacõati? —ĩre yisẽniĩatocama ĩna. 4 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —¿Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro yisere ĩabeticatique mu̶a? “Rẽmoju̶ ũ̶mu̶re, rõmiore rujeomasiñuju Dios”, yigotiaja Dios oca. 5 To yicõari gajeju̶ ado bajiro gotiaja Dios oca: “Ũ̶mu̶, rõmio ĩ rujeore ti ñajare, ũ̶mu̶ju̶a, manajo cu̶tigu̶, ĩ jacu̶are ĩnare cãmotadicoaru̶cu̶mi. Manajo cu̶tijama, ju̶arã ñaboarine, sĩgũ̶ ruju̶re bajirone ñaru̶arãma”, yigotiaja Dios oca. 6 “To bajiru̶arãma” Dios ĩ yimasire ti ñajare, mu̶a manajoare reabetiroti ñaja —ĩnare yicami Jesús, fariseo masare. 7 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro tudisẽniĩatocama ĩna: —Riojo mu̶ gotiboajaquẽne, ¿no yigu̶ ricati rotimasiñujari Moisés ñamasir'i? Ado bajiro rotimasiñumi ĩ: “No bojagu̶ ĩ manajore ĩ rocaru̶ajama, ‘Mu̶re rocagu̶ yaja’ yise papera ucacõari, sore ĩsiroti ñaja”, yimasiñumi Moisés —Jesúre ĩre yicama. 8 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Diore ajiterã ĩna ñajare, “Bu̶tobu̶sa rojose ĩna manajoare yiroma” yigu̶, manajoa reare beobetimasiñuju Moisés ñamasir'i. Rẽmoju̶ma to bajiro me bajimasiñuju. 9 Riojo ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Ĩ manajo gãji rãca so ajeri cu̶tibetiboajaquẽne, sore rocacõari, gajeo ĩ manajo cu̶tijama, Dioju̶a ĩ ĩajama, ĩ manajo me ñagõmo. Ĩ ajerio cu̶tigo ñagõmo —ĩnare yicami Jesús. 10 To ĩ yisere ajicõari, ĩ buerimasaju̶a ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶a: —To yijama, manajo magũ̶ne ñacõaroti ñañuja —ĩre yicaju̶ yu̶a. 11 To bajiro yu̶a yisere ajicõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Jediro me ñarãma, manajo cu̶tibetiboarine, Dios ĩ bojarore bajiro yimasirã. To bajiro yirãma, Dios ĩ ejarẽmose rãca yirãma. 12 Sĩgũ̶ri manajo cu̶timena ñarãma. Rõmia rãca ĩna yiroti ti manijare, bajirãma. To bajirãne ruyuariarã ñari, bajirãma. Gãjerãma, “Rĩa yimasibeticõato” yirã, ĩna yijeriarã ñari, bajirãma. Gãjerãma, manajo bojamenama, “Yu̶ manajo cu̶tibetijama, yu̶ u̶ju̶, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnabu̶saro yimasiru̶cu̶ja yu̶” yitu̶oĩarã ñari, bajirãma. To bajiro bajiru̶a tu̶oĩarãma, to bajirone bajiato —yu̶are yicami Jesús. 13 Jesús tu̶ju̶ rĩamasacare juaejacama masa, ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosato ĩ” yirã. Ĩna juaejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yicaju̶ yu̶a, ĩ buerimasa: —¡Juavadibesa! Gõjanabioro yaja mu̶a —ĩnare yicaju̶ yu̶a. 14 To bajiro yu̶a yiboajaquẽne, Jesúju̶ama, ado bajiro yicami: —Rĩamasare ĩnare matabesa. Ĩnare bajiro tu̶oĩarã ñarãma U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã —yu̶are yicami Jesús. 15 To yicõari, rĩamasare ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosacami Jesús. To yicõari bero, yu̶are ũmato vacoacami Jesús. 16 Gajeyeũni jaigu̶, Jesúre sẽniĩagũ̶ ejacami: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶re ĩ ĩsisere yu̶ bojajama, ¿no bajise quẽnase yiroti ñati yu̶re? —Jesúre ĩre yicami. 17 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —¿No yigu̶ quẽnaseayere yu̶re sẽniĩati mu̶? Dios sĩgũ̶ne ñaami quẽnagũ̶ma. To bajiri Dios oca masa ĩna ucamasirere ĩaroti ñaja. Mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama, Dios ĩ rotimasirere cu̶diroti ñaja —ĩre yicami Jesús. 18 To ĩ yijare, —¿Disere yati mu̶, “Dios ĩ rotimasirere cu̶diroti ñaja” mu̶ yijama? —Jesúre ĩre yicami. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Dios ĩ rotimasire yu̶ yijama, ado bajise rotimasirere yaja yu̶: “Sĩabesa. Gãji manajo rãca ajerio cu̶tibesa. Juarudibesa. Socu̶ne, ‘Rojose yimi’ yigotiyirobesa. 19 Mu̶ jacu̶re, mu̶ jacore quẽne quẽnaro ĩnare rũ̶cu̶bu̶oya. To yicõari, mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ tu̶anare maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire —ĩre yicami Jesús. 20 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicu̶dicami: —Daquegu̶ju̶ne tire cu̶disu̶oadicaju̶ yu̶. ¿Ñie gajeye ru̶yati quẽnaro yu̶ yiroti? —Jesúre ĩre yicami. 21 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre goticami Jesús: —Cojo vãme ru̶yaja, mu̶ yiroti, mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama: Jediro mu̶ cu̶osere gãjerãre ĩsijeocõaña. To yicõari, ti vaja bu̶jacõari, maioro bajirãre ĩsima. To bajiro mu̶ yijama, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ quẽnase bu̶jaru̶cu̶ja mu̶. To bajiro yigajanocõari, yu̶re ajisu̶yaya —ĩre yicami Jesús. 22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, bu̶to su̶tiriti vacoacami ĩ, gajeyeũni jaigu̶ ñari, tire maigũ̶. 23 To bajiro ĩ bajivato ĩacõari, ĩ buerimasare ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Gajeyeũni jairãrema, yu̶re ĩna su̶yaru̶a tu̶oĩaboajama, bu̶to josaru̶aroja ĩnare. To bajicõari, yirẽto ecobosabetiru̶arãma. 24 Quẽna tire bajise mu̶are tudigotiaja yu̶: Vaibu̶cu̶, camello vãme cu̶tigu̶, gãjojota gojeacare sãjarẽtobudimasibecu̶mi. To bajirone bajiaja gajeyeũni jairãre quẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaru̶aboarãre. To bajiro bajirã ñari, yirẽto ecobosabetiru̶arãma —yu̶are yicami Jesús. 25 To ĩ yisere ajicõari, no yimasibeticaju̶ yu̶a, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari. To bajiri ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a: —Riojo mu̶ gotijama, ¿no bajiro bajirãju̶a Dios tu̶ju̶re ejaru̶arãda? —ĩre yicaju̶ yu̶a. 26 To yu̶a yirone, yu̶are ĩacõari, ado bajiro yicami Jesúju̶ama: —Ĩna masune ejamasimenama masa, Dios tu̶ju̶re. Dioju̶ama, ñajediro yimasijeocõami. Ñieju̶a josase maja, ĩrema. Ĩ su̶orine ĩ tu̶ju̶ ejamasire ñaja —yu̶are yicami Jesús. 27 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicami Pedro: —Jediro yu̶a gajeyeũnire cũcõari, mu̶re su̶yacaju̶ yu̶a. ¿To bajiro yu̶a bajicati vaja, ñie bu̶jarãti yu̶a? —Jesúre ĩre yicami. 28 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Cojorũ̶mu̶ adi macaru̶cu̶ro ti jediro quẽna tudiquẽnoru̶cu̶mi Dios. To bajiro ĩ yirirũ̶mu̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ rujiru̶cu̶ja yu̶, rotigu̶agu̶. To cõrone mu̶a quẽne yu̶re su̶yarã, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñaricũmurorire rujiru̶arãja mu̶a. To yicõari, mani yarã, jud'io masa, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã masatubuarire rotiru̶arãja mu̶a. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, to yicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶menare ĩabesemasiru̶arãja. 29 No bojarã, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna jacu̶a, ĩna rĩa, to yicõari, ĩna ya veserire quẽne ĩna maise ñaro cõro ĩna vaveojama, adigodoju̶ ĩna cu̶osu̶ore rẽtobu̶saro quẽnase bu̶jaru̶arãma ĩna, Dios tu̶ju̶. 30 To bajiboarine adire quẽne quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a: Jãjarã ado bajiro mu̶a tu̶oĩarore bajirone tu̶oĩaboarãma: “Dios ĩ bojase yirã rẽtoro Dios ĩ bojasere yirã ñari, ñamasurã ñaja yu̶a. To bajiri, õ vecaju̶re quẽne ñamasurã ñari, quẽnase bu̶jaru̶arãja”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro yirã ñari, gãjerãre ĩacõari, “Ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna jacu̶a, ĩna rĩa, to yicõari ĩna ya veserire vaveomena ñari, ñamasurã me ñaama. To bajiri, õ vecaju̶re quẽnase mojoroaca bu̶jarona ñaama”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro me bajiru̶aroja. Adoju̶ ñamasurã, õ vecaju̶arema ñamasumena ñaru̶arãma ĩna. Adi macaru̶cu̶roju̶ ñamasumenama, õ vecaju̶arema ñamasurã ñaru̶arãma —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 20

1 To yicõari, ĩ buerimasare yu̶are gotimasiorũtuacami Jesús. “ ‘Adoju̶ ñamasurã ñaja yu̶a. To bajiri õ vecaju̶ quẽne ñamasurã ñari, quẽnamasuse bu̶jaru̶arãja’ yitu̶oĩabeticõato” yigu̶, ado bajise yu̶are gotimasiocami: —U̶ye vese cu̶ogu̶, u̶ye ti bu̶cu̶aro ĩacõari, busuriju̶ jẽju̶ ĩre moabosaronare jigu̶ vacu̶mi. To bajirone yiru̶cu̶mi Dios, mu̶a u̶ju̶ quẽne. 2 Ĩnare bu̶jacõari, ado bajiro ĩnare gotigu̶mi: “Mu̶a moase vaja mu̶a sẽniro cõrone mu̶are vaja yiru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yigu̶mi. To yicõari, ĩnare moaroticõagũ̶mi, ĩ ya veseju̶. 3 Muiju ĩ asitutuajediriju̶ cõro, moaru̶arã ĩna yuritũcuroju̶ ĩna ñacõajare, gãjerãre ĩnare ĩabu̶jagu̶mi. 4 “Vasa, mu̶a quẽne. Yu̶ u̶ye veseju̶ moaaya. Mu̶a moajama, quẽnaro mu̶are vaja yiru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yigu̶mi. 5 To bajiri ĩna quẽne ĩre moabosarã vacoanama. To yicõari, bero ũ̶mu̶recaji ñaro vacu̶, gãjerãre bu̶jagu̶mi. Ñamicaju̶a ti tu̶sato vacu̶, gãjerãre bu̶jagu̶mi quẽna. Moare manare bu̶jacõari, ĩnare moaroticõagũ̶mi. 6 Yucú̶ veca muiju tu̶sato, gãjerã moaru̶arã ĩna yuritũcuroju̶ ejacõari, moamenane ĩna ñacõajare, “¿No yirã moamenane ñarũ̶mu̶ cu̶tiati mu̶a?”, ĩnare yigu̶mi. 7 To ĩ yirone, “Ñimu̶ju̶a, yu̶are moarotibeami. To bajiri ñacõaja yu̶a”, ĩre yirãma ĩna. To bajiro ĩna yijare, “Vasa mu̶a quẽne. Yu̶ u̶ye veseju̶ yu̶re moabosaaya”, ĩnare yigu̶mi. 8 Rãioriju̶, ĩre moabosarimasare coderimasu̶re ĩre jigu̶mi. “Yu̶re moabosarimasare ĩnare jiaya mu̶”, ĩre yigu̶mi. “To yicõari, ejatu̶sariarãre vaja yisu̶oya. Ĩnare vaja yigajanocõari, ĩna rĩjorobu̶sa ejariarãre vaja yiya. To bajiro rĩne yicõa vasa. To bajiri, moarã ejasu̶oriarãre ĩnare vaja yitu̶saya”, ĩre yigu̶mi, ĩre moabosarimasare coderimasu̶re. 9 To bajiro ĩ yijare, ejatu̶sariarãju̶a ejasu̶orãma. Ĩna ejaro ĩacõari, cojorũ̶mu̶ vaja tariaro cõro ĩna moare vaja ĩnare vaja yigu̶mi. 10 To cõro ĩna vaja tasere ĩacõari, “Manima jaibu̶saro bu̶jaru̶arãja”, yitu̶oĩaboarãma ejasu̶oriarãju̶a. To bajiro yitu̶oĩaboariarãre gãjerã ĩna vaja taro cõrone ĩnare vaja yigu̶mi. 11 U̶ju̶ ĩ vaja yirotisere ĩacõari, ñagõjairãma ejasu̶oriarãju̶a: 12 “Veseju̶ ejatu̶sariarã, yoaro meaca ĩna moaboajaquẽne, yu̶are mu̶ ĩsiro cõrone ĩnare ĩsiaja mu̶. Yu̶ama, cojorũ̶mu̶ jediro, muiju ĩ asicõaro josari moaboabu̶ yu̶a”, ĩre yitud'irãma, ĩna u̶ju̶re. 13 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, sĩgũ̶re ado bajiro cu̶digu̶mi ĩna u̶ju̶: “Rojose mu̶re yibeju̶ yu̶. Jẽju̶, ‘Mu̶a vaja sẽniro cõrone mu̶are vaja yiru̶cu̶ja’ yigu̶ ñari, to cõrone mu̶are vaja yibu̶. 14 Mu̶ moare vaja juacõari, vasa. Mu̶re yu̶ vaja yiro cõrone, ‘Ejatu̶sariarãre quẽne vaja yiru̶cu̶ja’ yitu̶oĩamu̶ yu̶. 15 Yu̶ ye gãjoa ñamu̶ ti. To bajiri yu̶ bojarore bajirone yibu̶ yu̶. Ĩnare quẽnaro yu̶ vaja yisere ĩajũnisiniaja mu̶”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶. To bajiri adi queti mu̶are yu̶ gotirore bajiro bajiru̶aroja. Adoju̶ ñamasurã, õ vecaju̶arema ñamasumena ñaru̶arãma ĩna. Adi macaru̶cu̶roju̶ ñamasumenama, õ vecaju̶arema ñamasurã ñaru̶arãma —yu̶are yicami Jesús. 17 Jerusalénju̶ yu̶are ũmato varũtu vacu̶ne, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre yu̶are gotiru̶, ricati yu̶are jicãmotocami Jesús: 18 —Quẽnaro ajiya mu̶a. Jerusalénju̶ vana bajiaja mani. Toju̶ mani ejaro, yu̶re Dios ĩ roticõacacu̶re paia u̶jarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare ĩsirocaru̶cu̶mi sĩgũ̶. Ĩnaju̶a, “Ĩre sĩaroti ñaja”, yu̶re yiru̶arãma. 19 To yicõari, romano masare yu̶re ĩsiru̶arãma. To ĩna yijare, yu̶re ajatud'icõari, bajeru̶arãma ĩna. To yicõari, yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajuturu̶arãma. Yu̶re jajutucõari, yu̶ rijato bero, yu̶re yujeboaru̶arãma. To ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ĩna sĩaro bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne yu̶re catiocõaru̶cu̶mi Dios —yu̶are yicami Jesús. 20 To ĩ yiro bero, Zebedeo rĩa jaco, so rĩa rãca ejacamo, so rĩa ĩna bajirotire Jesúre sẽnigõ ejago. Adocãrãcu̶ ñacama so rĩa: Santiago, Juan ñacama ĩna. Jesúre rũ̶cu̶bu̶ogo, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucamo so. To yicõari, Jesús quẽnaro so rĩare ĩ yirotire sẽnicamo. 21 So sẽnisere ajicõari, —¿No bajiro quẽnaro yu̶ yirotire bojati mu̶? —sore yicami Jesús. To ĩ yijare, ado bajiro cu̶dicamo so: —“Ñajediro u̶ju̶ ñaja yu̶” yiĩocõari, mu̶ rotisu̶orirodo ti ejaro, yu̶ rĩare ado bajiro ĩnare mu̶ ũmato rujirotire bojaja yu̶: Sĩgũ̶ mu̶ riojojacatu̶a, gãjire mu̶ gãcojacatu̶a ĩnare ũmato rujiru̶cu̶ja mu̶, “Mu̶ rotirore bajirone ĩna quẽne rotimasiato” yigu̶ —ĩre yicamo so. 22 To so yisere ajicõari, so rĩaju̶are ado bajiro yicami Jesús: —Tu̶oĩamasimenane yu̶re sẽniboaja mu̶a. Yu̶ rãca mu̶a rotiru̶ajama, ¿mu̶a quẽne yu̶re bajirone rojose tãmu̶orãtique mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. —Bajicõarãja —ĩre yicama ĩna. 23 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶a quẽne, yu̶ tãmu̶orotire bajiro rojose tãmu̶oru̶arãja. To bajiboajaquẽne, yu̶ riojojacatu̶a, yu̶ gãcojacatu̶a mu̶are rojomasibecu̶ja yu̶. “Ĩna ñaru̶arãma yu̶ macu̶ tu̶ rujirona” yu̶ jacu̶ ĩ yicana rĩne rujiru̶arãma —ĩnare yicami Jesús. 24 Jesús buerimasa ju̶aãmo cõro ñarã, yu̶a ajibetone, “To bajiro bojaja yu̶a” ĩna yirudisere ajicõari, jũnisinicaju̶ yu̶a. 25 To bajiro yu̶a bajijare, yu̶a jedirore jirẽocõari, ado bajiro yicami Jesús: —U̶jarã, Dios yarã me ñarã, ĩna yarãre bu̶to tutuaro rotirãma ĩna. Tire masiaja mu̶a —yu̶are yicami. 26 —Mu̶ama, yu̶ yarã ñari, ĩnare bajiro bajibetiru̶arãja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, ñamasurã ñaru̶arãma, gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiejarẽmorã. 27 To bajiri ñamasurã mu̶a ñaru̶ajama, gãjerãre moabosaru̶arãja mu̶a. 28 Dios ĩ roticõacacu̶ quẽne, to bajirone bajiaja yu̶. “Gãjerã yu̶ bojasere masicõari, quẽnaro yu̶re yato ĩna” yigu̶ me vadicaju̶ yu̶. “Ĩna bojaseju̶are masicõari, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja” yigu̶ vadicaju̶ yu̶. To yicõari, jãjarã rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriose vaja, ĩnare vaja yibosagu̶agu̶ vadicaju̶ yu̶ —yu̶are yicami Jesús. 29 Jericó vãme cu̶ti maca ñacõari, yu̶a vatone, jãjarã masa yu̶are su̶yacama, Jesúre ĩarã. 30 Toju̶ yu̶a vatone, ju̶arã ĩamena rujicama, maa tu̶. Jesús ĩ rẽtosere ajicõari, ado bajiro ĩre jiavasãcama ĩna: —Yu̶a u̶ju̶, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶are ĩamaiña mu̶ —yiavasãcama ĩna. 31 To bajiro ĩna yiavasãrone, —¡Avasãbesa! —ĩnare yicama masa. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, bu̶tobu̶sa avasãcama ĩna: —Yu̶a u̶ju̶, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶are ĩamaiña —Jesúre ĩre yiavasãcama ĩna. 32 To ĩna yisere ajicõari, tujarũ̶gũ̶cami Jesús. To bajicõari, ĩamenare jicami: —¿No bajiro mu̶are yu̶ yisere bojati mu̶a? —ĩnare yisẽniĩacami, caje ĩamenare. To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicu̶dicama: 33 —Yu̶a u̶ju̶, tudiĩaru̶aja yu̶a —ĩre yicama ĩna. 34 To ĩna yisere ajicõari, ĩnare ĩamaigũ̶ ñari, ĩna cajearire moaĩacami. To bajiro ĩ yirirĩmarone, ĩamena ñaboacana, ĩacoacama ĩna yuja. Ĩacõari, ĩna quẽne Jesúre su̶yacoadicama.

Mateo 21

1 Jerusalén cõñana, Betfagé vãme cu̶ti maca ejacaju̶ yu̶a. Olivo vãme cu̶ti buro ju̶do ñacaju̶ ti maca. Toju̶ ju̶arã yu̶a rãcanare ĩ buerãre ado bajiro ĩnare roticõacami Jesús: —Mani varoto riojo ñarimacare vasa maji. Toju̶ ejacõari, burra ĩna siaturũ̶gõriore bu̶jaru̶arãja mu̶a, so macu̶ rãca ñagõre. Ĩnare õjacõari, yu̶re juadibosaba. 3 Ti macagu̶ mu̶a õjaro ĩacõari, mu̶are ĩ sẽniĩajama, “Mani u̶ju̶ ĩnare bojami. No cõro mene tu̶ocõaru̶cu̶mi quẽna”, ĩre yicu̶diba. To bajiro mu̶a yisere ajicõari, sẽniĩarẽmobetiru̶cu̶mi. “Bau̶. Vasa”, mu̶are yiru̶cu̶mi —ĩnare yicami Jesús. 4 To bajiro ĩnare yiroticami Jesús, Diore gotirẽtobosarimasu̶, “Ado bajiro bajiru̶aroja” ĩ yiucamasire ñajare: 5 “Jerusalén macanare ado bajiro yiru̶arãja mu̶a: ‘Ĩaña mu̶a. Mu̶a u̶ju̶ vadiami. “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” yitu̶oĩagũ̶re bajiro ejaami. Burra, gajeyeũni ũmagõ macu̶ joeju̶ jesacõari, vadiami’ yiru̶arãja mu̶a”, yiucamasiñuju Diore gotirẽtobosarimasu̶. 6 To bajiri Jesús ĩ rotisere ajicõari, ĩ rotirore bajirone yiyuma ĩna. 7 Burra to yicõari, so macu̶re quẽne ĩnare juaejacama ĩna. To yicõari, ĩna ye sudi joeayere vejecõari ĩna joere jeocama ĩna. To ĩna yiro bero, macu̶ju̶are vajejacami Jesús. 8 Jãjarã masa ñacama. Ĩna ye sudi joeayere vejecõari, ĩ varotiju̶re cũ rĩjoro cu̶ticama. “Yu̶a u̶ju̶ ñaja mu̶” yirã, to bajiro yicama, Jesúre rũ̶cu̶bu̶orã. Gãjerã yucú̶ ru̶ju̶ri jasurecõari, maare cũ rĩjoro cu̶ticama. 9 To yicõari, “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶’ yiĩocõari, rotisu̶oru̶cu̶mi yuja” Jesúre ĩre yitu̶oĩarã ñari, bu̶to variquẽnacama ĩna. Ĩre rĩjoro cu̶ti vana, ĩre su̶yarã quẽne, ĩre ĩavariquẽnarã ado bajiro avasã vacama ĩna: —¡U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagu̶ quẽnaro ĩ yigu̶ ñaami! ¡Diore quẽne, quẽnase ĩre yivariquẽnato mani, ãni yu̶a u̶ju̶re ĩ cõajare! —yiavasã vacama ĩna. 10 To bajiro Jesús, Jerusalénju̶, masa rãca ĩ ejasere ĩacõari, bu̶to gãmerã ñagõcama ti macana jediro. —¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñati? —gãmerã yisẽniĩacama, masa ĩna avasã vado vatoaju̶ Jesús ĩ vadire ĩacõari. 11 To ĩna yijare, gãjerã ado bajiro yicu̶dicama: —Ĩne ñaami Diore gotirẽtobosarimasu̶, Jesús vãme cu̶tigu̶, Galilea sita Nazaret vãme cu̶ti macagu̶ —yicama masa. 12 Ti macaju̶re ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. Ti viju̶ gajeyeũni ĩsirãre, ĩnare vaja yirãre quẽne tud'iãgõbucami Jesús. Gãjerã ye rãca gãjoa vasoarimasa ĩna gãjoa jeorijau̶rire tucaguereacami. To yicõari, buja ĩsirimasa ĩna rujiri cũmurorire tucaguereacami. 13 To yicõari, ado bajiro ĩnare goticami Jesús: —Diore gotirẽtobosarimasa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Yu̶ ya vima, yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶orã rẽjariavi ñaru̶aroja”, yigotiaja, adi vire. To bajiro ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, ado bajiro mu̶a yiñase su̶orine juarudirimasa ya vire bajiro bajiaja ti —ĩnare yicami Jesús. 14 Ti viju̶, yu̶a ñarone, ĩamena to yicõari rujasagueri vana, ejacama, Jesús tu̶ju̶. To bajiro ĩna bajirone ĩnare catiocami. 15 Ti vire ñacama paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. To bajiri Jesús, ĩaĩañamani ĩ yiĩosere ĩacõari, “¡U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani!” rĩamasa ĩna yiavasã ñasere ajicõari, Jesúju̶are bu̶to jũnisinicama. 16 To bajiri ado bajiro Jesúre sẽniĩacama: —¿To bajiro mu̶re ĩna yisere ajiati mu̶? “To bajise yibesa”, ĩnare yiya —ĩre yicama ĩna. To ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare goticami Jesús: —Ajiaja yu̶. Dios oca masa ĩna ucamasire to bajirone gotiaja rĩamasa ĩna yirotire. ¿Ĩabeticatique ado bajiro yisere? Ado bajiro gotiaja ti: “ ‘Rĩamasa, to yicõari, ũjurãca quẽne, mu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna’ to bajiro mu̶ yise ñajare”, yigotiaja Dios oca —ĩnare yicami Jesús. 17 To ĩ yiro bero, ĩnare vaveocõari, Betania vãme cu̶ti macaju̶ ejacõari, cãnicaju̶ yu̶a. 18 Quẽna busuriju̶ Jerusalénju̶ tudiacaju̶ yu̶a. To yu̶a bajiro, Jesús, ñiorijacami. 19 Maa tu̶ higuera vãme cu̶tiu̶ ñacaju̶. Tiu̶ ricare baru̶, ojaboacami Jesús. Rica manicaju̶, tiu̶ju̶ama. Jũ rĩne ñacaju̶. To bajiri tiu̶re ado bajiro yicami Jesús: —Ju̶aji rica maniu̶caru̶arãja —tiu̶re yicami. To bajiro ĩ yirirĩmarone, sĩnirocacoacaju̶ tiu̶. 20 To bajiro ti bajisere ĩacõari, no yimasibeticaju̶ yu̶a, ti ũnire ĩabetirũgũcana ñari. “¿No yiro guaro sĩnirocacoajari ti?”, yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 21 To yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are cu̶dicami ĩ: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. “To bajiro yiru̶cu̶mi Dios” ĩre mu̶a yiajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, higuera vãme cu̶tiu̶re yu̶ yise ũni rĩrene yimasimenaja mu̶a. Gajeye josase ti ñaboajaquẽne, yimasicõarãja. “I burore, moa riagaju̶ rocaroacoasa” mu̶a yijama, to bajirone bajiru̶aroja. 22 “Yu̶a sẽnijama, yu̶are ĩsicõagũ̶mi” yitu̶oĩacõari, Diore mu̶a sẽnijama, mu̶are ĩsiru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús. 23 To ĩ yiro bero, Jerusalénju̶ ejacaju̶ yu̶a. To bajicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ Jesúrãca sãjacaju̶ yu̶a. Sãjaejacõari, masare gotimasiocami Jesús. To ĩ yiñarone, bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne, ejacama ĩna, Jesúre sẽniĩarã: —¿Ñimu̶ mu̶re ĩ rotise rãca to bajiro yirũgũati mu̶? —ĩre yisẽniĩacama ĩna. 24 To bajiro ĩna yisere ajicõari, —Yu̶ quẽne, ado bajiro mu̶are sẽniĩaja yu̶. Yu̶re mu̶a cu̶dicõaroju̶, “Ĩ rotise rãca yaja yu̶”, mu̶are yiru̶cu̶ja maji. ¿Ñimu̶ rotiyujari, Juanre, “Oco rãca masare ĩnare bautizaya” yigu̶? ¿Dios rotiyujari? ¿Masaju̶a rotiyujarique? —ĩnare yisẽniĩacami Jesús. To ĩ yisere ajicõari, ĩna masurione gãmerã ñagõñacama ĩna: —“Dione, Juanre oco rãca masare bautizarotiyumi” mani yijama, ado bajiro manire sẽniĩajacagu̶mi: “Tire masirã ñaboarine, ¿no yirã ĩre ajitirũ̶nu̶beticati mu̶a?” manire yisẽniĩajacagu̶mi. 26 To yicõari, “Masane, Juanre oco rãca bautizarotiriarãma” mani yijama, manire bu̶to tud'iru̶arãma masa, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaboacami Juan” yirã ñari —gãmerã yicama ĩna. 27 To bajiro gãmerã ñagõrã ñari, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna: —Juanre rotir'ire masibeaja yu̶a —Jesúre yicõacama ĩna. To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —To bajiro yu̶re mu̶a cu̶dijare, “Ĩ rotise rãca yaja yu̶”, mu̶are yigotibetiru̶cu̶ja yu̶ quẽne —ĩnare yicami Jesús. 28 To bajiro ĩnare yigajanocõari, gotimasiore queti ĩnare goticami Jesús: —¿No bajiro tu̶oĩati mu̶a, adire, yu̶ gotigu̶adire? Sĩgũ̶ ñagũ̶mi ju̶arã rĩa cu̶tigu̶. Ĩ macu̶ ñasu̶ogu̶re ado bajiro yigu̶mi ĩ: “Macu̶, yucu̶rema mani u̶ye vesere moagu̶aja”, ĩre yigu̶mi. 29 To ĩ yiboajaquẽne, “Varu̶abeaja yu̶”, ĩre yicu̶digu̶mi. To bajiro yiboarine, beroju̶ma, tu̶oĩavasoacõari, moagũ̶ vacoacu̶mi ĩ yuja. 30 To ĩ yiro bero, gãji ĩ macu̶re quẽne, to bajirone ĩre yigu̶mi. To ĩ yirone, “Bau̶. Moagũ̶ varu̶cu̶ja yu̶”, ĩ jacu̶re yicu̶digu̶mi ĩ. To yiboarine, vabecu̶mi. 31 To bajiri mu̶a tu̶oĩajama, ¿niju̶a ñañujari ĩ jacu̶ ĩ rotiriarore bajirone cu̶dir'i? —ĩnare yisẽniĩacami Jesús. To ĩ yisẽniĩarone, ado bajiro ĩre cu̶dicama: —Ĩ, moarotisu̶or'iju̶a, ĩ jacu̶ ĩ rotiriarore bajiro ĩre cu̶diyumi —ĩre yicu̶dicama. To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasare, to yicõari, rõmia, ũ̶mu̶are ajeriarã cu̶ticõari, vaja sẽnirã rõmirire, “Rojorã masu ñaama” ĩnare yiĩaterã ñarãja mu̶a. Mu̶a ĩaterã sĩgũ̶ri, tu̶oĩavasoacõari, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñarãma. Ĩnare bajiro mu̶a tu̶oĩavasoabetijama, ĩ yarã me ñaru̶arãja mu̶a. 32 Juan, oco rãca masare bautizarimasu̶, “Ado bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnaroja” mu̶are ĩ yigotimasioboajaquẽne, ĩre ajibesuja mu̶a. To bajiboarine, “Rojorã masu ñaama” mu̶a yiĩaterãju̶ama, ĩre ajitirũ̶nu̶ñuma ĩna. To bajiri ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶sere ĩariarã ñaboarine, ĩre ajibeticõari, rojose mu̶a yirũgũriarore bajiro rojose yicõa ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 33 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasiocami Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ u̶ye vese otegu̶mi. Tire otegajanocõari, matagu̶mi. To yicõari, u̶ye oco juarotiju̶ quẽnogũ̶mi. Tiju̶ bero, vecaju̶ ñacõari, ĩ ĩatirũ̶nu̶jesarotiju̶ quẽnogũ̶mi. To yigajanocõari, gãjerãre, “Yu̶re ĩatirũ̶nu̶bosaba”, yigu̶mi. “U̶ye ti rica cu̶tiro, gãjerãre ĩsicõari, vaja sẽniru̶arãja mu̶a. To yicõari, mu̶a juajama, ‘Ado cõro ñaja mani ye. Ado cõro ñaja ĩ yema’ yicõĩama”, ĩnare yigu̶mi. To yicõari, gajeroju̶ vacoacu̶mi yuja. 34 To bajiri cojorũ̶mu̶, “U̶ye rica cu̶ti bu̶cu̶atoja ti” yigu̶, ĩre moabosarimasare cõagũ̶mi, “U̶ye, yu̶re ĩna cũbosarere yu̶re juabosaaya” yigu̶. 35 U̶ye veseju̶ ĩna ejaro ĩacõari, ti vese coderãju̶a, ado bajiro yirãma: Ĩnare ñejecõari, jarãma. Gãjerãre sĩarãma, to yicõari gãjerãre gũ̶tane reasĩarãma. 36 To ĩna yire quetire ajicõari, jãjarãbu̶sa ĩre moabosarimasare cõagũ̶mi vese u̶ju̶, ĩ ye ñarotire juabosaaya yigu̶. Ti veseju̶ ĩna ejarone, ĩatirũ̶nu̶rimasa, to rĩjoro ejariarãre ĩna yiriarore bajirone yirãma, ĩnare quẽne. 37 To bajiro ĩna yiecore quetire ajicõari, “Yu̶ macu̶ju̶are rũ̶cu̶bu̶orãma” yitu̶oĩacõari, ĩre cõaboagu̶mi. 38 To bajiro ĩ yicõar'ire, veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã ñagõrãma vese coderimasa: “Adi vese u̶ju̶ macu̶ne ñaami. To bajiri ĩ bajirocaveojama, ĩne ñaami ĩre vasoarocu̶. To bajiri ĩre mani sĩajama, mani ye sita ñaru̶aroja yuja”, gãmerã yiñagõrãma ĩna. 39 To bajiri vese soju̶aju̶ ĩre ñia vati, ĩre sĩarocacõarãma —ĩnare yicami Jesús. 40 To bajiro ĩnare yigajanocõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami: —¿Ti vese u̶ju̶ tudiejagu̶, no bajiro ĩnare yigu̶jari, ti vese coderimasare? —ĩnare yisẽniĩacami Jesús. 41 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna: —Rojorã masu ñarãma ti vese ĩatirũ̶nu̶rã. To bajiri ĩnare ĩamaibecu̶ne ĩnare sĩareagu̶mi. To ĩ yiro bero, gãjerãre ti vesere ĩatirũ̶nu̶ronare vasoagu̶mi, ĩ ye ñarotire juabosaronare —Jesúre ĩre yicama ĩna. 42 To ĩna yicu̶disere ajicõari, Jesúju̶a, ado bajiro ĩnare yicami: —“U̶ye vese u̶ju̶ macu̶re rojorã ĩna sĩarocarere bajirone viri bu̶arimasa gũ̶ta ĩna beserocaria ñaboarine, ñamasurica ñaru̶aroja”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. ¿Tire ĩabeticatique mu̶a? Ado bajiro gotiaja: “Gũ̶ta rãca vi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnarica ñaru̶aroja tia. Tia gũ̶ta su̶orine quẽnarivi quẽnoru̶cu̶mi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogu̶mi. To bajiro bojagu̶mi Dios mani u̶ju̶. To bajiri tia gũ̶ta su̶ori Dios quẽnaro ĩ yisere ajimasicõari, bu̶to tu̶oĩa variquẽnaja mani”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 43 To bajiri ado bajiro yigu̶, ti quetire mu̶are gotibu̶ yu̶: Diore rotibosagu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶mena mu̶a ñajare, jud'io masa meju̶are, “Yu̶ yarã ñaña” ĩnare yicõari, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. Ĩnaju̶ama, Dios ĩ bojarore bajiro ĩre ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. 44 No bojarã yu̶re, yu̶ ocare ajiterã, rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna —ĩnare yicami Jesús. 45 Jesús ĩ gotimasiosere ajicõari, “Mani bajisere yigu̶ yami”, yiajimasicõacama fariseo masa, paia u̶jarã quẽne. 46 To bajiri Jesúre ñiaru̶aboacama ĩna. “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaami Jesús” masa ĩna yitu̶oĩajare, masare güirã, ĩre ñiabeticama.

Mateo 22

1 Quẽna gotimasiore queti masare goticami Jesús: 2 —Adi quetire tu̶oĩacõari, “Tire bajiro bajiru̶aroja, masare ‘Yu̶ yarã ñaña mu̶a’ U̶ju̶ Dios ĩ yiroti” mu̶are gotimasiogũ̶ yaja: Sĩgũ̶ u̶ju̶, ĩ macu̶ ĩ ãmosiarotirũ̶mu̶re quẽnoyugu̶mi. 3 To yicõari, “Ĩavariquẽna ejarẽmoronare jiaya mu̶a” yigu̶, ĩre moabosarimasare cõagũ̶mi ĩ. To ĩ yisere ajicõari, jirã vaboarãma ĩna. Ĩnaju̶ama, vadiru̶amenama. 4 Ĩna vadiru̶abetire ajicõari, gãjerã ĩre moabosarimasare cõagũ̶mi quẽna. “ ‘Yu̶a u̶ju̶ mu̶are jigu̶ ñari, ĩ yarã vaibu̶cu̶rã mame bu̶cu̶arãre sĩarotimi. Jẽre quẽnogajanomu̶ yu̶a. To bajiri ĩ macu̶ ĩ ãmosiarirũ̶mu̶ ĩarã vayá mu̶a quẽne’ ĩnare yiba”, yicõagũ̶mi ĩna u̶ju̶. 5 To ĩ yisere ajicõari, jirã vaboarãma ĩna quẽna. Ĩnare cu̶dimenane, vacoanama, ĩna ye moare moaroana. Sĩgũ̶ ĩ ya veseju̶ vacu̶mi. Gãji ĩ gajeyeũni ĩsiroju̶ vacu̶mi. 6 Gãjerãma, u̶ju̶ ĩ cõaboariarãre ñejecõari, ĩnare jasĩacõarãma. 7 Tire ajicõari, bu̶to jũnisinigũ̶mi u̶ju̶. To bajiri ĩ yarã surarare cõagũ̶mi. “Ĩnare sĩacõari, ĩna ya virire soereacoaya”, ĩnare yicõagũ̶mi. 8 To ĩ yiro bero, gãjerã ĩre moabosarimasare ado bajiro gotigu̶mi: “Yu̶ macu̶ ĩ ãmosiarotiaye quẽnogajanomu̶. Jẽju̶ yu̶ queti cõaboarã, ĩna ejabetijare, quẽnaja. Ĩnare jicõabetiroti ñaboayuja. 9 Jãjarã masa ĩna vati maariju̶are vasa. To mu̶a ĩabu̶jarã cõro jirẽocõari, ĩnare ũmato vaba”, ĩnare yigu̶mi u̶ju̶, ĩre moabosarimasare. 10 Ĩ rotirore bajirone masare jirẽorãma ĩna. Quẽnarã, rojorã, ĩna bu̶jarã cõro jirẽorãma. To bajiri u̶ju̶ ya vi, jũ̶mu̶coatoja ti. 11 Ĩ jicõariarãre ĩagũ̶ sãjagũ̶mi u̶ju̶. Sĩgũ̶re, ĩna ãmosiaro ĩarã ejarã ĩna sãñase ũnire sãñabecu̶re ĩabu̶jagu̶mi ĩ. 12 To bajiri, ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩagũ̶mi: “¿No yigu̶ ĩna ãmosiaro ĩarã ĩna sãñase ũni sãñabeati mu̶?”, ĩre yigu̶mi. To ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibecu̶mi. 13 To ĩ bajijare, bare jeorimasare ado bajiro ĩnare yigu̶mi u̶ju̶. “Ĩ gu̶bori, ĩ ãmorire quẽne siacõari, rẽtiaroju̶ ĩre rocacõaña. Toju̶ ñacõari, bu̶to rojose tãmu̶ogũ̶ ñari, guji põguẽ, oti, yiru̶cu̶mi”, ĩnare yigu̶mi u̶ju̶, bare jeorimasare. 14 To bajiro bajiru̶aroja, “Yu̶ yarã ñaña mu̶a” U̶ju̶ Dios ĩ yiroti quẽne. Jãjarã masare, “Yu̶ yarã ñaña mu̶a” Dios ĩ yire ti ñaboajaquẽne, sĩgũ̶rine ñarãma ĩ rãca ñarona —ĩnare yicami Jesús. 15 To ĩ yisere ajicõari, fariseo masa ĩ tu̶ ñaboarã cãmotadicoacama ĩna, gãmerã ñagõroana. “Ado bajiro yirãsa”, yiruyuyuma: —Ado bajiro mani sẽniĩajama, cu̶dimasibeticõari rojose tãmu̶oru̶cu̶mi —yitu̶oĩaboayuma. 16 To bajiro yitu̶oĩarã ñari, ĩna rãcanare, to yicõari, “U̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi Herodes” yirũgũriarãre quẽne, Jesús tu̶ ĩnare cõañujarã ĩna, “Ĩre sẽniĩaaya mu̶a” yirã. To ĩna yicõariarã ado bajiro Jesúre sẽniĩacama ĩna: —Ajiya gotimasiorimasu̶. “Riojo gotigu̶ ñaami”, mu̶re yimasiaja yu̶a. “Ado bajiro mani yisere bojagu̶mi Dios” yigotimasiogũ̶ ñari, riojo yu̶are gotimasioaja mu̶. “Ado bajiro yu̶ gotimasiojama, yu̶re ajijũnisiniru̶arãma” yitu̶oĩabecu̶ne, riojo gotigu̶ ñaja mu̶. “Ãnoama, ñamasurã ĩna ñajare, ricati ĩna ajijũnisinibetire ĩnare gotimasioru̶cu̶ja”, yitu̶oĩabecu̶ ñaja mu̶. Masa ñajedirore yu̶are riojo gotigu̶ ñaja mu̶. 17 To bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, mu̶ tu̶oĩasere ajiru̶aja yu̶a. ¿Roma macagu̶ u̶ju̶, César, gãjoa manire ĩ vaja yirotisere mani vaja yijama, quẽnacõarojari? ¿Dios ĩ rotimasirere cu̶dimena yirãjarique mani, ĩre mani vaja yijama? —Jesúre yisẽniĩaboacama ĩna. 18 Jesúju̶ama, “Rojose yu̶re yiru̶arã, to bajise yu̶re sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõacami. To bajiri ado bajiro ĩnare cu̶dicami: —“Quẽnarã ñaja yu̶a” yiboarine, mu̶a yirore bajiro yirã me ñaja mu̶a. ¿No yirã, “Rojose ĩre yirãsa” yirã, to bajise yu̶re sẽniĩatoati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. 19 —Roma macagu̶ u̶ju̶re gãjoatii, ĩre vaja yirotitiire, cojotii yu̶re ĩoña —ĩnare yicami Jesús. To ĩ yijare, ãmiadi, ĩre ĩocama ĩna. 20 Gãjoatiire ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami Jesús: —¿Ñimu̶ rioga tuyati? ¿Ñimu̶ vãme tuyati? —ĩnare yicami Jesús. 21 To ĩ yirone, —Roma macagu̶ U̶ju̶ César rioga tuyaja. To yicõari, ĩ vãme quẽne ñaja ti —Jesúre yicu̶dicama ĩna. To ĩna yijare, ado bajise yicami Jesús: —To bajiri aditiire ĩacõari, “César yatii ñaja”, yimasiaja mu̶a. To bajiri, gobierno ĩ vaja yirotijama, ĩnare vaja yiroti ñaja. To bajirone bajiaja Diore quẽne. Jediro Dios ĩ cõase ti ñajare, “Yu̶a cu̶ose ti ñaboajaquẽne, ti rãca mu̶ bojarore bajiro yiru̶arãja”, Diore ĩre yiroti ñaja, manire. To yicõari, “No bojase moare yu̶a yise quẽne, mu̶ u̶jose rãca yu̶a yimasise ti ñajare, ti rãca mu̶ bojarore bajiro yirũgũru̶arãja”, ĩre yiroti ñaja, mu̶are —ĩnare yicami Jesús. 22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibeticama ĩna, quẽnaro gotigu̶re ajibetirũgũriarã ñari. To bajiri ju̶aji tudisẽniĩamenane, vacoacama yuja. 23 Tirũ̶mu̶ne saduceo masa quẽne ejacama, Jesúre sẽniĩatorã. “Masa ĩna rijato bero, ĩna u̶su̶ri, ĩna ruju̶ri ñaro cõrone quẽna tudicatimenama” yirã ñacama saduceo masa. Ado bajiro ĩre sẽniĩacama: 24 —Ajiya gotimasiorimasu̶. Moisés ñamasir'i ado bajiro ĩ yiucacũmasire ti ñajare, mu̶re sẽniĩarã vabu̶ yu̶a: “Sĩgũ̶, manajo cu̶tiboa, rĩa magũ̶ne ĩ bajirocajama, ĩ gagu̶ manajo ñariore manajo cu̶tiru̶cu̶mi ĩ bediju̶a. To bajiri ĩ rãca ñacõari, so macu̶ cu̶tijama, ĩ gagu̶ macu̶ ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju Moisés. 25 Yu̶a rãcana, sĩgũ̶ rĩa, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ũ̶mu̶a ñaboacama. Sĩgõrene manajo cu̶tiboacama ĩna. Ñasu̶ogu̶ sore manajo cu̶tisu̶oboacami. Rĩa magũ̶ne rijacoacami ĩ. Ĩ rijato bero, gãji ĩ bedi vasoaboacami. Ĩ quẽne rĩa magũ̶ne rijacoacami. 26 Ĩ bederã quẽne, to bajirone sore manajo cu̶tiboacama. Rĩa manane, rijajedicoacama ĩna quẽne. 27 So manaju̶a ĩna rijajediro bero, so quẽne rijacoacamo yuja. 28 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimu̶ju̶a ñaguĩda so manaju̶ masu ñarocu̶ma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cu̶ticato bero? —Jesúre yisẽniĩatocama ĩna. 29 To ĩna yirone, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Dios oca masa ĩna ucamasire ajimasimena ñaja mu̶a. Dios ĩ masisere quẽne masirã me ñaja. To bajirã ñari, Moisés ĩ ucamasirere tu̶oĩacõari, “Riojo me gotiro yaja”, yitu̶oĩaboaja mu̶a. 30 Ado bajiroju̶a bajiaja: Bajireariarã, ĩna tudicatiro bero, manajo cu̶tire, manaju̶ cu̶tire quẽne maniru̶aroja. Ángel mesare bajiro bajirã ñaru̶arãma ĩna. 31 ¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna u̶su̶ri caticõaroja”, yirere ĩabeticatique mu̶a? Dios ĩ masune ĩ gotirere ĩre gotirẽtobosarimasu̶ ado bajise ucamasiñumi: 32 “Mu̶a ñicu̶a ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rũ̶cu̶bu̶o vadimasicacu̶ne ñaja yu̶”, yigotimasiñumi Dios. Masa bajireariarã ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãju̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñagũ̶mi. “Ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarãma”, yire ñaja —ĩnare yicami Jesús. 33 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibeticama ĩna, quẽnaro gotigu̶re ajibetirũgũriarã ñari. 34 Saduceo masare Jesús quẽnaro ĩnare ĩ cu̶dise ñajare, gajeye ĩre ĩna sẽniĩatomasibetirere ajiyujarã fariseo masa. Tire ajicõari, rẽjañujarã ĩna. 35 Tiju̶ bero, sĩgũ̶ ĩna rãcagu̶, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶, Jesúre sẽniĩagũ̶ ejacami. “Ado bajiro josasere yu̶ sẽniĩajama, cu̶dimasibeticõari rojose tãmu̶oru̶cu̶mi” yigu̶, ado bajise ĩre sẽniĩacami: 36 —Gotimasiorimasu̶, ¿diseju̶a ñati ñamasuse masu Dios ĩ rotimasire, mu̶ ĩajama? —ĩre yisẽniĩacami. 37 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Mani u̶ju̶re, Diore bu̶to mairoti ñaja. No bojagu̶re mani mairo rẽtoro, no bojase mani cu̶ose, to yicõari, mani bojatu̶oĩase rẽtoro Diore mairoti ñaja. 38 Ti ñaja ñasu̶ose, ñamasuse Dios ĩ rotimasire. 39 To yicõari, gajeye tire bajibu̶sasene ado bajiro yaja: “Mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ tu̶anare maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. 40 To bajiri ju̶a vãmene ñaja ñamasuse masu Dios ĩ rotimasire. Tire mu̶ cu̶dijama, Moisés ñamasir'i ĩ rotimasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiomasirere quẽne cu̶dijeocõagũ̶ yigu̶ja mu̶ —ĩre yicami Jesús. 41 Fariseo masa yu̶a tu̶ ĩna rẽjaro, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami Jesús: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, ¿ñimu̶ ñaru̶cu̶mi yitu̶oĩati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. —“U̶ju̶ David ñamasir'i jãnamine ñaru̶cu̶mi” yaja —ĩre yicu̶dicama ĩna. 43 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicami: —To bajiro mu̶a yitu̶oĩaboajaquẽne, U̶ju̶ David ñamasir'i, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cũrocu̶re tu̶oĩagũ̶, ¿no yigu̶ Diore yigu̶re bajiro, “yu̶ u̶ju̶” yimasiñujari ĩ? Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ado bajiro ucamasiñumi: 44 “Yu̶ u̶ju̶re ado bajiro yiru̶cu̶mi Dios: ‘Yu̶ riojojacatu̶a rujiya maji. Mu̶re ĩaterãre, “Rojose yitu̶jaya” ĩnare yu̶ yiro bero, rojose yimasibetiru̶arãma. To cõrone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶’ yiru̶cu̶mi Dios, yu̶ u̶ju̶re”, yiucamasiñumi David. 45 To bajiri, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, David ñamasir'i jãnami ñaru̶cu̶mi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigu̶ ĩ u̶ju̶re bajiro bajigu̶tique? —ĩnare yicami Jesús. 46 To bajiro ĩnare ĩ gotisere ajicõari, sĩgũ̶ ĩre cu̶dimasigũ̶ manicami. “Mani rẽtoro masigũ̶ ñaami” yitu̶oĩacõari, “ ‘Ãnoama masimena ñaama’ yiromi” yirã, ĩre sẽniĩa tu̶jacõacama ĩna yuja.

Mateo 23

1 To ĩ yiro bero, masare, yu̶a ĩ buerãre quẽne, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: 2 —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, fariseo masa quẽne, Moisére Dios ĩ roticũmasirere buerẽtobucõari, “Ado bajiro yiroti ñaja manire”, yigotimasiorã ñaama. 3 To bajiri tire ĩna gotimasiosere quẽnaro ajitirũ̶nu̶ña mu̶a. To bajiboarine, ĩna yirore bajiro yimena ĩna ñajare, ĩna yirore bajiro yibesa. 4 Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ĩ rotimasire rẽtobu̶saro yirotiama ĩna. “Cojo vãme me mani rotise ñajare, cu̶dijeomasimenama ĩna” yimasirã ñaboarine, ĩnare ĩamaimenane, “Ñajediro yu̶a gotirẽtobuse riojo ñaja”, masare ĩnare yicõa ñarũgũama. 5 Jediro ĩna yisere, “Quẽnaro yirã ñaama” masa ĩna yiĩarũ̶cu̶bu̶osere bojarã yama. Ĩna riovecari siature, ĩna ricari du̶reature quẽne Dios ocasãñarijataroriaca jacabu̶sarijatarori cu̶oama ĩna, “Gãjerã manire ĩacõari, quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yirã. To yicõari sudiro gaja seayore, jacabu̶sase seayore cu̶tiaseri sãñaama ĩna. “Quẽnaro yirã ñaama ĩna” masa ĩna yiĩarũ̶cu̶bu̶osere bojarã yama. 6 Boserũ̶mu̶ri ñaro ĩna barujijama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarũgũama ĩna. Dios ocare bueriaviriju̶re quẽne ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarũgũama. 7 To yicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijau̶rire ejarũgũama. Masare ĩna bocajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare ĩna sẽnisere bojarũgũama. To yicõari, “gotimasiorimasu̶” masa ĩna yijama, ajivariquẽnarũgũama. 8 Mu̶arema, ĩna yirore bajiro mu̶a yibetijare, quẽnaru̶aroja. “Gotimasiorimasu̶” mu̶a rãcana mu̶are ĩna yisere bojabetiru̶arãja mu̶a. Sĩgũ̶ne ñaja yu̶, mu̶a jedirore gotimasiorimasu̶ma. Mu̶ama, cojoro cõrone ñarã ñaja mu̶a, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma. To bajiri gotimasiorimasu̶ gãmerã yimasimenaja mu̶a. 9 Õ vecaju̶re ñagũ̶ sĩgũ̶ne ñaami mani jacu̶, Dios vãme cu̶tigu̶. To bajiri adi sitagu̶re, gãjire yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶re, Diore mu̶a yirũ̶cu̶bu̶orore bajiro yirã, “yu̶a jacu̶” ĩre yibeja mu̶a. 10 “Yu̶a u̶ju̶ ñaja mu̶” gãjerã mu̶are ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere ĩnare yirotibeja. “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõacacu̶, yu̶ sĩgũ̶ne ñaja mu̶a u̶ju̶ma. 11 Sĩgũ̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶, ñamasugũ̶ ĩ ñaru̶ajama, gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiejarẽmogũ̶ ñaru̶cu̶mi. 12 Quẽnaro ĩnare ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojarãre, “Ñamasurã me ñato”, ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. No bojagu̶, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” yicõari, quẽnaro gãjerãre yirẽmogũ̶ju̶are, “Ñamasugũ̶ ñato”, ĩre yiru̶cu̶mi Dios —yu̶are yicami Jesús. 13 Fariseo masare, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne yigu̶, ado bajiro goticami Jesús: —Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, rojorã ñaja mu̶a. Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ñamasuse meju̶are ajitirũ̶nu̶cõari, gotimasiovadicaju̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato mani” yirãre bajiro yiñaja mu̶a. To yicõari, “Gãjerã, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato ĩna” yirã yaja mu̶a. Dios yarã ĩna ñaru̶aboajaquẽne, ĩnare matarã yaja mu̶a. To bajiri mu̶a quẽne ĩ yarã ñabetiru̶arãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 14 —Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩaboaja mu̶a. Manaju̶a rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, “Yoaro Diore sẽnirã yaja”, yisocarũgũboaja mu̶a. To bajiro mu̶a yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmu̶ose rẽtoro rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 15 —Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, mu̶a yirore bajiro yirã me ñaja mu̶a. “Manire bajiro gãji ĩ tu̶oĩajama, quẽnaja” yitu̶oĩacõari, masare bu̶to gotimasiocudiaja mu̶a. Sĩgũ̶, “Yu̶are bajiro tu̶oĩato” mu̶a yigu̶re, “Mani ajitirũ̶nu̶ro rẽtoro mani yere ajitirũ̶nu̶ato ĩ” yirã yaja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “Bu̶tobu̶sa rojose tu̶oĩato” yirã yaja mu̶a. To bajiri, mu̶a rẽtobu̶saro Dios ĩ bojabetire yicõari, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶cu̶mi ĩ quẽne”, yirã yaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 16 Quẽna ado bajiro ĩnare goticami Jesús, fariseo masare, Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasare quẽne: —Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. Ĩamena, gãjerã ĩamenare tũ̶a vanare bajiro bajirã ñaja mu̶a. No bojase mu̶a yirotire mu̶a yiru̶ajama, “Yimasucõaru̶arãja yu̶a. Tire yu̶a yibetijama, Dios, rojose yu̶are yibogu̶mi” yirã, yirere ado bajiro gãjerãre gotimasiorũgũboaja mu̶a: “Cojojirema mani gotirore bajiro yiru̶amena ñari, ado bajiroju̶a mani gotijama, quẽnacõaroja”, yirũgũboaja mu̶a: “Mani gotirũgũrore bajiro yirã ñaboarine, Dios vãmere mani gotivasoajama, mani gotirore bajiro mani yibetiboajaquẽne, rojose manire yibecu̶mi Dios”, yirũgũboaja mu̶a. To yicõari, ado bajiro gotimasiorẽmoaja: “Dios vãmere gotiterã, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi vãme rãca mani yijama, quẽnacõaroja. To bajiro yiterã, Diore yirũ̶cu̶bu̶orã soemu̶oriajau̶ vãme rãca mani yijama, quẽnacõaroja. Tire mani yitejama, õ vecaju̶ ũ̶mu̶agaseroju̶ Dios ĩ ñaro vãme rãca mani yijama, quẽnacõaroja. To bajiboarine, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviaye oro vãme cu̶tise rãca, to yicõari, gaje vãme Diore rũ̶cu̶bu̶orã soemu̶oriajau̶ joere jesase vãme rãca mani yijama, mani gotirore bajirone yiroti ñaja”, yiboaja mu̶a. Tu̶oĩamasimena, ĩamenare bajiro bajirã ñaja mu̶a. Ñajediro Dios ye ti ñajare, ĩ vãmerene gotirã yaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 23 —Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, rojorã ñaja mu̶a. Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ñamasuse meju̶are ajitirũ̶nu̶rãja mu̶a. To bajiro yirã ñari, bare sãvu̶orere, an'is, menta, comino vãme cu̶tire mojoroaca ti vaja cu̶tiboajaquẽne, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi moabosarimasare ĩsiaja mu̶a. To bajiro yirã ñaboarine, Dios ĩ rotimasire ñamasuseju̶arema ajitirũ̶nu̶mena ñaja mu̶a. Ado bajiro bajiaja ñamasuse: Quẽnaro riojo yire, gãjerãre ĩamaire, to yicõari, Diore maire quẽne ñaja ñamasuse. Tire quẽne yirũgũrona ñaja mu̶a. 24 To bajiro yirã ñari, ado bajiro yirãre bajiro yaja mu̶a: “Beco rãca idirobe” yirã, oco mu̶a idirotire veorũgũaja mu̶a. To bajiro yirã ñaboarine, camello vãme cu̶tigu̶ju̶arema jaigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, ruju̶ne bayurãre bajiro yirũgũaja mu̶a. To bajiri, ĩamena, gãjerã ĩamenare tũ̶a vanare bajiro bajirã ñaja mu̶a. Dios ĩ rotimasire ñamasuse mere ajirũ̶cu̶bu̶orã ñaboarine, ñamasuseju̶are yimena ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 25 —Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojorã ñaja mu̶a. Idiriabaja, bare jeobariabaja joema coeriabajari ñaboarine, jubeaju̶ama bu̶to u̶eri cu̶tibajarire bajiro bajiaja mu̶a. Mu̶a u̶su̶ri bajiseju̶arema tu̶oĩabeaja mu̶a. To bajirã ñari, “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojosere quẽne tu̶oĩarã ñari, rojorã ñaja mu̶a. Ĩau̶orã ñari, “Ĩnare yitocõari, ĩna cu̶oboasere ẽmaru̶arãja”, yitu̶oĩarã ñaja mu̶a. 26 “Rojorã ñaja mani” yimasimena ñari, ĩamenare bajiro bajirã ñaja mu̶a, fariseo masa. Rojosere tu̶oĩatu̶jaya. To bajiro mu̶a yijama, Dios ĩ bojarore bajiro tu̶oĩarã ñari, quẽnaro yirã ñaru̶arãja mu̶a. 27 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, mu̶a yirore bajiro yirã me ñaja mu̶a. Masa yujeriaviri botisene viariavirire bajiro bajiaja mu̶a. Masa ĩna ĩaquẽnariviri ñaboarine, jubeaju̶ama rijariarã gõa quẽnabetoja. 28 To bajiro bajirã ñaja mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaama” masa ĩna yiĩarã ñaboarine, mu̶a tu̶oĩare cu̶tisema rojorã ñaja. “Quẽnaro yirã ñaama” masa mu̶are ĩna yiĩasere bojatu̶oĩarã ñaboarine, rojose ñaro cõro tu̶oĩarã ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 29 Quẽna ado bajiro ĩnare gotirũtuacami Jesús: —Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, mu̶a yirore bajiro yirã me ñaja mu̶a. Diore gotirẽtobosamasiriarãre ĩna yujemasiriaju̶ joere quẽnariju̶ quẽnoaja mu̶a, “Quẽnarã ñamasiñuma” yirã. To yicõari, gãjerã quẽnaro yiriarãre quẽne ĩna yujeriaju̶ joere quẽnase quẽnorũgũaja mu̶a. 30 To yicõari, ado bajiro yirũgũaja mu̶a: “Mani ñicu̶a, Diore gotirẽtobosarimasare ĩna sĩarearo, ĩnare sĩa ejarẽmobetiboriarãja mani”, yirũgũaja mu̶a. 31 To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnarã ñañuma” yirã me yaja mu̶a. Ado bajiroju̶a yirã yaja: “Diore gotirẽtobosamasiriarãre mani ñicu̶a ĩna sĩamasire quẽnañuja ti” yirã yaja mu̶a, mu̶a ñicu̶a rojose ĩna yiriarore bajiro rojose yirã ñari. 32 Mu̶a ñicu̶a Diore gotirẽtobosarimasare ĩna sĩasu̶ovadimasiriarore bajirone mu̶a quẽne ĩna jãnerabatia ñari, Diore gotirẽtobosarimasare sĩajeocõaroti ñaja —ĩnare yicami Jesús. 33 —Vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mu̶a. Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a varotire, no bajiro rudimasibetiru̶arãja. 34 Mu̶a jud'io masa vatoaju̶ Diore gotirẽtobosarãre, quẽnaro tu̶oĩarãre quẽne, Dios ocare gotimasiorãre quẽne cõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩnare sĩaru̶arãja mu̶a. Gãjerãrema yucú̶tẽroju̶ jajusĩaru̶arãja. Gãjerãrema, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ ĩnare jaru̶arãja. Gãjerãrema, ĩna vati macari ñaro cõrone rojose ĩnare yisu̶yaru̶arãja. 35 To bajiro mu̶a yiroti ti ñajare, ado bajiro yiru̶cu̶mi Dios, mu̶a ñicu̶are, mu̶a yarã jedirore yu̶re ajitirũ̶nu̶menare: Abel ñamasir'ire mu̶a ñicu̶ ĩ sĩasu̶omasire, to yicõari Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi jubeaju̶ ñarijau̶ soemu̶oriajau̶ tu̶ju̶ Berequ'ias macu̶re Zacar'iare ĩna sĩatu̶samasirere, quẽnaro yirãre ĩna sĩavadimasire ñajare, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, adirũ̶mu̶ri ñarã. 36 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶a ñicu̶a ĩna bajimasiriarore bajirone Diore mu̶a ajitirũ̶nu̶beticõa ñajare, ĩna sĩamasire vaja rojose ĩnare ĩ yiroti rẽtobu̶saro rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios, adirũ̶mu̶ri ñarãre —ĩnare yicami Jesús. 37 Jerusalén macanare ĩre ĩna sĩarocaro bero ĩna bajirotire tu̶oĩacõari, ado bajiro yicami Jesús: —Jerusalén macana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre sĩamasiriarã jãnerabatia ñacõama ĩna. Dios ĩ cõamasiriarãre, ĩ ocare gotimasiorimasare gũ̶tane ĩnare reasĩamasiriarã jãnerabatia ñaama. Cojoji me gãjaboco so queru̶ju̶ ẽñeroca so rĩare so juarẽorore bajiro ĩnare yiru̶aboacaju̶ yu̶, ĩnare coderu̶. To bajiro yu̶ yiru̶aboajaquẽne, ĩnaju̶a yu̶re bojabeticama. 38 To bajiri jẽre, “Ĩna ñariju̶re codetu̶jacõaja yu̶ yuja”, yitu̶oĩami Dios. 39 Riojo gotiaja yu̶: “ ‘¡Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i vadiami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagu̶ ĩ ñajare, ĩre quẽnaro yato Dios!” yu̶re ĩna yiroto rĩjoro, quẽna ju̶aji yu̶re ĩabetiru̶arãma ĩna —ĩnare yitu̶oĩa ñagõcami Jesús, Jerusalén macanare.

Mateo 24

1 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, budiacami Jesús. Ĩre ẽmu̶cõari, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶a: —Adi vire ĩaña mu̶ —ĩre yicaju̶ yu̶a. 2 To bajiro yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —¿Adi vire quẽnaro ĩati mu̶a? Mu̶a ĩarivi ti bajirotire riojo mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Adi vi mu̶a ĩarivi ñaro cõrone cagueroca ecoru̶aroja. To bajiri adi viaye gajea gũ̶ta joere, gajea jesabeticõaru̶aroja —yu̶are yicami Jesús. 3 Tiju̶ bero, Olivo vãme cu̶ti buro joeju̶ rujicami Jesús. To ĩ rujirone, gãjerã ĩna mano ĩacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a: —¿Divato cagueroca ecoroti Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi? ¿No bajiro ti bajisere ĩacõari, “Jesús ejagu̶agu̶ yigu̶mi”, yimasirãti yu̶a? ¿No bajiro ti bajiro ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro jediato yaja”, yimasirãti yu̶a? —Jesúre yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 4 To bajiro yu̶a yisere ajicõari, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Roori ñaru̶arãja mu̶a, “Socarãne, gãjerã manire yitoroma” yirã. 5 Jãjarã yitorã ñaru̶arãma, “Yu̶ne ñaja ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶” yirã. To bajiro ĩna yisocasere jãjarã masa ĩnare ajisu̶yaboaru̶arãma. 6 Mu̶a tu̶ana, to yicõari, gajeroana quẽne gãjerã rãca ĩna gãmerã sĩasere ajiru̶arãja mu̶a. Tire ajicõari, güibetiru̶arãja mu̶a. “Bajiru̶aroja” Dios ĩ yiriarore bajirone bajiru̶aroja. To bajiro ĩna gãmerã yiñaboajaquẽne, adi macaru̶cu̶ro jediro me bajiru̶aroja. 7 Cojo sitana gaje sitana rãca gãmerã sĩaru̶arãma. Cojo maca me ñioñaru̶aroja. To yicõari bu̶to sita saberu̶aroja. 8 To bajiri, rojose tãmu̶osu̶oru̶arãma masa. Ĩna tãmu̶ose rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oroana yirãma yuja. 9 Tirodori, gãjerã, mu̶are ñejecõari, ĩsirearu̶arãma, gãjerãre, “ ‘Rojorã ñaama’ yiĩacõari, rojose ĩnare yato” yirã. To bajiri, gãjerãju̶a, rojose mu̶are yigajanocõari, mu̶are sĩaru̶arãma. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, mu̶are ĩateru̶arãma adi macaru̶cu̶roana jediro. 10 To bajicõari, jãjarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, ajitirũ̶nu̶ tu̶jaru̶arãma ĩna. To yicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, sĩgũ̶ri, gãmerã ĩateru̶arãma. Gãjerã, ĩna rãcanare ĩatecõari, ĩsirearu̶arãma ĩna. 11 “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yitorã, jãjarã ñaru̶arãma. To bajiro ĩna yisocasere jãjarã masa ĩnare ajisu̶yaboaru̶arãma. 12 Bu̶tobu̶sa rojose rĩne yirũtu vare ti ñajare, gãmerã maire quẽne manibu̶sacoaru̶aroja. 13 To bajiro ti bajiboajaquẽne yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenare, adi macaru̶cu̶ro ti jediroju̶, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. 14 “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yire queti, adi macaru̶cu̶ro ñarã masa ñaro cõrone gotimasiojeo ecoru̶arãma. Ĩna masijedicõaro beroju̶ adi macaru̶cu̶ro jediru̶aroja. 15 Diore gotirẽtobosarimasu̶ Daniel ñamasir'i ado bajiro ucamasiñumi: “Adi macaru̶cu̶ro jedirirodo sĩgũ̶, ‘Diore rũ̶cu̶bu̶obeticõato ĩna’ yigu̶, Dios ĩ bojabetire yiru̶cu̶mi. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩ ñasere masiru̶arãja mu̶a”, yiucamasiñumi Daniel ñamasir'i. (Yu̶, Mateo, adi papera Daniel ĩ ucamasirere Jesús ĩ gotisere yu̶ ucasere ĩacõari, ajimasiña.) To bajiri Dios ĩ bojabetire ĩ yisere ĩacõari, “Jerusalén maca ti jedirotirũ̶mu̶ cõñaro bajiaja”, yimasiru̶arãja mu̶a. 16 To bajiro bajirirũ̶mu̶ Judea sitana gũ̶tayucu̶ju̶ guaro rudicoajaro ĩna. 17 Sĩgũ̶ ĩ ya vi joeju̶ jesagu̶ma, rujiacõari, ĩ ya vi jubeaju̶ gajeyeũni ñasere juaátĩmabetiru̶cu̶mi. 18 Gãji, veseju̶ moañagũ̶, ĩ ye sudire juagu̶ tudiatĩmabetiru̶cu̶mi, rujarĩmarone yu̶ ejaroti ti ñajare. 19 Rõmia macu̶ sãñarã, ũjurã cu̶orã quẽne, rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, ũmatĩmabetica yirã. 20 “Bu̶to oco quedirirũ̶mu̶re, to yicõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re bajibeticõato” yirã, Diore sẽnicõa ñarũgũña. 21 To bajiro bajirirũ̶mu̶ri bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma masa. Adi macaru̶cu̶ro ñasu̶oriarũ̶mu̶ri masa rojose ĩna tãmu̶oadire rẽtoro tãmu̶oru̶arãma ĩna. Rojose ĩna tãmu̶oro bero, to bajise rojose tãmu̶obetiru̶arãma yuja. 22 “Yoaro mebu̶sane rojose tãmu̶oato masa” Dios ĩ yibetijama, sĩgũ̶ catiru̶yarocu̶ manibogu̶mi. “Yu̶ yarã ñaña mu̶a” ĩ yirere cu̶diriarãre ĩamaigũ̶ ñari, “Yoaro mebu̶sane rojose tãmu̶oato ĩna”, yiru̶cu̶mi Dios. 23 To bajiro bajiñarirodorire, “Ãnine ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i. Ejayumi” gãjerã ĩna yijama, ĩnare ajibeja mu̶a. To yicõari, gãjerãju̶ama, “Tone ñagũ̶mi. Ejayuju” mu̶are ĩna yijaquẽne, ĩnare ajibeja mu̶a. 24 Jãjarã yitorã ñaru̶arãma, “Yu̶ne ñaja ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶” yirã, to yicõari, “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yirã. To bajiro yirã, ĩaĩañamani jairo yiĩoru̶arãma, masare yitorã. To bajiro yiru̶arãma, “ ‘Yu̶ yarã ñaña mu̶a’ Dios ĩ yirere cu̶dirã quẽne, maniju̶are ajitirũ̶nu̶ato” yirã. 25 Tire mu̶are yu̶ gotimasiosere quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. Ti bajiroto rĩjoro jediro mu̶are gotijeobu̶ yu̶. 26 To bajiri, “Yucú̶ manoju̶ ñagũ̶mi, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i” mu̶are ĩna yijama, ĩarã vabetiru̶arãja mu̶a. To yicõari, “Vi jubeaju̶ yayioroju̶ ñagũ̶mi, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i” ĩna yijama, ĩnare ajitirũ̶nu̶betiru̶arãja mu̶a. 27 Macaru̶cu̶ro jediro bu̶jo ĩ yabesere masa ĩna ĩarore bajiro Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ vadore yu̶re ĩare ñaru̶aroja. 28 Rijar'i, ĩ boacũñarorema, yuca ejarãma ĩna —yu̶are yicami Jesús. 29 To yicõari, quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Tire rojose ĩna tãmu̶o gajanorijau̶ne, gaje vãme rojose bajiru̶aroja. Muiju ũ̶mu̶agu̶ asibetiru̶cu̶mi yuja. Ñamiagu̶ quẽne busubetiru̶cu̶mi. Ñocoa quẽne vẽjacoaru̶arãma. To yicõari, õ vecayere nu̶ru̶obatoru̶cu̶mi Dios. 30 To bajiro ti bajiro ĩacõari, “Õ vecagu̶ Dios ĩ roticõagũ̶ rujiadigu̶agu̶ yigu̶mi”, yu̶re yiru̶arãma masa. Yu̶ rujiadire ĩacõari, güirã, otiru̶arãma. Yu̶ masise rãca, oco bueri vatoaju̶ bu̶to yu̶ busubatorujiadire ĩaru̶arãma. 31 Õ vecaju̶ trompeta jutise ocaruyuru̶aroja. To cõrone, “ ‘Yu̶ yarã ñaña’ Dios ĩ yirere cu̶diriarãre ju̶doaga soje, jũnaga soje, varuaga soje, gajejacatu̶a varuaga soje ñarã jedirore juarẽoato” yigu̶, ángel mesare cõaru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ yijare, yu̶ yarã ñaro cõrone juarẽoru̶arãma ĩna —yu̶are yicami Jesús. 32 To yicõari, quẽna ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Gotimasiore queti mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Higuera vãme cu̶tiu̶re tu̶oĩaña mu̶a. Higuera vãme cu̶tiu̶ gajecu bu̶cu̶amu̶jacõari, jũ mameaja. Tire ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja cũ̶ma ti ejaroti”, yimasiaja mani, jud'io masa. 33 Mu̶are yu̶ gotisere bajiro bajisere ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja Jesús ĩ vadiroti”, yimasiru̶arãja mu̶a. 34 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adirodo ñarã mu̶a bajireajediroto rĩjoro, mu̶are yu̶ gotirore bajirone bajiru̶aroja ti. 35 Adi macaru̶cu̶ro ñaro cõrone, to yicõari, õ vecaye quẽne jedicoaru̶aroja. To bajiboarine, yu̶ ocama, jedibeti mu̶orũ̶gõcõaru̶aroja. 36 “Ado cõrone ejaru̶cu̶mi Jesús” yimasigũ̶ magũ̶mi. Ángel mesa quẽne, masimenama ĩna. Dios macu̶ ñaboarine, “To cõro ejaru̶cu̶ja yu̶”, yimasibeaja yu̶ quẽne. Yu̶ jacu̶ sĩgũ̶ne masigũ̶mi —yu̶are yicami Jesús. 37 Quẽna ado bajiro yu̶are gotirẽmocami Jesús: —Noé ñamasir'i ĩ ñariarodo masa ĩna bajiñamasiriarore bajiro bajiñaru̶arãma, Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne. 38 Adi macaru̶cu̶ro ti rujaroto rĩjoro, bare ba, idi, manajo cu̶ti, yicõa ñamasiñujarã ĩna. Diore tu̶oĩari mene, “¿To bajiroado yatique?” yimenane, jairica cũmua quẽnogajanocõari, Noé ĩ vasãjaro ũnone to bajiro yicõa ñamasiñujarã ĩna. 39 “To bajiroado yiroja” ĩna yimasibetone, ĩnare ruureacõamasiñuju Dios. To bajirone bajiru̶arãma masa, yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne. 40 Yu̶ ejarirũ̶mu̶ ju̶arã ũ̶mu̶a ĩna veseju̶ moañaru̶arãma. To ĩna yiñarone, sĩgũ̶ ãmiecoru̶cu̶mi. Gãjima, ãmiecobetiru̶cu̶mi. 41 Rõmia ju̶arã trigore vãiañaru̶arãma. To bajiri, sĩgõ ãmiecoru̶ocomo. Gajeoma, ãmiecobetiru̶ocomo. 42 To bajiro bajiroti ti ñajare, roori ñaru̶arãja mu̶a, “To cõrone tudiejaru̶cu̶mi mani u̶ju̶” yu̶re yimasimena ñari. 43 Sĩgũ̶ vi u̶ju̶, “Adi ñami juarudirimasu̶ ejaru̶cu̶mi” ĩ yimasijama, roori ñabogu̶mi, ĩre mataru̶. 44 To bajiri, “Dios ĩ roticõagũ̶ ĩ tudiejarotire mani masibetirĩmarone tudiejaromi” yirã, roori ñarũgũru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 45 Quẽna ado bajiro yu̶are gotirẽmocami Jesús: —Ado bajiro bajiru̶cu̶mi yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶ tu̶jabecu̶, quẽnaro tu̶oĩagũ̶: U̶ju̶, gajeroju̶ ñagu̶acu̶, ĩ varoto rĩjoro, “Yu̶ ya vianare yu̶re codebosaba” yigu̶, ĩre moabosarimasu̶re ĩ cũ var'ire bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi. 46 Ĩ u̶ju̶, ĩ rotivariarore bajirone ĩ moayurere tudiejacõari, ĩ ĩaejajama, quẽnaro ĩre yigu̶mi, ĩre moabosarimasu̶re. 47 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. U̶ju̶ ĩ bojarore bajirone ĩ yire ti ñajare, ĩ cu̶ose jedirorene ĩre ĩatirũ̶nu̶ rotigu̶mi. 48 Ado bajiro bajiru̶cu̶mi yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶becu̶ma: Rojose yigu̶ ĩ ñajama, u̶ju̶, ĩ vato bero, “Yoatoju̶ tudiejagu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ u̶ju̶ moabosarimasare rojose yigu̶mi. To yicõari, idimecu̶rũgũrãre baba cu̶ticõari, ĩna rãca idirũgũgũ̶mi ĩ quẽne. 50 To ĩ yiñarone, ĩ u̶ju̶, tudiejagu̶mi. 51 Tudiejacõari, ĩ rotiriarore bajiro ĩ yibetire ti ñajare, rojose ĩre yigu̶mi. To bajiri “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, ĩna yirore bajiro yimena rojose ĩna tãmu̶orore bajirone tãmu̶ogũ̶mi. Bu̶to rojose tãmu̶ogũ̶ ñari, guji põguẽ, oti, yigu̶mi —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 25

1 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —U̶ju̶ Dios yarã ñaronama, quẽnaro ĩ yironama, to yicõari, ĩ yarã me ñaronaju̶ama, ado bajiro bajirãre bajiro bajiru̶arãma: Mamarã rõmiri ju̶aãmocãrãco ñarãma, mame manajo cu̶tirocu̶re ĩre bocarã vana. To vana, ĩna sĩabusuore juaánama. 2 Cojomocãrãco ñarãma quẽnaro tu̶oĩarã. To yicõari, cojomocãrãco quẽnaro tu̶oĩamena ñarãma. 3 Quẽnaro tu̶oĩamenama ĩna sĩabusuorere juarã ñaboarine, u̶ye ti jediro, ĩna jiovasoaborotire juaámenama. 4 Quẽnaro tu̶oĩarãju̶ama, “Ti jediro jiorãsa mani” yirã, juaánama. 5 Manajo cu̶tirocu̶ ĩ ejatĩmabetijare, yoaro yubu̶saboa, cãnicoanama. 6 Ĩna cãniñarone, ñami gu̶dareco cõñaro cõro ocaruyuroja yuja: “Manajo cu̶tirocu̶ vadicoadiami yuja. Ĩre bocarã vayá”, yi ocaruyuroja. 7 Tire ajicõari, ĩna sĩabusuore sĩarãma. 8 Cojomocãrãco ñarã quẽnaro tu̶oĩamenaju̶a, ado bajiro yirãma quẽnaro tu̶oĩarãju̶are: “Yu̶a sĩabusuore u̶ye jedicoaju̶ ti. To bajiri mu̶a u̶ye mojoroaca yu̶are ĩsiña”, yiboarãma ĩna. 9 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro cu̶dirãma quẽnaro tu̶oĩarã: “Ĩsibeaja. Mu̶a masune u̶ye ĩsirimasa tu̶ju̶ vacõari, vaja yiaya. Mu̶are yu̶a ĩsijama, manire tĩjabetiboroja”, ĩnare yirãma. 10 To bajiro ĩna yisere ajicõari, u̶ye vaja yirã vacoanama quẽnaro tu̶oĩamenaju̶a. Ĩna vato bero, manajo cu̶tirocu̶ ejagu̶mi yuja. Quẽnaro ñayuriarã rõmirima, ĩ ejarone, ĩ rãca sãjacoanama ĩna, ĩ ãmosiaro ĩarã. Sãjacõari, sojere tucõagũ̶mi manajo cu̶tirocu̶ju̶a. 11 Soje ĩ turiaro bero, ejaboarãma quẽnaro tu̶oĩamena. Sãjamasimenama. To bajiri, manajo cu̶tirocu̶re ado bajiro ĩre yiboarãma: “Yu̶a u̶ju̶, soje jãnaña maji”, ĩre yiboarãma. 12 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶digu̶mi manajo cu̶tirocu̶: “Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ yarã me ñaja mu̶a. Mu̶are masibeaja yu̶”, ĩnare yigu̶mi manajo cu̶tirocu̶ —yu̶are yicami Jesús. 13 —To bajiri roori ñarũgũru̶arãja mu̶a, “To cõrone tudiejaru̶cu̶mi” yu̶re yimasimena ñari —yu̶are yicami Jesús. 14 Quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Quẽna yu̶ tudiejaro, “Ñajediro u̶ju̶ ñaja yu̶” yiĩocõari, yu̶ yarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ĩna yisere masicõari, moabosarimasa u̶ju̶ ado bajiro ĩ yiriarore bajiro bajiru̶aroja: Sĩgũ̶ ñagũ̶mi gaje sitaju̶ varocu̶. Ĩ varoto rĩjoro, ĩre moabosarimasare jirẽogũ̶mi. Ĩnare jirẽocõari, ĩ ye gãjoare ĩnare bategu̶mi. “Yu̶ manitoyeju̶ adi gãjoa rãca vaja yicõari, mu̶a vaja yisere gãjerãre ĩsirã, jaibu̶saro vaja sẽnima, ‘Jaibu̶saro gãjoa bu̶jarãsa’ yirã”, ĩnare yigu̶mi. 15 To bajiri, sĩgũ̶re cinco mil ñaritiiri gãjoatiire ĩre ĩsigũ̶mi. Gãjire, dos mil ñaritiiri ĩsigũ̶mi. To yicõari, gãjirema, mil ñaritiiri ĩsigũ̶mi. Ĩnare ĩsigajanocõari, vacoacu̶mi. 16 U̶ju̶ ĩ vato bero, cinco mil ñaritiiri ĩsiecor'i, quẽna cinco mil ñaritiiri bu̶jarẽmogũ̶mi. 17 Gãji dos mil ñaritiiri ĩsiecor'i, quẽna dos mil ñaritiiri bu̶jarẽmogũ̶mi. 18 Gãji, mil ñaritiiri ĩsiecor'ima, ĩ ĩsiecoriaro cõrone yujecũcõagũ̶mi. 19 Yoatoju̶ u̶ju̶ tudiejagu̶mi quẽna. Tudiejacõari, “Gãjoa ĩnare yu̶ ĩsicati rãca, ¿no bajiro yu̶re yibosayujari ĩna?” yisẽniĩaru̶, ĩnare jigu̶mi quẽna. 20 Cinco mil ñaritiiri ĩ ĩsir'ire jisu̶ogu̶mi. To ĩ yigu̶, ejacõari, ĩre ĩ ĩsiriaro cõro tu̶ogu̶mi. To yicõari, cinco mil ĩ bu̶jarẽmorere ĩre ĩsigũ̶mi. To yigu̶ne, ado bajiro gotigu̶mi: “Cinco mil ñaritiiri yu̶re ĩsicaju̶ mu̶. To bajiri quẽna gaje cinco mil ñaritiiri mu̶re bu̶jarẽmobosabu̶ yu̶”, ĩ u̶ju̶re ĩre yigu̶mi. 21 To ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi ĩ u̶ju̶: “Yu̶re quẽnaro moabosayuja mu̶. Yu̶ roticatore bajirone yu̶re cu̶diyuja mu̶. Mojoroaca mu̶re yu̶ ĩsicati rãca yu̶ roticatore bajiro mu̶ yire ti ñajare, ñamasuse yu̶re yibosaru̶cu̶ja mu̶. Yu̶ rãca variquẽnaña”, ĩre yigu̶mi. 22 To ĩ yiro bero, gãji, dos mil ñaritiiri ĩsiecor'i ejagu̶mi. Ejacõari, ĩre ĩ ĩsiriaro cõro tu̶ogu̶mi ĩ quẽne. To yicõari, gaje dos mil ñaritiiri ĩ bu̶jarẽmorere ĩsigũ̶mi. To yigu̶ne, ado bajiro gotigu̶mi: “Dos mil ñaritiiri yu̶re ĩsicaju̶ mu̶. To bajiri quẽna gaje dos mil ñaritiiri mu̶re bu̶jarẽmobosabu̶ yu̶”, ĩ u̶ju̶re ĩre yigu̶mi. 23 To ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi ĩ u̶ju̶: “Yu̶re quẽnaro moabosayuja mu̶. Yu̶ roticatore bajirone yu̶re cu̶diyuja mu̶. Mojoroaca mu̶re yu̶ ĩsicati rãca yu̶ roticatore bajiro mu̶ yire ti ñajare, ñamasuse yu̶re yibosaru̶cu̶ja mu̶. Yu̶ rãca variquẽnaña”, ĩre yigu̶mi. 24 Ĩ bero ĩ u̶ju̶re ĩogũ̶ ejagu̶mi mil ñaritiiri ĩsiecor'i: “Yu̶ u̶ju̶, adine ñaja mu̶ gãjoa, yu̶re mu̶ ĩsicati. Tire yujecũcõacaju̶ yu̶, mu̶re güigu̶ ñari, ‘Ti su̶orine yu̶re tud'ijacagu̶mi; bu̶to roticõari ĩ bojarore bajiro yirere bojagu̶ ñacami’ yitu̶oĩagũ̶ ñari”, ĩre yigu̶mi. 26 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi ĩ u̶ju̶: “Yu̶ bojasere yitegu̶ bajiyuja mu̶. Rojogu̶ ñaja mu̶. ‘Tud'ijacagu̶mi; bu̶to roticõari ĩ bojarore bajiro yirere bojagu̶ ñacami’ yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñaboarine, quẽnaro yu̶re moabosabesuja mu̶. 27 Gãjoa mu̶re yu̶ ĩsicati rãca vaja yicõari, mu̶ vaja yisere gãjerãre ĩsicõari, jaibu̶saro vaja sẽnibetiboarine, gãjoa cũriaviju̶a mu̶ cũjama, jaibu̶saro yu̶re bu̶jarẽmobosaboriaja mu̶”, ĩre yitud'igu̶mi ĩ u̶ju̶. 28 To bajiro ĩre yigajanocõari, gãjerãre ado bajiro rotigu̶mi: “Ãnire gãjoa yu̶ ĩsiboacatire ẽmaña. Tire ẽmacõari, diez mil ñaritiiri yu̶re ĩsigũ̶ju̶are ĩsiña”, ĩnare yigu̶mi ĩna u̶ju̶. 29 To yicõari, ado bajise ĩnare gotirẽmogũ̶mi: “No bojagu̶ ĩre yu̶ ĩsise rãca yu̶ bojarore bajiro yigu̶, quẽnase bu̶jaru̶cu̶mi. Ñieju̶a ru̶yabetiru̶aroja ĩre. No bojagu̶ ĩre yu̶ ĩsise rãca yu̶ bojarore bajiro yibecu̶rema, ĩre yu̶ ĩsiboacatire ĩre ẽmaru̶cu̶ja yu̶, ‘Yu̶ bojarore bajiro yimasibeami’ yigu̶. To yicõari, ĩre yu̶ ẽmasere gãji yu̶ bojarore bajiro yigu̶ju̶are ĩsiru̶cu̶ja yu̶. 30 Ãni yu̶re moabosarimasu̶ ñie vaja magũ̶re, rẽtiaroju̶ ĩre rocacõaña mu̶a. Toju̶ ñacõari, bu̶to rojose tãmu̶ogũ̶ ñari, guji põguẽ, oti, yiru̶cu̶mi”, yigu̶mi ĩna u̶ju̶ —yu̶are yigoticami Jesús. 31 Ado bajiro yu̶are goticami Jesús quẽna: —Dios ĩ roticõacacu̶ yu̶ tudiejaro, yu̶ rãca ejaru̶arãma ángel mesa. Ejacõari, masare rotigu̶agu̶, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ rujiru̶cu̶ja yu̶. 32 To bajicõari, “Adi macaru̶cu̶roana masa ñajediro yu̶ rĩjoroju̶a ejato” yigu̶, ángel mesare juaárotiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro ĩna yiejoro bero, yu̶ yarãre, yu̶ yarã mere quẽne ĩamasicõari, ricati ĩnare cũru̶cu̶ja yu̶. Oveja coderimasu̶, ovejare ricati, cabrare ricati ĩ cũrore bajiro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. 33 Yu̶ yarãre yu̶ riojojacatu̶a cũru̶cu̶ja. To yicõari, yu̶ yarã mere yu̶ gãcojacatu̶a cũru̶cu̶ja. 34 To bajiri yu̶ riojojacatu̶anare ado bajiro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶: “Yu̶ jacu̶ quẽnaro ĩ yirã ñaja mu̶a. To bajiri ĩ rãca ĩ ye quẽnasere bu̶jaru̶arãja mu̶a yuja. ‘To bajiro bajiru̶arãma’ mu̶are yitu̶oĩacõari, quẽnobosacami, adi macaru̶cu̶ro rujeogu̶. 35 Yu̶ ñiorijaro, yu̶re bare ecacaju̶ mu̶a. Yu̶ idiru̶aro, yu̶re iocaju̶ mu̶a. Gajeroagu̶ mu̶a masibecu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, quẽnaro yu̶re bocaãmicaju̶ mu̶a. 36 Yu̶ sudi mano, yu̶re sudi sãcaju̶ mu̶a. Yu̶ rijaro, yu̶re ĩarã ejacaju̶ mu̶a. Tubiberiavi yu̶ ñaro, yu̶re ĩarã ejacaju̶ mu̶a”, yiru̶cu̶ja yu̶, yu̶ yarãre. 37 To bajiro yu̶ yisere ajicõari, ado bajiro yu̶re sẽniĩaru̶arãma ĩna: “Yu̶a u̶ju̶, ¿Divato mu̶ ñiorijasere ĩacõari, mu̶re bare ecacati yu̶a? ¿Divato mu̶ idiru̶aro mu̶re iocati yu̶a? 38 ¿Divato gajeroagu̶ yu̶a masibecu̶ mu̶ ñaboajaquẽne, quẽnaro mu̶re bocaãmicati yu̶a? To yicõari, ¿divato mu̶ sudi mano, mu̶re sudi sãcati yu̶a? 39 To yicõari, ¿divato mu̶ tubibe ecoro, mu̶ rijarore quẽne, mu̶re ĩarã ejacati yu̶a?”, yu̶re yisẽniĩaru̶arãma ĩna. 40 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diru̶cu̶ja yu̶: “Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ yarãre, ‘Ñamasurã me ñaama’ ĩnare yiboarine, quẽnaro ĩnare mu̶a yijama, yu̶rene quẽnaro yirã yicaju̶ mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶, yu̶ yarãre, yu̶ riojojacatu̶aju̶a ñarãre. 41 To yicõari, yu̶ gãcojacatu̶aju̶a ñarãrema ado bajiro yiru̶cu̶ja yu̶: “Yu̶re cãmotadiya mu̶a. ‘Rojose tãmu̶oru̶arãma’ Dios ĩ yirã ñaja mu̶a. ‘Jeame yatibetimeju̶, rojose tãmu̶oru̶arãma vãtia, ĩna u̶ju̶ rãca’ Dios ĩ yirujeocatiju̶ju̶ vasa mu̶a. 42 Yu̶ ñiorijaro yu̶re bare ecabeticaju̶ mu̶a. Yu̶ idiru̶aro yu̶re iobeticaju̶ mu̶a. 43 Gajeroagu̶ mu̶a masibecu̶ yu̶ ñajare, yu̶re bocaãmibeticaju̶ mu̶a. Yu̶ sudi mano, yu̶re sudi sãbeticaju̶ mu̶a. Yu̶ rijaro quẽne, tubiberiavi yu̶ ñaro quẽne, yu̶re ĩarã ejabeticaju̶ mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶, yu̶ gãcojacatu̶anare. 44 To bajiro ĩnare yu̶ yirone, ado bajiro yu̶re sẽniĩaru̶arãma ĩna: “¿Divato mu̶ ñiorijaro mu̶re ecabeticati yu̶a? ¿Divato mu̶ idiru̶aro, mu̶re iobeticati yu̶a? ¿Divato gajeroagu̶ yu̶a masibecu̶ mu̶ ñajare, mu̶re bocaãmibeticati yu̶a? ¿Mu̶ sudi mano, mu̶re sudi sãbeticati yu̶a? ¿Divato mu̶ tubibe ecoro, mu̶ rijarore quẽne, mu̶re ĩarã ejabeticati yu̶a?”, yu̶re yisẽniĩaru̶arãma ĩna. 45 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diru̶cu̶ja yu̶: “Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ãnoa yu̶ riojojacatu̶ana yu̶ yarãre, ‘Ñamasurã me ñaama’ ĩnare yiboarine, quẽnaro ĩnare mu̶a yibetijama, yu̶rene quẽnaro yimena bajicaju̶ mu̶a”, ĩnare yicu̶diru̶cu̶ja yu̶, yu̶ gãcojacatu̶anare. 46 To bajiro ĩnare yigajanocõari, rojose ĩna tãmu̶otu̶jabetirotoju̶ ĩnare reacõaru̶cu̶ja yu̶. To yicõari, yu̶ yarãju̶ama, quẽnaro ĩna ñacõa ñarotoju̶ varu̶arãma —yu̶are yicami Jesús.

Mateo 26

1 To bajiro gotigajanocõari, ĩ buerimasare ado bajiro yu̶are yicami Jesús: 2 —Ju̶arũ̶mu̶ berone ñaroado yaja Pascua boserũ̶mu̶ ñasu̶orirũ̶mu̶. Tirũ̶mu̶ne yu̶re Dios ĩ roticõacacu̶re masare ĩsirocaru̶cu̶mi sĩgũ̶. To bajiri yu̶re ñiacõari, yucú̶tẽroju̶ jajusĩaru̶arãma ĩna —yu̶are yicami Jesús. 3 Tirũ̶mu̶ri paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Caifás vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ rẽjacõari, tu̶oĩañañujarã bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne: 4 —Jesúre sĩaru̶arã, ¿no bajiro yigu̶ ñaami yitocõari, ñiarotirãti mani? 5 To bajiboarine, boserũ̶mu̶ ñaro ĩre mani sĩajama, tire ĩajũnisinicõari, manire rojose yiborãma masa —gãmerã yiñagõñujarã ĩna. 6 Betania vãme cu̶ti macaju̶ cãmi boacacu̶, Simón vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ ñacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. 7 Ti viju̶ Jesús ĩ barujirone, sĩgõ, gũ̶ta sotu̶ alabastro vãme cu̶ti rãca veariaru̶ ãmiejacamo. Su̶tiquẽnase bu̶to vaja cu̶tise, nardo vãme cu̶tise sãñaritu̶ ñacaju̶ tiru̶, so ãmiritu̶. To bajiri Jesús tu̶aca eja, ĩ ru̶joa joere ĩre yuejeocamo so. 8 To bajiro so yisere ĩacõari, jũnisinicaju̶ yu̶a ĩ buerimasa. To bajiri, ado bajiro gãmerã yicaju̶ yu̶a: —¡Jairo gãjoa yireago yamo! 9 Tire ĩsicõari, jairo gãjoa bu̶jacõari, maioro bajirãre ejarẽmoroti ñaboaja ti —gãmerã yicaju̶ yu̶a. 10 To bajiro yu̶a yisere ajicõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Sore gõjanabiobesa mu̶a. Tire yu̶re so yuejeojama, quẽnaro yu̶re yigo yamo. 11 Maioro bajirã mu̶a rãca ñacõa ñarũgũru̶arãma, mu̶a ejarẽmorona. Yu̶ma, mu̶a rãca ñacõa ñabetiru̶cu̶ja. 12 Adio su̶tiquẽnase yu̶re so yuejeojama, yu̶re ĩna yujeroto rĩjoro yuejeo rĩjoro cu̶tigo yamo. 13 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ bajiroti quẽnase quetire, adi macaru̶cu̶roana jedirore gotibatoru̶arãma masa. To bajirone bajiru̶aroja su̶tiquẽnase yu̶re so yuejeose queti quẽne. So yuejeosere masiritimenane tire gotibatoru̶arãma —yu̶are yigoticami Jesús. 14 Jesús buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñacaju̶ yu̶a. To bajiri yu̶a rãcagu̶ne Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶, paia u̶jarãre ñagõgũ̶ varimi. 15 Ĩna tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —¿No cõro jairo yu̶re vaja yirãda mu̶a, “Jesúre ñiato” yigu̶, mu̶are yu̶ gotijama? —ĩnare yisẽniĩañuju. To ĩ yisẽniĩase ñajare, treinta ñaritiiri gãjoa ĩre ĩsiñujarã ĩna. 16 To bajiro ĩna gãmerã yiriaro bero, “¿Dirĩmaro ũno Jesúre ĩnare ñiarotigu̶ti yu̶?”, yitu̶oĩacõa ñañuju ĩ. 17 Pascua boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani basu̶oriarũ̶mu̶ ejacaju̶ ti. To bajiri Jesús buerimasa, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a: —Pascua boserũ̶mu̶ ñajare, mani barotire, ¿noju̶ bare yu̶a quẽnoyusere bojati mu̶? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 18 —Jerusalénju̶ vasa mu̶a. Toju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yiba, vi u̶ju̶re: “Manire gotimasiorimasu̶ ado bajiro mu̶re yicõami: ‘Mojoroaca ru̶yaja, Dios ĩ bojarore bajiro yu̶ yijeoroti. To bajiri, ĩ ya viju̶ adi ñami Pascua boserũ̶mu̶ ti ñajare, yu̶ buerimasare ũmato bagu̶ varu̶cu̶ja’ mu̶re yicõami”, ĩre yigotiba mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 19 “To bajiro yiba mu̶a” Jesús ĩ yicatore bajirone yiyuma ĩna. To bajiri, Pascua boserũ̶mu̶ yu̶a barotire quẽnoyuyuma ĩna. 20 Ti ñami ĩ buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã barujicaju̶ yu̶a, Jesúrãca. 21 Yu̶a bañarone, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús. 22 To ĩ yisere ajicõari, bu̶to su̶tiriticaju̶ yu̶a. Tocãrãcu̶ne su̶tiritirã ñari, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a: —¿Yu̶ u̶ju̶, yu̶ne ñabetiboati, mu̶re ĩsirocarocu̶? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 23 To bajiro yu̶a yisere ajicõari, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Sĩgũ̶, yu̶ rãca yosebagu̶ ñaami yu̶re ĩsirocarocu̶ma. 24 Dios oca masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶. To bajirocu̶ yu̶ ñajare, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi. Yu̶re ĩ gotiyirose su̶orine rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶. “Masare yirẽtobosaru̶cu̶mi” Dios ĩ yimasire ti ñajare, bajiru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine, yu̶re gotiyiror'iju̶ama, rojose tãmu̶oru̶cu̶mi. Ruyuabeticõarocu̶ ñaboayumi —yu̶are yicami Jesús. 25 To ĩ yirone, Judas, Jesúre ĩsirocarocu̶, socu̶ne ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩatocami: —Gotimasiorimasu̶, ¿yu̶ne ñabetiboati, mu̶re ĩsirocarocu̶? —ĩre yisẽniĩacami. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Riojo yaja mu̶ —ĩre yicami Jesús. 26 Yu̶a bañarone, pan ãmicõari, “Quẽnaja”, Diore ĩre yicami Jesús. To yigajano, tire mu̶tocõari, ĩ buerimasare yu̶are ĩsibatogu̶ne, ado bajiro yu̶are yicami: —Baya mu̶a. Ti ñaja yu̶ ruju̶ rii —yu̶are yicami. 27 Tire yu̶a bagajanorone, idiriabaja ãmicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yicami quẽna. To yicõari, tibaja yu̶are ĩsigũ̶ne, ado bajiro yicami: —Mu̶a jediro adire idiya. 28 Adi ñaja tirũ̶mu̶ana “Rojose mani yirere masirioato” yirã, Diore rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ joere ĩna yuejeoriarore bajiro bajise. Yucu̶rema, yu̶ ri'i ñaja. Ti su̶orine, “Gajerodo to bajiro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yicũmasiriarore bajiro bajiru̶aroja. To bajicõari, jãjarã masa rojose ĩna yisere masiriocõari, tuditu̶oĩabetiru̶cu̶mi Dios. 29 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ cũroto rĩjoro, quẽna ju̶aji u̶ye oco idibetiru̶cu̶ja yu̶ —yu̶are yicami Jesús. 30 To ĩ yiro bero, Diore rũ̶cu̶bu̶orã basacaju̶ yu̶a. Basagajano, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ vacoacaju̶ yuja. 31 To yu̶a vatone, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Adi ñamine yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, vaveoru̶arãja mu̶a jediro. Dios oca masa ĩna ucamasire to bajiro ti gotijare, to bajise mu̶are yaja yu̶. Ado bajiro gotiaja ti: “Oveja coderimasu̶re bajiro bajigu̶re sĩaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri ĩ yarã ovejare bajiro bajirã rudibatecoaru̶arãma”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire, manire gotiro. 32 Yu̶re mu̶a vaveoboajaquẽne, yu̶re ĩna sĩaro bero, quẽna tudicaticõari, Galilea sitaju̶ mu̶a vato, yu̶ju̶a mu̶a rĩjoro ñatu̶jaru̶cu̶ja —yu̶are yicami Jesús. 33 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicami Pedro: —Ãnoa jediro, mu̶re ĩna vaveoboajaquẽne, mu̶re vaveobetiru̶cu̶ja yu̶ma —Jesúre ĩre yicami. 34 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Adi ñami busiyu̶ju̶a gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro, idiaji, “Jesúre masibeaja; ĩ rãcagu̶ me ñaja yu̶”, yisocaru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yicami. 35 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Pedro: —Mu̶ rãca yu̶re ĩna sĩaru̶ajaquẽne, “Jesúrãcagu̶ me ñaja yu̶”, yisocabetiru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre yicami Pedro. To bajiro Pedro ĩ yisere ajicõari, yu̶a quẽne to bajiro yijedicõacaju̶. 36 To yu̶a yiro bero, Getseman'i vãme cu̶toju̶ yu̶are ũmato vacami Jesús. Toju̶ ejacõari, ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Õju̶ Diore sẽnigu̶acu̶ yaja yu̶. To yu̶ vatoye, ado rujicõaña mu̶a maji —yu̶are yicami. 37 To yi vacu̶ne, Pedrore, to yicõari, Zebedeo rĩare ju̶arãju̶rene ji vacami Jesús. To yi vacu̶ne, bu̶to tu̶oĩasu̶tiriticami yuja. 38 To bajiro bajigu̶ne, ado bajiro yiyuju Jesús, ĩ rãca variarãre: —Bu̶to tu̶oĩasu̶tiritiaja yu̶. Su̶tiriosene yu̶re sĩaro yaja. Adone yu̶re yuñaña maji. Yu̶ cãnibetore bajirone cãnibeja mu̶a quẽne, Diore sẽniñarã —ĩnare yiyuju Jesús. 39 To yicõari, to soju̶abu̶sa varẽmoñuju Jesús. Va, sita tũcuroju̶ murocacũcõari, Diore sẽniñuju ĩ: —Cacu̶, yu̶re ĩna sĩarotire matamasiaja mu̶. To bajiboarine, mu̶ bojarore bajirone bajiato —Diore yiyuju. 40 To yigajano, Pedro mesa ĩna cãnitoyene ĩna tu̶ju̶ ejayuju. Ĩnare yujiocõari, ado bajise Pedrore ĩre yiyuju Jesús: —¿No yirã cojo hora cõro cãnibetibu̶sarãne, yu̶re yuñabetimasucõati mu̶a? 41 Yu̶ cãnibetore bajirone cãnibesa mu̶a quẽne. To bajicõari, Diore sẽniña, “Vãtia u̶ju̶ Satanás ĩ yirotisere yicõari, Dios ĩ bojabetire yirobe” yirã. Quẽnaro mu̶are masiaja yu̶. “Dios ĩ bojasere yiru̶cu̶ja” yirã ñaboarine, cojojirema rojose u̶su̶ri cu̶tirã ñari, Dios ĩ bojabetiju̶are yirũgũaja mu̶a —Pedro mesare ĩnare yiyuju Jesús. 42 To yicõari, gãme vacu̶, ado bajiro Diore sẽniñuju Jesús: —Cacu̶, yu̶re ĩna sĩaroti matamasiaja mu̶. To bajiboarine, mu̶ bojarore bajirone bajiato —Diore yisẽniñuju. 43 To yigajano vacu̶ne, cãniariarãre ĩnare ejayuju quẽna. Bu̶to vu̶jaejarã ñari, cãniñujarã ĩna. 44 To bajiri rĩjoro ĩnare ĩ yiriarore bajirone ĩnare yicõa, Diore sẽnigũ̶ vacoasuju quẽna. To ejacõari, rĩjoro Diore ĩ sẽniriarore bajirone ĩre sẽniñuju quẽna. 45 Diore sẽnigũ̶ var'i, tudiejacõari yu̶are yujiocami: —¿No yirã cãni manicõati mu̶a maji? Ado cõrone Dios ĩ roticõacacu̶re rojose yirãre yu̶re ĩsirocarocu̶ vadicoagu̶mi yuja. 46 To bajiri yujiya mu̶a. Ĩre bocarã vajaro. Yu̶re ĩsirocarocu̶ vadiami yuja —yu̶are yicami Jesús. 47 To bajiro Jesús yu̶are ĩ yiñarirĩmarone, Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶, yu̶a rãcagu̶ne, vadicami yuja. Jãjarã ĩ rãca vadicama jariaseri cu̶orã, gãjerã yucú̶juriri cu̶orã. Bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne ĩna cõariarã ñacama ĩna. 48 Jẽre ado bajiro goti vadiruyuyumi Judas, ĩ rãca vanare, “ ‘Ĩne ñaami Jesús’ yiĩamasiato ĩna” yigu̶: —Jesúre sẽnicõari, ĩre usuru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ yirone, ĩre ñiama mu̶a —ĩnare yi vadiruyuyumi. 49 To bajiro yir'i ñari, Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, ado bajiro ĩre yicami Judas: —Gotimasiorimasu̶, ¿ñati mu̶? —ĩre yigu̶ne, usucami. 50 To ĩ yirone, ado bajiro yicami Jesús: —“To bajiro yirãsa mani” ĩnare mu̶ ũmato yivadiriarore bajiro yiya mu̶ —ĩre yicami Jesús. To ĩ yirone, ĩre ñiacama Judas rãca vadiriarã. 51 To ĩna yirone, sĩgũ̶ Jesúrãcagu̶, ĩ jariase yoveaãmicõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasu̶re gãmoro jatarocacõacami. 52 To ĩ yisere ĩacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Mu̶ jariasere tudisuacõaña quẽna. “Jariase rãca gãmerã quẽarãma, tiase rãcane sĩaecoru̶arãma”, yimasiaja mani. 53 Ado cõrone yu̶ jacu̶re yu̶ sẽnijama, setenta y dos mil ñarã ángel mesare cõamasicõagũ̶mi. ¿Tire masibeati mu̶? 54 To bajiboarine, ĩnare ĩre yu̶ sẽnijama, Dios oca masa ĩna ucamasire, “To bajiro bajiru̶aroja” ĩna yimasiriarore bajiro bajibetiboroja. To bajiri tire ĩre sẽnibeaja yu̶ —ĩre yicami Jesús. 55 To yicõari, ĩre ñiarã ejarãju̶are ado bajiro yicami Jesús: —¿No yirã gajeyeũni juarudirimasu̶re ñiarã vanare bajiro jariaseri rãca, yucú̶juriri rãca yu̶re ñiarã vadiati mu̶a? Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ mu̶a ñaro mu̶are gotimasio rujirũgũmu̶ yu̶. To yu̶ bajiboajaquẽne yu̶re ñiabetirũgũmu̶ mu̶a maji. 56 Diore gotirẽtobosarimasa, ado bajiro yu̶re mu̶a yirotirene ucamasiñuma. To bajiri to bajirone yu̶re yaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús, ĩre ñiarã ejarãre. Jesúre ĩna ñiasere ĩacõari, ũmarudijedicoacaju̶ yu̶a. 57 Jesúre ñiacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Caifás vãme cu̶tigu̶ tu̶ju̶ ĩre ãmiasujarã. Toju̶ rẽjacõari, ñañujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, bu̶cu̶rã quẽne. 58 Jesúre ĩna ãmivato, sõju̶ yayiĩasu̶yayuju Pedro. Ĩnare yayiĩasu̶yacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ya vi, ta biberiasãniro rẽtosãjacoasuju. Sãjacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa rãca rujiyuju ĩ. “No bajiro Jesúre ĩna yigajano vato ĩagũ̶sa” yigu̶, toju̶ bocaĩarujiyuju. 59 Paia u̶jarã, to yicõari, gãjerã u̶jarã, ĩna jediro, Jesúre sĩaru̶ayujarã. To bajiro yirã ñari, “Rojose masu yigu̶ ñaami Jesús” yisocaronare macañujarã ĩna. 60 Jãjarã masa socarãne ĩna gotiboajaquẽne, to bajiro ĩna yisere ajicõari, “To bajiro ĩ yire ñajare, ĩre sĩaroti ñaja”, yimasibesujarã ĩna maji. To bajiboarine, ju̶arã ejayujarã ĩna. 61 Ejacõari, ado bajiro socarãne gotiyujarã: —“Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguerocamasiaja yu̶. To yicõari, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne bu̶ajeocõamasiaja”, yicami ãni —yiyujarã ĩna. 62 To ĩna yirone, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari ado bajiro Jesúre yiyuju: —To bajiro mu̶re ĩna yi ocasãsere, ¿no bajiro yati mu̶? ¿Cu̶dibeati mu̶? —Jesúre ĩre yiboayuju. 63 To ĩ yiboajaquẽne, cojo vãme cu̶dibeticõañuju. Ĩ cu̶dibetire ĩacõari, ado bajiro Jesúre yiyuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶: —Quẽnaro riojo yu̶are cu̶diya mu̶. Mu̶ socajama, rojose mu̶re yiru̶cu̶mi Dios. ¿“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'ine, Dios macu̶ne ñati mu̶? —Jesúre ĩre yisẽniĩañuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶. 64 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Mu̶ yirore bajirone bajiaja. Ĩne ñaja yu̶. To bajiri, Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, yoaro mene ĩ riojojacatu̶a rujicõari, masare besegu̶agu̶ oco bueri vatoaju̶ yu̶ rujiadire ĩaru̶arãja mu̶a, —paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re yiyuju Jesús. 65 To bajiro Jesús ĩ yisere ajitegu̶ ñari, ĩ sudire tũ̶avoyuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶. To yigu̶ne, ado bajiro ĩ rãcanare yiyuju: —¡To bajiro ĩ ñagõjama, Diore rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yami! ¡“Diore bajiro bajigu̶ ñaja yu̶” yigu̶ yami! No yirã gãjerã, “Rojose yigu̶ ñaami” yironare macarẽmomenaja mani yuja. Mu̶a quẽne, Diore rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ĩ yisere ajiaja mu̶a. 66 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ¿no bajiro ĩre yiroti ñati? —ĩ rãcanare yiyuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã: —Rojose masu yicõami. Ĩre sĩacõaroti ñaja —yicu̶diyujarã. 67 To yicõari, Jesús riogare gooco eoreatuyujarã ĩna. To yicõari, ĩ cajere siabibecõari, ĩre jayujarã. 68 To yicõari, —“ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶” mu̶ yijama, mu̶ masise rãca, “Ĩ, yu̶re jami”, yu̶are yiya —Jesúre yitud'iyujarã. 69 Vi jubeaju̶ Jesúre rojose ĩna yiñarone, macajú̶ju̶a rujicõañuju Pedro. Sĩgõ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimaso, Pedro tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Jesús, Galilea sitagu̶ rãca vacudirũgũgũ̶ne ñagũ̶ja mu̶ quẽne —ĩre yiyuju so. 70 To bajiro so yisere ajicõari, masa jediro ĩna ajiro rĩjoroju̶a ado bajiro yiyuju Pedro: —“Riojo yaja mu̶”, mu̶re yimasibeaja yu̶ —sore yiyuju Pedro. 71 To bajiro sore yicu̶dicõa, ta biberiasãniro sãjariasoje tu̶ vasuju Pedro. To ĩ vatone, gajeo ĩre ĩacõari, ado bajiro yiyuju: —Ãni, Jesús Nazaret macagu̶ rãca vacudigu̶ ñaami —yiyuju, gãjerãre gotigo. 72 To bajiro ĩnare so yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Pedro: —Ĩre masibeaja yu̶. Socu̶ me yaja yu̶. Dios quẽne yu̶re ajigu̶mi —ĩnare yiyuju Pedro. 73 To ĩ yigotiriaro bero yoatobu̶sa, to ñarã ado bajiro Pedrore gotiyujarã: —Riojo yaja yu̶a. Jesúrãca vacudirũgũgũ̶ne ñaja mu̶. Ĩna ñagõsere bajirone ñagõaja mu̶ —Pedrore ĩre yiyujarã ĩna. 74 —Ĩre masibeaja yu̶. Socu̶ me yaja. Dios yu̶re ajigu̶mi —ĩnare yiyuju Pedro. To bajiro ĩ yigajanorirĩmarone, gãjabocu̶ ñagõcõañuju yuja. 75 Ĩ ñagõsere ajicõari, Jesús ado bajise ĩre ĩ gotirere masibu̶jayuju Pedro yuja: “Gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro, idiaji, ‘Jesúre masibeaja yu̶’ yiru̶cu̶ja mu̶” ĩre ĩ yirere masibu̶jayuju. Tire masibu̶jacõari, vacoasuju. Vacõari, bu̶to otiyuju.

Mateo 27

1 Busuro bero, bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne, ĩna jediro tudirẽjañujarã ĩna. To bajicõari, “Ado bajiro mani yijama, Jesúre sĩaru̶arãma”, yitu̶oĩañujarã ĩna. 2 To bajiro yirã ñari, Jesús ãmorire siacõari ĩre ãmiasujarã ĩna, Pilato vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ vana. Jud'io masa u̶ju̶ ñamasugũ̶, romano masu̶ ñañuju Pilato. To bajiri ĩ ya viju̶ Jesúre ãmiejayujarã. 3 Judas, Jesúre ĩsirocacacu̶, “Jesúre sĩaroti ñaja” ĩna yisere ajicõari, “Rojose yibu̶ yu̶”, yitu̶oĩa su̶tiritiyuju. To bajigu̶ ñari, bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñarãre, ĩnare ejacõari, gãjoatiiri treinta ñaritiiri ĩre ĩna ĩsiboarere ĩnare tu̶ocõañuju. 4 Gãjoatiirire ĩnare ĩsigũ̶ne, ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: —Rojose yibu̶ yu̶. Ñie rojose yibecu̶rene mu̶are ĩsirocacõañuja yu̶ —ĩnare yiyuju. To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —To bajiro yu̶are mu̶ yiboajaquẽne, no yibeaja yu̶arema. Mu̶re bajiroja —Judare ĩre yiyujarã ĩna. 5 To ĩna yisere ajicõari, ti viju̶ gãjoatiiri ĩ ĩsiecoboarere reabateyuju Judas. To yi, gajano vacu̶ne, yucú̶ju̶ mu̶jacõari, ti ru̶ju̶ju̶ misimare siatucõari, ĩ ãmu̶are quẽne siatu, quedirocayo rijacoasuju. 6 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ gãjoatiiri Judas ĩ reabaterere juarẽoñujarã ĩna, paia u̶jarã. Tire juarẽocõari, ado bajiro yiyujarã: —Adi gãjoa mani vaja yise su̶orine sĩgũ̶re sĩaroana yaja. To bajiri Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi boarijau̶rire quẽnoru̶arã, vaja yiroti gãjoa sãriaju̶re sãbetiroti ñaroja —yiyujarã ĩna. 7 To bajiro yitu̶oĩacõari, “Riri sotu̶ri vearimasu̶ sitare vaja yito mani. Ti sita ñaru̶aroja gajeroanare bajirearãre mani yujeroti sita”, yitu̶oĩañujarã ĩna yuja. 8 To bajiri ti sita vaja yiru̶arã, “Jesúre sĩato mani” yirã, Judare ĩna ĩsiboare rãca ĩna vaja yire ñari, adirũ̶mu̶ri quẽne, Ri'i Vese vãme cu̶ticõa ñaja. 9 To bajiro ĩna yijama, tirũ̶mu̶ju̶ Diore gotirẽtobosarimasu̶ Jerem'ias ñamasir'i ĩ ucamasiriarore bajirone bajiyuju. Ado bajiro ucamasiñuju ĩ: “ ‘Ado cõro vaja cu̶tiami sĩgũ̶ ũ̶mu̶’ yitu̶oĩarã ñari, ĩre ĩsir'ire treinta gãjoatiiri ĩna vaja yiboarere juacõari, riri sotu̶ri vearimasu̶ sitare vaja yiru̶arãma ĩna, Israel ñamasir'i jãnerabatia. To bajiro ĩna yijama, Dios ĩ bojarore bajiro yirã yiru̶arãma”, yiucamasiñuju Jerem'ias ñamasir'i. 11 Ti sitana u̶ju̶ ñamasugũ̶, romano masu̶ ñañuju Pilato vãme cu̶tigu̶. To bajiri ĩ tu̶ju̶ Jesúre ãmiasujarã ĩna. Ĩre ĩna ãmiejaro ĩacõari, ado bajiro sẽniĩañuju Pilato: —¿Mu̶ne ñati jud'io masa u̶ju̶? —Jesúre yiyuju Pilato. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Mu̶ yirore bajirone bajiaja yu̶ —ĩre yiyuju. 12 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne, “Rojose yigu̶ ñaami Jesús” Pilatore ĩre ĩna yi ocasãboajaquẽne, ĩnare ñagõcu̶dibesuju Jesús. 13 To bajiro Jesúre ĩna yi ocasãsere ajicõari, Jesúre tudisẽniĩañuju Pilato: —¿To bajiro mu̶re ĩna yisere ajibeati mu̶? —Jesúre yiyuju Pilato. 14 To bajiro ĩre ĩ yisẽniĩaboajaquẽne, ĩre cu̶dibeticõañuju Jesús. Ĩ cu̶dibetire ĩacõari, no yimasibesuju Pilato, ĩre bajiro bajigu̶re ĩabetirũgũr'i ñari. 15 Tocãrãca cũ̶ma, Pascua boserũ̶mu̶ jud'io masa ĩna quẽnojama, sĩgũ̶, tubibe ecor'ire ĩna burotigu̶re ĩnare bubosarũgũñuju Pilato. 16 Tubiberiaviju̶ ñañuju sĩgũ̶, masa jediro ĩna masigũ̶ Barrabás vãme cu̶tigu̶. 17 To bajiri ĩ yirũgũriarore bajiro yigu̶, masa ĩna rẽjarore ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Pilato: —¿Ñimu̶ju̶are yu̶ busere bojati mu̶a? ¿Jesús Barrabás vãme cu̶tigu̶ju̶are bugu̶tique yu̶? Ĩre yu̶ bubetijama, ¿“ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami Jesús” masa ĩna yigu̶ju̶are bugu̶tique yu̶? —ĩnare yisẽniĩañuju Pilato. 18 “Jesúre ĩajũnisinirã ñari, yu̶re ĩsima” yitu̶oĩagũ̶, to bajiro yiyuju Pilato, Jesúre buru̶. 19 Oca ĩna ñagõquẽnoriju̶ju̶ ĩ rujiro, ĩ manajo ĩre queti cõañuju: “Rojose ĩre yibesa. Ñie rojose yigu̶ me ñagũ̶mi. To bajiro ĩ yiecoroto rĩjoro güiose cãjiriamu̶ yu̶”, ĩre yicõañuju, so manaju̶re. 20 Bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne ado bajiro tiju̶ rẽjarãre masare, “Ado bajiro yiya”, ĩnare yirotiyujarã ĩna: —“Barrabáju̶are bucõari, Jesúju̶are sĩarotiya mu̶”, ĩre yiya mu̶a —ĩnare yirotiyujarã ĩna. 21 Quẽna ado bajiro tudisẽniĩañuju Pilato: —¿Ñimu̶ju̶are yu̶ busere bojati mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañuju. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Barrabáju̶are mu̶ busere bojaja yu̶a —yiyujarã ĩna, Pilatore. 22 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Pilato: —To yijama, ¿no bajiro yigu̶ti yu̶ Jesúre, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami” masa ĩna yigu̶ju̶arema? —ĩnare yisẽniĩañuju. To ĩ yirone, ĩna ñaro cõrone ado bajiro ĩre avasãcu̶diyujarã: —¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩaroticõaña mu̶! —ĩre yiavasã cu̶diyujarã ĩna. 23 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Pilato: —¿Ñie rojose ĩ yire su̶ori ĩre sĩarotigu̶ti yu̶? —ĩnare yiyuju Pilato. To ĩ yiboajaquẽne, quẽna bu̶tobu̶sa tudiavasãñujarã ĩna: —¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩaroticõaña! —yiavasãñujarã ĩna. 24 To bajiro ĩna yijare, no yimasibetiboacu̶, ado bajiro tu̶oĩañuju Pilato: “No bajiro yicõari, ĩre bumasibecu̶ja yu̶. Ĩna bojarore bajiro yu̶ yibetijama, avasãtu̶jabeticõari, rojose yijacarãma ĩna”, yitu̶oĩañuju. To bajiro tu̶oĩacõari, oco juarotiyuju ĩ. To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Mu̶a ĩaro rĩjoroju̶a yu̶ ãmorire coeĩoaja yu̶, “Ãni rojose yibecu̶re sĩaru̶abeaja yu̶ma” yigu̶. To bajiri mu̶a masune mu̶a sĩarotijama, quẽnacõaroja. To bajiro mu̶a yijama, mu̶ane su̶oye cu̶tiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju ĩ. 25 To ĩ yisere ajicõari, masa ñajediro ĩre cu̶diyujarã: —Yu̶a masiaja. ¡Yu̶a, yu̶a rĩa quẽne su̶oye cu̶tiru̶arãja, ĩre yu̶a sĩarotijama! —ĩre yicu̶diyujarã ĩna. 26 To bajiro ĩna yijare, Barrabáre bucõañuju Pilato. Jesúju̶arema, ĩ surarare ĩsiñuju, “Ĩre bajecõari, yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩato ĩna” yigu̶. 27 To bajiri ĩna ya viju̶ Jesúre ãmiejayujarã surara mesa. Ĩre ãmiejacõari, ĩna jediro ĩre gãnibiarũ̶gũ̶ñujarã. 28 To yicõari, “U̶ju̶re bajigu̶ ñato” yirã, ado bajiro Jesúre yiyujarã: Jesús ĩ sudi sãñasere vejecõari, u̶jarã ĩna sãñarito ũnore, sũarivu̶jorore ĩre sãñujarã. 29 To yicõari, ĩ ru̶joa joere jotabedo ĩna suariabedone ĩre jeoyujarã. To yicõari, riojojacatu̶aga ãmore, yucú̶, u̶ju̶ ĩ cu̶oricu̶re ĩre ĩsiñujarã. To bajiro ĩre yicõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucõari, ado bajiro ĩre yiajatud'iyujarã: —Jud'io masa u̶ju̶re mu̶re quẽnarotiaja yu̶a yuja —Jesúre yiyujarã ĩna. 30 To yirãne, gooco ĩre eoreatuyujarã ĩna. To yicõari, ĩ cu̶oricu̶re ẽmacõari, ĩ ru̶joare jayujarã ĩna. 31 To bajiro ĩre yigajanocõari, u̶jarã ĩna sãñarito ũnore ĩna sãriarore ĩre veayujarã ĩna quẽna. To yicõari, ĩ sudiju̶a ĩre sãñujarã quẽna. Ĩre sudi sãgajanocõari, yucú̶tẽroju̶ jajusĩaroana ĩre ãmiasujarã. 32 Ĩre ãmivanane, sĩgũ̶ Cirene vãme cu̶ti sitagu̶, Simón vãme cu̶tigu̶re bocacama ĩna. Ĩre bocacõari, “Jesús ĩ gaja vatijãire ĩre gajabosaya”, ĩre yi vacama ĩna. 33 To yi vanane, Gólgota vãme cu̶ti buroju̶ ejacama ĩna. “Ru̶joco Buro” yire ũni ñacaju̶ “Gólgota” yire. 34 Toju̶ ejacõari, u̶ye ocore, sũ̶ese rãca vu̶ocõari Jesúre ĩre iocama ĩna. “Ĩre jũnise jũni ruyubeticõato” yirã, yiboacama. Tire idiĩaboa yicõacami Jesús. 35 Yucú̶tẽroju̶ Jesúre ĩre jajutugajanocõari, “Ñimu̶ju̶a ĩ sudire ĩ u̶jaro ĩarãsa mani” yirã, gũ̶tarine reacũĩa ajeñacama. 36 To yiajegajanocõari, ĩre code rujicama ĩna. 37 Jesús ĩ tuyaritẽroju̶re ĩ ru̶joa vecare ucaturiaju̶ tuyacaju̶. “Ado bajiro ĩ yise su̶orine jaju ecoami” yiĩoriju̶ ñacaju̶. Ado bajise goticaju̶: “Ãni ñaami Jesús, jud'io masa u̶ju̶”, yigoticaju̶ ti. 38 Jesúrãca ju̶arã, jaju ecocama. Gajeyeũni juarudirimasa ñacama ĩna. Sĩgũ̶re ĩ riojojacatu̶a, gãjire ĩ gãcojacatu̶a ĩnare jajutucama ĩna. 39 Masa rẽtoana, ĩna ru̶joarire yure, yure yicama, “Jaju ecor'ire ĩre ĩateaja” yirã. To yicõari, ado bajiro ĩre ajatud'icama ĩna: —Ado bajiro yiboacaju̶ mu̶: “Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguerocamasiaja yu̶. To yicõari, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne bu̶ajeocõamasiaja”, yiboacaju̶ mu̶. To bajiri “Dios macu̶ ñaja yu̶” mu̶ yisocabetijama, mu̶ yimasise rãca mu̶ masune yucú̶tẽroju̶re rujicoaya —ĩre yiajatud'icama ĩna. 41 Bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, to bajirone Jesúre yiajatud'i ñacama ĩna. Ado bajiro yicama: 42 —Gãjerãrema catiogu̶ ñaboarine, ĩ masu rojose ĩ tãmu̶oserema yirẽtomasibeami —yiajatud'icama. —Israel ñamasir'i jãnerabatia u̶ju̶ ñaami. To bajiri yucú̶tẽroju̶re rujicoadiato. To bajiro ĩ bajiro ĩacõari, “Ĩne ñaami”, yimasiru̶arãja —yiajatud'icama. 43 —“Dios macu̶ ñaja yu̶. Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi”, yirũgũmi. To bajiri ĩ macu̶ne ĩ ñajama, ĩre ĩamaigũ̶ ñari, ĩre yirẽtobosato Dios —yiajatud'icama ĩna. 44 Ju̶arã Jesúrãca yucú̶tẽroju̶ jaju ecoriarã quẽne, to bajirone Jesúre yitud'icama. 45 Ũ̶mu̶recaji ñarone, rẽtiacoacaju̶ yuja. Idia hora rẽtiacaju̶. 46 To cõro ti rẽtiatu̶satone, ado bajiro tutuaro avasãcami Jesús: —El'i, El'i, ¿lema sabactani? —yiavasãcami. “Dios, yu̶ jacu̶, ¿no yigu̶ yu̶re cãmotadiati mu̶?” yire ũni ñacaju̶ ti, ĩ avasãcati. 47 Sĩgũ̶ri toju̶ ñarã ĩ avasãsere ajicõari, ado bajiro yicama ĩna: —Diore gotirẽtobosarimasu̶ El'ias ñamasir'ire jigu̶ yami ĩ —yicama ĩna. 48 To bajiro Jesús ĩ yiavasãrone, sĩgũ̶, Jesús tu̶ ũmaejacõari, u̶ye oco jiarere ñiabiacõari, yucú̶ gajaju̶ siatucõari, Jesús rise tu̶ju̶re ñumu̶otuboacami. 49 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro yicama gãjerãju̶a: —Yibesa mu̶. Tone bajicõato. Rojose ĩ tãmu̶osere yirẽtobosagu̶ El'ias ñamasir'i ĩ ejasere ĩarãsa mani —yicama ĩna. 50 Tutuaro avasãtu̶sa, u̶su̶tadicoacami yuja. 51 Tirĩmarone Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi yotoria gasero vorujijedicoasuju ti. “Dios ĩ ñarisõa vãme cu̶ti sõare sãjamasibeama masa” yirã, ĩna yotoria gasero ñacaju̶. To yicõari, sita sabecaju̶. Gũ̶ta quẽne caguevẽjacoacaju̶. 52 To bajicõari, masare yujeriaviri quẽne jãnacoasuja. To bajicõari jãjarã rijariarã Diore ajitirũ̶nu̶riarã tudicaticoasuma. 53 Tudicaticõari, ti virire budicoasuma. Budiacõari, Jesús ĩ tudicatiro bero, Jerusalénju̶ Dios ĩ beseria maca ñamasuri macaju̶re ĩna vacudisere ĩacama jãjarã masa. 54 Jesús yucú̶tẽroju̶ ĩ tuyarore, codeñacama surara, ĩna u̶ju̶ rãca. To bajiñarã, sita sabesere, gajeye güiose bajisere ĩacõari, bu̶to güicama ĩna. To bajiri ado bajiro yicama: —Socabesumi. Dios macu̶ne ñaboayumi ãni —yicama ĩna. 55 Galilea sitaju̶ Jesúre su̶yavadicana rõmiri jãjarã sõju̶ ĩarũ̶gõcama. Ĩna ñacama ĩre ejarẽmorũgũcana. 56 Ĩna rãca ñacamo Mar'ia Magdalena. Gajeo Mar'ia vãme cu̶tigo quẽne ñacamo. Sone ñacamo Santiago, to yicõari, José jaco. Zebedeo ñamasicacu̶ rĩa jaco quẽne ñacamo. 57 Rãioroto rĩjoro José vãme cu̶tigu̶, Arimatea macagu̶ Jesús ruju̶rire ĩagũ̶ ejayuju. Gãjoa jaigu̶ ñacami. To bajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rũgũcacu̶ ñacami. 58 To ĩ bajiro bero, Jesús ruju̶rire ãmiru̶, Pilatore sẽnigũ̶ vasuju. Ĩre ĩ sẽnirore bajirone ĩre cu̶diyuju Pilato. 59 To bajiro ĩ yir'i ñari, Jesús ruju̶rire rujiogu̶ vasuju. Ĩre rujiocõari, sudijãiri botiquẽnarijãirine ĩre gũmañuju. 60 To yigajanocõari, masa yujeriavi gũ̶tavi mame ĩ quẽnorotiriaviju̶ ĩ ruju̶rire cũñuju. To yicõari, ti vi sojere gũ̶tane tũnuo bibecũ, vacoasuju. 61 To bajiro ĩ yiñaro ĩañariarãju̶ne masa yujeriavi rĩjoroju̶a, Mar'ia Magdalena, gajeo Mar'ia quẽne, rujicõañujarã ĩna. 62 Gajerũ̶mu̶ ñañuju u̶su̶sãjariarũ̶mu̶. Tirũ̶mu̶ne paia u̶jarã, fariseo masa quẽne, Pilatore ñagõrã vasujarã ĩna. 63 Ĩ tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Yu̶a u̶ju̶, ajiya. Socarimasu̶ ĩ yisocacatire masibu̶jabu̶ yu̶a. “Idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne quẽna tudicatiru̶cu̶ja yu̶”, yisocacami, ĩ sĩaecoroto rĩjoro. 64 To bajiri ĩ ruju̶rire ĩna yujeriavi soje tu̶re surarare coderoticõaña, “Ĩ buerimasa ĩ ruju̶rire ãmirudiroma” yigu̶. Ĩ ruju̶rire ĩna ãmijama, “Rijar'i ñaboarine, quẽna tudicaticoami”, yisocaru̶arãma ĩna. Ĩ rijaroto rĩjoro, “Ĩ rotimu̶orũ̶gõrotire yigu̶, Dios ĩ cõacacu̶, jud'io masa u̶ju̶ ñaja yu̶” ĩ yisocacati ti ñajare, quẽnabeaja. To bajiri, “Tudicaticoami” ĩna yisocajama, quẽnabetimasucõaru̶aroja —Pilatore yiyujarã ĩna. 65 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyuju Pilato: —Mu̶are yu̶ ĩsicanarene coderotiya mu̶a —ĩnare yicu̶diyuju Pilato. 66 To ĩ yisere ajicõari, Jesús ruju̶rire ĩna yujeriavire coderotiyujarã ĩna. To yicõari, gũ̶ta sojere quẽnaro bibequẽnoñujarã ĩna, “Ĩ ruju̶rire ãmirã ĩna jãnajama, ĩamasirãsa mani” yirã.

Mateo 28

1 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti jediro, quẽna moasu̶oriarũ̶mu̶ ti busumu̶jado, Mar'ia Magdalena, gajeo Mar'ia quẽne, Jesús ruju̶rire ĩna yujeriavire ĩarã vacama ĩna. 2 To ĩna vatone, bu̶to sita sabeyuju. To ti bajirone, sĩgũ̶ ángel rujiejayuju. Rujiejacõari, Jesúre ĩna yujeriavire gũ̶tane ĩna bibeboariare jãnañuju. To yicõari, tia joene rujiyuju. 3 Bu̶jo ĩ yabesere bajiro yaayuju ĩ. Ĩ sudi quẽne bu̶to botiquẽnañuju. 4 Ĩre ĩacõari, güirã nanañujarã ti vire coderimasa. Nanacõari, rijavẽjarãre bajiro bajireacũcoasujarã. 5 To ĩna bajirone, ángel ado bajiro rõmiaju̶are gotiyuju: —Güibesa mu̶a. Jesús yucú̶tẽroju̶ ĩna jajusĩar'ire mu̶a macasere masiaja yu̶. 6 Maami adoju̶re. Ĩ goticatore bajirone tudicaticoami. Ĩre ĩna yujeriaju̶re ĩarã vayá. 7 Tire ĩacõari, guaro ĩ buerimasare ado bajiro ĩnare gotiaya: “Quẽna tudicaticoasumi Jesús. To yicõari, mani rĩjoro Galilea sitaju̶ varocu̶ ñañuju. Toju̶ ĩre tudiĩaru̶arãja mani”, ĩnare yigotiaya mu̶a. Adire mu̶are gotigu̶ bajibu̶ yu̶ —ĩnare yiyuju ángel. 8 To ĩ yisere ajicõari, Jesús ruju̶ri ĩna yujeboariaviju̶ budianane, güitu̶oĩaboarine, variquẽnase rãca ũmacoayuma ĩna, Jesús buerimasare yu̶are gotirã vana. 9 Ĩna ũmavadone ĩnare sẽniĩacãnamua ruyuayuju Jesús. “¿Ñati mu̶a?” ĩ yisere ajicõari, ĩre yirũ̶cu̶bu̶orã, ĩ rĩjoroju̶a muqueacõari, ĩ gu̶borire ñiañujarã ĩna. 10 To bajiro ĩre ĩna yirone, ado bajiro yiyuju ĩ: —Güibesa mu̶a. Yu̶ yarã yu̶ buecanare ado bajiro ĩnare gotiaya: “Galilea sitaju̶ vajaro. Toju̶ ĩre ĩaru̶arãja mani”, ĩnare yiba —rõmiare ĩnare yiyuju Jesús. 11 Rõmia ĩna gotirã vato ũnone, surara quẽne, Jesús ruju̶rire ĩna yujeriavire codeboariarã sĩgũ̶ri, macaju̶ tudicoasujarã ĩna. Tudiejacõari, paia u̶jarãre gotiyujarã, ĩna ĩare ñaro cõrone. 12 Ti quetire ajicõari, bu̶cu̶rã rãca ñagõrã vasujarã paia u̶jarã. “To bajiro bajire ti ñajare, ado bajiro yiru̶arãja mani” yimasiru̶arã bajiyujarã ĩna. To bajiri, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, Jesúre ĩna yujeriavire codeboariarãre jairo gãjoa ĩsiñujarã ĩna. 13 To yicõari, ado bajiro ĩnare socarotiyujarã ĩna: —“Ñami yu̶a cãnitoye, ĩ ñaboar'i buerimasane Jesús ruju̶rire ãmirudicoasuma ĩna”, yigotibatoya mu̶a —masare yiyujarã bu̶cu̶rã, paia u̶jarã quẽne. 14 —U̶ju̶ Pilato ti quetire ajicõari, mu̶are ĩ jũnisinijama, mu̶are ñagõbosaru̶arãja yu̶a, “Rojose ĩnare yibesa” yirã. Yu̶are cu̶dicõaru̶cu̶mi —ĩnare yiyujarã. 15 To bajiro ĩna yijare, gãjoare boca juacõari, ĩnare ĩna rotiriarore bajirone socase queti goticudiyujarã ĩna, Jesúre ĩna yujeriavire codeboariarã. To bajiri adirũ̶mu̶ri quẽne, “Tudicatibesuju Jesús. Ĩ ñaboar'i buerimasane, ĩ ruju̶rire ãmirudiyujarã ĩna” yire quetire goticõa ñarũgũama jud'io masa. 16 Jesús ĩ tudicatisere, rõmia ĩna gotisere ajicõari, Galilea sitaju̶ vacaju̶ yu̶a, ĩ buerã, ju̶aãmo cõro, gu̶bo coja jẽnituarirãcu̶ ñarã. “Ti buro joeju̶ yu̶re ĩaru̶arãja mu̶a” yu̶are ĩ yicatoju̶ vacaju̶ yu̶a. 17 Toju̶ ejacõari, Jesúre ĩacaju̶ yu̶a. Ĩre ĩacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶ocaju̶ yu̶a. Sĩgũ̶ri, “Ĩ me ñaami”, yitu̶oĩacama ĩna, bajirãju̶ma. 18 To bajiro yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Adi macaru̶cu̶roju̶re, to yicõari, õ vecaju̶re quẽne, “Rotigu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶”, yu̶re yicũmi yu̶ jacu̶, Dios. 19 To bajiri mu̶are quẽne masa jedirore yu̶ ocare mu̶are goticudirotiaja, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶. To yicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩacõari, yu̶ jacu̶ vãme, yu̶ vãme, to yicõari Esp'iritu Santo vãme rãca oco rãca ĩnare bautizaba mu̶a. 20 To yicõari, “Jediro yu̶ rotisere cu̶diato” yirã, ĩnare gotimasioma. Yu̶re mu̶a ĩabetiboajaquẽne, cojorũ̶mu̶ ru̶yabeto mu̶a rãca ñarũgũru̶cu̶ja yu̶, mu̶are ejarẽmogũ̶. To bajiro bajicõa ñaru̶cu̶ja yu̶, adi macaru̶cu̶ro ti jediroju̶ —yu̶are yicami Jesús. To cõrone ñaja.

Marcos 1

1 “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, Jesús ĩ bajirere mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Ĩne ñaami Dios macu̶. To bajiri, ado bajiro ñasu̶oaja: Jesúre goti rĩjoro cu̶tigu̶ ñañuju Juan vãme cu̶tigu̶, tirũ̶mu̶ju̶ ĩre ĩ goti rĩjoro cu̶tirotire yigu̶, Diore gotirẽtobosarimasu̶, Isa'ias vãme cu̶tigu̶ ado bajiro ĩ yiucamasire ñajare: “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶re yu̶ cõaroto rĩjoro, mu̶re gotiyurocu̶re cõasu̶oru̶cu̶ja yu̶ maji’ yami Dios. Yucú̶ manoju̶ ado bajiro gotimasioru̶cu̶mi: ‘Mani u̶ju̶ ejaru̶cu̶mi. To bajiri, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya mu̶a, ĩre yurã’ yiru̶cu̶mi”, yiucamasiñumi Isa'ias, Juan ĩ bajirotire goti rĩjoro yigu̶. 4 To bajiri, yucú̶ manoju̶ ñacõari, ado bajiro ĩre ajirã ejariarãre gotimasiocudirũgũñuju ĩ: —Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiritiya mu̶a. To yicõari, “Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Diorãca quẽnaro ñaru̶arãja yu̶a” yirã, oco rãca yu̶re bautizarotiya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere mu̶are masirioru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigoticudirũgũñuju ĩ. 5 Camello joane suariaro sãñagũ̶ ñañuju ĩ. To yicõari, vecu̶ gaserone vẽñaricũñuju, ĩ sãñasere. Ñimia ba, to yicõari, beroa ocore idi, yirũgũñuju. Ĩre ajirã, jãjarã masa ejayujarã. Jerusalén macana, Judea sitana quẽne ejayujarã. To bajiro ĩ gotisere ajirã ñari, “Rojose mani yisere Dios manire masirioato” yirã, “Rojose yirã ñaja yu̶a” Diore ĩna yigotiro bero, Jordán vãme cu̶tirisaju̶ oco rãca ĩnare bautizayuju Juan. 7 Gaje vãme ado bajiro masare gotimasiorũgũñuju ĩ: —Yu̶ bero yu̶ rẽtoro masigũ̶ ejaru̶cu̶mi. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugũ̶ masu ĩ ñajare. Rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca bautizarũgũaja yu̶. To bajiro yu̶ yirũgũse ti quẽnaboajaquẽne, yu̶ bero ejagu̶ ĩ moaseju̶a quẽnamasucõaru̶aroja. Ĩma, Esp'iritu Santore cõamasiru̶cu̶mi, masare. Ĩ su̶orine, “Dios ĩ bojabetire yaja yu̶a” yimasicõari, tu̶oĩavasoaru̶arãma —ĩnare yigotimasiorũgũñuju Juan. 9 Tirũ̶mu̶rine Galilea sitaju̶re ñarimaca Nazaret vãme cu̶ti maca ñar'i, Jordán vãme cu̶tirisaju̶ vasuju Jesús. Juan tu̶ju̶ ejacõari, oco rãca ĩre bautizarotiyuju. 10 Juan ĩre ĩ bautizaro bero, majarũ̶gũ̶gũ̶ne, õ vecaju̶ ũ̶mu̶agasero soje, ti jãnasere ĩañuju Jesús. Ti jãnarone, Esp'iritu Santo, bujare bajigu̶ rujiadicõari, ĩ joere ĩ rocajeosere ĩañuju. 11 Jesús joere ĩ rocajeorone, ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecaju̶: —Yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶ masu ñaja mu̶. Mu̶ rãca bu̶to variquẽnaja yu̶ —yi ocaruyuyuju. 12 Jesús, oco rãca Juanre ĩ bautizarotiro bero, yucú̶ mano, vaibu̶cu̶rã ĩna ñaroju̶, ĩre ũmato vasuju Esp'iritu Santo. 13 Toju̶re cuarenta ñarirũ̶mu̶ri ñañuju Jesús. Toju̶ ĩ bajiñarone, vãtia u̶ju̶ Satanás, ĩre ejacõari, “Yu̶ rotisere yicõari, Dios ĩ bojabetire yato” yigu̶, ĩre rotirũgũboayuju. Ĩre cu̶dibesuju. To bajicõari, Diore moabosarã ángel mesa ĩre ejarẽmoñujarã ĩna. 14 Tirũ̶mu̶ri, tubiberiaviju̶ Juan ĩ tubibe ecoro bero, Galilea sitaju̶ vacoasuju Jesús. Dios oca quẽnasere gotimasiocudigu̶ vasuju. 15 Ado bajiro masare gotimasiocudiyuju: —“To cõrone bajiru̶aroja yu̶re rotibosarocu̶, ĩ rotisu̶oroti” Dios ĩ yitu̶oĩariaju̶ ejaja yuja. U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, ĩ oca quẽnasere mu̶are yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶ña —masare yigotimasiocudiyuju ĩ. 16 Cojorũ̶mu̶, u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira tu̶ju̶ vacudigu̶ vasuju Jesús. To vacu̶ju̶, ĩañuju, Simón vãme cu̶tigu̶re, bero Pedro vãme cu̶tirocu̶re, ĩ bedi Andrére quẽne. Vai sĩarimasa ñañujarã ĩna. Bajiyucu̶rire rearoderuu yiñañujarã ĩna. 17 Ĩna tu̶ ejacõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Yu̶ rãca vayá. Yucu̶rema mu̶a vai vejese ũnirene masa yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotire gotimasiobosarimasa ñaru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 18 To ĩ yirirĩmarone, ĩna bajiyucu̶rire cũ, ĩre su̶yacoasujarã. 19 To yi varũtu vacu̶ne, gãjerã ju̶arã ñarãre ĩnare jiyuju Jesús. Ĩna ñañujarã Santiago, ĩ bedi Juan rãca. Ĩna jacu̶ Zebedeo rãca cũmuaju̶ ĩna bajiyucu̶rire siaquẽno sãñañujarã. To ĩ yisere ajicõari, ĩna jacu̶re, ĩre moabosarãre quẽne vaveocoasujarã, Jesúre su̶yana. 21 Capernaum macaju̶ ejayujarã ĩna. Ti macaju̶ ĩna ejaro bero, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjañuju Jesús. Sãjacõari, masare gotimasioñuju. 22 Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare bajiro me, u̶ju̶re bajiro bojonebecu̶ne quẽnaro ĩ gotimasiojare, ajiĩañamani ĩ gotise ti ñajare, no yimasibesujarã ĩna. 23 Ti vire sĩgũ̶ ũ̶mu̶ ñañuju, ĩ u̶su̶ju̶ vãti sãñagũ̶. Jesús, masare ĩ gotimasiorone, ĩ u̶su̶ju̶re sãñacõari ado bajiro Jesúre ĩre yiavasãñuju vãti: 24 —Jesús, Nazaret vãme cu̶ti macagu̶, ¿no yigu̶ yu̶a tu̶ vadiati mu̶? ¡Yu̶are gõjanabiobesa! ¿Rojose yu̶a yise vaja, rojose yu̶are yigu̶agu̶ vadiati mu̶? Mu̶re ĩamasiaja yu̶a. Rojose yigu̶ me, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶ —Jesúre yiavasãñuju vãti. 25 To ĩ yirone, oca tutuase rãca ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —¡Ñagõbesa mu̶! ¡To yicõari, ĩ u̶su̶ju̶re budigoya! —vãtire ĩre yiyuju Jesús. 26 To ĩ yirone, rijaquedirotiyuju vãti, masu̶re. To yi, bu̶to avasãcõari, masu̶ u̶su̶ju̶re budigocoasuju yuja. To ĩ bajijare, masu̶ju̶ama quẽnaejacoasuju. 27 To bajisere ĩacõari, ti vi ñarã jediro no yimasibesujarã ĩna, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajicõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã sẽniĩañujarã: —¿No bajiati? Ajiĩañamani oca manire gotimasiogũ̶ yami. Bu̶to masigũ̶ ñaami. Vãtia bu̶to masirã ĩna ñaboajaquẽne, masa u̶su̶riju̶re sãñarãre ĩnare bureamasiami —gãmerã yiyujarã ĩna. 28 To bajiro Jesús ĩ yiñasere masa ĩna gotibatojare, yoaro mene Galilea sitana tire ajijediyujarã ĩna. 29 To bajiro Jesús ĩ yiro berone, Dios ocare ĩna bueriviju̶ budiasuju. Santiago, ĩ bedi Juan quẽne, gãjerã Jesús ĩ buerimasa quẽne ĩ rãca vasujarã, Simón ĩ bedi Andrés rãca ĩna ñarũgũriaviju̶re vana. 30 To ĩna ejarone, Jesúre gotiyujarã ĩna: —Simón ũmañico bu̶to asicõari, bu̶bu̶ribu̶jaamo —ĩre yiyujarã ĩna. 31 To bajiro ĩna yijare, Jesús, so tu̶ ejarũ̶gũ̶cõari, sore tũ̶avũ̶mu̶oñuju. To ĩ yirirĩmarone, sore ruju̶ asiboase sore tu̶jacoasuju. To bajiro ĩ yicatiocõario, bare ĩnare ecayuju so. 32 Tirũ̶mu̶, rãioriju̶ne, rijaye cu̶tirãre juaejayujarã masa, “Jesús ĩnare catiato” yirã. Ĩna u̶su̶riju̶ vãtia sãñarãre quẽne juaejayujarã, “Vãtiare bureato Jesús” yirã. 33 Gãjerã quẽne, ti macana jediro soje tu̶ rẽjañujarã. 34 Jãjarã ñañujarã rijaye cu̶tirã, to yicõari, ĩna u̶su̶riju̶ vãtia sãñarã, masa ĩna juaejoriarã. Rijaye cu̶tirãre catioyuju. To yicõari, ĩna u̶su̶riju̶re sãñarãre vãtiare bureayuju. Vãtia, ĩre ĩna ĩamasisere ĩacõari, ĩnare ñagõrotibesuju Jesús. 35 Gajerũ̶mu̶ busujedibetibu̶saroju̶ne, masa manoju̶ vacoasuju Jesús, Diore sẽnigu̶acu̶. 36 To ĩ bajiboajaquẽne, Simón ĩ babarã rãca ĩre macasu̶ya, ejacoasujarã ĩna. 37 Ĩre ĩabu̶jacõari, —Masa jediro mu̶re macaama —ĩre yiyujarã ĩna. 38 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Ita. Gaje macarianare quẽne quẽnase quetire gotimasiocudirocu̶ ñaja yu̶. Tire yigu̶ vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yicu̶diyuju Jesús. 39 To bajiri Galilea sitaju̶ gotimasiocudiyuju Jesús. Tocãrãca macarirene Dios ocare ĩna bueriviriju̶ sãjaejacõari, oca quẽnasere masare ĩnare gotimasioñuju. To yicõari, ĩna u̶su̶riju̶re sãñarãre vãtiare bureayuju. 40 To bajiri sĩgũ̶ gase boagu̶, Jesús rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejayuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶ cãmire mu̶ yaru̶ajama, yaya —ĩre yisẽniñuju ĩ. 41 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, —Mu̶ cãmire yaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yigu̶ne, ĩre moaĩañuju Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, ĩ cãmi ĩre yaticoasuju yuja. 43 To ĩre yigajanocõari, —Gãjerãre gotibetimasucõama —ĩre yiyuju Jesús. To yicõari, ado bajiro ĩre rotiyuju: —Yucu̶acane paire mu̶ ruju̶re ĩoaya. Mu̶ ruju̶re ĩre ĩogũ̶ne, Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajiro vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, paire ĩre ĩsima, Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To mu̶ yisere ĩacõari, “Caticoasumi”, yiru̶arãma masa —ĩre yiyuju Jesús, gase boaboar'ire. 45 Ĩre ĩ gotirotibetiboajaquẽne, masa jedirore gotibatoyuju, “Yu̶ gase boasere yacõami Jesús” yigu̶. To bajiro ĩ gotibatojare, macari Jesús ĩ vacudijama, yayioro vacudirũgũñuju ĩ. To bajiri, masa manoju̶ ñacudirũgũñuju. To ĩ bajiñaboajaquẽne, macariana ñajediro ĩre ĩarã ejarũgũñujarã ĩna.

Marcos 2

1 To bajiro ĩ yicudiriarũ̶mu̶ri bero, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ tudiejayuju Jesús quẽna. Ĩ ñarũgũriviju̶re ĩ tudiejasere ajiyujarã masa. Tire ajicõari, ĩ tu̶ju̶ rẽjañujarã ĩna. Jãjarã ĩna ñajare, vi jũ̶mu̶coasuju ti. Noju̶a rũ̶gõriaju̶ mañuju. Soje tu̶ quẽne, noju̶a rũ̶gõriaju̶ mañuju. To ĩna bajirone, vi jubeaju̶ Dios oca ĩnare gotimasio ñañuju Jesús. 3 To bajiro ĩ yiñarone, babaricãrãcu̶ ñacõari, micagũ̶re ãmiejayujarã. 4 Ĩre ãmiejacõari, Jesús tu̶ju̶ cũru̶aboayujarã ĩna. To ĩna yiru̶aboarore jãjarã ñabibecõañujarã. To bajiri viju̶re sãjamasibesujarã. “Tire bajicõaja” yirã, vi joeju̶ ĩre ãmimu̶jasujarã. Ĩre ãmimu̶jacõari, Jesús ĩ rũ̶gõro vecare goje yijorayujarã. To yigajano, micagũ̶re ĩ jesariju̶ rãcane ĩre jidirujio ejoyujarã, Jesús tu̶ju̶. 5 “Ĩre ĩamaicõari, ĩre catioru̶cu̶mi” ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, micagũ̶ju̶are ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Rojose mu̶ yirere mu̶re masiriocõaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 6 To ĩ yisere ajicõari, ti macana sĩgũ̶ri Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, ado bajiro tu̶oĩañujarã: 7 “¿No yigu̶ to bajise yati ĩ? To bajiro ĩ ñagõjama, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yami ĩ. Dios sĩgũ̶ne ñagũ̶mi ti ũnire yimasigũ̶ma”, yitu̶oĩañujarã ĩna. 8 To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —“ ‘Diore bajiro masa rojose ĩna yisere masiriomasiaja’ yisocaami”, yu̶re yitu̶oĩaboaja mu̶a. 9 “Rojose mu̶ yisere masiriocõaja” yu̶ yicõa tu̶jajama, “Socu̶ yami. Socu̶ me yami” yu̶re yiĩamasigũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine, “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, vasa” ĩre yu̶ yijama, “Socu̶ me yami. Rojose ĩ yirere masiriocõami”, yu̶re yiĩamasirãja mu̶a. 10 To bajiri, Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, “ ‘Diore bajirone masare rojose ĩna yisere masiriomasigũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩamasiato” yigu̶, ãni micagũ̶re ado bajiro ĩre yaja yu̶: 11 “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Mu̶ jesariju̶re ãmiña. To yicõari, mu̶ ya viju̶ tudiasa”, ĩre yaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 12 To ĩ yirirĩmarone, masa jediro ĩna ĩaro rĩjoro vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ jesariju̶re ãmi, ĩ ya viju̶ vacoasuju ĩ yuja. To bajiro Jesús ĩ yisere ĩau̶cacoasujarã masa. “Ti ũnire ĩabetirũgũcaju̶ mani. Ãni, Dios ĩ masise rãca yigu̶ yami” yitu̶oĩacõari, —Quẽnaro yaja mu̶ —Diore ĩre yivariquẽnañujarã ĩna. 13 Micagũ̶re ĩ catioriaro bero, U̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira tu̶ju̶ quẽna tudivasuju Jesús. Toju̶ jãjarã masa rẽjañujarã. Ĩna rẽjasere ĩacõari, Dios oca ĩnare gotimasioñuju ĩ. 14 Gotimasio gajano, vacu̶ne, Lev'i vãme cu̶tigu̶re ĩre ĩabu̶jayuju. Alfeo macu̶ ñañuju ĩ, Lev'i. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶ ñañuju. Gãjoa sẽnirã ĩna rujiriju̶re gãjoa sẽnirujiyuju. To ĩ yiñaro, ĩacõari, —Yu̶re ajisu̶yaya —ĩre yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre su̶yacoasuju ĩ yuja. 15 Bero, Lev'i ya viju̶ ejacõari, bayuju Jesús. To bajiri Jesúrãca bañañujarã Lev'i ĩ yiriarore bajiro rojose yirã, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, gãjerã “Rojose yirã ñaama” masare yiĩarã quẽne. To yicõari, Jesús buerimasa quẽne bañañujarã ĩna. To bajiri jãjarã masu ñañujarã Jesúre ĩre ajisu̶yarã. 16 To ĩna bañarone, ejayujarã fariseo masa, Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasa quẽne. Ĩna ñañujarã, Moisére Dios ĩ roticũmasirere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶orã, rojose yirã rãca ñaru̶amena. Ejacõari, rojose yijairã rãca ĩna bañasere ĩacõari, Jesús buerimasare ĩnare sẽniĩañujarã: —¿No yigu̶ mu̶are buegu̶ma, ãnoa rojose yirã rãca bañati? —yisẽniĩañujarã ĩna. 17 To bajiro ĩna yisẽniĩajare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Catiquẽnarãma, u̶co yigu̶re bojamenama. Rijaye cu̶tirã rĩne ĩre bojarãma ĩna. To bajiro bajiaja yu̶re quẽne. “Rojose yirã me ñaja yu̶a”, yirãma, yu̶re bojamenama. “Rojose yirã ñaja yu̶a” yirã rĩne yu̶re bojarãma. Quẽnaro yirãre jigu̶ me, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. Rojose yirãre, “Rojose ĩna yisere yitu̶jato” yigu̶, vadicaju̶ yu̶. To bajiri ãnoa, “Rojose yirã ñaama” mu̶a yiĩarã rãca bañaja yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 18 Juan masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ buerã, fariseo masa quẽne, ĩna ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro bare bamenane Diore sẽniñujarã, “Mani su̶tiritisere ĩacõari, quẽnaro manire ejarẽmoato Dios” yirã. To ĩna yirirũ̶mu̶re Jesúre sẽniĩarã ejayujarã sĩgũ̶ri: —Juan ĩ buerimasa, to yicõari, fariseo masa quẽne, mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro Diore ĩna sẽnirirũ̶mu̶rirema bare babetirũgũama. ¿No yirã tire yibeati mu̶ buerãma? —Jesúre yisẽniĩañujarã ĩna. 19 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ ãmosiarirũ̶mu̶re ĩre variquẽnaejarẽmorã ñarãma. To ĩ ũmato yiñaro cõro ĩre variquẽnaejarẽmorãma. Ĩnare bajiro bajiama yu̶ buerã. Yu̶ rãca ñari, variquẽnacõa ñaama. “Su̶tiritimena ñari, no yirã bare babeticõa yimenama” yimasire ñaja. 20 To bajiboarine, cojorũ̶mu̶ yu̶re ĩna ñiavato ĩacõari, bare bamenane Diore sẽniru̶arãma, “Mani su̶tiritisere ĩacõari, quẽnaro manire ejarẽmoato Dios” yirã. 21 Mame oca yu̶ gotimasiose ricati ti ñajare, yu̶ ye rãca mani ñicu̶a ĩna yimasirere mu̶a tu̶oĩavu̶ojama, quẽnabeaja. Sudiro bu̶cu̶ase ti vojama, mamagasero rãca seretumasimenaja mani. Mamagaserone mani seretujama, mani coero bero carato tũ̶atutu vatone bu̶cu̶aseju̶a vocoatoja. Bu̶cu̶ase, mamase rãca mani seretumasibetore bajirone, mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a. 22 To bajirone bajiaja u̶ye oco quẽne. Mame u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa bu̶cu̶joaju̶are jiomenaja mani. Bu̶cu̶joaju̶re mani jiojama, jãmu̶sĩnituca yiro, yivocõaroja tijoaju̶are. To bajiro mani yijama, u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoare quẽne, to bajirone yireacõa tu̶jana yirãja mani. “To bajirobe” yirãma, mame u̶ye ocore vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa, mamajoaju̶are jiore ñaroja. To yicõari, u̶ye oco, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa quẽne, cojoro cõro quẽnaro ñaru̶aroja. To bajiri mame u̶ye ocore, bu̶cu̶joaju̶re mani jiobetore bajiro mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 23 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, trigo ĩna oteriavese cu̶tore vasuju Jesús, ĩ buerimasa rãca. To bajivanane, trigo ricare tũnejuacõari, ĩna ãmorine ti gasere sĩguẽreacõari, bayujarã ĩ buerimasa. 24 Tire ĩna basere ĩacõari, fariseo masa ado bajiro Jesúre ĩre yiyujarã: —¡Ĩaña mu̶! Mu̶ buerimasa, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ yire mere yama ĩna —Jesúre ĩre yiyujarã. 25 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —¿David ñamasir'i ĩ babarã rãca ñiorijacõari, ĩnare ĩ ũmato bamasirere masibeati mu̶a? 26 Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Abiatar vãme cu̶tigu̶ ĩ ñarore David mesa, ñiorijarã ñari, “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” masa ĩna yiriviju̶re sãjacõari, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶orã pan gãjerã ĩna cũboarerene juacõari, ĩ babarã rãca bamasiñuju ĩ. To bajiri Moisés ñamasir'i ĩ gotimasirema, “Paia rĩne baru̶arãma” ĩ yimasiboarerene bamasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ti vaja rojose ĩnare yibetimasiñumi Dios. 27 “ ‘U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ado bajiro yiya’ yu̶ yisere cu̶dirã ñato” yigu̶ me, masare rujeoyumi Dios. Masare rujeocõari, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaru̶aroja”, yicũmasiñumi, “Quẽnaro ñato ĩna” yigu̶. 28 Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ado bajiro mu̶a yijama, quẽnaja. To bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnabeaja”, yirotigu̶ ñaja yu̶ —ĩnare yicu̶diyuju Jesús, fariseo masare.

Marcos 3

1 To yi vacu̶ne, Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjasuju Jesús. Ti viju̶ ñañuju sĩgũ̶, cojojacatu̶a ãmo ñujobecu̶. 2 Fariseo masa quẽne ñañujarã. “ ‘Jesús, rojose yimi’ u̶jarãre yigoti, yirorãsa” yirã, Jesúre ĩre ĩacodeyujarã ĩna. “Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ãni ãmo ñujobecu̶re ĩ masise rãca ĩ ñujorotijama, ‘Dios, Moisére ĩ roticũmasirere cu̶dibecu̶ yimi’ yigotiru̶arãja mani”, yitu̶oĩañujarã. 3 To bajiro ĩna yitu̶oĩarone, ado bajiro yiyuju Jesús, ãmo ñujobecu̶ju̶are: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña —ĩre yiyuju. 4 To bajiro ĩre yigajanogũ̶ne, fariseo masare ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju: —¿U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re quẽne, no bojagu̶ masu̶re quẽnaro mani yijama, quẽnabetojari? ¿Diseju̶are yiroti ñati? ¿Quẽnaseju̶are, rojoseju̶are yiroti ñati ti? ¿Rijaye cu̶tirãre catioreju̶are yiroti ñatique? To yiterã, ¿ĩnare sĩacõaroti ñatique? —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibesujarã ĩna. 5 To bajiri ĩre ĩna ajitesere ĩajũnisinigũ̶ ñaboarine, ĩnare ĩasu̶tiritigu̶ne, ãmo ñujobecu̶ju̶are ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Mu̶ ãmore ñujoya mu̶ —ĩre yiyuju. To ĩ yirone, ĩ ãmore ĩ ñujorone, quẽnaejacoasuju yuja. 6 To ĩ yisere ajicõari, budicoasujarã fariseo masa. Budiacõari, “U̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi Herodes” yirũgũriarã rãca ñagõrã vasujarã. “¿No bajiro yicõari, Jesúre sĩarotirãti mani?”, gãmerã yiñagõñujarã ĩna. 7 To ĩ yiro bero, ĩ buerimasa rãca vacoasuju Jesús u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tiraju̶ vana. To ĩna vato, Galilea sitana jãjarã Jesúre su̶yasujarã. 8 Gaje macariana quẽne, jãjarã masa, ĩaĩañamani Jesús ĩ yiñasere ajicõari, ĩ tu̶ju̶ ejayujarã. Ĩna ñañujarã: Judea sitana, Jerusalén macana, Idumea sitana, Jordán vãme cu̶tiya gajejacatu̶ana, Tiro macana, to yicõari, Sidón macana quẽne ñañujarã ĩna. 9 Jãjarã rijaye cu̶tirãre Jesús ĩ catiosere ajicõari, gãjerã bu̶to ĩre moaĩaru̶ayujarã ĩna, “To bajiro mani yijama, caticoanaja” yirã. To bajiro ĩna yitu̶oĩajare, “Rũ̶gõbibecõarãma” yigu̶ ñari, —Cũmua cu̶o yuya mu̶a —ĩ buerimasare ĩnare yiyuju Jesús. 11 Ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarã, Jesúre ĩacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucõari muquearãne, ado bajiro yiavasãñujarã ĩna: —Dios macu̶ne ñaja mu̶ —Jesúre ĩre yiavasãñujarã. 12 To bajiro ĩna yisere ajicõari, oca tutuase rãca ĩnare ñagõrotibesuju Jesús, vãtiare rotigu̶. 13 Cojorũ̶mu̶ buroju̶ majacõari, ĩ buerimasare ĩ bojarãre jirẽoñuju Jesús. To bajiri ĩ tu̶ju̶ ĩna ejarone, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre beseyuju. To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Yu̶ rãcane ñacõaru̶arãja mu̶a. To bajicõari, yu̶ ocare yu̶re goticudibosarã ñaru̶arãja mu̶a. 15 Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare, “Budiya” mu̶a yijama, budiru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús. 16 Ado bajiro vãme cu̶tirã ñañujarã ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ĩ beseriarã: Simón vãme cu̶tiboar'i Pedro vãme cu̶tigu̶. 17 To yicõari Zebedeo rĩa ñacama Santiago ĩ bedi Juan. Ĩna ju̶arãre Boanerges vãme yiyuju Jesús. Ti vãme, Bu̶jo rĩa yire ũni ñañuju. 18 Andrés, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás, Tadeo ñañujarã. Alfeo macu̶ Santiago, to yicõari, Simón vãme cu̶tigu̶, celote yere tu̶oĩaboar'i ñañuju. 19 Tu̶sagu̶ Judas Iscariote vãme cu̶tiyuju. Ĩ ñañuju Jesúre ĩsirocar'i. To bajiri ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã Jesús ĩ beseriarã. 20 Bero, viju̶ Jesúrãca tudiejayujarã ĩ buerimasa. To ĩna bajiro, jãjarã masa rẽjañujarã. To bajiri, bare bamasibeticõañujarã ĩna, Jesús mesa. 21 To bajiro ĩna bajiñase quetire ajicõari, “Mecu̶rimasu̶ ñacoacu̶ yigu̶mi”, Jesúre ĩre yiyujarã masa. To bajiro ĩre ĩna yisere ajicõari, ĩ yarã, ĩre jirã vasujarã ĩna. 22 Gãjerã Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasa Jerusalén maca vadiriarã ado bajiro Jesúre yiyujarã ĩna: —Ĩ u̶su̶ju̶ vãtia u̶ju̶ Beelzebú vãme cu̶tigu̶ sãñagũ̶ ñaami. To bajiri Beelzebú ĩ masise rãca vãtiare bureaami —yiyujarã ĩna. 23 To bajiro ĩna yise ñajare, ĩnare jiyuju Jesús. To yicõari, ĩ tu̶ju̶ ĩna ejaro, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Vãtia u̶ju̶, masa u̶su̶riju̶ ĩ yarãre sãjarotigu̶ ñaboarine, no yigu̶, “Ĩnare bureaya” yigu̶ ñabecu̶mi tia. 24 Cojo sitana rotirimasa ĩna gãmerã quẽajama, ĩna masune gãmerã sĩayayirã yirãma. 25 To bajirone bajiroja cojo vi ñarãre quẽne. 26 Tire bajirone bajiroja vãtiare quẽne. Vãtia ĩna gãmerã bureajama, “Masare rojose yitu̶jato mani” yirã yiborãma. To bajiro ti bajijare, “Beelzebú vãme cu̶tigu̶ ĩ masise rãca masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureaami” yu̶re mu̶a yiboase, riojo yirã me yaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 27 To bajiro ĩnare yigoticõari, quẽna gajeye gotimasiore queti ĩnare gotiyuju: —Sĩgũ̶, gãji guamu̶ ya vi sãjacõari, ĩre ĩ siabetijama, gajeyeũni ẽmamasibecu̶mi. Ĩre siacõari, ĩ gajeyeũnire ẽmamasigũ̶mi yuja. To bajirone bajiaja yu̶re quẽne. Vãtia u̶ju̶ ĩ rotiboasere ĩre yirotibeticõari, vãtiare yu̶ burease su̶orine, vãti ĩ rotiajeboariarãre ĩre ẽmagũ̶ yaja, “Yu̶ yarã ñato” yigu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 28 To bajiro ĩnare yigoticõari, quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Masa jediro rojose ĩna yijama, jediro rojose ĩna ñagõjaquẽne, su̶tiriticõari, Diore ĩna sẽnijama, rojose ĩna yisere masirioru̶cu̶mi. 29 To bajiboarine, Esp'iritu Santoju̶are rũ̶cu̶bu̶omena rojose ĩre ĩna yitud'ijama, tirema masiriobetiru̶cu̶mi. To bajiro ĩna yijama, to bajirone rojose ĩnare ñacõa ñarũgũru̶aroja —yiyuju Jesús. 30 Esp'iritu Santo ĩ masise rãca ĩ yiboajaquẽne, “Ĩ u̶su̶ju̶ vãti sãñagũ̶ ñari, bajigu̶mi” ĩre ĩna yise ñajare, to bajise ĩnare gotiyuju Jesús. 31 Jesús, masare ĩ gotimasio ñarone, ĩ tu̶ rujigãnirã ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Mu̶ jaco, mu̶ bederã rãca macajú̶ju̶ ejama, mu̶ rãca ñagõru̶arã —Jesúre ĩre yiyujarã. 33 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —¿Ñimo ñati yu̶ jacoma? ¿Ñimarã ñati yu̶ bederãma? —ĩnare yiyuju. 34 To yigu̶ne, ĩ tu̶ rujigãnirãre ĩacõari, —Mu̶a ñaja yu̶ bederãma, yu̶ jacore bajiro bajirãma. 35 No bojarã yu̶ jacu̶ õ vecagu̶ ĩ rotirore bajiro yirã, ĩna ñarãma yu̶ bederãre bajiro bajirãma, yu̶ jacore bajiro bajirãma —ĩnare yiyuju Jesús.

Marcos 4

1 Quẽna u̶tabu̶cu̶ra tu̶ ejacõari, masare gotimasioñuju Jesús. Masa jãjarãbu̶sa ĩna rẽjaquearo ĩacõari, cũmuaju̶ vasãjacõari, rujiyuju Jesús. Masaju̶ama, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ ñañujarã ĩna. 2 To bajicõari, cojo queti me tu̶oĩacõari, “Ado bajiro bajisere bajiro bajiaja” ĩnare yigotigu̶ ñari, ado bajise gotiyuju: 3 —Adi queti mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro ajiya mu̶a. Sĩgũ̶ oterimasu̶ veseju̶ ote ajere otegu̶ vacu̶mi. 4 Vese ejacõari, ote ajere ĩ reabaterone, gajeye maaju̶ vẽjaquearoja. To bajiri minia ejacõari, tire bareacõarãma ĩna. 5 Gajeyema, gũ̶ta joeju̶ reajeoroja. Tiju̶, mojoroaca sita ti ñajare, guaro ti judidaboajaquẽne, muiju, asisĩocõagũ̶mi. To bajicõari, oco manijare, sĩnireacoatoja ti. 7 Gajeyema, jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaquearoja. To bajicõari, ti judiboajaquẽne, jotaju̶a bu̶cu̶aveocoatoja ti. To bajiri rica cu̶tibetoja ti. 8 Gajeyema, sita quẽnaroju̶ vẽjaquearoja. To baji, judibu̶cu̶acõari, quẽnase ñacõari, jairo rica cu̶tiroja. Cojotõ, treinta ñaricari rica cu̶tiroja. Gajetõ, sesenta ñaricari, gajetõ, cien ñaricari rica cu̶tiroja. 9 Tire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 10 Tiju̶ bero, Jesús sĩgũ̶ne ĩ ñaro, ĩ buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã, gãjerã ĩre ajisu̶yarã rãca ĩ tu̶ rẽjacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã: —¿Gotimasiore queti yu̶are mu̶ gotise, no yire ũni ñati ti? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 11 To bajiro ĩna yisẽniĩajare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —“U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona, yu̶a ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” ĩna yimasibeticatire Dios su̶orine ajimasiaja mu̶ama. To bajiboarine gãjerãju̶ama, Dios ĩ bojabetijare, tire ajimasibeama. 12 To bajiri, gotimasiore queti rãca gotimasioaja yu̶, ado bajiro bajirã ĩna ñajare: Adi macaru̶cu̶roaye rĩrene tu̶oĩarã ñari, yu̶ yiĩosere ĩacõari, to yicõari, yu̶ gotisere ajicõari, “To bajiro manire yigotigu̶ yami”, manire yimasibeama. To bajiro bajirã ñari, rojose ĩna yisere tu̶oĩavasoacõari, “Yu̶are masirioya”, Diore yisẽnibeama. To bajiri yirẽto ecobosabetiru̶arãma ĩna —ĩnare yigotiyuju Jesús. 13 Bero, quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Oterimasu̶ ĩ bajire quetire mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajimasibetijama, gajeye yu̶ gotirotire quẽne ajimasimenaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 14 To yigu̶ne, ado bajiro ti quetire ĩnare gotirẽtobuyuju Jesús: —Oterimasu̶ma, yu̶ gotimasisere gotimasiocudirimasu̶re bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi. 15 Ote aje, maaju̶ vẽjaquearere, minia ĩna barere yu̶ yijama, “U̶ju̶ Dios quẽnaro ĩ yirona ĩna ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” yu̶ yigotimasiosere ĩna ajiboasere, vãtia u̶ju̶ ejacõari guaro ĩ masiriosere yigu̶ yibu̶ yu̶ —yiyuju. 16 —Gũ̶ta joeju̶ vẽjaqueacõari, guaro judibu̶cu̶aboarere, muiju ĩ asisĩorere yu̶ yijama, yu̶ yere ajicõari, quẽnaro variquẽnase rãca ajirã ñaboarine, yoaro mene tire ĩna quejerotire, to yicõari, yu̶ gotisere ajirã ĩna ñajare, gãjerã rojose ĩnare ĩna yijama, yoaro mene yu̶ ocare ĩna ajitu̶jarotire yigu̶ yibu̶. 18 Jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaqueacõari, judiboarere jotaju̶a ti bu̶cu̶aveorere yu̶ yijama, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, adi macaru̶cu̶ro ti bajiseju̶are tu̶oĩarejairã ñari, to yicõari, gajeyeũni bojatu̶oĩarã ñari, yu̶ yeju̶are ĩna tu̶oĩatu̶jacõari, yu̶ bojarore bajiro yimenare yigu̶ yibu̶ yu̶. 20 Sita quẽnaroju̶ vẽjaqueare judibu̶cu̶acõari, quẽnase rica cu̶tirere cojotõ treinta ñaricari, gajetõ sesenta ñaricari, gajetõ cien ñaricari rica cu̶tirere yu̶ yijama, yu̶ gotmasiosere ajimasicõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã yu̶ ocare ĩna gotimasiose su̶ori, gãjerã masa quẽne yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotire yigu̶ yibu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús. 21 Quẽna gaje queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩabusuoriare jẽocõari, sotu̶ne tiare mubu̶amenaja mani. Tiare jẽocõari, “Ñajediro ti vianare ũ̶ju̶busuato” yirã, vecaju̶ jeorãja mani. Tire bajiro bajiaja yu̶ gotimasiose. “Ajimasibeticõato masa” yigu̶ me, to bajise ĩnare gotiaja yu̶. “Quẽnaro riojo ajimasiato masa” yigu̶, gotirũgũaja. 22 Dios su̶orine masa ĩna ajimasibeticati jediro, quẽnaro ajimasiru̶arãma. 23 Tire, mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 24 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro ajitirũ̶nu̶ña mu̶a. Mu̶a ajitirũ̶nu̶rũtuatore bajirone “Bu̶tobu̶sa ajimasiato” yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi Dios. Rẽtobu̶saro mu̶are ĩ ejarẽmose ñajare, variquẽnaru̶arãja mu̶a. 25 To bajiri, no bojagu̶ Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Quẽnarobu̶sa ajimasiato” yigu̶, ĩ masisere cõaru̶cu̶mi Dios. Gãjirema, ĩre ajigu̶ ñaboarine, ĩre ĩ ajitirũ̶nu̶betijare, Dios ĩ rotise su̶orine ĩ ajimasiboasere masiriticõaru̶cu̶mi ĩ. To bajiri Diore masibetimasucõaru̶cu̶mi —ĩnare yiyuju Jesús. 26 Quẽna ado bajiro masare gotimasioñuju Jesús: —No bojarã, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirãma, yu̶ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶ñarã rĩne, ĩ su̶orine bu̶tobu̶sa ĩre bajiro quẽnaro yirã ñarũtuaru̶arãma. To bajiro ĩna bajijama, ote aje ti judibu̶cu̶atore bajiro bajiama. Oterimasu̶ otegu̶mi. 27 Otecõari, tocãrãca ñamiri, ũ̶mu̶ari quẽne, ĩ cãnijaquẽne, ĩ cãnibetijaquẽne, no yibetoja ĩ otere. Ĩ codetirũ̶nu̶cõa ñabetiboajaquẽne, ti masurione judicõari, bu̶cu̶atoja. Ti bu̶cu̶amu̶jasere, “Ado bajiro bu̶cu̶atu̶saju̶ ti” yimasibetiboajaquẽne, bu̶cu̶amu̶jacoatoja ti. 28 Ĩ otere ti masurione judiroja ti. Rĩjoro rujasaviaca judisu̶oroja. Bero, bu̶cu̶amu̶jacõari jũ cu̶tiroja. To bajicõari rica cu̶tiroja. 29 Ti bu̶cu̶aro ĩacõari, juagu̶mi —ĩnare yiyuju Jesús. 30 Quẽna ado bajiro gotiyuju Jesús: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirũ̶nu̶jama, mu̶are yu̶ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cu̶tisere tu̶oĩavasoacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri quẽnaro ñamu̶jarũ̶gũ̶cõari, quẽnaro ajimasimu̶jarũ̶gũ̶jama, ado bajiro bajiru̶aroja: 31 Sĩgũ̶ ĩ ya veseju̶re mostaza ajea otegu̶mi. Gajeye ote aje rẽtoro ru̶jaricaca ñaroja ti, mostaza ajeaca. 32 To bajiri ĩ oterica mojoricaca ñaboarine, ti judibu̶cu̶acoajama, ote yucú̶ri rẽtobu̶saricu̶ jairicu̶ ñaroja tiu̶. Jairicu̶ ti ñajare, tiu̶ ru̶ju̶riju̶ minia ĩna ria cu̶tirotiju̶rire quẽnorãma ĩna —yigotimasioñuju Jesús. 33 Gotimasiore queti rãca rĩne ĩnare gotimasiorũgũñuju Jesús, “Ĩna ajimasiro cõro ajimasiato” yigu̶. To bajiro yicõari, ĩ buerimasa rĩne ĩna ñaro, quẽnaro ĩnare gotirẽtobujeocõañuju. 35 Tirũ̶mu̶ muiju ĩ rocasãro, ĩ buerimasare ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Gajejacatu̶aju̶ jẽajaro mani —ĩnare yiyuju Jesús. 36 To bajiri jãjarã masa Jesúre ajirã ejarãre, ĩ sãñaricũmuaju̶ne ĩ buerimasa rãca ĩnare jẽaveocoasujarã. To bajiri, gaje cũmuariana quẽne, ĩnare jẽasu̶yasujarã. 37 To ĩna jẽatone, bu̶to mino vasuju. To bajicõari, bu̶to sabeyuju. Ti saberone, cũmua sagueca yiro, rujacoaru̶ayuju. 38 To ti bajiboajaquẽne, ru̶joa tutuoriaju̶ rãca ĩ ru̶joare tutuocõari, cãnisãñañuju Jesús, cũmua gu̶deju̶. Ĩ cãniro ĩacõari, ĩre yujioyujarã ĩna: —Yu̶a u̶ju̶, ¡rujareana yaja mani! ¿“To bajiro ti bajijama, quẽnacõaroja”, yati mu̶? —ĩre yiyujarã ĩna. 39 To bajiro ĩna yirone, —¿No yirã bu̶to güiati mu̶a? “Rojose mani tãmu̶oboajaquẽne, manire yirẽtobosaru̶cu̶mi”, yu̶re yitu̶oĩabeaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. To yigajanocõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —¡Mino tu̶jaya! ¡Sabese quẽne tu̶jaya mu̶a! —yiyuju Jesús. To ĩ yirone, tu̶jacoasuju mino. Sabese quẽne, sabebesuju yuja. 41 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, bu̶to güicõa ñañujarã ĩna. To bajiri, ado bajiro gãmerã sẽniĩañujarã: —¿Ñimu̶ ũgũ̶ masu̶ ñati ãni? Minore, to yicõari, sabesere ĩ tu̶jarotijama, ĩre ajiaja —gãmerã yiyujarã Jesús buerimasa.

Marcos 5

1 U̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ Gerasa vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ ejayujarã. 2 To ĩna ejarone, masa rijariarãre ĩna yujereariaviju̶re sĩgũ̶ ũ̶mu̶ budiayuju, Jesúre ĩagu̶agu̶. Ti viju̶ ñañuju ĩ ñaro. Vãti sãñagũ̶ ñañuju. To bajiri no yimasiñamagũ̶ ñañuju. Cojoji me cõmemane ĩ gu̶bori sotorire, ĩ ãmorire quẽne siaboayujarã. To ĩna yiboajaquẽne, tũ̶asure reacõarũgũñuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, ũ̶mu̶a, ñamirire quẽne gũ̶tayucu̶ joeju̶ vacudirũgũñuju. To bajicõari, masa yujereariaviju̶re ñacõari, avasãmecu̶cudirũgũñuju. To bajiro bajicudica yigu̶, gũ̶tariju̶ quediroca vacudirũgũñuju. 6 To bajiro bajiñar'i, sõju̶ne Jesúre ĩabu̶jacõari, ũmarojayuju. Jesús tu̶ju̶ ejacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuyuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. 7 To bajiro ĩ yiejasere ĩacõari, ado bajiro ĩ u̶su̶ju̶re sãñagũ̶ju̶are vãtire yiyuju Jesús: —Ãni masu̶ ĩ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶ budiya mu̶ —ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yijare, —Jesús, masirẽtogũ̶, Dios macu̶ ñaja mu̶. ¿No yigu̶ yu̶a tu̶ vadiati mu̶? “Yu̶re gõjanabiobesa”, mu̶re yisẽniaja yu̶. Dios ĩ ĩaro rĩjoroju̶a, “Rojose mu̶ yise vaja, rojose mu̶re yibeaja yu̶”, yu̶re yiya —Jesúre yisẽniñuju vãti. 9 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —¿Ñimu̶ vãme cu̶tiati mu̶? —ĩre yiyuju. To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju vãti: —Legión vãme cu̶tiaja, jãjarã ñarã ñari —ĩre yicu̶diyuju. 10 To bajiri ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã: —Gaje sitaju̶ ĩnare cõabesa mu̶ —Jesúre yiyujarã. 11 Buroju̶ jãjarã ecariarã yesea macabañañujarã. 12 Ĩnare ĩacõari, ado bajiro Jesúre yisẽniñujarã ĩna: —Yu̶are mu̶ bureajama, õa yeseaju̶are yu̶are sãjarotiya —ĩre yisẽniñujarã ĩna. 13 To bajiro ĩna yijare, —Mu̶are varotiaja yu̶ —vãtiare ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, masu̶ u̶su̶ju̶re sãñaboariarã budicoasujarã yuja, ecariarã yesea, dos mil cõro ñarãju̶are sãjaroana. Ĩna sãjarone, buro ũmaroja vacõari, u̶tabu̶cu̶raju̶ rearoderujacõa tu̶jasujarã. 14 Yeseare coderimasa, to bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ũmacoasujarã, ĩna ya macaju̶ vana. Toju̶ ejacõari, ti macanare, to yicõari, ti maca tu̶ ñarimacarianare quẽne tire gotibatoyujarã. To bajiro ĩna yigotisere ajicõari, Jesúre ĩarã vasujarã ĩna, ti macana jediro. 15 Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, vãtia sãñaboar'ire ĩañujarã ĩna. Sudi sãñacõari, Jesús tu̶ rujiyuju. Ĩna bajirore bajiro bajigu̶ ñañuju ĩ yuja. Vãtia ĩna sãñajama, tu̶oĩamasibecu̶ ñañuju maji. Quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñañuju yuja. To bajiro ĩ yimasisere ĩacõari, Jesúre bu̶to güiyujarã ĩna. 16 Vãtia sãñaboar'i ĩ bajisere, to yicõari, yesea ĩna bajirere ĩariarã, gãjerãre gotiyujarã. 17 To bajiri Jesúre bu̶to güirã ñari, —Vacoasa. Ado mu̶ ñasere bojabeaja —ĩre yiyujarã ĩna. 18 To ĩna yijare, tudiacu̶, cũmuaju̶ vasãjañuju Jesús. To ĩ bajirone, ado bajiro ĩre yiboayuju vãtia sãñaboar'i: —Mu̶ rãca bu̶to varu̶aja yu̶ quẽne —ĩre yiboayuju. 19 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —“Yu̶ rãca vadibesa. Mu̶ ya viju̶ tudiasa. Dios yu̶re ĩ ĩamaijare, ĩ masise rãca yu̶ u̶su̶ju̶ sãñarãre vãtiare bureami Jesús”, mu̶ yarãre ĩnare yigotiba —ĩre yicu̶diyuju Jesús, vãtia sãñaboar'ire. 20 To bajiro ĩ yijare, ĩ yarã tu̶ju̶ tudicoasuju ĩ. Tudiejacõari, Decápolis vãme cu̶ti sita ñarimacarianare, Jesús ĩ yirere goticudiyuju. To bajiro ĩ yigotisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna masa, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari. 21 Jesús, tudijẽacoasuju quẽna, gajejacatu̶aju̶. U̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ĩ ñaro jãjarã masa rẽjañujarã. 22 To bajirone, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ quẽne ejayuju, Jairo vãme cu̶tigu̶. Jesúre ĩacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuyuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. 23 To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Yu̶ maco bajirocaco yimo. So tu̶ ejacõari, sore mu̶ moaĩajama, caticoaru̶ocomo —Jesúre ĩre yiyuju. 24 To bajiro Jairo ĩ yisere ajicõari, ĩre su̶yasuju Jesús. Jãjarã masa ĩre su̶yacõari, no bajiro yi vamasiña manoju̶ vasujarã ĩna. 25 To bajiro ĩna bajiro vatoaju̶re sĩgõ, gãmorõmi cu̶tigo ñañuju so. Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituari cũ̶mari gãmogõre bajiro bajicõarũ̶mu̶ri cu̶tirũgũñuju so. 26 Jãjarã u̶co yirimasa sore ĩna u̶co yire vaja, vaja yigo, gãjoa so cu̶oboarere ĩnare ĩsijeocõañuju. To bajiro ĩnare so yiboajaquẽne, bu̶tobu̶sa bajiyuju so. 27 To bajiri gãjerãre Jesús ĩ catiore queti ajirio ñari, jãjarã masa vatoaju̶ Jesúre su̶yasuju so. “Jesús sudiro moaĩaru̶aja yu̶. Ti rĩne bojaja yu̶. To bajiro yu̶ yijama, quẽnaejacoaru̶ocoja yu̶”, yiyuju so. To bajiro yirio ñari, Jesús su̶yaroju̶a ejarũ̶gũ̶cõari, ĩ sudirore moaĩañuju. 29 So moaĩarirĩmarone, gãmogõre bajiro so bajiñaboare tu̶jasuju. To bajiri, “Quẽnaejacoaju̶ yu̶”, yimasiñuju so yuja. 30 So moaĩarone, “Yu̶ masise su̶orine quẽnaejacoajamo”, yimasicõañuju Jesús. To bajiri ju̶darũ̶gũ̶cõari, ado bajiro masare sẽniĩañuju ĩ: —¿Ñimu̶ yu̶ sudirore moaĩari? —ĩnare yisẽniĩañuju. 31 To ĩ yirone, ĩ buerimasa ado bajiro yiyujarã ĩna: —¿No yigu̶, “Ñimu̶ yu̶re moaĩati”, yati mu̶? Mu̶ tu̶ju̶ jãjarã ñaja yu̶a, mu̶re moaĩarã —ĩre yiyujarã ĩna. 32 To ĩna yiboajaquẽne, ĩre moaĩagũ̶re ĩamacañuju Jesús. 33 “Ĩre moaĩagõne, quẽnaejacoaju̶ yu̶” yimasigõ ñari, nanagõne, Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, gu̶somuniari tuetuyuju so. To yicõari, ñajediro so bajirere Jesúre gotiyuju. 34 To so yirone, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Yu̶ maigõ, “Ĩ sudi gajare yu̶ moaĩajama, ĩ masise su̶orine quẽnaejacoaru̶ocoja yu̶” yitu̶oĩagõ ñari, quẽnaejacoaju̶ mu̶. To bajiri, “Quẽnaejacoaju̶”, yitu̶oĩa variquẽna vasa mu̶ —sore yiyuju Jesús. 35 To bajiro sore ĩ yiñarone, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ Jairo vãme cu̶tigu̶ ya viana ejayujarã. Ejacõari, ado bajiro Jairore gotiyujarã: —Mu̶ maco bajirocacoamo. No yirã gotimasiorimasu̶ ĩ vasere bojamenaja mani yuja —Jairore yiyujarã ĩna. 36 To ĩna yiboajaquẽne, —Tu̶oĩasu̶tiritibesa mu̶. Yu̶ masiseju̶are tu̶oĩacõa ñaña —ĩre yiyuju Jesús. 37 To yicõari, gãjerãre su̶yarotibesuju Jesús yuja. Pedro, Santiago, ĩ bedi Juan, ĩna idiarãrene su̶yarotiyuju. 38 To yi, vanane, Jairo ya viju̶ ejayujarã. Toju̶ ejana, ĩna ĩajama, ĩ maco so bajirocacoajare, bu̶to otiñañujarã ĩna, ti vi ejariarã. 39 Ĩna otiñariviju̶re sãjaejacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju: —¿No yirã otiati mu̶a? “Bajirocacoajamo” mu̶a yiboago, bajirocabecomo. Cãnigõ yigomo —ĩnare yiyuju Jesús. 40 To ĩ yisere ajicõari, ĩre ajayujarã ĩna, “Bajirocacoasumo” yimasirã ñari. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ĩnare budirotiyuju Jesús. Ĩnare budiroticõari, bajirocario jacu̶are, to yicõari, ĩre su̶yarãre quẽne, ũmato jãjasuju Jesús, bajirocario so ñarisõaju̶. 41 Ĩnare ũmato jãjacõari, so ãmore ñiañuju Jesús. To yigu̶ne, ado bajiro sore yiyuju: —Talita cumi —sore yiyuju. (“ ‘Daquego, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña’ mu̶re yaja yu̶” yire ũni ñañuju.) 42 To ĩ yirirĩmarone, quẽna tudicaticõari, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ vasuju so yuja. Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituari cũ̶mari tu̶saco ñañuju so. So tudicatisere ĩacõari, no yimasibesujarã masa, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. 43 Sore catiocõari, —Sore ĩ catiosere gãjerãre gotibetimasucõama —ĩnare yiyuju Jesús. To yicõari, —Bare sore ecaya mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.

Marcos 6

1 To bajiri Capernaum macanare ĩnare gotimasio gajanocõari, ĩ buerimasare ũmato vacoasuju Jesús, ĩ ya macaju̶, Nazaret vãme cu̶ti macaju̶. 2 Toju̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñarone Dios ocare ĩna bueriviju̶re sãjaejacõari, masare gotimasio ñañuju Jesús. Quẽnaro ĩ gotimasiosere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna: —¿No bajicõari, to bajise gotimasiomasiati ĩ? ¿No bajiro yicõari, ĩaĩañamanire yati? —Jesúre yiyujarã ĩna, ĩ ya macana. 3 Gajeye ado bajiro yiyujarã ĩna: —¿Adi macagu̶ yucú̶ moarimasu̶ me ñatique ĩma? ¿Mar'ia macu̶ me ñatique? ¿Santiago, José, Judas, Simón mesa gagu̶ me ñatique ĩ? To yicõari, mani vatoaju̶ ñarã, ¿ĩ bederã rõmiri me ñatique ĩna? —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna, ĩ ya macana. To bajiri, “Ñamasugũ̶ me ñaami. Mani ya macagu̶, mani masigũ̶ ñaami” yirã ñari, ĩre ajitirũ̶nu̶besujarã ĩna. 4 To ĩna yirone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Diore gotirẽtobosarimasu̶ gajeroju̶ Dios ocare ĩ gotimasiocudijama, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶orãma. To bajiboarine, ĩ ya macanare, ĩ ya vianare quẽne, Dios ocare ĩ gotimasiojama, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶omenama —ĩnare yiyuju Jesús. 5 To bajiri ĩ ya macana, ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶betijare, ĩaĩañamani yiĩomasibesuju ĩ. Mojoroaca ñañujarã ĩ ãmo ñujeocõari ĩ catioriarã. 6 Ĩ yarã ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶betire ĩacõari, no yimasibesuju Jesús, ĩnare bajiro tu̶oĩarãre ĩabetirũgũr'i ñari. To bajiri, gaje macariju̶ vasuju, masare gotimasiocudigu̶ vacu̶. 7 Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ĩ buerãre jirẽoñuju Jesús. Ĩnare jirẽocõari, tocãrãca macarire ju̶arãri cõañuju. Ĩnare cõagũ̶ne, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare, ĩna bureamasirotire ĩnare u̶joyuju ĩ. 8 To yicõari ado bajiro ĩnare yiyuju: —Mu̶a bare sãriajoari, gãjoare quẽne juaábesa. No bojase mu̶a cu̶ose juaábesa. Tueriayucú̶ri rĩne juaása. 9 Gu̶bo sudi mu̶a sãñasene sãñacõari, sudi mu̶a sãñasene sãñacõari, vasa —ĩnare yiyuju Jesús. 10 Gajeye ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Tocãrãca macare mu̶a ejajama, mu̶a ejasu̶orivine cãnima. Ti vine ñacõari, ti macanare ĩnare gotimasio ñama maji, gajeroju̶ mu̶a varoto rĩjoro. 11 Mu̶a ejarimacana quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmibetijama, to yicõari, mu̶a gotisere ĩna ajiru̶abetijaquẽne, ti macaju̶re ñabeja. Mu̶are ĩna ajiru̶abetijare, mu̶a gu̶bo sudi tuyasere sitare varerea, vacoaja. To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnaro yu̶are bocaãmibeticõari, yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yirã, yiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 12 To bajiro ĩ yijare, “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya” ĩnare yigotimasiocudirã vasujarã. 13 Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureayujarã ĩna. Jãjarã rijaye cu̶tirãre quẽne, u̶ye yuejeoyujarã ĩna. To ĩna yijare, quẽnaejacoasujarã ĩna. 14 Jesús ĩ bajiñasere, ajijedicõañujarã Galilea vãme cu̶ti sitana. To yicõari, ĩna u̶ju̶ Herodes quẽne ajiyuju, ado bajiro ĩna yisere: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ne sĩaecoboarine, tudicaticoarimi. To bajiri ĩaĩañamani yiĩoñagũ̶mi —yiyujarã ĩna, Jesúre. 15 Gãjerãma, ado bajiro yiyujarã: —Diore gotirẽtobosarimasu̶ El'ias ñamasir'i ñagũ̶mi quẽna —yiyujarã. Gãjerãju̶ama, ado bajiro yiyujarã: —Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñamasir'ire bajiro bajigu̶ ñaami —yiyujarã. 16 Herodes quẽne, ado bajiro yiyuju: —Juan ñagũ̶mi quẽna. Ĩ ru̶joare ĩre jatarocaroticõacaju̶ yu̶. To bajiro yu̶ yirotiboajaquẽne, quẽna tudicaticoarimi —yiyuju Herodes. 17 Juan ĩ sĩaecoroto rĩjoro ado bajiro bajire ti ñajare, to bajiro tu̶oĩañuju Herodes: Ĩ bedi Felipe manajore Herod'ias vãme cu̶tigore ẽmacõari, manajo cu̶tiyuju Herodes. To bajiro ĩ yire ñajare, ado bajiro ĩre gotirũgũñuju Juan: —Herod'iare mu̶ manajo cu̶tise quẽnabeaja. Dios ĩ rotimasirere ajibeaja mu̶ —ĩre yirũgũboayuju Juan. 19 To bajiro ĩ yigotisere ajitego ñari, ĩre sĩarotiru̶aboayuju Herod'ias. To bajiro so yitu̶oĩaboajaquẽne, “Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yigu̶ ñaami Juan” yigu̶, ĩ gotisere ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñari, Herod'ias, Juanre so sĩaru̶aboasere matayuju Herodes. Juan ĩre ĩ gotisere quẽnaro ajivariquẽnagũ̶ ñaboarine, “To bajiro yiru̶cu̶ja yu̶”, yimasibesuju Herodes. 21 To bajiñarũgũboa, cojorũ̶mu̶, “Ado bajiro yu̶ yijama, yu̶re matamasibecu̶mi”, yitu̶oĩañuju Herod'ias yuja. Tirũ̶mu̶, Herodes ĩ ruyuariarũ̶mu̶ ñañuju ti. To bajiri ĩre moabosarimasa u̶jarãre, surara u̶jarãre, toana Galilea sitana ñamasuri masare quẽne jirẽoñuju ĩ, “Boserũ̶mu̶ yito” yigu̶. 22 To yicõari, ĩna rẽjaro bero, Herod'ias maco, ĩna ĩaro rĩjoroju̶are basaĩoñuju. So basasere ĩacõari, variquẽnañuju Herodes, ĩ jicõariarã quẽne. To bajiri, ado bajiro sore gotiyuju Herodes: —No bojase mu̶ sẽnijama, mu̶re ĩsiru̶cu̶ja —sore yiyuju. 23 To yicõari, ado bajiro sore gotirẽmoñuju: —Riojo mu̶re gotiaja. Tu̶oĩavasoabetiru̶cu̶ja. Yu̶ cu̶ose, “Gu̶dareco bojaja” mu̶ yisẽniboajaquẽne, mu̶re ĩsicõaru̶cu̶ja —Herod'ias macore yiyuju Herodes. 24 To ĩ yisere ajicõari, so jacore sẽniĩagõ vasuju so, “¿Ñiere ĩre sẽnigõti yu̶?” yigo. To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yi ocasãñuju so jaco: —“Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ru̶joare bojaja”, ĩre yiya —so macore yicu̶diyuju Herod'ias. 25 To so yijare, guaro Herodes tu̶ju̶ vacõari, ado bajiro ĩre gotiyuju: —Yucu̶acane Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ru̶joare bare jeobariabaja joeju̶ jeocõari, yu̶re ĩsigũ̶ vayá —ĩre yiyuju so. 26 To bajiro so yisere ajicõari, bu̶to su̶tiritiyuju Herodes. To bajiboarine, ĩ jicõariarã ĩna ajiro rĩjoroju̶a, “Riojo mu̶re gotiaja yu̶. No bojase mu̶ sẽnijama, mu̶re ĩsiru̶cu̶ja” ĩ yicõare ñajare, so sẽnirore bajirone yiyuju. 27 To bajiri Juanre sĩaru̶abetiboarine, —Juan ru̶joare jatacõari, ãmiaya —yiroticõañuju, ĩ surarare. To ĩ yijare, tubiberiaviju̶ vacõari, Juan ru̶joare jatayuju surara. 28 To yicõari, bare jeobariabaja joeju̶ jeocõari, Herod'ias macore ĩsiñuju. To yicõari, soju̶a, jacore ĩsirẽtoñuju so yuja. 29 Ti queti ajicõari, Herodes tu̶ju̶ ejayujarã, Juan buerimasa. Ejacõari, ĩ ruju̶ri ñaboarere ãmivacõari, yujeyujarã. 30 Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ĩ buerimasa, ĩ goticudiroticõariarã, tudiejacõari, Jesúrãca rẽjañujarã. Ĩ rãca rẽjacõari, ĩna goticudirere, to yicõari, jediro ĩna yicudirere quẽne gotijeocõañujarã. 31 Gãjerã ĩna vato ũnone, gãjerã ejavasoacõarũgũñujarã masa. To ĩna bajicõa ñajare, Jesús, ĩ buerimasa quẽne, u̶su̶sãja, bare ba, yimasibesujarã. To bajiri, ado bajiro ĩ buerimasare yiyuju: —Ita. Õju̶, masa ĩna manibu̶saroju̶ vajaro mani. Toju̶ u̶su̶sãjaru̶arãja —ĩnare yiyuju. 32 To ĩ yijare, cũmua vasãja vacoasujarã ĩna, masa ĩna manibu̶saroju̶ vana. 33 To bajiro ĩna yi vaboajaquẽne, ti macariana jãjarã masa, Jesús ĩ buerimasa rãca ĩ vasere ĩamasicõari, ũmacoasujarã ĩna, Jesús ĩ ejarotiju̶re vana. 34 To bajiri Jesúju̶a, majaejacõari, jãjarã masa ejacõari ñarãre ĩnare ĩañuju. Ĩ ĩajama, ovejare coderimasu̶ ĩnare ĩ codebetore bajiro bajiyujarã ĩna. To bajiri ĩnare ĩamaiñuju. Ĩnare ĩamaigũ̶ ñari, cojo vãme me ĩnare gotimasioñuju. 35 To ĩ yirone, rãioroto rĩjoro, Jesús buerimasa, ĩ tu̶ ejacõari, ado bajiro yiyujarã: —Jẽre rãioato yaja. Masa manoju̶ ñaja. 36 To bajiri ĩnare varotiya mu̶, “Masa cu̶toju̶ bare vaja yibarã vajaro” yirã —ĩre yiboayujarã ĩna. 37 To ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Mu̶ane ĩnare bare ecaya —ĩnare yiyuju ĩ. To ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Doscientos gãjoatiiri rãca vaja yiroti ñaboaroja manire, pan ĩna baroti vaja yirã —Jesúre yicu̶diyujarã. 38 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —“¿Nocãrãca pan cu̶oati mu̶a?”, yisẽniĩacudiya maji —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiri sẽniĩabu̶jacõari, ĩre gotiyujarã: —Cojomo cõro pan, ju̶arã vai cu̶oaja yu̶a —ĩre yiyujarã. 39 To ĩna yirone, —Masare tatũcuroju̶ rujatubuari rujirotiya —ĩnare yiyuju Jesús. 40 To ĩ yise ñajare, rujatubuari rujibateyujarã ĩna. Cojoju̶ri cien ñarirãcu̶, to yicõari, cincuenta ñarirãcu̶ rujibateyujarã. 41 To bajiro ĩnare rujiroticõari bero, cojomo cõro ñaricari pan, to yicõari, ju̶arã vai ñarãre juacõari, õ vecaju̶a ĩamu̶ocõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yiyuju. To yicõari bero, panre iguesurebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju, “Rujirãre ĩsibatoya” yigu̶. Ju̶arã vaire quẽne iguesurebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju, “Rujirãre ĩsibatoya” yigu̶. 42 Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano quẽnaro bau̶su̶cu̶tijedicõañujarã. 43 Ĩna bagajanoro bero, ĩna baru̶asere, ĩ buerimasa ĩna juarẽojama, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yayuju. 44 Tire bariarã, cinco mil ũ̶mu̶a ñañujarã. 45 Masa ĩna baru̶asere ĩ buerimasa ĩna juarẽogajanorone, cũmuaju̶ ĩnare vasãjarotiyuju Jesús: —Betsaida vãme cu̶ti macaju̶ yu̶re jẽadiyuya. Maji masare vare gotigu̶ yaja yu̶ —yiyuju Jesús. 46 Ĩnare vare gotigajano, buroju̶ majacoasuju, toju̶ Diore sẽniru̶. 47 Ti rãioato bero, u̶tabu̶cu̶ra jẽana, tira gu̶dareco tu̶sasujarã, Jesús buerimasa. Jesúju̶ama, sĩgũ̶ne ñacõañuju ĩ maji. 48 To bajicõari, ĩ buerimasare ĩacõañuju. To ĩna tu̶satone, bu̶to mino vasuju. To bajiri jẽatĩmabesujarã ĩna. To ĩna bajiñarone, busurocaroarijau̶ ĩna tu̶ju̶ oco joene vayuju Jesús. To bajivagu̶, ĩnare rẽtocoarocu̶re bajiro vayuju. 49 Oco joeju̶ ĩ vadire ĩarãne, u̶cacoasujarã ĩna. “¡Bajirocar'i vãti ñaami!”, yiavasãñujarã. To ĩna yiboajaquẽne, —Güibesa. Variquẽnaña mu̶a. Yu̶ne ñaja —ĩnare yiyuju Jesús. 51 To yigu̶ne, ĩna vaticũmuaju̶ vasãjacõañuju Jesús. Ĩ vasãjarone, mino vatu̶jacoasuju yuja. To bajiro ti bajisere ĩacõari, no yimasibesujarã ĩ buerimasa, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. 52 To bajiro ĩna bajijama, cinco mil ũ̶mu̶are Jesús ĩ ecarere ĩariarã ñaboarine, “Ĩaĩañamanire yimasijeogu̶ ñaami” ĩre yimasimena ñari, to bajiro bajiyujarã. 53 To baji, jẽanane, Genesaret vãme cu̶ti sitaju̶ jẽaejayujarã ĩna. Toju̶ cũmuare siatujoyujarã. 54 Cũmuare siagajano, ĩna majatone, Jesúre ĩamasicõañujarã ti macana, tiju̶ana. 55 To bajiri masa jedirore gotibatorã ũmacoasujarã ĩna. Tire ajirã ñari, ti macariana rijaye cu̶tirãre Jesús tu̶ju̶ juaejayujarã ĩna. 56 Ĩ vacudiri macari cõrone mojorimacaju̶ ĩ vajaquẽne, jairimacaju̶re ĩ vajaquẽne, masa ĩna rẽjarũgũrijau̶rire ĩ vajaquẽne, to yicõari, Jesús ĩ varoti maariju̶re quẽne, rijaye cu̶tirãre juaejocũñujarã. To yicõari, —Mu̶ sudi gajare ĩnare moaĩarotire bojaja yu̶a. To bajiro ĩna yijama, caticoaru̶arãma —ĩre yiyujarã rijaye cu̶tirãre juaejariarã. To bajiri, ĩre moaĩariarãma, caticoasujarã.

Marcos 7

1 Fariseo masa, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ejayujarã ĩna, Jesús tu̶ju̶. Jerusalénju̶ vadiriarã ñañujarã. 2 Jesús tu̶ ejacõari, ĩ buerimasa sĩgũ̶ri, ĩna baroto rĩjoro, ĩna ñicu̶a ĩna ãmorire ĩna coemasiriarore bajiro ĩna coebetire ĩañujarã ĩna. 3 Jud'io masa ñajediro, ĩna ñicu̶a ye quẽnaro ajirũ̶cu̶bu̶orã ñañujarã ĩna. To bajirã ñari, ĩna ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro ãmori coecõari rĩne, bayujarã ĩna. Masa, bare vaja yirã ĩna rẽjaroju̶ vaja yirã variarã, tudiejacõari, ĩna ñicu̶a ĩna ãmorire ĩna coemasiriarore bajiro yirã, ĩna ãmorire coecõasu̶ori rĩne, barũgũñujarã ĩna. To yicõari, idiriabajari, oco cũria sotu̶ri, no bojase sotu̶ri quẽne coeyujarã. Bare barã rujiriaju̶rire quẽne to bajiro yiyujarã ĩna, jud'io masa. 5 Tire bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶orã ñari, fariseo masa, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩna: —¿No yirã mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro yibeati mu̶ buerimasa? Ĩna baroto rĩjoro, mani ñicu̶a ĩna ãmori coemasiriarore bajiro coebeama —ĩre yiyujarã ĩna, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. 6 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —“Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, rojorã ñaja mu̶a. Diore gotirẽtobosarimasu̶, Isa'ias ñamasir'i, mu̶a bajirotire quẽnaro tu̶oĩacõari, ado bajiro ucamasiñuju: “Ĩna oca masune yirã, quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oama ĩna. To bajiro yirã ñaboarine, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩabeama. 7 Yu̶ yere buecõari, ĩna masu ĩna tu̶oĩasere gotimasioama. Tirene, ‘Dios ĩ rotise ñaja’ yiboama. To bajiri yu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶oboase vaja, ñie vaja bu̶jamenama ĩna”, yiucamasiñuju Isa'ias, Diore gotirẽtobosagu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús. 8 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Dios ĩ rotiseju̶are ajitirũ̶nu̶menane, mani ñicu̶a ocaju̶are quẽnaro ajitirũ̶nu̶aja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 9 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Mani ñicu̶a yeju̶are ajirũ̶cu̶bu̶orã, Dios ĩ rotimasireju̶are cu̶dibeaja mu̶a. 10 Dios ĩ roticũmasirere Moisés ĩ ucamasire ado bajiro gotiaja: “Mu̶ jacu̶re, mu̶ jacore quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oya”. To yicõari, gaje vãme ado bajiro yaja: “No bojagu̶ ĩ jacu̶re, ĩ jacore, ‘Rojose tãmu̶ou̶caru̶arãja mu̶a’ ĩnare ĩ yijama, ĩre sĩaroti ñaja”, yigotiaja Moisére Dios ĩ roticũmasire. 11 Mu̶aju̶ama, ado bajiroju̶a rotiaja mu̶a: “Ĩ ye rãca ĩ jacu̶are ĩ ejarẽmobetijama, quẽnacõaja. ‘Yu̶ gajeyeũni, yu̶ cu̶ose Diore yu̶ ĩsiroti rĩne ñaja. To bajiri mu̶are ejarẽmomasibeaja yu̶’ yicõari, ĩ jacu̶are ĩ ejarẽmobetijama, quẽnacõaja”, yirotiaja mu̶a. 13 To yicõari, gajeye jairo ti ũnire bajiro mu̶a yirotise ñaja. To bajiro yirotirã, “Dios manire ĩ roticũmasirere cu̶dibeticõato” yirãre bajiro yaja mu̶a. To yicõari, “Mani ñicu̶a ĩna rotimasireju̶are ñamasuse ñaja” mu̶a yitu̶oĩajama, “Ñie vaja maja Dios ĩ rotimasire” yirã yaja mu̶a —fariseo masare, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare yiyuju Jesús. 14 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, masare jirẽocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Ñajediro quẽnaro ajiya, yu̶ gotimasiosere. Tire ajicõari, “To bajiro manire yigotigu̶ yami”, yiajimasiña mu̶a: Mani ñicu̶a, “Mani basãse su̶orine ñaja Dios ĩ ĩavariquẽnabeti, ĩre mani yirũ̶cu̶bu̶ose ĩ bojabeti”, yitu̶oĩamasiboayuma. To bajiro me bajiaja. Rojose tu̶oĩacõari, mu̶a ñagõse su̶orine bajiaja, Dios ĩ ĩavariquẽnabeti, ĩre mu̶a yirũ̶cu̶bu̶osere ĩ bojabetima —masare yiyuju Jesús. 17 To bajiro ĩnare yigotigajano, masa jãjarã vatoaju̶ ñar'i, vacoasuju Jesús, ĩ buerimasa rãca. Viju̶ sãjaejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩ buerimasa: —Jẽju̶ mu̶ gotimasiosere quẽnaro yu̶are gotirẽtobuya —Jesúre yiyujarã ĩna. 18 To ĩna yisere ajicõari, —¿Ajimasibeati mu̶a quẽne? —yiyuju ĩ. —Mu̶a basãse mu̶a gu̶dajoaju̶ vatoja ti. Tiju̶ bero, rẽtobudiroja ti. To bajiri, mu̶a u̶su̶riju̶rema rojose yimasibeaja ti —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yijama, “Ñajediro bare mani baboajaquẽne, Dios ĩ bojabetire yirã me yirãja mani” yigu̶ yiyuju. 20 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Dios ĩ ĩajama, masa rojose ĩna tu̶oĩaseju̶a ñaja rojosema. 21 Masa, rojose ĩna tu̶oĩajama, ado bajiro yirãma: Juarudirãma. Gãjerãre sĩarãma. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tirãma. 22 Gajeyeũnire gãjerã yere u̶orãma. Socajairãma. Bojoneose ti ñaboajaquẽne, tire yicõarãma. Gãjerãre, “Yu̶ rẽtobu̶saro quẽnaro ñaama”, yiĩajũnisinirãma. Gãjerã ajiro rĩjoroju̶a socarãne, “Ado bajise rojose yima”, yigotirãma. “Ñamasurã ñaja yu̶ama”, yitu̶oĩarãma. Riojo tu̶oĩamasimenama. Dios yere rũ̶cu̶bu̶omenama. 23 Adi rojose jediro yirãma masa, rojose ĩna tu̶oĩajama —ĩnare yiyuju Jesús. 24 To ñar'i, vacoasuju Jesús. Vacõari, Tiro vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ ejayuju. To ejacõari yayioro viju̶re sãjaru̶aboayuju. To bajiboarine yayioro sãjamasibesuju. 25 To bajiri Jesús ĩ ejare queti ajicõari, sĩgõ rõmio ĩ tu̶ju̶re vasuju so. Vãti sãñagõ jaco ñañuju so. Jud'io maso me ñañuju. Sirofenicia sitago ñañuju. Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, gu̶somuniari tuetucõari, ado bajiro bu̶to ĩre sẽniñuju: —Yu̶re ejarẽmoña mu̶. Yu̶ maco so u̶su̶ju̶ vãti sãñagõ ñaamo. Ĩre burocaya mu̶ —Jesúre yiyuju so. 27 To so yisere ajicõari, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Yu̶ yarã jud'io masare ejarẽmosu̶oaja. Yu̶ yarãre yu̶ ejarẽmoroto rĩjoro gãjerãre yu̶ ejarẽmojama, rĩamasa ĩna basere ẽmacõari, yaiare ecagu̶re bajiro yigu̶ja yu̶ —sore yiyuju. 28 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju so: —Yu̶ u̶ju̶, riojo gotiaja mu̶. To bajiboarine ĩna u̶jarã ĩna bavẽjasere barãma yaia —Jesúre ĩre yiyuju so. “Jud'io masare ejarẽmogũ̶ ñaboarine, yu̶are quẽne mojoroaca ejarẽmomasigũ̶ja” yigo, to bajise ĩre yiyuju so. 29 To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —Quẽnaro tu̶oĩacõari, gotiaja mu̶. Mu̶ maco u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire ĩre burocacõaja yu̶. To bajiri mu̶ ya viju̶ tudiasa —sore yiyuju Jesús. 30 So ya viju̶ tudiejacõari, cãnijesariaro joeju̶ so macore so jesaro ĩacõari, “Vãti so u̶su̶ju̶re sãñar'i jẽre budicoasumi”, yimasiñuju. 31 Tiro maca tu̶ju̶ ñar'i, Sidón vãme cu̶ti macaju̶ rẽtoasuju Jesús. To rẽto vacu̶ne Decápolis sita ñarimacarire quẽne rẽtoasuju. To rẽtoacu̶ne, Galilea U̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ejacoasuju yuja. 32 To ĩ ñarone, sĩgũ̶ ajibeti, ñagõmasibeti bajigu̶re ãmiejayujarã masa. Ĩre ãmiejacõari, Jesúre sẽniñujarã, “Ajibecu̶re ĩ ãmori ñujeocõari ĩre catioato” yirã. 33 To bajiri ajibecu̶re gajeroju̶a ũmato vasuju Jesús. Ĩre ũmato vacõari, ĩ gãmo gojeriju̶re ĩ ãmovãsoa rãca tõmesõñuju Jesús. To yigajano, ĩ ãmovãsoare gooco eotucõari, ĩ ñemerore moaĩañuju, ĩ ñagõmasibetijare. 34 To yicõari, õ vecaju̶are ĩamu̶ocõari, u̶su̶ sĩnisãñuju Jesús. To yigu̶ne, ado bajiro ĩre yiyuju: —Efata —yiyuju Jesús. (“Ajiya yuja” yire ũni ñañuju ti.) 35 To ĩ yirone, ajibecu̶ ñaboar'i ajicoasuju yuja. To bajicõari, quẽnaro ñagõcoasuju ĩ, ñagõmasibecu̶ ñaboar'i. 36 To bajiro ĩre yigajanocõari, ado bajiro masare yiyuju: —Gãjerãre gotibetimasucõama mu̶a —ĩnare ĩ yiboajaquẽne, bu̶tobu̶sa gotibatorũgũñujarã masa. 37 To bajiro Jesús ĩ yisere ajivariquẽnacõari, no yimasibesujarã ĩna, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari. To bajiri, ado bajiro Jesús ĩ yisere gotiyujarã: —Ñajediro quẽnaro yimasijeogu̶ ñaami. Ajimenare, “Ajiato” ñagõmenare quẽne, “Ñagõato” yigu̶ ñaami —yiyujarã ĩna.

Marcos 8

1 Quẽna Jesús tu̶ju̶ jãjarã masa rẽjacõari, ĩna ñaro rĩne bare jedicoasuju ĩnare. To bajiri ĩ buerimasare jicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: 2 —Ado ñarãre ĩamaiaja yu̶. Idiarũ̶mu̶ tu̶saju̶ yuja, yu̶ rãca ĩna ñaro. To bajicõari bare maama. 3 Bamenane ĩna ya viriju̶ ĩna tudiasere bojabeaja yu̶. Sĩgũ̶ri sõju̶ vadiriarã ñaama. Ĩnare yu̶ tudirotijama, bamenane ĩna vajama, ñiorijarã ñari, rijavẽjacoaborãma —ĩnare yiyuju Jesús. 4 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩ buerimasa: —Ado, masa manoju̶ ñaja. No bajiro masa ñaro cõro ĩna barotire bare bu̶jamasiña manoja —ĩre yiyujarã ĩna. 5 To ĩna yirone, —¿No cõro jairo pan cu̶oati mu̶a? —ĩnare yiyuju. —Cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñaricari ñaja —ĩre yiyujarã ĩna. 6 To ĩna yirone, rũ̶cacane masare rujirotiyuju Jesús. To yicõari pan cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñaricari ñasere juacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnañuju Jesús. To yicõari tire iguesurebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju. To bajiri ĩnaju̶a rujirãre ĩsibatoyujarã yuja. 7 Vai quẽne mojoroaca cu̶oyujarã ĩna. To bajiri vaire juacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yiyuju Jesús quẽna. To yicõari, ĩ buerimasare ĩsibatorotiyuju. 8 Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano bau̶su̶cu̶tijedicõañujarã. Ĩna bagajanoro bero, ĩna baru̶asere juarẽoñujarã Jesús buerimasa. Ĩna juarẽojama, cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yayuju. 9 Tire bariarã cuatro mil masa ñañujarã. Ĩnare ecagajanocõari, ĩnare tudirotiyuju Jesús. 10 To yicõari bero, ĩ buerimasa rãca cũmuaju̶ vasãjacõari, Dalmanuta vãme cu̶ti sitaju̶ vacoasujarã. 11 Fariseo masa, Jesús tu̶ ejacõari, ĩre sẽniĩañujarã, “Cu̶dimasibeticõari, rojose tãmu̶oato ĩ” yirã: —“ ‘Dios ĩ cõagũ̶ ñaami’ yu̶re yimasiato” yigu̶, õ vecaye ĩaĩañamani yu̶are yiĩoña —ĩre yiboayujarã. 12 To bajiro ĩna yisere ajicõari, u̶su̶ sĩnisãñuju Jesús. To yicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju: —¿No yirã adirodoriana ĩaĩañamani rãca rĩne yu̶ yisere bojati mu̶a? Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ĩaĩañamani mu̶are yiĩobecu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 13 To bajiro ĩnare yicõa, ĩnare jẽaveocoasuju Jesús, ĩ buerimasa rãca. 14 Jesúrãca jẽana, ĩna baroti pan masiritiyujarã. Ĩna vaticũmuaju̶re pan cojane cu̶oyujarã. 15 To bajiro ĩna bajire ñajare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Fariseo masa, to yicõari, Herodes quẽne “Pan vauvato” yirã, ĩna vu̶osere quẽnaro ajicõĩaña mu̶a —ĩ buerimasare yiyuju Jesús. 16 To ĩ yisere ajimasimena ñari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —Pan mani masiritijare, to bajise gotigu̶ yigu̶mi —gãmerã yiyujarã. 17 To bajiro ĩna gãmerã yisere masicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —¿No yirã “Pan maja manire”, yati mu̶a? ¿Yu̶re ajimasibeati mu̶a maji? ¿Adi macaru̶cu̶roaye rĩne tu̶oĩarãre bajiro tu̶oĩacõa ñati mu̶a maji? 18 ¿Yu̶ yiĩosere ĩarã ñaboarine, ajimasibeati mu̶a maji? —ĩnare yiyuju Jesús. To yicõari, ado bajise ĩnare yirẽmoñuju: —Cojomo cõro ñaricarire panre bu̶ju̶ocõari, cinco mil masa ñarãre ecacaju̶ yu̶. Ĩnare yu̶ ecaro bero, ¿nocãrãca jibu̶ri ru̶yacati ti? —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yacaju̶ —ĩre yicu̶diyujarã ĩna. 20 Quẽna ĩnare tudisẽniĩañuju: —Tiju̶ bero, quẽna cojomo cõro ju̶a jẽnituaro ñaricari panre bu̶ju̶ocõari, cuatro mil masa ñarãre ecacaju̶ yu̶. Ĩnare yu̶ ecaro bero, ¿nocãrãca jibu̶ri ru̶yacati ti? —ĩnare yiyuju. —Cojomo cõro, ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yacaju̶ —ĩre yicu̶diyujarã ĩ buerimasa. 21 To bajiro ĩna yicu̶disere ajicõari, ado bajiro ĩnare tudisẽniĩañuju Jesús: —To bajiro yu̶ yiĩocatire masirã ñaboarine, ¿jẽju̶ mu̶are yu̶ gotisere ajimasibeati mu̶a maji? “Fariseo masa, to yicõari, Herodes quẽne, ‘Pan vauvato’ yirã, ĩna vu̶osere quẽnaro ajicõĩaña” yu̶ yijama, bare mere yaja yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 22 Bero, Jesús, ĩ buerimasa rãca Betsaida vãme cu̶ti macaju̶re ejayuju. To ĩna ejaro ĩacõari, caje ĩabecu̶re ãmiejayujarã masa, “Caje ĩabecu̶re Jesús ĩ moaĩarone, ĩacoaru̶cu̶mi” yirã. 23 To bajiro ĩna yiejogu̶re ti maca soju̶abu̶sa ĩre tũ̶a vasuju Jesús. To yicõari, ĩ cajearire goocone eotucõari, moaĩañuju Jesús, “Ĩato ĩ” yigu̶. To yicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju: —¿Ĩati mu̶? —ĩre yiyuju. 24 To ĩ yirone, caje ĩabecu̶ quẽnaca ĩasu̶oyuju. To bajiri ado bajiro cu̶diyuju ĩ: —Masare ĩaja yu̶. To bajiro yu̶ ĩaboajaquẽne, yucú̶rine vasere bajiro bajiaja —yiyuju. 25 To ĩ yijare, quẽna ĩ cajearire tudimoaĩa quẽnoñuju. To ĩ yirone, quẽnaro ĩacoasuju. Ñajediro quẽnaro ĩre ruyuyuju yuja. 26 To bajiro ĩ bajiro ĩacõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Macaju̶re vacõari, mu̶re yu̶ ĩarotisere gãjerãre gotibatobecu̶ne, mu̶ ya viju̶ tudiasa —ĩre yiyuju Jesús. 27 To ĩ yiriaro bero, Cesarea de Filipo vãme cu̶ti sita ñarimacariju̶re ĩ buerimasare ũmato vasuju Jesús. To ĩnare ũmato vacu̶ne, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju: —¿Ñimu̶ ñaami yu̶re yati ĩna, masa? —ĩnare yisẽniĩañuju. 28 To ĩ yisẽniĩajare, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩ buerimasa: —Sĩgũ̶ri, “Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶, tudicaticõari bajigu̶mi”, mu̶re yama ĩna. Gãjerãma, “El'ias ñamasir'i ñagũ̶mi”, yama. Gãjerãju̶ama, “Gãji, Diore gotirẽtobosamasir'i ñagũ̶mi”, mu̶re yama —Jesúre yicu̶diyujarã. To ĩna yirone, —Mu̶aju̶ama, ¿ñimu̶ ñaami, yu̶re yati mu̶a? —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pedro: —Mu̶ ñaja rojose yu̶a tãmu̶oborotire yu̶are yirẽtobosacõari, rotimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios ĩ cõar'i —Jesúre yiyuju Pedro. 30 To bajiro Pedro ĩ yicu̶dijare, gãjerãre gotirotibesuju Jesús. 31 To yicõari, ĩ bajirotire ado bajiro ĩ buerimasare gotisu̶oyuju Jesús: —Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, bu̶to rojose tãmu̶oru̶cu̶ja. Bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, rojose yu̶re yicõari, yu̶re sĩaru̶arãma ĩna. Yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne yu̶re catioru̶cu̶mi Dios —ĩnare yiyuju Jesús. 32 Ĩ sĩaecorotire riojo ĩnare ĩ gotise ñajare, ajimasicõañujarã. Tire ajimasicõari, ricati ĩre jicãmotocõari, —“Bajiru̶aroja” yu̶are mu̶ yigotise bajibeticõato —ĩre yiboayuju Pedro. 33 To ĩ yisere aji, Jesúju̶ama, ĩ buerimasa ĩna ñaroju̶are ju̶darũ̶gũ̶, ĩacõari, ado bajiro Pedrore ĩre yiyuju: —¡Satanás, vasa mu̶! Vãtia u̶ju̶re ñagõbosagu̶ yaja mu̶. To bajiro mu̶ yijama, Dios ĩ tu̶oĩarore bajiro me tu̶oĩaja mu̶. Masa ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩagũ̶ yaja —ĩre yiyuju Jesús, Pedrore. 34 To yicõari, ĩ buerimasare gãjerãre quẽne ĩnare jirẽocõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —No bojagu̶ yu̶ yu̶ ĩ ñaru̶ajama, ĩ bojasere, ĩ ye ñarotire tu̶oĩabecu̶ne, “Jesúre bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶ quẽne” yitu̶oĩacõari, yu̶ju̶are ajisu̶yaru̶cu̶mi. 35 No bojarã, ĩna bojaro ñare cu̶tirãma, adi macaru̶cu̶rore ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tu̶ quẽnaro ñarona ñarãma. 36 Sĩgũ̶ adi macaru̶cu̶roju̶ gajeyeũni jediro ĩ bu̶jaboajaquẽne, beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ vajama, ĩ gajeyeũni ĩ bu̶jaboare, ñie vaja manoja. 37 Ñiere Diore ĩsimasibecu̶mi, ĩ rijato beroju̶ma “Tudirijabeticõato” yigu̶, “Dios ĩ catisere yu̶re ĩsiato” yigu̶. Mani rijato beroju̶ma “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsise cõro vaja cu̶ti manoja. 38 “Jesúre ajitirũ̶nu̶cõari, ĩ ocare ĩna gotimasiose su̶orine ĩnare rũ̶cu̶bu̶obeama adirodoriana” yiĩagũ̶ ñari, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaja yu̶”, yibojonebesa. To bajiro yibojonegũ̶ ñari, yu̶ yu̶ ĩ ñaru̶abetijama, “Yu̶ yu̶ me ñaami”, ĩre yiĩaru̶cu̶ja yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶ ñacõari, “Quẽnarẽtogũ̶ ñaja yu̶” yu̶ jacu̶ ĩ yiĩorore bajiro yigu̶ ñari, ĩ bususe rãca yu̶ vadirũ̶mu̶. Yu̶ rãca vadiru̶arãma Dios ĩ cõarã, ángel mesa —ĩnare yiyuju Jesús.

Marcos 9

1 To yicõari, gajeye ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶a sĩgũ̶ri mu̶a bajireabetone, “Ñajediro u̶ju̶ ñaami yu̶ roticõacacu̶” Dios mu̶are ĩ yiĩosere ĩaru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 2 Cojomo cõro, coja jẽnituarirũ̶mu̶ bero, Pedro, Santiago, to yicõari Juanre quẽne, ũ̶mu̶ariburo joeju̶ ĩnare ũmato vasuju Jesús. Toju̶ ĩnare ũmato ejacõari, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a ricati ruyugu̶ godovedicoasuju Jesús. 3 Sudi ĩ sãñase bu̶to boticoasuju. To bajicõari, cajemose busuyuju ti. To bajise botise ĩabetirũgũñujarã ĩna. 4 To bajicõari, El'ias ñamasir'i, Moisés ñamasir'i rãca Jesús tu̶ ruyuarũ̶gũ̶cõari, ĩ rãca ĩna ñagõsere ĩañujarã ĩna, Pedro mesa. 5 To bajiro ĩna bajisere ĩacõari bu̶to güiyujarã. Bu̶to güigu̶ ñari, “To bajiro yigu̶ yigu̶ja” yiri mene, ado bajiro Jesúre yiyuju Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, adoju̶ mani ñajama, quẽnamasucõaja. Mu̶a ñaro cõrone vijãiri mu̶are quẽnobosaru̶arãja yu̶a. Mu̶ yajãi, Moisés yajãi, to yicõari, El'ias yajãi bu̶abosaru̶arãja —Jesúre yiboayuju Pedro. 7 To bajiro ĩ yirirĩmarone, bueri bu̶to cajemose ĩnare buebibecõañuju ti. Ti bueri vatoaju̶ ado bajiro ocaruyuyuju: —Ãnine ñaami yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶. Ĩre quẽnaro ajitirũ̶nu̶ña mu̶a —yi ocaruyuyuju. 8 Ti ocaruyuro bero, ĩaboayujarã. El'iare, Moisére quẽne, ĩnare ĩabu̶jabesujarã. Jesús sĩgũ̶ne ñañuju ĩ yuja. 9 To bajiro bajicõari bero, ti buro ĩnare ũmato rojacu̶ne, ado bajiro ĩnare rotiyuju Jesús: —Jẽju̶ mu̶a ĩasere gãjerãre gotibeja maji, Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ rijato bero, quẽna yu̶ tudicatiroto rĩjorore —ĩnare yiyuju Jesús. 10 To bajiro ĩna bajirere gãjerãre gotimenane, ĩna masune tu̶oĩacõa ñañujarã ĩna. Tire tu̶oĩacõa ñarã ñari, ado bajiro gãmerã yisẽniĩañujarã: —¿No bajiro yire ũnire yigu̶ yati, “Rijacoaboarine tudicatiru̶cu̶ja” ĩ yijama? —gãmerã yisẽniĩañujarã Pedro mesa. 11 To bajiro yirã ñari, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩna: —¿No yirã, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ ĩ ejaroto rĩjoro ejaru̶cu̶mi El'ias ñamasir'i”, yati ĩna Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa? —Jesúre yisẽniĩañujarã ĩna. 12 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Riojo yiyuma Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, “El'ias ñamasir'i ejasu̶oru̶cu̶mi”, ĩna yijama. “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, ĩ ejaroti ñajare, jediro Dios ĩ bojarore bajiro yirã quẽnaro ñayuto mani” yigu̶ ejasu̶oru̶cu̶mi. “To bajiro yaja” yimasirã ñaboarine, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re ĩatecõari, cojo vãme me rojose ĩre yiru̶arãma masa, Dios oca ĩna yiucamasireju̶arema ajimasibeama. 13 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. El'ias ñamasir'ire bajiro bajigu̶ jẽre ejaboayumi. Dios oca masa ĩna ucamasiriarore bajiro yirã, ĩna bojarore bajiro rojose ĩre yiyuma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús, Pedro mesare. 14 Buroju̶ ejariarã, ĩna rãcana ĩna ñaroju̶re tudiejayujarã. Tudiejacõari, ĩna ĩajama, Jesús buerimasa rãca jãjarã masa ñañujarã. To bajicõari, ĩna rãca, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa rãca ĩna gãmerã oca josasere ĩañujarã. 15 Jesús ĩ vadisere ĩacõari, bu̶to variquẽnañujarã. Variquẽnarã ñari, ĩ tu̶ ũmasujarã ĩre sẽnirã vana. 16 Ĩre ĩna sẽnigajanoro, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿No bajise ĩna rãca gãmerã oca josari mu̶a? —ĩnare yiyuju Jesús. 17 To ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶ ado bajiro Jesúre cu̶diyuju: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ macu̶ ĩ u̶su̶ju̶ vãti sãñagũ̶ ñaami. To bajiro bajica yigu̶, ñagõbecu̶ ñaami. To bajiri “Jesús, vãtire burocagu̶mi” yigu̶, yu̶ macu̶re ãmivabu̶ yu̶. 18 Tocãrãcajine yu̶ macu̶ u̶su̶ju̶ sãñacõari, ĩre rojose ĩ yijama, biyaroaca rijaquedicõari, ĩ riseju̶ sõmo budi, guji põguẽ, ĩ ruju̶ tutuajedicoarũgũami. To bajiro ĩ bajijare, mu̶ buerimasare, “Yu̶ macu̶ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire burocaya”, ĩnare yisẽniboabu̶. Ĩre burocamasimema —Jesúre yiyuju ĩ. 19 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Diore ajitirũ̶nu̶mena masu ñacõaja mu̶a. ¿No cõroju̶ mu̶are gotimasio tu̶jagu̶ti yu̶? Yoaro mu̶a rãca yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶ masisere mu̶are yu̶ u̶josere ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a maji —ĩnare yiyuju Jesús. To yigu̶ne, —Adoju̶a vãti sãñagũ̶re ãmiaya —yiyuju Jesús. 20 To ĩ yisere ajicõari, Jesús tu̶ju̶ ĩre ãmiasujarã. To ĩna yirone, vãtiju̶a, Jesúre ĩacõari, masu̶ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶ ñari, rojose yiyuju, masu̶ju̶are. To bajiro ĩ yijare, rijaquedigu̶ne, ĩ riseju̶ sõmo budiyuju. 21 To ĩ bajirone, rijaquedigu̶ jacu̶re ado bajiro sẽniĩañuju Jesús: —¿Nocãrãcarodori ado bajiro bajitu̶sajari mu̶ macu̶? —ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre cu̶diyuju ĩ: —Daquegu̶aca ñagũ̶ju̶ne to bajiro bajisu̶ocami. 22 Cojoji me jeameju̶ rocatĩacõarũgũmi. To yicõari, oco vatoaju̶ quẽne rocaroacõarũgũmi. To bajiro yirũgũmi, yu̶ macu̶re sĩaru̶. Yu̶are mu̶ ejarẽmomasijama, yu̶are ĩamaicõari, ejarẽmoña mu̶ —Jesúre yiyuju ĩ. 23 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —“Yimasigũ̶mi”, ¿yu̶re yitu̶oĩabeati mu̶? To bajiro yu̶re mu̶ yitu̶oĩajama, ñieju̶a josase manoja —ĩre yiyuju Jesús. 24 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyuju ĩ: —“Yu̶ macu̶re catiomasigũ̶mi”, mu̶re yitu̶oĩamasicõaja, bajigu̶ju̶ma. To bajiro tu̶oĩavu̶ogu̶, “Ñabeticõato” yigu̶, yu̶re ejarẽmoña —Jesúre yiavasãñuju ĩ, rijaquedigu̶ jacu̶. 25 To bajiro ĩ yiavasãsere ajicõari, jãjarãbu̶sa masa ũmarẽjañujarã, Jesús tu̶ju̶. To ĩna bajisere ĩacõari, tutuase rãca ado bajiro vãtire yiyuju Jesús: —Vãti, yu̶re ajiya. “Masa ñagõbeticõato”, to yicõari, “Ajibeticõato” yigu̶ ñaja mu̶. ¡To bajiri ãni u̶su̶re budiya! ¡Quẽna ĩre tudisãjabeja! —vãtire yiyuju Jesús. 26 To ĩ yirone, avasãcõari, rijaquedirotiyuju vãtiju̶a. To yicõari, ĩ u̶su̶ju̶ sãñaboagu̶, budicoasuju yuja. Ĩ budirone, rijar'ire bajiro bajicoasuju masu̶ju̶a. To bajise ĩacõari, “Rijacoajami”, yiyujarã masa. 27 To ĩna yiboajaquẽne, Jesús ĩ ãmore ñiacõari, ĩre tũ̶a vũ̶mu̶oñuju. To ĩ yirone, rũ̶gõcoasuju yuja. 28 To yicõari bero, to ñariviju̶ sãjañuju Jesús. Ti viju̶ sãjaejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩ buerimasa: —¿No yirã vãtire burocamasibeti yu̶a? —ĩre yiyujarã ĩna. 29 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Jẽju̶ yu̶ burocagu̶re bajiro bajirãre mu̶a burocaru̶ajama, Diore sẽnicõari rĩne burocamasiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 30 Cesarea de Filipo ñar'i, vacu̶, Galilea sitare ĩ buerimasare ũmato rẽtoasuju Jesús. Jãjarã masa ĩna ajisere bojabesuju, ĩ buerimasare goticudigu̶ ñari. Ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Yu̶re Dios ĩ roticõacacu̶re masare ĩsirocaru̶cu̶mi sĩgũ̶. To bajiro ĩ yijama, yu̶re sĩaru̶arãma ĩna. Yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne quẽna tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 32 To bajiro ĩnare ĩ gotisere ajimasibesujarã ĩ buerã. To bajirã ñaboarine, ĩre sẽniĩabesujarã, ĩre güirã ñari. 33 Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ ĩnare ũmato vasuju Jesús. To bajivana, “¿Ñimu̶ju̶a ñagũ̶ti ñamasugũ̶ ñarocu̶?”, gãmerã yi vasujarã Jesús buerimasa. To bajiro ĩna yi vare ñajare, ĩna ya viju̶ sãjaejacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —Maa vana, ¿no bajise gãmerã oca josa vadi mu̶a? —ĩnare yiyuju. 34 To bajiro ĩ yisẽniĩasere ajiboarine, cu̶dibesujarã ĩna, “¿Ñimu̶ju̶a ñagũ̶ti ñamasugũ̶ ñarocu̶?” gãmerã yi oca josa vadiriarã ñari. 35 Ĩna cu̶dibetire, ĩa, ejarũjucoasuju Jesús. To bajicõari, ĩ buerimasare, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre jirẽoñuju. To bajiro yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —No bojagu̶ ñamasugũ̶ ĩ ñaru̶ajama, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” yitu̶oĩacõari, masa jedirore moabosaru̶cu̶mi —ĩnare yiyuju Jesús. 36 To yigu̶ne, sĩgũ̶ daquegu̶re jicõari, ĩna rĩjoroju̶a ĩre ãmijeoyuju Jesús. To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: 37 —Ãni daquegu̶, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” ĩ yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarãma, U̶ju̶ Dios yarã ñamasurã ñaama. To bajiro ti bajijare, ãni daquegu̶re bajiro tu̶oĩarãre, gãjerã tu̶ ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare yirãma, yu̶rene quẽnaro yirã yirãma. To yicõari, yu̶re quẽnaro yirãma, yu̶re cõacacu̶re quẽne, quẽnaro yirã yirãma —ĩnare yiyuju Jesús. 38 Ado bajiro Jesúre gotiyuju Juan: —Gotimasiorimasu̶, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureagu̶re ĩamu̶ yu̶a. “Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, ado bajise mu̶are rotimasiaja yu̶: ‘Budiya’ ”, yiñaami, vãtiare bureagu̶. Mani rãcagu̶ me ĩ ñajare, “Tire yibesa”, ĩre yibu̶ yu̶a —Jesúre yigotiyuju Juan. 39 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —“Tire yibeticõaña”, ĩre yibeja. Quẽnaro yirimi. No bojagu̶ yu̶re rũ̶cu̶bu̶ocõari, ĩaĩañamani ĩ yiĩoro bero, rojose yu̶re ñagõbecu̶mi. 40 No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, mani yise ũnire yigu̶ma, mani rãcagu̶ ñagũ̶mi. 41 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶re ajisu̶yarã ñamasurã me ĩna ñaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, quẽnaro mu̶are yirã, to bajiro ĩna yise vaja, vaja bu̶jaru̶arãma ĩna, Dios tu̶ju̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 42 Quẽna ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Ãni daquegu̶re bajiro tu̶oĩarãre, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩna ũmato yijama, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma. Rojose ĩnare ĩna ũmato yiroto rĩjoro, tocãrãcu̶rene ĩna ãmu̶ariju̶re gũ̶ta jairica siatucõari, riaga ũ̶cu̶aroju̶ ĩnare rearoderuucõajama, rojose tãmu̶obetibu̶saborãma —ĩnare yiyuju Jesús. 43 “ ‘Rẽtoro rojose tãmu̶orobe’ yirã, rojose mu̶a yisere yitu̶jaya mu̶a” yigu̶, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —“Yu̶ ãmo su̶orine rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩamasijama, jatarocaya. Mu̶are cojo ãmo ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine, ju̶aãmo rãca mu̶a bajireajama, jeame yatibetimeju̶ mu̶a vajama, rẽtobu̶saro quẽnabetiru̶aroja. 44 Toju̶ ĩna ruju̶rire becoa batu̶jabetiru̶arãma. To yicõari, jeamere yarocu̶ quẽne magũ̶mi. 45 “Yu̶ gu̶bo su̶orine rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩamasijama, jatarocaya. Mu̶are cojo gu̶bo ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine, ju̶a gu̶bo rãca mu̶a bajireajama, jeame yatibetimeju̶ mu̶a vajama, rẽtobu̶saro quẽnabetiru̶aroja. 46 Toju̶ ĩna ruju̶rire becoa batu̶jabetiru̶arãma. To yicõari, jeamere yarocu̶ quẽne magũ̶mi. 47 “Yu̶ cajea su̶orine ĩabojacõari, rojose yibu̶ yu̶” mu̶a yitu̶oĩamasijama, tiare ãmirocacõaña. Coja cajea mu̶are ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine, ju̶aju̶ne caje cu̶ticõari, mu̶a bajireajama, jeame yatibetimeju̶ mu̶a vajama, rẽtobu̶saro quẽnabetiru̶aroja. 48 Toju̶ ĩna ruju̶rire becoa batu̶jabetiru̶arãma. To yicõari, jeamere yarocu̶ quẽne magũ̶mi. 49 “Rojose ñaja” yimasiboarine, rojose mu̶a yijama, quẽnabetoja. To bajiri, “Rojose yibetiru̶arãja”, yitu̶oĩacõa ñarũgũña mu̶a. Rojose yiterã ñari, bu̶to mu̶a bojase ti ñaboajaquẽne, tire mu̶a yibetijama, bu̶tobu̶sa Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajirotire bojagu̶mi Dios. 50 Moa ñaja bare sãre. Mu̶a barotire vaibu̶cu̶ rii catisere cũrãma, moa turãja mu̶a, “Boarobe” yirã. Moa ti ocaboase ti ocabeticoajama, “Quẽna tudiocato” yirã, no bajiro yimasimenaja mu̶a. Moa ocabetire bajiro bajiama sĩgũ̶ri. Ĩna su̶orine quẽnaro yimasibeami Dios. Moa ocatu̶jabetiju̶are bajiro bajiya mu̶a. To bajiro bajirã mu̶a ñajama, mu̶a su̶orine quẽnaro yimasigũ̶mi Dios. Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, rojose yibetibu̶saru̶arãma gãjerã. Gãjerã quẽnaro mu̶a yisere ĩacõari, mu̶are bajiro quẽnaro yiru̶arãma ĩna quẽne. To bajiro bajirã ñari, quẽnaro gãmerã yiñaña —ĩ buerimasare yiyuju Jesús.

Marcos 10

1 Capernaum ñar'i, Judea sitaju̶ ĩ buerimasare ũmato vasuju Jesús. To eja, Jordán vãme cu̶tirisa jẽa, to boeju̶aju̶ jãjarã masa ĩ rãca rẽjañujarã quẽna. Toju̶ ĩnare gotimasioñuju, ĩ yirũgũriarore bajirone. 2 To ĩnare ĩ gotimasio ñarone, ĩ tu̶ ejayujarã fariseo masa. Ejacõari, “Cu̶dimasibeticõari, rojose tãmu̶oato” yirã, ado bajise ĩre sẽniĩatoyujarã ĩna: —¿Sĩgũ̶ ĩ manajore ĩ rocajama, quẽnacõati? —ĩre yisẽniĩañujarã. 3 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩasere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —¿No bajise rotimasiñujari Moisés? —ĩnare yiyuju. 4 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyujarã ĩna: —Ado bajiro rotimasiñuju: “No bojagu̶ ĩ manajore ĩ rocaru̶ajama, ‘Mu̶re rocagu̶ yaja’ yise papera ucacõari, ĩsiroti ñaja”, yimasiñuja Moisére Dios ĩ roticũmasire —Jesúre yicu̶diyujarã fariseo masa. 5 To ĩna yirone, ado bajiro yiyuju Jesús: —Diore ajiterã ĩna ñajare, “Bu̶tobu̶sa ĩna manajoare rojose yiroma” yigu̶, manajoa reare beobetimasiñuju Moisés ñamasir'i. 6 “Rẽmoju̶ ũ̶mu̶re, rõmiore rujeomasiñuju Dios”, yigotiaja Dios oca. 7 To yicõari, gajeju̶ ado bajiro gotiaja Dios oca: “Ũ̶mu̶, rõmio ĩ rujeore ti ñajare, ũ̶mu̶ju̶a, manajo cu̶tigu̶ ĩ jacu̶are ĩnare cãmotadicoaru̶cu̶mi. Manajo cu̶ticõari, ju̶arã ñaboarine, sĩgũ̶ ruju̶re bajirone ñaru̶arãma”, yigotiaja Dios oca. 9 “To bajiru̶arãma” Dios ĩ yimasire ñajare, mu̶a manajoare reabetiroti ñaja —ĩnare yiyuju Jesús. 10 To ĩ yiro bero, viju̶ ñacõari, to bajiro ĩ gotisere sẽniĩañujarã ĩ buerimasa. 11 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Ĩ manajore rocacõari, gajeo ĩ manajo cu̶tijama, Dios ĩ ĩajama, ĩ manajo masu me ñagõmo. Sore ajerio cu̶tigu̶ yigu̶mi. 12 To bajirone bajiaja rõmiore quẽne. So manaju̶re rocacõari, gãjire so manaju̶ cu̶tijama, so manaju̶ masu me ñagũ̶mi, Dios ĩ ĩajama. Ĩre ajeri cu̶tigo yigomo —ĩnare yiyuju Jesús. 13 Jesús tu̶ju̶ rĩamasacare juaejayujarã masa, “Ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosato ĩ” yirã. Ĩna juaejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩ buerimasa: —¡Juadibesa! Gõjanabioro yaja mu̶a —ĩnare yiyujarã. 14 To ĩna yisere ĩajũnisinigũ̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesúju̶a: —Rĩamasare ĩnare matabesa. Ĩnare bajiro tu̶oĩarã ñaama U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã. 15 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Rĩamasa ĩna yiecorore bajiro quẽnaro yiecorã ñaama U̶ju̶ Dios yarã —ĩ buerimasare yiyuju Jesús. 16 To ĩnare yigotigajanocõari, rĩamasare ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosayuju. 17 Quẽna Jesús varũtu vacu̶ ĩ bajirone, sĩgũ̶, ũmaejayuju. Ejacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetugu̶ne, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañuju: —Gotimasiorimasu̶, quẽnagũ̶ ñaja mu̶. Yu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶re ĩ ĩsisere yu̶ bojajama, ¿no bajiro yiroti ñati yu̶re? —ĩre yiyuju. 18 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju: —¿No yigu̶, “Quẽnagũ̶ ñaja mu̶”, yu̶re yati mu̶? Dios sĩgũ̶ne ñaami quẽnagũ̶ma. 19 Mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama, Dios ĩ rotimasirere cu̶diroti ñaja. Tire masiaja mu̶. Dios ĩ rotimasire yu̶ yijama, ado bajise yimasirere yaja yu̶: “Sĩabesa. Gãji manajo rãca ajerio cu̶tibesa. Juarudibesa. Socu̶ne, ‘Rojose yimi’ yigotiyirobesa. Gãjerãre yitobesa, ‘Ĩna ye cu̶ogu̶sa’ yigu̶. Mu̶ jacu̶re, mu̶ jacore quẽne quẽnaro ĩnare rũ̶cu̶bu̶oya”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire —ĩre yiyuju. 20 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicu̶diyuju: —Daquegu̶ju̶ne tire cu̶disu̶oadimasicaju̶ yu̶ —ĩre yicu̶diyuju. 21 To ĩ yisere ajicõari, ĩre ĩamaiñuju Jesús. To bajiri, ado bajiro ĩre gotiyuju: —Cojo vãme ru̶yaja mu̶ yiroti, mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama: Jediro mu̶ cu̶osere gãjerãre ĩsijeocõaña. To yicõari, ti vaja mu̶ bu̶jasere maioro bajirãre ĩsima. To bajiro mu̶ yijama, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ quẽnase bu̶jaru̶cu̶ja mu̶. To bajiro yigajanocõari, yu̶re ajisu̶yaya —ĩre yiyuju Jesús. 22 To ĩ yigu̶, bu̶to su̶tiriti vacoasuju ĩ, gajeyeũni jaigu̶ ñari, tire maigũ̶. 23 To yigajanogũ̶ne, ĩ buerimasare ĩacõari, ado bajiro gotiyuju Jesús: —Gajeyeũni jairãrema, yu̶re ĩna su̶yaru̶a tu̶oĩaboajama, bu̶to josaru̶aroja ĩnare. To bajicõari, yirẽto ecobosabetiru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús. 24 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩ buerimasa, ti ũnire ajibetirũgũrã ñari. To bajiri quẽna ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Yu̶ buerã, ajiya. No bojarã, yu̶re ĩna su̶yaru̶a tu̶oĩaboajama, bu̶to josaru̶aroja ĩnare. To bajiboarine bu̶tobu̶sa josaru̶aroja gajeyeũni jairãrema. Vaibu̶cu̶ camello vãme cu̶tigu̶, gãjojota gojeacare sãjarẽtobudimasibecu̶mi. To bajirone bajiaja gajeyeũni jairãre quẽne, yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶ su̶yaru̶aboajama. To bajiro ĩna bajijare, yirẽto ecobosabetiru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús. 26 To bajiro ĩnare ĩ gotisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna. To bajiri ado bajiro ĩre sẽniĩarẽmoñujarã: —Riojo mu̶ gotijama, ¿no bajiro bajirãju̶a Dios tu̶ju̶re ejaru̶arãda? —ĩre yiyujarã. 27 To ĩna yirone, ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesúju̶ama: —Ĩna masune ejamasimenama masa, Dios tu̶ju̶re. Dioju̶ama, ñajediro yimasijeocõami. Ñieju̶a josase maja, ĩrema. Ĩ su̶orine ĩ tu̶ju̶ ejamasire ñaja —ĩnare yiyuju Jesús. 28 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Jediro yu̶a gajeyeũnire cũcõari, mu̶re su̶yacaju̶ yu̶a —ĩre yiyuju. 29 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ ocare gotiroana, ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna jacu̶a, ĩna rĩa, to yicõari ĩna ya veserire quẽne, ĩna maise ñaro cõro ĩna vaveojama, ĩna cu̶oboare rẽtobu̶saro quẽnase bu̶jaru̶arãma ĩna, adi macaru̶cu̶rore. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, rojose tãmu̶orã ñaboarine, ado bajiro quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶mi Dios: Jairo viri, jairo veseri, jãjarã yarã cu̶ti, to yicõari jãjarã rĩa cu̶tireayere ĩsiru̶cu̶mi Dios. To yicõari, “Ĩna rijato beroju̶ma tudirijabeticõato” yigu̶, ĩ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶mi. 31 To bajiboarine, adire quẽne quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a: Ado bajiro mu̶a tu̶oĩarore bajirone tu̶oĩaboarãma: “Dios ĩ bojase yirã rẽtoro Dios ĩ bojasere yirã ñari, ñamasurã ñaja yu̶a. To bajiri, õ vecaju̶re quẽne ñamasurã ñari, quẽnase bu̶jaru̶arãja”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro yirã ñari, gãjerãre ĩacõari, “Ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna jacu̶a, ĩna rĩa, to yicõari ĩna ya veserire vaveomena ñari, ñamasurã me ñaama. To bajiri, õ vecaju̶re quẽnase mojoroaca bu̶jarona ñaama”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro me bajiru̶aroja. Adoju̶ ñamasurã, õ vecaju̶arema ñamasumena ñaru̶arãma ĩna. Adi macaru̶cu̶roju̶ ñamasumenama, õ vecaju̶arema ñamasurã ñaru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús. 32 Ĩ buerimasa, Jerusalénju̶ Jesús ĩnare ĩ ũmato varũtu vajare, “U̶jarã ĩre ĩaterã ĩna ñaroju̶ ĩ vasere güibeticõami Jesús”, ĩre yitu̶oĩa vasujarã ĩna. Ĩnaju̶ama, ĩre su̶yarã, bu̶to güiyujarã. To ĩna bajirone, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ĩ buerãre ricati ĩnare jicãmotocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: 33 —Quẽnaro ajiya mu̶a. Jerusalénju̶ vana bajiaja mani. Toju̶ mani ejaro, Dios ĩ roticõacacu̶re, sĩgũ̶ yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi, paia u̶jarãre, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare. Ĩnaju̶a, “Ĩre sĩaroti ñaja”, yu̶re yiru̶arãma. To yicõari, romano masare yu̶re ĩsiru̶arãma. 34 To ĩna yijare, yu̶re ajatud'irã, gooco yu̶re eoreatucõari, bajeru̶arãma ĩna. To yicõari yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajurocacõaru̶arãma. Yu̶re jajurocacõari, yujeboaru̶arãma. To ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ĩna sĩarirũ̶mu̶ bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶ quẽna —ĩnare yiyuju Jesús. 35 To ĩ yiro bero, Zebedeo rĩa, Santiago, to yicõari Juan, Jesúrãca ñagõrã ejayujarã ĩna. Ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniñujarã: —Gotimasiorimasu̶, “Ado bajiro yu̶are ejarẽmoña” mu̶re yu̶a yisẽnisere, mu̶ cu̶dise bojaja yu̶a —ĩre yiyujarã ĩna. 36 To bajiro ĩna yisere ajicõari, —¿No bajiro mu̶are yu̶ yibosasere bojati mu̶a? —ĩnare yiyuju Jesús. 37 To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —“Ñajediro u̶ju̶ ñaja yu̶” yiĩocõari, mu̶ rotisu̶orirodo ti ejaro, ado bajiro yu̶are mu̶ ũmato rujirotire bojaja yu̶a: Sĩgũ̶ mu̶ riojojacatu̶a, gãjire mu̶ gãcojacatu̶a yu̶are ũmato rujiru̶cu̶ja mu̶, mu̶ rotirore bajirone yu̶a rotimasirotire yigu̶ —ĩre yiyujarã. 38 To bajiro ĩre ĩna yisẽniboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Tu̶oĩamasimenane, yu̶re sẽniboaja mu̶a. Yu̶ rãca mu̶a rotiru̶ajama, ¿mu̶a quẽne yu̶re bajirone rojose tãmu̶orãtique mu̶a? —ĩnare yiyuju. 39 To bajiro ĩnare ĩ yirone, —Bajicõarãja —ĩre yicu̶diyujarã. To bajiro ĩna cu̶dise ñajare, ado bajiro yiyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶a quẽne, yu̶ tãmu̶orotire bajiro rojose tãmu̶oru̶arãja. 40 To bajiro mu̶a bajiboajaquẽne, yu̶ riojojacatu̶a, yu̶ gãcojacatu̶a mu̶are rojomasibecu̶ja yu̶. “Ĩna ñaru̶arãma yu̶ macu̶ tu̶ rujirona” yu̶ jacu̶ ĩ yicana rĩne rujiru̶arãma —ĩnare yiyuju. 41 Jesús buerimasa ju̶aãmo cõro ñarã ĩna ajibetone, “To bajiro bojaja yu̶a” ĩna yisere ajicõari, jũnisiniñujarã ĩna. 42 To bajiro ĩna bajijare, ĩna jedirore jirẽocõari, ado bajiro gotiyuju Jesús: —U̶jarã, Dios yarã me ñarã, ĩna yarãre bu̶to tutuaro rotirãma ĩna. Tire masiaja mu̶a. 43 Mu̶ama, yu̶ yarã ñari, ĩnare bajiro bajibetiru̶arãja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, ñamasurã ñaru̶arãma, gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiejarẽmorã. 44 To bajiri ñamasurã mu̶a ñaru̶ajama, gãjerãre moabosaru̶arãja mu̶a. 45 Dios ĩ roticõacacu̶ quẽne, to bajirone yaja yu̶. “Gãjerã yu̶ bojaseju̶are masicõari, quẽnaro yu̶re yato ĩna” yigu̶ me vadicaju̶ yu̶. “Ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja” yigu̶ vadicaju̶ yu̶. To yicõari, jãjarã rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriorotire ĩnare vaja yibosagu̶agu̶ vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 46 Jericó vãme cu̶ti maca ñacõari, ĩna vatone, jãjarã masa ĩnare su̶yasujarã, Jesúre ĩarã. Toju̶ ĩna vatone, ĩabecu̶, Bartimeo vãme cu̶tigu̶ rujiyuju, maa tu̶. Timeo macu̶ ñañuju ĩ. Maioro bajigu̶ ñari, ĩ barotire, to yicõari, gajeyeũniaca ĩ cu̶orotire tu̶oĩagũ̶, gãjoa sẽnirujiyuju. 47 “Jesús, Nazaret macagu̶ rẽtoacu̶ yami” masa ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩre jiavasãñuju: —Jesús, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶re ĩamaiña mu̶ —yiavasãñuju ĩ. 48 To bajiro ĩ yiavasãrone, —¡Avasãbesa! —ĩre yiyujarã masa. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, bu̶tobu̶sa avasãñuju quẽna: —U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶re ĩamaiña —Jesúre ĩre yiavasãñuju. 49 To ĩ yisere ajicõari, tujarũ̶gũ̶ñuju Jesús. To bajicõari, —Ĩre jiya mu̶a —masare ĩnare yiyuju. To ĩ yijare, ĩabecu̶re jiyujarã ĩna: —Variquẽnaña. Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. Mu̶re jiami Jesús —ĩre yiyujarã, ĩabecu̶re. 50 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ĩ sudiro joeadore vearocacõañuju, “Guaro vatĩmagũ̶sa” yigu̶. To yicõa, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ vasuju ĩ, Jesús tu̶ju̶. 51 Ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —¿No bajiro mu̶re yu̶ yisere bojati mu̶? —ĩre yiyuju, caje ĩabecu̶re. To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju: —Gotimasiogũ̶, yu̶ tudiĩarotire mu̶ ejarẽmosere bojaja yu̶ —ĩre yiyuju caje ĩabecu̶. 52 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Vasa mu̶. “Yu̶re ĩamaicõari, ĩarotiru̶cu̶mi” yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩacoaju̶ mu̶ yuja. Ñie rojose maja mu̶re yuja —ĩre yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, caje ĩabecu̶ ñaboar'i, ĩacoasuju ĩ yuja. Ĩacõari, ĩ quẽne Jesúre su̶yacoasuju.

Marcos 11

1 Jerusalén cõñana, Betfagé, Betania vãme cu̶ti macari tu̶ju̶ ejayujarã ĩna. Ti macari tu̶ju̶re Olivo vãme cu̶ti buro ñañuju ti. Ti buroju̶ ejagu̶agu̶ne, ju̶arã ĩ buerãre ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Mani varoto riojo ñarimacare vasa maji. Toju̶ ejacõari, burro macu̶ ĩna siaturũ̶gõr'ire bu̶jaru̶arãja mu̶a, jesaĩañamagũ̶re. Ĩre õjacõari, yu̶re ãmiadibosaba. 3 Ti macagu̶, mu̶a õjaro ĩacõari, “¿No yirã ĩre õjati mu̶a?” mu̶are ĩ yisẽniĩajama, “Mani u̶ju̶ ĩre bojami. No cõro mene tu̶ocõaru̶cu̶mi quẽna”, ĩre yicu̶diba —ĩnare yiyuju Jesús. 4 To ĩ yisere ajicõari, vasujarã ĩna. To ejacõari, maa tu̶ ñarivi soje tu̶re ĩna siaturũ̶gõr'ire ĩabu̶jayujarã. Ĩabu̶jacõari, ĩre ĩna õjarone, —¿No yirã ĩre õjati mu̶a? —yisẽniĩañujarã ĩna, burro u̶jarã. 6 To ĩna yisẽniĩase ñajare, Jesús ĩnare ĩ cu̶dirotiriaro bajirone cu̶diyujarã ĩna. To ĩna yirone, ĩnare varotiyujarã burro u̶jarãju̶a. 7 To ĩna yijare, burro macu̶re ãmivasujarã, Jesús tu̶ju̶. To yicõari, ĩna ye sudi joeayere vejecõari, burro macu̶ joere jeoyujarã. To ĩna yirone, vajejayuju Jesús. 8 Jãjarã masa ñañujarã. Ĩna ye sudi joeayere vejecõari, ĩ varotiju̶re cũ rĩjoro cu̶tiyujarã. “Yu̶a u̶ju̶ ñaja mu̶” yirã, to bajiro yiyujarã, Jesúre rũ̶cu̶bu̶orã. Gãjerã yucú̶ ru̶ju̶ri jasurecõari, maare cũ rĩjoro cu̶tiyujarã. 9 To yicõari, “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶’ yiĩocõari, rotisu̶oru̶cu̶mi yuja” Jesúre ĩre yitu̶oĩarã ñari, bu̶to variquẽnañujarã ĩna. Ĩre rĩjoro cu̶ti vana, ĩre su̶yarã quẽne, ĩre ĩavariquẽnarã, ado bajiro avasã vasujarã: —¡“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagu̶ quẽnaro ĩ yigu̶ ñaami! 10 ¡U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami ĩ rotirirodo, “Quẽnarirodo ñaru̶aroja” Dios ĩ yiriarodo ejaroado yaja! ¡Diore quẽne, quẽnase ĩre yivariquẽnato mani, ãni yu̶a u̶ju̶re ĩ cõajare! —yiavasã vasujarã ĩna. 11 To bajiro ĩna yi vato rĩne, Jerusalénju̶ ejayuju Jesús. Ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire sãjañuju. Sãjaejacõari, jediro ĩabatojeocõari bero, “Rãioato bajiaja” yigu̶, ĩ buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ũmato tudiasuju, Betania macaju̶. 12 Gajerũ̶mu̶ Betania maca ñaboa, ĩ buerimasare ũmato vacu̶, ñiorijayuju Jesús. 13 To bajivacu̶ne, sõju̶ne higuera vãme cu̶tiu̶re ĩabu̶jacõañuju Jesús. Quẽnaro jũ cu̶tiyuju. Ti ricare baru̶ ojaboayuju. Rica mañuju, tiu̶ju̶ama. Jũ rĩne ñañuju. Rica mañuju, rica cu̶tirodo me ñajare. 14 To bajiri tiu̶re ado bajiro yiyuju Jesús: —Ju̶aji rica maniu̶caru̶arãja mu̶a —tiu̶re yiyuju ĩ. To bajiro ĩ yisere ajiyujarã ĩna, ĩ buerimasa. 15 To bajiro ĩ yiro bero, varũtu ejacoasujarã, Jerusalénju̶. Ti macaju̶ ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjañujarã. Ti viju̶ gajeyeũni ĩsirãre, ĩnare vaja yirãre quẽne, tud'iãgõbuyuju Jesús. Gãjerã ye rãca gãjoa vasoarimasa ĩna gãjoa jeorijau̶rire tujuareayuju. To yicõari, buja ĩsirimasa ĩna rujiri cũmurorire tucaguereayuju. 16 To yicõari, Diore rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ gajeyeũni no bojasere masa jedirore juarotibesuju. 17 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Diore gotirẽtobosarimasa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Yu̶ ya vima, masa jediro yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶orã rẽjariavi ñaru̶aroja”, yigotiaja, adi vire. To bajiro Dios ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, ado bajiro mu̶a yiñase su̶orine juarudirimasa ya vire bajiro bajiaja ti —ĩnare yiyuju Jesús. 18 Ti viju̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñañujarã paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. To bajiro Jesús ĩ yisere ĩacõari, “¿No bajiro yicõari, ĩre sĩarãti mani?”, gãmerã yiñagõñañujarã ĩna, ĩre güirã ñari, ĩ gotimasiosere ajicõari, jãjarã masa ĩna ajirũ̶cu̶bu̶ose ñajare. 19 Ĩnare gotimasiocõari bero, ti rãioatone, ĩ buerimasare ũmato vacoasuju Jesús. 20 Gajerũ̶mu̶ busuriju̶ jẽju̶ quẽna maa vana higuera vãme cu̶tiu̶, “Rica maniu̶caru̶arãja mu̶a” Jesús ĩ yiriu̶ tu̶re ejayujarã ĩna. To ejacõari, higuera sĩniar'ire ĩañujarã. Ti ñemari quẽne sĩnijedicoasuju ti. 21 To cõrone Jesús ĩ ñagõrere tu̶oĩabu̶jacõari, gotiyuju Pedro: —Gotimasiorimasu̶, ĩaña. Higuera vãme cu̶tiu̶re, “Ju̶aji rica maniu̶caru̶arãja mu̶a” mu̶ yimasiricu̶ sĩnirocacoasuja ti —Jesúre yiyuju. 22 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —“Dios ĩ ejarẽmose rãca yimasicõarãja”, yitu̶oĩaña mu̶a. 23 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶, i burore, “Moa riagaju̶ mu̶a masune rocaroacoasa” ĩ yijama, to bajirone bajiru̶aroja, “Dios ĩ ejarẽmose rãca yimasicõagũ̶ja” ĩ yitu̶oĩa tu̶jabetijama. 24 “Yu̶a sẽnijama, yu̶are ĩsicõagũ̶mi” yitu̶oĩacõari, Diore mu̶a sẽnijama, mu̶are ĩsiru̶cu̶mi, ĩnare yiyuju. 25 Diore sẽnirã, mu̶are rojose yirãre mu̶a masiriojama, mani jacu̶ õ vecagu̶ rojose mu̶a yisere masirioru̶cu̶mi ĩ quẽne. 26 Gãjerãre rojose ĩna yisere mu̶a masiriobetijama, mani jacu̶ quẽne rojose mu̶a yisere masiriobetiru̶cu̶mi —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre. 27 To ĩ yiro bero, Jerusalénju̶ ejayujarã quẽna Jesúrãca. To bajicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjañuju Jesús. Sãjaejacõari, ĩ ñacudirone, ĩ tu̶ ejarũ̶gũ̶ñujarã paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, bu̶cu̶rã quẽne. 28 Ejarãne, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿Ñimu̶ mu̶re ĩ rotise rãca to bajiro yirũgũati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 29 To bajiro ĩna yisere ajicõari, —Yu̶ quẽne, ado bajiro mu̶are sẽniĩaja yu̶. Yu̶re mu̶a cu̶dicõaroju̶, “Ĩ rotise rãca yaja yu̶”, mu̶are yiru̶cu̶ja maji. 30 ¿Ñimu̶ rotiyujari, Juanre, “Oco rãca masare ĩnare bautizacudiya” yigu̶? ¿Dios rotiyujari? ¿Masaju̶a rotiyujarique? —ĩnare yisẽniĩañuju Jesús. 31 To ĩ yisere ajicõari, ĩna masurione gãmerã ñagõñañujarã ĩna: —“Dios, Juanre oco rãca bautizarotiyumi” mani yijama, ado bajiro manire sẽniĩajacagu̶mi: “Tire masirã ñaboarine, ¿no yirã ĩre ajitirũ̶nu̶beticati mu̶a?” manire yisẽniĩajacagu̶mi. 32 To yicõari, “Masane, Juanre oco rãca bautizarotiriarãma” mani yijama, manire bu̶to tud'iru̶arãma masa, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaboacami Juan” yirã ñari —gãmerã yiyujarã ĩna. 33 To bajiro gãmerã ñagõrã ñari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Juanre rotir'ire masibeaja yu̶a —Jesúre yicõañujarã ĩna. To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —To bajiro mu̶a cu̶dijare, “Ĩ rotise rãca yaja yu̶”, mu̶are yigotibetiru̶cu̶ja yu̶ quẽne —ĩnare yiyuju Jesús.

Marcos 12

1 Gotimasiore queti masare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ u̶ye vese otegu̶mi. Tire otegajanocõari, matagu̶mi. To yicõari, u̶ye oco juarotiju̶ quẽnogũ̶mi. Tiju̶ bero, vecaju̶ ñacõari, ĩ ĩatirũ̶nu̶jesarotiju̶ quẽnogũ̶mi. To yigajanocõari, gãjerãre, “Yu̶re ĩatirũ̶nu̶bosaba”, yigu̶mi. “U̶ye ti rica cu̶tiro, gãjerãre ĩsicõari, vaja sẽniru̶arãja. To yicõari, mu̶a juajama, ‘Ado cõro ñaja mani ye. Ado cõro ñaja ĩ ye’ yicõĩama”, ĩnare yigu̶mi. To yicõari, gajeroju̶ vacoacu̶mi yuja. 2 To bajiri cojorũ̶mu̶, “U̶ye rica cu̶ti bu̶cu̶atoja ti” yigu̶, ĩre moabosarimasu̶re cõagũ̶mi, “U̶ye, yu̶re ĩna cũbosarere yu̶re juabosaya” yigu̶. 3 U̶ye veseju̶ ĩ ejarone, ĩre ñiacõari jarãma vese coderimasa. To yicõa, ĩre u̶ye ĩsimenane, “Vasa”, yirãma ĩna. To bajiri u̶ye juabecu̶ne tudiejagu̶mi, ĩre roticõar'i tu̶ju̶. 4 To bajiri u̶ye ĩ juabetire ĩacõari, gãji ĩre moabosarimasu̶re cõagũ̶mi quẽna, vese u̶ju̶, “U̶ye yu̶re juabosagu̶ vasa” yigu̶. U̶ye veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, rujajine ĩre yitud'icõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiri ĩ ru̶joaju̶ cãmi cu̶tigu̶mi ĩ. To bajiro ĩre yigajanocõari, u̶ye ĩsimenane, “Vasa”, ĩre yirãma ĩna. 5 To bajiri u̶ye ĩ juabetire ĩacõari, quẽna gãji ĩre moabosarimasu̶re cõagũ̶mi vese u̶ju̶. Ĩre sĩarãma. Bero, jãjarãbu̶sa cõarũgũboagu̶mi vese u̶ju̶. Ĩnare quẽne to bajirone yirũgũrãma vese coderimasa. Sĩgũ̶rire bu̶to jarãma. Gãjerãre sĩarãma ĩna. 6 Ĩnare ĩ cõariaro bero, sĩgũ̶ ru̶yagu̶mi yuja, ĩ cõarocu̶. Ĩ ñagũ̶mi ĩ macu̶, ĩ maigũ̶. To bajiri, “Yu̶ macu̶ju̶are rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma” yitu̶oĩagũ̶, ĩre cõaboagu̶mi. 7 To bajiro ĩ yicõar'ire, veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã ñagõrãma vese coderimasa: “Adi vese u̶ju̶ macu̶ne ñaami. To bajiri ĩ bajirocaveojama, ĩne ñaami ĩre vasoarocu̶. To bajiri ĩre mani sĩajama, mani ye sita ñaru̶aroja yuja”, gãmerã yiñagõrãma ĩna. 8 To bajiri vese soju̶aju̶ ĩre ñia vati, ĩre sĩarocacõarãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús. 9 To bajiro ĩnare gotigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —¿Ti vese u̶ju̶ tudiejagu̶, no bajiro ĩnare yigu̶jari ĩ, ti vese coderimasare? Ado bajiro yigu̶mi: Veseju̶ vacõari, ti vese coderãre sĩaru̶cu̶mi. To yicõari, gãjerãju̶are coderotigu̶mi ĩ, ti vesere —ĩnare yiyuju Jesús. 10 Gajeye ado bajiro gotirũtuasuju Jesús: —“U̶ye vese u̶ju̶ macu̶re rojorã ĩna sĩarocarere bajirone viri bu̶arimasa gũ̶ta ĩna beserocaria ñaboarine, ñamasurica ñaru̶aroja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. ¿Tire ĩabeticatique mu̶a? Ado bajiro gotiaja: “Gũ̶ta rãca vi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnarica ñaru̶aroja tia. Tia gũ̶ta su̶orine quẽnarivi quẽnoru̶cu̶mi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogu̶mi. To bajiro bojagu̶mi Dios mani u̶ju̶. To bajiri tia gũ̶ta su̶ori Dios quẽnaro ĩ yisere ajimasicõari, bu̶to tu̶oĩa variquẽnaja mani”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩnare yigotiyuju Jesús, paia u̶jarãre. 12 Jesús ĩ gotimasiosere ajicõari, “U̶ye vese coderimasa ĩ yijama, manirene yigu̶ yami. To yicõari, gũ̶tavi quẽnorimasa ĩ yijaquẽne, manirene yami. Ĩre rojose mani yisere yigu̶ yami”, yiajimasiñujarã ĩna. To bajiri Jesúre ñiaru̶aboayujarã. To bajiboarine masare güirã, ĩre ñiabesujarã. Ĩre ñiaru̶aboa, vacoasujarã ĩna yuja. 13 Bero, fariseo masa, to yicõari, “U̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi Herodes” yirũgũriarã, Jesús tu̶ ĩna rãcanare cõañujarã ĩna, “Ado bajiro josari mu̶a sẽniĩajama, cu̶dimasibeticõari rojose tãmu̶oru̶cu̶mi Jesús” yirã. 14 To ĩna yicõariarã, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩna: —Ajiya gotimasiorimasu̶. “Riojo gotiami”, mu̶re yimasiaja yu̶a. “Ado bajiro mani yisere bojagu̶mi Dios” yigotimasiogũ̶ ñari, riojo yu̶are gotimasioaja mu̶. “Ado bajiro yu̶ gotimasiojama, yu̶re ajijũnisiniru̶arãma” yitu̶oĩabecu̶ne, riojo gotigu̶ ñaja mu̶. “Ãnoama, ñamasurã ĩna ñajare, ĩna ajijũnisinibeti vãmeju̶are ĩnare gotimasioru̶cu̶ja”, yitu̶oĩabecu̶ ñaja mu̶. Masa ñajedirore yu̶are riojo gotigu̶ ñaja mu̶. To bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, mu̶ tu̶oĩasere ajiru̶aja yu̶a. ¿Roma macagu̶ u̶ju̶, César, gãjoa manire ĩ vaja yirotisere mani vaja yijama, quẽnacõarojari? ¿Dios ĩ rotimasirere cu̶dimena yirãjarique mani, ĩre mani vaja yijama? —Jesúre yisẽniĩaboayujarã ĩna. 15 Jesúju̶ama, “Rojose yu̶re yiru̶arã, to bajise yu̶re sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõañuju. To bajiri ado bajiro ĩnare yiyuju: —¿No yirã, “Rojose ĩre yirãsa” yirã, to bajise yu̶re sẽniĩatoati mu̶a? —ĩnare yiyuju Jesús. 16 —Gãjoatii cojotii yu̶re ĩoña —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yijare, gãjoatii ĩre ĩoñujarã. Gãjoatiire ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿Ñimu̶ rioga tuyati? ¿Ñimu̶ vãme tuyati? —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, —Roma macagu̶ U̶ju̶ César vãme cu̶tigu̶ rioga tuyaja. To yicõari, ĩ vãme quẽne ñaja ti —Jesúre yicu̶diyujarã ĩna. 17 To ĩna yijare, ado bajise yiyuju Jesús: —To bajiri aditiire ĩacõari, “César yatii ñaja”, yimasiaja mu̶a. To bajiri u̶jarã ĩna vaja yirotijama, ĩnare vaja yiroti ñaja. To bajirone bajiaja Diore quẽne. Jediro Dios ĩ cõase ti ñajare, “Yu̶a cu̶ose ti ñaboajaquẽne, ti rãca mu̶ bojarore bajiro yiru̶arãja”, Diore ĩre yiroti ñaja manire —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, ĩre bajiro quẽnaro gotigu̶re ajibetirũgũriarã ñari. 18 To bajicõari, saduceo masa quẽne ejayujarã, Jesúre sẽniĩatorã. “Masa ĩna rijato bero, ĩna u̶su̶ri, ĩna ruju̶ri ñaro cõrone quẽna tudicatimenama” yirã ñañujarã saduceo masa. Ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã: —Ajiya gotimasiorimasu̶. Moisés ñamasir'i ado bajiro ĩ yiucacũmasire ti ñajare, mu̶re sẽniĩarã vabu̶ yu̶a. “Sĩgũ̶, manajo cu̶tiboa, rĩa magũ̶ne ĩ bajirocajama, ĩ gagu̶ manajo ñariore manajo cu̶tiru̶cu̶mi ĩ bediju̶a. To bajiri ĩ rãca ñacõari, so macu̶ cu̶tijama, ĩ gagu̶ macu̶ ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju Moisés. 20 Sĩgũ̶ rĩa cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ũ̶mu̶a ñaboacama. Sĩgõrene manajo cu̶tiboacama ĩna. Ñasu̶ogu̶ sore manajo cu̶tisu̶oboacami. Rĩa magũ̶ne rijacoacami ĩ. 21 Ĩ rijato bero, gãji ĩ bedi vasoaboacami. Ĩ quẽne rĩa magũ̶ne rijacoacami. Ĩ bederã quẽne, to bajirone sore manajo cu̶tiboacama. Rĩa manane, rijajedicoacama ĩna quẽne. So manaju̶a ĩna rijajediro bero, so quẽne rijacoacamo yuja. 23 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimu̶ju̶a ñaguĩda so manaju̶ masu ñarocu̶ma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cu̶ticato bero? —Jesúre yisẽniĩatoyujarã ĩna. 24 To ĩna yirone, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Dios oca, masa ĩna ucamasire ajimasimena ñaja mu̶a. Dios ĩ masisere quẽne masirã me ñaja. To bajirã ñari, Moisés ĩ ucamasirere tu̶oĩacõari, “Riojo me gotiro yaja”, yitu̶oĩaboaja mu̶a. 25 Ado bajiroju̶a bajiaja: Bajireariarã, ĩna tudicatiro bero, manajo cu̶tire, manaju̶ cu̶tire quẽne maniru̶aroja. Ángel mesare bajiro bajirã ñaru̶arãma ĩna. 26 ¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna u̶su̶ri caticõaroja” yirere ĩabeticatique mu̶a? ¿Yucú̶yoa ũ̶ju̶riyoa vatoaju̶ Dios Moisére ĩ ñagõmasirere ĩabeticatique? Dios masune ĩre ĩ gotimasirere ado bajiro ucamasiñumi Moisés: “Mu̶a ñicu̶a ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rũ̶cu̶bu̶o vadimasicacu̶ne ñaja yu̶”, yigotimasiñumi Dios. 27 Masa bajireariarã ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãju̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaami. “Ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarãma” yire ñaja. Bu̶to mavisiaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 28 Sĩgũ̶, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶ ejayuju. Ejacõari, Jesúrãca ĩna ñagõrore ajiñañuju ĩ. To bajiri, “Quẽnaro cu̶diami Jesús” yiajigu̶ ñari, ĩre sẽniĩañuju ĩ: —Dios ĩ rotimasire ñamasuse, ¿diseju̶a ñati? —ĩre yisẽniĩañuju ĩ. 29 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire ñamasuse ado bajiro gotiaja: “Ajiya mu̶a, Israel sitana. Dios sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶. 30 Mani u̶ju̶re, Diore bu̶to mairoti ñaja. No bojagu̶re mani mairo rẽtoro, no bojase mani cu̶ose, mani bojatu̶oĩase, to yicõari mani moare cu̶tise rẽtoro Diore mairoti ñaja”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire ñamasuse. 31 To yicõari, gajeye ado bajiro gotiaja ti: “Mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ tu̶anare maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. Diseju̶a gajeye Dios ĩ rotimasire rẽtoro ñamasuse maja —ĩre yiyuju Jesús. 32 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶: —To bajirone bajiaja. Riojo gotiaja mu̶. “Sĩgũ̶ne ñaami Dios. Ĩre bajiro bajigu̶ gãji magũ̶mi. 33 Mani u̶ju̶re Diore bu̶to mairoti ñaja. No bojagu̶re mani mairo rẽtoro Diore mairoti ñaja, manire. No bojase mani cu̶ose mani mairo rẽtoro Diore mairoti ñaja. Diore mairã ñari, mani tu̶oĩase, mani yise, jediro quẽnaro yiroti ñaja”, yaja. To yicõari, “Mani masu ruju̶re mani mairore bajirone jedirore maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. Gajeye Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, paire mani ĩsijama, quẽnaja. Gajeye no bojase Dios ĩ rotimasiriarore bajiro paire mani ĩsijama, quẽnaja. To bajiboarine to bajiro yirã jediro mani ĩsise rẽtobu̶saro quẽnaja, Diore, to yicõari, masare quẽne mani maijama —Jesúre yiyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶. 34 To bajiro quẽnaro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yu̶ ĩajama, Dios yarã ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶sere ajimasiaja mu̶. Ĩ yu̶ quẽnaro ĩ yigu̶ mu̶ ñaru̶ajama, ñamasiaja mu̶ —ĩre yiyuju Jesús. To bajiro Jesús ĩ yiro bero, “Mani rẽtoro masigũ̶ ñaami” yitu̶oĩacõari, “ ‘Ãnoama masimena ñaama’ yiromi” yirã, ĩre sẽniĩa tu̶jacoasujarã yuja. “Mani rẽtoro masigũ̶ ñaami Jesús” yitu̶oĩarã ñari, ĩre sẽniĩarẽmobesujarã yuja. 35 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ masare gotimasio ñagũ̶ne, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —“ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, masu̶ ñaru̶cu̶mi. U̶ju̶ David ñamasir'i jãnamine ñaru̶cu̶mi”, yama Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa. To bajiro ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca yigu̶, Diore yigu̶re bajiro, “yu̶ u̶ju̶” yimasiñujari U̶ju̶ David ñamasir'i, ĩ jãnami ĩ ñaboajaquẽne, ado bajise ĩ yiucajama: “Yu̶ u̶ju̶re ado bajiro yiru̶cu̶mi Dios: ‘Yu̶ riojojacatu̶a rujiya maji. Mu̶re ĩaterãre, “Rojose yitu̶jaya” ĩnare yu̶ yiro bero, rojose yimasibetiru̶arãma yuja. To cõrone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶’ yiru̶cu̶mi Dios, yu̶ u̶ju̶re”, yiucamasiñumi David. 37 To bajiri, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, David ñamasir'i jãnami ñaru̶cu̶mi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigu̶ ĩ u̶ju̶re bajiro bajigu̶tique? —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yigotisere ajivariquẽnañujarã jãjarã masa. 38 Masare ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare bajiro bajibeja mu̶ama. Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, sudiro yoaquẽnariase sãñacõari, masa ĩna ĩaro rĩjoro vacudi variquẽnarãma ĩna. To yicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijau̶rire ejarũgũrãma. Gãji ĩnare ĩ bocajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare ĩ sẽnisere ajivariquẽnarãma. Dios ocare ĩna bueriviriju̶re quẽne ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma. 39 Boserũ̶mu̶ri ti ñajaquẽne, ĩna barujijama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma ĩna. 40 Manaju̶a rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, “Yoaro Diore sẽnirã yaja”, yisocarũgũboarãma ĩna. To bajiro ĩna yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmu̶ose rẽtoro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna —masare ĩnare yiyuju Jesús. 41 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, gãjoa sãriaju̶ riore rujiyuju Jesús. Rujicõari, jãjarã masa tiju̶re gãjoa ĩna sãñasere ĩañuju. Gãjoa jairã, jairo sãñujarã. 42 To ĩna yiñarone, sĩgõ, manaju̶ rijaveorio ejacõari, gãjoatii ju̶atiine so sãsere ĩañuju. Mojoroaca vaja cu̶titiiri ñañuju ti. 43 Tire so sãro ĩacõari, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adio maioro bajigo, gãjerã rẽtoro sãmo so. 44 Gãjoa jairã ĩna sãboajaquẽne, jairo ru̶yacõaroja ĩnarema. Soma, so cu̶ose ñaro cõroacane sãcõamo —ĩnare yiyuju Jesús.

Marcos 13

1 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñar'i, budiasuju Jesús ĩ buerimasa rãca. To ĩ ũmato bajirone, ado bajiro ĩre gotiyuju ĩ buerimasu̶: —¡Gotimasiorimasu̶, ĩaña! Quẽnarivi ñaja. Gũ̶ta quẽnase rãca quẽnaro quẽnoñuma ĩna —Jesúre ĩre yiyuju. 2 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Jairivi ti ñaboajaquẽne, mu̶a ĩarivi ñaro cõrone cagueroca ecoru̶aroja. To bajiri adi viaye gajea gũ̶ta joere gajea jesabeticõaru̶aroja —ĩre yiyuju Jesús. 3 Tiju̶ bero, Olivo vãme cu̶ti buro joeju̶ rujiyuju Jesús. Ti buro riojoju̶a ñañuju Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi. To ĩ rujirone, gãjerã ĩna mano ĩacõari, ĩ buerimasa, Pedro, Santiago, Juan, to yicõari Andrés, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿Divato cagueroca ecoroti Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi? ¿No bajiro ti bajiro ĩacõari, “Jesús ejagu̶agu̶ yigu̶mi”, yimasirãti yu̶a? ¿No bajiro ti bajiro ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro jediato yaja”, yimasirãti yu̶a? —Jesúre yisẽniĩañujarã ĩna. 5 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Roori ñaru̶arãja mu̶a, “Socarãne, gãjerã manire yitoroma” yirã. 6 Jãjarã yitorã ñaru̶arãma, “Yu̶ne ñaja ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶” yirã. To bajiro ĩna yisocasere jãjarã masa ĩnare ajisu̶yaboaru̶arãma. 7 To bajicõari, mu̶a tu̶ana, to yicõari, gajeroana quẽne, gãjerã rãca ĩna gãmerã sĩasere ajiru̶arãja mu̶a. Tire ajicõari, güibetiru̶arãja mu̶a. “Bajiru̶aroja” Dios ĩ yiriarore bajirone bajiru̶aroja. To bajiro ĩna gãmerã yiñaboajaquẽne, adi macaru̶cu̶ro jediro me bajiru̶aroja. 8 Cojo sitana gaje sitana rãca gãmerã sĩaru̶arãma. Bu̶to sita saberu̶aroja. To yicõari, cojo maca me ñioñaru̶aroja. To bajiri, rojose tãmu̶osu̶oru̶arãma masa. Ĩna tãmu̶ose rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oroana yirãma yuja. 9 Quẽnaro tu̶oĩama mu̶a: Mu̶are ñejecõari, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. Toju̶ mu̶are bajeru̶arãma. To yicõari, yu̶ ocare mu̶a gotimasiojare, macari u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yi vanane, u̶jarã ñamasurã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To bajiro mu̶are ĩna yijare, yu̶ oca quẽnasere ĩnare gotiru̶arãja mu̶a. 10 Tire adi macaru̶cu̶ro ñarã masa ñaro cõrone gotimasiojeo ecoru̶aroja. 11 Mu̶are ñejecõari, u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are ĩna juaejaro, “¿No bajiro ñagõrãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibeja mu̶a. “Ñagõña” mu̶are ĩna yirirĩmarone, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Ado bajiro gotiru̶arãja yu̶a”, yimasiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 12 Quẽna gajeye ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Yu̶ yere ajiterãre güiose ĩna yisere ĩaru̶arãja mu̶a. Sĩgũ̶ rĩa ñaboarine, “Ĩnare sĩato” yirã, ñejerotiru̶arãma ĩna. To yicõari, jacu̶a quẽne, “Yu̶a rĩare sĩato” yirã, ĩna rĩare ñejerotiru̶arãma. Ĩna rĩaju̶a quẽne, ĩna jacu̶are ajijũnisinicõari, gãjerãre sĩarotiru̶arãma ĩna. 13 Yu̶ ocare mu̶a goticudijare, jediro masa mu̶are ĩateru̶arãma. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, no bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenarema, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna varoti ñaboarere ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios —ĩnare yiyuju Jesús. 14 Quẽna gajeye ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Adi macaru̶cu̶ro jedirirodo, sĩgũ̶, “Diore rũ̶cu̶bu̶obeticõato ĩna” yigu̶, Dios ĩ bojabetire yiru̶cu̶mi. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩ ñasere masiru̶arãja mu̶a. (Yu̶, Marcos, adi paperare Jesús ĩ gotisere yu̶ ucasere ĩacõari, ajimasiña.) To bajiri Dios ĩ bojabetire ĩ yisere ĩacõari, “Jerusalén maca ti jedirotirũ̶mu̶ cõñaro bajiaja”, yimasiru̶arãja mu̶a. To bajiro bajirirũ̶mu̶ Judea sitana gũ̶tayucu̶ju̶ guaro rudicoajaro ĩna. 15 Sĩgũ̶ ĩ ya vi joeju̶ jesagu̶ma, rujiacõari, ĩ ya vi jubeaju̶ gajeyeũni ñasere juaátĩmabetiru̶cu̶mi. 16 Gãji, veseju̶ moañagũ̶, ĩ ye sudire juagu̶ tudiatĩmabetiru̶cu̶mi, rujarĩmarone yu̶ ejaroti ñajare. 17 Rõmia macu̶ sãñarã, ũjurã cu̶orã quẽne, rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, ũmatĩmabetica yirã. 18 “Bu̶to oco quedirirũ̶mu̶re bajibeticõato” yirã, Diore sẽnicõa ñarũgũña. 19 To bajiro bajirirũ̶mu̶ri bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma masa. Adi macaru̶cu̶ro ñasu̶oriarũ̶mu̶ri masa rojose ĩna tãmu̶oadire rẽtoro tãmu̶oru̶arãma ĩna. Rojose ĩna tãmu̶oro bero, to bajise rojose tãmu̶obetiru̶arãma yuja. 20 “Yoaro mebu̶sane rojose tãmu̶oato masa” Dios ĩ yibetijama, sĩgũ̶ catiru̶yarocu̶ manibogu̶mi. “Yu̶ yarã ñaña mu̶a” ĩ yirere cu̶diriarãre ĩamaigũ̶ ñari, “Yoaro mebu̶sane rojose tãmu̶oato ĩna”, yiru̶cu̶mi Dios. 21 To bajiro bajiñarirodorire, “Ãnine ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i. Ejayumi” gãjerã ĩna yijama, ĩnare ajibeja mu̶a. To yicõari, gãjerãju̶ama, “Tone ñagũ̶mi. Ejayuju” mu̶are ĩna yijaquẽne, ĩnare ajibeja mu̶a. 22 Jãjarã yitorã ñaru̶arãma, “Yu̶ne ñaja ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶” yirã, to yicõari, “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yirã. To bajiro yirã, ĩaĩañamani yiĩoru̶arãma, masare yitorã. To bajiro yiru̶arãma, “ ‘Yu̶ yarã ñaña mu̶a’ Dios ĩ yirere cu̶dirã, maniju̶are ajitirũ̶nu̶ato” yirã. 23 Tire mu̶are yu̶ gotimasiosere quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. Ti bajiroto rĩjoro jediro mu̶are gotijeobu̶ yu̶. 24 Tire rojose ĩna tãmu̶ogajanoro berone, gaje vãme rojose bajiru̶aroja. Muiju ũ̶mu̶agu̶ asibetiru̶cu̶mi yuja. Ñamiagu̶ quẽne busubetiru̶cu̶mi. 25 Ñocoa quẽne, vẽjacoaru̶arãma. To yicõari, õ vecaye jediro nu̶ru̶aru̶aroja. 26 To bajiro ti bajiro, Dios ĩ roticõagũ̶ õ vecaju̶ yu̶ rujiadore ĩaru̶arãma masa. Yu̶ masise rãca, oco bueri vatoaju̶ yu̶ busubatorujiadire ĩaru̶arãma. 27 To cõrone, “Yu̶ yarã ñaña” Dios ĩ yirere cu̶diriarãre ju̶doaga soje, jũnaga soje, varuaga soje, gajejacatu̶a varuaga soje ñarã jedirore “Juarẽoato” yigu̶, ángel mesare cõaru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ yijare, yu̶ yarã ñaro cõrone juarẽoru̶arãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús. 28 To yicõari, quẽna gajeye ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Gotimasiore queti mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Higuera vãme cu̶tiu̶re tu̶oĩaña mu̶a. Higuera vãme cu̶tiricu̶ gajecu bu̶cu̶amu̶jacõari, jũ mameaja. Tire ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja cũ̶ma ti ejaroti”, yimasiaja mani, jud'io masa. 29 Mu̶are yu̶ gotisere bajiro bajisere ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja Jesús ĩ vadiroti”, yimasiru̶arãja mu̶a. 30 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adirodo ñarã mu̶a bajireajediroto rĩjoro, mu̶are yu̶ gotirore bajirone bajiru̶aroja ti. 31 Adi macaru̶cu̶ro ñaro cõrone, to yicõari, õ vecaye quẽne jedicoaru̶aroja. To bajiboarine, yu̶ ocama jedibeti mu̶orũ̶gõcõaru̶aroja. 32 “Ado cõrone ejaru̶cu̶mi Jesús”, yimasigũ̶ magũ̶mi. Ángel mesa quẽne masimenama ĩna. Dios macu̶ ñaboarine, “To cõro ejaru̶cu̶ja yu̶”, yimasibeaja yu̶ quẽne. Yu̶ jacu̶ sĩgũ̶ne masigũ̶mi —ĩnare yiyuju Jesús. 33 —To bajiro bajiroti ti ñajare, roori ñaru̶arãja mu̶a, “To cõrone tudiejaru̶cu̶mi” yu̶re yimasimena ñari. 34 Quẽna yu̶ tudiejaroti ado bajiro bajiru̶aroja: Sĩgũ̶ ñagũ̶mi gaje sitaju̶ varocu̶. Ĩ varoto rĩjoro, ĩre moabosarimasare jirẽogũ̶mi. Ĩnare jirẽocõari, tocãrãcu̶rene ricati ĩna moarotire ĩnare rotigu̶mi. To yicõari, soje coderimasu̶re quẽne, “Yu̶ tudiejarotire yugu̶ tocãrãcarũ̶mu̶ne quẽnaro bocaĩama”, yigu̶mi. 35 Ĩre bajiro bajiru̶cu̶ja yu̶ quẽne. To bajiro bajiroti ti ñajare, roori ñaru̶arãja mu̶a, “To cõrone tudiejaru̶cu̶mi mani u̶ju̶” yu̶re yimasimena ñari. Rãioriju̶, ñami gu̶dareco, gãjabocu̶ ñagõriju̶, busuriju̶ yu̶ vadirotire masibeaja mu̶a. 36 Roori ñaru̶arãja mu̶a, “Mani cãniñarone tudiejaromi” yirã. Yu̶re masimenare bajiro bajibeja. 37 To bajise yu̶ gotijama, mu̶a rĩrene gotigu̶ me yaja yu̶. Masa jedirore tu̶oĩacõari gotiaja yu̶. Roori ñaru̶arãja mu̶a —ĩ buerimasare ĩnare yiyuju Jesús.

Marcos 14

1 Ju̶arũ̶mu̶ ru̶yayuju yuja Pascua boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamanire basu̶oriarũ̶mu̶. To bajicõari, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, ado bajiro gãmerã ñagõñañujarã ĩna: —Jesúre sĩaru̶arã, ¿no bajiro yigu̶ ñaami yitocõari, Jesúre ñiarãti mani? —gãmerã yiñagõñañujarã ĩna. 2 —To bajiboarine, boserũ̶mu̶ ñaro ĩre mani sĩajama, tire ĩajũnisinicõari, manire rojose yiborãma masa —gãmerã yiñagõñañujarã ĩna. 3 Betania vãme cu̶ti macaju̶ cãmi boagu̶ ñaboar'i, Simón vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ ñañuju Jesús. Ti viju̶ Jesús ĩ barujirone, sĩgõ, gũ̶ta sotu̶ alabastro vãme cu̶ti rãca veariaru̶ ãmiejayuju so. Su̶tiquẽnase bu̶to vaja cu̶tise, nardo vãme cu̶tise sãñaritu̶ ñañuju tiru̶, so ãmiritu̶. To bajiri, Jesús tu̶aca eja, tiru̶ ãmu̶are vẽjeacõari ĩ ru̶joa joere ĩre yuejeoyuju so. 4 To bajiro so yisere ĩacõari, jũnisiniñujarã sĩgũ̶ri Jesús buerimasa. To bajiro yirãne, ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —¡Jairo gãjoa yireago yamo! 5 Tire ĩsicõari, jairo gãjoa trescientos denarios rẽtoro bu̶jacõari, maioro bajirãre ejarẽmoroti ñaboaja ti —gãmerã yiyujarã ĩna. To bajiro yicõari, sore tud'iyujarã ĩna. 6 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Jesúju̶ama, ado bajiro ĩnare yiyuju: —Sore gõjanabiobesa mu̶a. Tire yu̶re so yuejeojama, quẽnaro yu̶re yigo yamo. 7 Maioro bajirã mu̶a rãca ñacõa ñarũgũru̶arãma. No mu̶a bojarirũ̶mu̶ quẽnaro ĩnare ejarẽmomasiru̶arãja mu̶a. Yu̶ma, mu̶a rãca ñacõa ñabetiru̶cu̶ja. 8 Adio, quẽnaro so yimasiro cõro yu̶re yamo. Yu̶re su̶tiquẽnase so yuejeojama, yu̶re ĩna yujeroto rĩjoro yuejeo rĩjoro cu̶tigo yamo. 9 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ bajiroti quẽnase quetire, adi macaru̶cu̶roana jedirore gotibatoru̶arãma masa. To bajirone bajiru̶aroja su̶tiquẽnase yu̶re so yuejeose queti quẽne. So yuejeosere masiritimenane tire gotibatoru̶arãma —ĩnare yigotiyuju Jesús. 10 Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶ rãca ñarã ñajediro Jesús buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã. To bajiboagu̶, paia u̶jarã ĩna ñaroju̶re vasuju, Jesúre ĩnare ĩsirocaru̶. 11 Jesúre ĩ ĩsirocaru̶asere ajivariquẽnacõari, —Gãjoa mu̶re ĩsiru̶arãja yu̶a —ĩre yiyujarã ĩna, paia u̶jarã. To ĩna yisere ajivariquẽnacõari, tudicoasuju Judas. Jesús tu̶ju̶re ejacõari, “¿Dirĩmaro ũnone Jesúre ĩnare yu̶ ĩsijama, josari mene ĩre ñiamasirojari ĩna?”, yitu̶oĩañuju ĩ. 12 Pascua boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani basu̶oriarũ̶mu̶, to yicõari oveja macu̶re ĩna sĩariarũ̶mu̶ ejayuju ti. To bajiri Jesús buerimasa ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —Pascua boserũ̶mu̶ ñajare, mani barotire, ¿noju̶ bare yu̶a quẽnoyusere bojati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã. 13 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicõañuju Jesús: —Jerusalénju̶ mu̶are yu̶ gotigu̶ tu̶re vasa mu̶a. To mu̶a ejarone, sĩgũ̶, oco vagu̶ mu̶are bocaru̶cu̶mi. Ĩre su̶yaja mu̶a. To bajicõari, vi ĩ sãjarone, ti vi u̶ju̶re ado bajiro ĩre yiba: “Gotimasiorimasu̶, ‘¿noju̶ ñati Pascua boserũ̶mu̶ adi ñami yu̶ buerimasare yu̶ ũmato barotijau̶?’ mu̶re yicõami”, yiba mu̶a. 15 To mu̶a yirone, mu̶are ĩoru̶cu̶mi, vecaga sõa, jairisõa, mame quẽnogajanoriasõare. Tone mani barotire quẽnoyuba mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩnare varotigu̶. 16 To ĩ yijare, vacoasujarã ĩna ju̶arã yuja. To eja, ĩ yiriarore bajirone bajiyuju ti. To bajiri tisõaju̶ ĩna barotire quẽnoyuyujarã ĩna. 17 To bajiri Pascua boserũ̶mu̶aye bare bariaju̶ ti ejaro, ĩ buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ejacõari, barujiyujarã ĩna, ĩ rãca. 18 Ĩna bañarone, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶, yu̶ rãca bagu̶, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi —ĩnare yiyuju Jesús. 19 To ĩ yisere ajicõari, bu̶to su̶tiritiyujarã ĩna. Tocãrãcu̶ne su̶tiritirã ñari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿Yu̶ne ñabetiboati, mu̶re ĩsirocarocu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 20 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Mu̶a rãcagu̶ sĩgũ̶, yu̶ rãca yosebagu̶ ñaami yu̶re ĩsirocarocu̶. 21 Dios oca masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶. To bajirocu̶ yu̶ ñajare, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi. Yu̶re ĩ ĩsirocaroti su̶orine rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶. “Masare yirẽtobosaru̶cu̶mi” Dios ĩ yimasire ñajare, bajiru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine, yu̶re ĩsirocarocu̶ju̶ama, rojose tãmu̶oru̶cu̶mi. Ruyuabeticõarocu̶ ñaboayumi —ĩnare yiyuju Jesús. 22 Ĩna bañarone, pan ãmicõari, “Quẽnaja”, Diore yiyuju Jesús. To yigajano, tire mu̶tocõari, ĩ buerimasare ĩnare ĩsibatogu̶ne ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: —Baya mu̶a. Ti ñaja yu̶ ruju̶ rii —ĩnare yiyuju. 23 Tire ĩna bagajanorone, idiriabaja ãmicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yiyuju quẽna. To yicõari, tibajare ĩnare ĩsiñuju. Ĩna jediro idijedicõañujarã ĩna. 24 Ĩsigũ̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Adi ñaja tirũ̶mu̶ana “Rojose mani yirere masirioato” yirã, Diore rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ joere ĩna yuejeoriarore bajiro bajise. Yucu̶rema, yu̶ ri'i ñaja. Ti su̶orine, “Gajerodo to bajiro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yicũmasiriarore bajiro bajiru̶aroja yuja. To bajicõari, jãjarã masa rojose ĩna yisere masiriocõari, tuditu̶oĩabetiru̶cu̶mi Dios yuja. 25 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios yu̶re ĩ cũroto rĩjoro, quẽna ju̶aji u̶ye oco idibetiru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 26 To ĩ yiro bero, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, basayujarã ĩna. Basagajano, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ vacoasujarã ĩna yuja. 27 To ĩna vatone, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Adi ñamine yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, vaveoru̶arãja mu̶a jediro. Dios oca masa ĩna ucamasire to bajiro ti gotijare, to bajise mu̶are gotiaja yu̶. Ado bajiro gotiaja ti: “Oveja coderimasu̶re bajiro bajigu̶re sĩaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri ĩ yarã ovejare bajiro bajirã rudibatecoaru̶arãma”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire, manire gotiro. 28 Yu̶re mu̶a vaveoboajaquẽne, yu̶re ĩna sĩaro bero, quẽna tudicaticõari, Galilea sitaju̶ mu̶a vato bero, yu̶ju̶a, mu̶a rĩjoro ñatu̶jaru̶cu̶ja —ĩnare yiyuju Jesús. 29 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Ãnoa jediro, mu̶re ĩna vaveoboajaquẽne, mu̶re vaveobetiru̶cu̶ja yu̶ma —Jesúre ĩre yiyuju. 30 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Adi ñami busiyu̶ju̶a gãjabocu̶ ju̶aji ĩ ñagõroto rĩjoro, idiaji, “Jesúre masibeaja; ĩ rãcagu̶ me ñaja yu̶”, yisocaru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yiyuju ĩ. 31 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyuju Pedro: —Mu̶ rãca yu̶re ĩna sĩaru̶ajaquẽne, “Jesúrãcagu̶ me ñaja yu̶”, yisocabetiru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre yiyuju Pedro. To bajiro Pedro ĩ yisere ajicõari, gãjerã Jesús buerimasa quẽne, to bajiro yijedicõañujarã ĩna. 32 To ĩna yiro bero, Getseman'i vãme cu̶toju̶ ĩnare ũmato vasuju Jesús. Toju̶ ejacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Diore sẽnigu̶acu̶ yaja yu̶. To yu̶ vatoye, ado rujicõaña mu̶a maji —ĩnare yiyuju ĩ. 33 To yigajanogũ̶ne, Pedrore, Santiagore, to yicõari Juanre quẽne ji vasuju Jesús. To vacu̶, bu̶to tu̶oĩasu̶tiritiyuju ĩ yuja. 34 To bajiro bajigu̶ ñari, ado bajiro yiyuju Jesús ĩ rãca variarãre: —Bu̶to tu̶oĩasu̶tiritiaja yu̶. Su̶tiriosene yu̶re sĩaro yaja. Adone yu̶re yuñaña maji. Yu̶ cãnibetore bajirone cãnibeja mu̶a quẽne, Diore sẽniñarã —ĩnare yiyuju Jesús. 35 To yicõari, to soju̶abu̶sa varẽmoñuju Jesús. Va, sita tũcuroju̶ murocacũcõari, Diore sẽniñuju ĩ, “Yu̶re ĩna sĩarotire yu̶re matabosato ĩ” yigu̶. 36 Ado bajiro Diore sẽniñuju ĩ: —Cacu̶, ñajediro yimasigũ̶ ñaja mu̶. Yu̶re ĩna sĩaroti matamasiaja mu̶. To bajiboarine, mu̶ bojarore bajirone bajiato —Diore yiyuju. 37 To yigajano, Pedro mesa ĩna cãnitoyene ĩna tu̶ju̶ ejayuju. Ĩnare yujiogu̶ne, ado bajise Pedrore ĩre yiyuju Jesús: —¿Simón, cãniati mu̶? ¿No yirã cojo hora cõro cãnibetibu̶sarãne, yu̶re yuñabetimasucõati mu̶a? 38 Yu̶ cãnibetore bajirone cãnibesa mu̶a quẽne. To bajicõari, Diore sẽniña, “Vãtia u̶ju̶ Satanás ĩ yirotisere yicõari, Dios ĩ bojabetire yirobe” yirã. Riojo mu̶are masiaja yu̶. “Dios ĩ bojasere yiru̶cu̶ja” yirã ñaboarine, cojojirema rojose tu̶oĩarã ñari, Dios ĩ bojabetiju̶are yirũgũaja mu̶a —Pedro mesare ĩnare yiyuju Jesús. 39 To yicõari, gãme vacu̶, Diore ĩ sẽniriarore bajirone tudisẽniñuju ĩ quẽna. 40 To yigajano, vacu̶ne, cãniariarãre ĩnare ejayuju quẽna. Bu̶to vu̶jaejarã ñari, cãniñujarã ĩna. To bajiri rĩjoro ĩnare ĩ yiriarore bajiro ĩnare ĩ sẽniĩaro, ĩre cu̶dimasibesujarã ĩna. 41 To bajiro ĩnare yigajanocõari, Diore sẽnigũ̶ vasuju Jesús quẽna. Diore sẽnigũ̶ var'i, tudiejacõari, ĩnare yujioyuju: —¿No yirã cãni manicõati mu̶a maji? Ado cõrone, Dios ĩ roticõacacu̶re, rojose yirãre yu̶re ĩsirocarocu̶ vadicoagu̶mi yuja. 42 To bajiri yujiya mu̶a. Ĩre bocarã vajaro. Yu̶re ĩsirocarocu̶ vadiami yuja —ĩnare yiyuju Jesús. 43 To bajiro Jesús ĩnare ĩ yiñarirĩmarone, Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶, Jesús buerimasa rãcagu̶ne vayuju yuja. Jãjarã ĩ rãca vayujarã jariaseri cu̶orã, gãjerã yucú̶juriri cu̶orã. Paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari bu̶cu̶rã quẽne ĩna cõariarã ñañujarã ĩna. 44 Jẽre ado bajiro goti vayuju Judas, ĩ rãca vanare, “ ‘Ĩne ñaami Jesús’ yiĩamasiato ĩna” yigu̶: —Jesúre sẽnicõari, ĩre usuru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ yirone, ĩre ñiacõari, quẽnaro ĩre ĩatirũ̶nu̶ vaja mu̶a —ĩnare yi vayuju. 45 To bajiro yir'i ñari, Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Judas: —Gotimasiorimasu̶, ¿ñati mu̶? —ĩre yigu̶ne, usuyuju ĩ. 46 To ĩ yirone, Jesúre ĩre ñiañujarã Judas rãca vadiriarã. 47 To ĩna yirone, sĩgũ̶ Jesús tu̶ rũ̶gõgũ̶, ĩ jariase yoveaãmicõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasu̶re gãmoro jatarocacõañuju. 48 To ĩ yiro bero, ĩre ñiarã ejarãre ado bajiro yiyuju Jesús: —¿No yirã gajeyeũni juarudirimasu̶re ñiarã vanare bajiro jariaseri rãca, yucú̶juriri rãca yu̶re ñiarã vadiati mu̶a? Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ mu̶a ñaro mu̶are gotimasio rujirũgũmu̶ yu̶. To yu̶ bajiboajaquẽne, yu̶re ñiabetirũgũmu̶ mu̶a maji. 49 Diore gotirẽtobosarimasa, ado bajiro yu̶re mu̶a yirotirene ucamasiñuma. To bajiri, to bajirone yu̶re yaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩre ñiarã ejarãre. 50 Jesúre ĩna ñiasere ĩacõari, ũmarudijedicoasujarã ĩna, ĩ buerimasa jediro. 51 To ĩna bajiboajaquẽne, gãji mamu̶, Jesúre ĩna ãmivatone, ĩnare su̶yasuju ĩ. Sudijãirine gũmañuju. To ĩ bajirone, ĩre ñiaboayujarã ĩna, Jesúre ãmivana. 52 Ĩre ñiaca yirã, ĩ gũmaritore tũ̶aveacõañujarã. To ĩna yigu̶, sudi magũ̶ne ũmacoasuju. 53 Jesúre ñiacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ tu̶ju̶ ĩre ãmiasujarã. Toju̶ rẽjacõari, ñañujarã paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari bu̶cu̶rã quẽne. 54 Jesúre ĩna ãmivato, sõju̶ yayiĩasu̶yayuju Pedro. Ĩnare yayiĩasu̶yacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ya vi matariasãniro rẽtosãjacoasuju. Sãjacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa rãca rujiyuju ĩ, jea sũmañagũ̶. 55 Paia u̶jarã, to yicõari gãjerã u̶jarã, ĩna jediro Jesúre sĩaru̶ayujarã. To bajiro yirã ñari, “Rojose masu yigu̶ ñaami Jesús” yisocaronare macañujarã. 56 Jãjarã masa socarãne ĩna gotiboajaquẽne, ricati rĩne ĩna yise ñajare, “To bajiro ĩ yire ñajare, ĩre sĩaroti ñaja”, yimasibesujarã ĩna maji. 57 To bajiboarine, sĩgũ̶ri vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro yisocayujarã ĩna: —Ãni Jesús vãme cu̶tigu̶ ĩ ñagõmasisere ajibu̶ yu̶a. Ado bajiro yimasimi: “Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguerocacõari, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne quẽna gaje vi masa ĩna quẽnorivi mere quẽna tudibu̶ajeocõaru̶cu̶ja”, yimasimi ĩ —yisocayujarã ĩna. 59 To bajiro yisocarã ñaboarine, tocãrãcu̶ ricati rĩne gotiboayujarã ĩna. To bajiro ĩna yise ñajare, “Ĩ ye su̶orine rojose tãmu̶oru̶cu̶mi”, Jesúre yimasibesujarã ĩna maji. 60 To bajiro ĩna yisocaboajaquẽne, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro Jesúre yiyuju: —To bajiro mu̶re ĩna yi ocasãsere ¿no bajiro yati mu̶? ¿Cu̶dibeati mu̶? —Jesúre ĩre yiboayuju. 61 To ĩ yiboajaquẽne, cojo vãme cu̶dibeticõañuju. Ĩ cu̶dibetire ĩacõari, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ quẽna: —¿“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'ine, Dios macu̶ne ñati mu̶? —Jesúre yisẽniĩañuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶. 62 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Ĩne ñaja yu̶. To bajiri, Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, ĩ riojojacatu̶a rujicõari, masare besegu̶agu̶, oco bueri vatoaju̶ yu̶ rujiadire ĩaru̶arãja mu̶a —paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re yiyuju Jesús. 63 To ĩ yirone, “Jesús ĩ yisere ajiteaja” yigu̶, ĩ sudire tũ̶avoyuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶. To yigu̶ne, ado bajiro ĩ rãcanare yiyuju ĩ: —¡“Diore bajiro bajigu̶ ñaja yu̶” yigu̶ yami! No yirã gãjerã, “Rojose yigu̶ ñaami” yironare macarẽmomenaja mani yuja. 64 Mu̶a quẽne Diore rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ĩ yisere ajiaja mu̶a. To bajiro ĩ yise ajicõari, ¿no bajiro ĩre yiroti ñati? —ĩ rãcanare yiyuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã: —Rojose masu yicõami. Ĩre sĩacõaroti ñaja —yicu̶diyujarã ĩna. 65 To yicõari, sĩgũ̶ri, Jesúre gooco eoreatuyujarã ĩna. To yicõari, ĩ cajere siabibecõari, ĩre jayujarã. To yicõari, —“ ‘Ĩ, mu̶re jaami’ yu̶re yigotiami Dios”, yu̶are yiya mu̶ —ĩre yiajatud'iyujarã ĩna. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa quẽne, ĩre jayujarã ĩna. 66 Vi jubeaju̶ Jesúre rojose ĩna yiñarone, macajú̶ju̶a ñacõañuju Pedro. To ĩ ñarone, sĩgõ, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimaso, ejayuju so. 67 Pedro ĩ jea sũmañaro ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju so: —Jesús, Nazaret macagu̶ rãca vacudir'i ñagũ̶ja mu̶ quẽne —ĩre yiyuju so. 68 To bajiro so yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Pedro: —“Riojo yaja mu̶”, mu̶re yimasibeaja yu̶. Mu̶re ajimasibeaja —sore yiyuju Pedro. To bajiro yicõari, matariasãniro sãjariasoje tu̶ vasuju Pedro. 69 To ĩ ñasere ĩacõari, quẽna soje tu̶ ñarãre ado bajiro gotiyuju so, moabosarimaso: —Ãni, Jesúrãca vacudir'i ñaami —yiyuju, ĩnare gotigo. 70 To bajiro ĩnare so yisere ajicõari, quẽna, —Ĩre masibeaja yu̶ —yiyuju Pedro. To so yiro bero, to ñarã ado bajiro Pedrore yiyujarã ĩna: —Riojo yaja. Jesúrãca vacudirũgũgũ̶ne ñaja mu̶ quẽne. Mu̶ quẽne Galilea sitagu̶ ñaja mu̶ —Pedrore yiyujarã ĩna. 71 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyuju Pedro: —Ĩre masibeaja yu̶. Socu̶ me yaja yu̶. Socabetimasucõaja. Dios, yu̶re ajigu̶mi —ĩnare yicu̶diyuju Pedro. 72 To bajiro ĩ yigajanorirĩmarone, gãjabocu̶ ju̶aji ñagõcõañuju yuja. Ĩ ñagõsere ajicõari, Jesús ado bajiro ĩre ĩ gotirere masibu̶jayuju Pedro yuja: “Gãjabocu̶ ju̶aji ĩ ñagõroto rĩjoro idiaji, ‘Jesúre masibeaja yu̶’ yiru̶cu̶ja mu̶” ĩre ĩ yirere masibu̶jayuju. Tire masibu̶jacõari, bu̶to otiyuju.

Marcos 15

1 Busurocacũse rãca bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, to yicõari Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, u̶jarã ñajediro tudirẽjañujarã ĩna. To bajicõari, Jesús ãmorire siacõari, ĩre ãmiasujarã ĩna, Pilato vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ vana. To bajiri ĩ ya viju̶ Jesúre ãmiejayujarã ĩna. 2 Jesúre ĩna ãmiejarone, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju Pilato: —¿Mu̶ne ñati jud'io masa u̶ju̶? —ĩre yiyuju Pilato. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Mu̶ yirore bajirone bajiaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 3 To ĩ yirone, paia u̶jarã, —Cojo vãme me rojose yigu̶ ñaami. Ado bajise rojose yimi —Pilatore yi ocasãñujarã paia u̶jarã. 4 To bajiro Jesúre ĩna yi ocasãsere ajicõari, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju Pilato: —¿No yigu̶ cu̶dibeati mu̶? ¿Cojo vãme me, rojose mu̶re ĩna yisere ajibeati mu̶? —Jesúre yiyuju Pilato. 5 To bajiro ĩre ĩ yisẽniĩaboajaquẽne, ĩre cu̶dibeticõañuju Jesús. Ĩ cu̶dibetire ĩacõari, no yimasibesuju Pilato, ĩre bajiro bajigu̶re ĩabetirũgũr'i ñari. 6 Tocãrãca cũ̶ma Pascua boserũ̶mu̶ jud'io masa ĩna quẽnojama, sĩgũ̶ tubibe ecor'ire ĩna burotigu̶re ĩnare bubosarũgũñuju Pilato. 7 Tubiberiaviju̶ ñarã, “Gobierno ĩ rotiboasere cu̶dibeticõari, mani masu rotirãsa” yirã rãcagu̶ ñañuju Barrabás vãme cu̶tigu̶. Ĩ babarã rãca rojose yicõari, masare sĩañuju ĩ. To bajiro ĩ yire vaja tubiberiaviju̶ ñañuju ĩ. 8 To bajiri jãjarã masa Pilato tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniñujarã ĩna: —Yu̶are mu̶ yibosarũgũcatore bajiro yiya quẽna —ĩre yisẽniñujarã ĩna. 9 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Pilato: —¿Ñimu̶ju̶are yu̶ busere bojati mu̶a? ¿Jud'io masa u̶ju̶re yu̶ busere bojatique mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañuju Pilato. 10 “Jesúre ĩajũnisinirã ñari, yu̶ tu̶ ãmiejama” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩre buru̶, to bajiro yiyuju. 11 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, masare to rẽjarãre rĩjoroju̶ne ĩnare ocasãcõañujarã paia u̶jarã, “Barrabáju̶are burotito mani” yirã. 12 To bajiri Barrabáre ĩna burotijare, quẽna ĩnare tudisẽniĩañuju Pilato: —To yijama, ¿no bajiro yigu̶ti yu̶, Jesúre, “Jud'io masa u̶ju̶ ñaami” mu̶a yigu̶ju̶arema? —ĩnare yisẽniĩañuju. 13 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre avasãcu̶diyujarã: —Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩaroticõaña mu̶ —ĩre yiyujarã ĩna, Pilatore. 14 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Pilato: —¿Ñie rojose ĩ yire su̶ori ĩre sĩarotigu̶ti yu̶? —ĩnare yiyuju Pilato. To ĩ yiboajaquẽne, quẽna bu̶tobu̶sa tudiavasãñujarã ĩna: —Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩaroticõaña —yiavasãñujarã ĩna. 15 To bajiro ĩna yijare, masa to rẽjarã ĩna bojarore bajiro yiru̶agu̶ ñari, Barrabáre bucõañuju Pilato. Jesúju̶arema, ĩ surarare ĩsiñuju, “Ĩre bajecõari, yucú̶tẽroju̶ jajusĩato ĩna” yigu̶. 16 To bajiri ĩna ya viju̶, Jesúre ãmiejayujarã surara mesa. Ĩre ãmiejacõari, ĩna jediro ĩre gãnibiarũ̶gũ̶ñujarã. 17 To yicõari, “U̶ju̶re bajigu̶ ñato” yirã, u̶jarã ĩna sãñarito ũnore, sũarivu̶jorore Jesúre sãñujarã. To yicõari, ĩ ru̶joa joere jotabedo ĩna suariabedone ĩre jeoyujarã. 18 To bajiro ĩre yicõari, ado bajiro ĩre yiajatud'iyujarã: —Jud'io masa u̶ju̶re mu̶re quẽnarotiaja yu̶a yuja —Jesúre yiyujarã ĩna. 19 To yicõari, yucú̶ rãca ĩ ru̶joare jayujarã. Ĩre jacõari, gooco ĩre eoreatuyujarã ĩna. To yicõari, “Mu̶re rũ̶cu̶bu̶oaja” yiajatud'irã, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuyujarã. 20 To bajiro ĩre yigajanocõari, u̶jarã ĩna sãñarito ũnore ĩna sãriarore ĩre veayujarã ĩna quẽna. To yicõari, ĩ sudiju̶a ĩre sãñujarã quẽna. Ĩre sudi sãgajanocõari, yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩaroana, ĩre ãmiasujarã. 21 Ĩre ãmivanane, sĩgũ̶ Cirene vãme cu̶ti sitagu̶, Simón vãme cu̶tigu̶re, Alejandro, to yicõari, Rufo, ĩna jacu̶re bocayujarã. Ĩre bocacõari, —Jesús ĩ gaja vatijãire ĩre gajabosaya —ĩre yi vasujarã ĩna. 22 To yi vanane, Gólgota vãme cu̶ti buroju̶ ejayujarã ĩna. “Ru̶joco Buro” yire ũni ñañuju “Gólgota” yire. 23 Toju̶ ejacõari, u̶ye ocore, mirra vãme cu̶tise rãca vu̶ocõari, Jesúre ĩre ioyujarã ĩna. “Ĩre jũnise jũni ruyubeticõato” yirã, yiboayujarã. Idibesuju Jesúju̶ama. 24 To yicõari, yucú̶tẽroju̶ Jesúre jajutuyujarã ĩna. To yicõari, Jesús ye sudire bojarã, ado bajiro yiyujarã: —Ñimu̶ju̶a ãni sudi ĩ u̶jaro ĩaĩarãsa mani —yiajeyujarã, gũ̶tarine reacũĩañarãne. To bajiro yiajecõari, ĩ ye sudi gãmerã ĩsibatoyujarã ĩna. 25 Muiju asitutuatiju̶ ĩre jajutuyujarã ĩna. 26 Jesús ĩ tuyaritẽroju̶re ĩ ru̶joa vecare ucaturiaju̶ tuyayuju. “Ado bajiro ĩ yise su̶orine jaju ecoami”, yiĩoriju̶ ñañuju. Ado bajise gotiyuju: “Ãni ñaami jud'io masa u̶ju̶”, yigotiyuju ti. 27 Jesúrãca ju̶arã, jaju ecoyujarã ĩna. Gajeyeũni juarudirimasa ñañujarã. Sĩgũ̶re Jesús riojojacatu̶are, gãjirema ĩ gãcojacatu̶aju̶are jajutuyujarã. 28 To bajiro Jesúre yiyujarã, Dios oca masa ĩna ucamasire, “ ‘Rojorã rãcagu̶ ñaami’ ĩre yiĩaru̶arãma masa”, Jesúre yimasire ñajare. 29 Masa rẽtoana, ĩna ru̶joari yure, yure yiyujarã, “Jaju ecor'ire ĩre ĩateaja” yirã. To yicõari, ĩre ajatud'iyujarã ĩna: —“Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguerocamasiaja yu̶. To yicõari, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne bu̶ajeocõamasiaja”, yiboacaju̶ mu̶. Socu̶ me mu̶ yijama, mu̶ yimasise rãca mu̶ masune yucú̶tẽroju̶re rujicoaya —Jesúre ĩre yiajatud'iyujarã ĩna. 31 Paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, to bajirone Jesúre yiajatud'i ñañujarã ĩna. Ado bajiro yiyujarã: —Gãjerãrema catiogu̶ ñaboarine, ĩ masu rojose ĩ tãmu̶oserema yirẽtomasibeami —yiajatud'i ñañujarã ĩna. 32 —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, Israel ñamasir'i jãnerabatia mani u̶ju̶ ñaami. To bajiri yucú̶tẽroju̶re rujicoadiato. To bajiro ĩ bajiro ĩacõari, “Ĩne ñaami”, yimasiru̶arãja —yiajatud'iyujarã. Ju̶arã Jesúrãca yucú̶tẽroju̶ jaju ecoriarã quẽne, to bajirone Jesúre yitud'iyujarã ĩna. 33 Ũ̶mu̶recaji ñarone, rẽtiacoasuju yuja. Idia hora rẽtiañañuju. 34 To cõro ti rẽtiatu̶satone, jud'io masa ye rãca ado bajiro tutuaro avasãñuju Jesús: —Eloi, Eloi, ¿lema sabactani? —yiavasãñuju. (“Dios, yu̶ jacu̶, ¿no yigu̶ yu̶re cãmotadiati mu̶?” yire ũni ñañuju ti.) 35 Sĩgũ̶ri toju̶ ñarã, to bajiro ĩ yiavasãsere ajicõari, ado bajiro yiyujarã ĩna: —¡Ajiya mu̶a! Diore gotirẽtobosarimasu̶ El'ias ñamasir'ire jigu̶ yami —yiyujarã ĩna. 36 To bajiro Jesús ĩ yiavasãrone, sĩgũ̶, Jesús tu̶ ũmaejacõari, u̶ye oco jiarere ñiabiacõari, yucú̶ gajaju̶ siatucõari, Jesús rise tu̶ju̶re ñumu̶otuyuju. To yigu̶ne, ado bajiro ĩ rãcanare yiyuju ĩ: —Ñagõbesa mu̶a maji. El'ias ñamasir'i ãnire ĩ rujiosere ĩato mani —yiyuju ĩ. 37 Tutuaro avasãtu̶sa, u̶su̶tadicoasuju yuja. 38 Tirĩmarone, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi yotoria gasero vorujijedicoasuju ti. “ ‘Dios ĩ ñarisõa’ vãme cu̶ti sõare sãjamasibeama masa” yirã, ĩna yotoria gasero ñañuju. 39 Jesús ĩ u̶su̶tadiro, ĩ rĩjoroju̶a ĩarũ̶gõñuju surara u̶ju̶. To bajiri Jesús ĩ u̶su̶tadisere ĩacõari, ado bajiro yiyuju ĩ: —Socabesumi. Dios macu̶ne ñaboayumi ãni —yiyuju ĩ. 40 Galilea sitaju̶ Jesúre su̶yavadiriarã rõmiri quẽne sõju̶ ĩarũ̶gõñujarã. Ĩna ñañujarã ĩ ejarẽmoriarã. Ĩna rãca ñañuju Mar'ia Magdalena. Gajeo Mar'ia vãme cu̶tigo quẽne ñañuju. Sone ñañuju Santiago Mojogũ̶ ĩna yigu̶, to yicõari, José vãme cu̶tigu̶ jaco. Gajeo, Salomé vãme cu̶tigo quẽne ñañuju. Gãjerã jãjarã ñañujarã Jesúre su̶yavadiriarã rõmiri, Jerusalénju̶ ĩ rijarere ĩariarã. 42 Arimatea macagu̶, José vãme cu̶tigu̶ quẽne, ñañuju. Jud'io masa u̶jarã rãcagu̶, masa ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶ogu̶, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, Jesúre yitu̶oĩagũ̶ ñañuju. Tirũ̶mu̶ju̶ama jud'io masa ĩna u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶ rãiorotirũ̶mu̶ rĩjoroaca ñañuju. To bajiri José, Jesús ĩ rijatore ĩacõari, “Jesúre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaja yu̶” yitu̶oĩatutuacõari, Pilatore sẽnigũ̶ vasuju, Jesús ruju̶rire ãmiru̶. 44 Pilatoju̶a, José ĩ sẽnisere ajicõari, “¿Socabeati? ¿Jẽre rijacoasujari ĩ?”, yitu̶oĩañuju. To yigu̶ ñari, surara u̶ju̶re jiyuju. To bajiri ĩ ejarone, —¿Rijamasucoati Jesús vãme cu̶tigu̶? —ĩre sẽniĩañuju ĩ. 45 To ĩ yisere ajicõari, —Jẽre rijacoami —ĩre yicu̶diyuju ĩ, surara u̶ju̶. To ĩ yirone, José ĩ sẽnirore bajirone ĩre cu̶diyuju Pilato. 46 To ĩ yir'i ñari, sudijãiri botiquẽnarijãiri rãca Jesúre ĩ gũmarotijãirire vaja yicõari, ĩ ruju̶rire rujiogu̶ vasuju. Ĩre rujiocõari, ĩre gũmañuju, tijãiri rãca. To yigajanocõari, masa yujeriavi gũ̶tavi mame ĩ quẽnorotiriaviju̶ ĩ ruju̶rire cũñuju. To yicõari, ti vi sojere gũ̶tane tũnuobibecũ vacoasuju ĩ. 47 Mar'ia Magdalena, to yicõari gajeo Mar'ia, José vãme cu̶tigu̶ jaco quẽne, Jesús ruju̶rire José ĩ cũro ĩañañujarã ĩna.

Marcos 16

1 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti jediro, quẽna moasu̶oriarũ̶mu̶ jẽju̶aca Mar'ia Magdalena, gajeo Mar'ia, Santiago jaco, to yicõari Salomé vãme cu̶tigo quẽne, su̶tiquẽnase vaja yiyujarã ĩna, “Jesús ruju̶re turãsa mani” yirã. 2 To yicõari, muiju ĩ busumu̶jado, Jesús ruju̶rire ĩna yujeriavire ĩarã vasujarã ĩna. 3 Vanane, —¿Ñimu̶ ñarojari, yujeriavi gũ̶ta ĩna biberiare manire tũnuogobosarocu̶? —gãmerã yiyujarã ĩna. 4 Ejacõari, ĩna ĩajama, gũ̶ta tũnuo bibeboariaro mañuju. 5 Jairicaro ñañuju. To bajiri ti vi sãjacõari, sĩgũ̶ ángel ĩ rujisere ĩañujarã ĩna. Sudiro botiriase yoariase sãñacõari rujiyuju riojojacatu̶aju̶are. Bu̶to güiyujarã ĩna. 6 To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: —Güibesa mu̶a. Jesús Nazaret macagu̶re, yucú̶tẽroju̶ ĩna jajusĩamasigũ̶re mu̶a macasere masiaja yu̶. Maami adoju̶re. Tudicaticoami. Ĩre ĩna cũmasiriju̶re ĩaña mu̶a. 7 Vasa mu̶a. Ĩ buerimasare ado bajiro ĩnare gotiaya: “Mani rĩjoro Galilea sitaju̶ varocu̶ ñañuju. Toju̶ ĩre tudiĩaru̶arãja mani, ĩ goticatore bajirone”, ĩnare yigotiaya mu̶a —ĩnare yigotiyuju ángel. 8 To ĩ yisere ajicõari, Jesúre ĩna yujeboariaviju̶ budicõari, güirã ñari bu̶to nanañujarã. To bajicõari, gãjerãre gotimenane ũmacoasujarã ĩna. 9 Tirũ̶mu̶, Jesús ĩ tudicatiriarũ̶mu̶, ti semana ñasu̶orirũ̶mu̶ ñañuju ti. Busuriju̶ jẽju̶ quẽna tudicaticõari, Mar'ia Magdalenare rĩjoro ruyuaĩoñuju ĩ. Cojomo cõro gaje ãmo ju̶a jẽnituarirãcu̶ so u̶su̶ju̶ sãñariarãre vãtiare ĩ bureario ñañuju so. 10 Jesús ĩ tudicatisere ĩacõari, ĩ buerimasare ĩre tu̶oĩasu̶tiriti otirãre gotigo vasuju so. 11 Ĩna tu̶ ejacõari ado bajiro yiyuju so: —Quẽna catiami Jesús. Ĩre ĩamu̶ yu̶ —ĩnare yiboayuju so. So gotisere ajiboarine, “Riojo gotiamo”, yibesujarã ĩna. 12 Bero, ĩ buerimasa ju̶arã Jerusalénju̶ budicõari ĩna vacudirone, ĩnare ruyuaĩoñuju Jesús quẽna. Gãjire bajigu̶ ñacõari, ĩnare ruyuaĩoñuju. To bajiri, ĩre ĩamasibesujarã ĩna maji. 13 “Jesús ñaami” yiĩamasicõari, tudiasujarã ĩna, gãjerã ĩ buerimasare gotirã vana. Ĩna gotiboajaquẽne, “Riojo gotiama”, yibesujarã ĩna quẽne. 14 To yiro bero, cojorũ̶mu̶ ĩ buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo coja jẽnituarirãcu̶ ñarã ĩna barujirone, ĩnare ruyuaĩoñuju Jesús quẽna. Ĩnare ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Yu̶ tudicatiro bero, gãjerãre yu̶ ruyuaĩosere ĩacõari, mu̶are ĩna gotiboasere, “Riojo gotiama”, yitu̶oĩabeju̶ mu̶a. “Jẽre masiaja” yirãre bajiro tu̶oĩaboabu̶ mu̶a. Tu̶oĩavasoaru̶abeju̶ mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 15 To bajiro yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare rotiyuju Jesús: —Masa jedirore yu̶ ocare ĩnare goticudiru̶arãja mu̶a, “Ajitirũ̶nu̶ato” yirã. 16 No bojagu̶re, yu̶ ocare ajitirũ̶nu̶cõari, oco rãca bautizarotigu̶re, “Rojose maja” ĩre yiĩacõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ vaborotire ĩre yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine, no bojagu̶ yu̶ ocare ajitirũ̶nu̶becu̶rema, rojose ñacõaru̶aroja ĩre. To bajiri rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶cu̶mi ĩ ũgũ̶ma —ĩnare yigotiyuju Jesús. 17 —Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, ado bajiro yiru̶arãma ĩna: Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ masise su̶orine masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare burearu̶arãma. To yicõari, ĩna masibeti oca ñaboaserene ñagõru̶arãma. 18 Ãñare ĩna ñiaboajaquẽne, to yicõari, oco jũnise vu̶ore ĩna idiboajaquẽne, no bajibetoja ĩnare. Diore sẽnicõari, rijarãre ãmo ñujeoru̶arãma. To ĩna yirone, caticoaru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús. 19 To ĩ gotiro bero, Dios ĩ ñaroju̶ mani u̶ju̶ Jesúre ãmimu̶ja vasuju Dios. Ĩre ãmimu̶ja ejacõari, riojojacatu̶aju̶are ĩre rojoyuju Dios. 20 To ĩ mu̶jaro bero, masa ñajedirore Dios oca goticudirã vasujarã ĩna Jesús ĩ buerimasa yuja. To bajiro ĩna goticudisere ĩacõari, mani u̶ju̶ Jesús ĩnare ejarẽmoñuju, “Ĩnare quẽnaro ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶. To bajiri ĩ ejarẽmose rãca ĩaĩañamani masare yiĩoñujarã ĩna quẽne. To cõrone ñaja.

Lucas 1

1 Teófilo, ¿ñaboati mu̶? Jesús ĩ bajire queti mu̶re ucabosagu̶ yaja yu̶. Jãjarã masa Jesús ĩ bajire quetire ucayuma ĩna. 2 Jesús buerã, yu̶are ĩna goticatore bajirone ucayuma. 3 To bajiri, yu̶ quẽne, ti queti jedirore quẽnaro buecõari, tire mu̶re ucabosagu̶ yaja yu̶. 4 “Ti quetire quẽnaro masijeocõato” yigu̶, mu̶re ucabosaja. 5 Judea sitana u̶ju̶, Herodes vãme cu̶tigu̶ ĩ ñarirodo ñañujarã Zacar'ias, ĩ manajo Isabel vãme cu̶tigo rãca. Zacar'ias, Ab'ias ñamasir'i jãnami ñari, pai ñañuju ĩ. Ĩ manajo quẽne pai, Aarón ñamasir'i jãneño ñañuju so. 6 Dios ĩ ĩajama, quẽnarã ñañañujarã ĩna ju̶arãju̶ne. Ĩ rotirore bajirone yiyujarã ĩna. Masa quẽne, “Rojose yirã ñaama ĩna”, ĩnare yimasibesujarã. 7 Rĩa mana rĩne bu̶cu̶rã ñacoasujarã ĩna. Bu̶to rĩa cu̶tiru̶arũgũboayujarã, bajirãju̶ma. 8 Cojorũ̶mu̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ moañañuju Zacar'ias, ĩ yarã rãca. Ĩna yirũgũriarore bajiro yiyujarã: “Ñimu̶ju̶a ‘Dios ĩ ñarisõa’ vãme cu̶ti sõaju̶ ĩ sãjaro ĩaĩarãsa mani” yirã, reacũĩañujarã, gũ̶tarine. To yigajanocõari, “Zacar'ias ñaami, tisõaju̶ sãjarocu̶” yimasicõari, ĩre sãjarotiyujarã ĩna. —Quẽnase su̶tisere bueaya mu̶ —ĩre yiyujarã ĩna. To bajiri, tisõaju̶ sãjaejacõari, bueyuju ĩ, Zacar'ias. 10 Tire ĩ buetoyene, macajú̶ju̶ ñacõari, jãjarã masa Diore sẽniñañujarã ĩna. 11 To bajiri quẽnase su̶tise ĩ bueñarone, ĩ bueñaricasabo riojojacatu̶aju̶are ruyuarũ̶gũ̶ñuju ángel. 12 To ĩ bajirone ĩre ĩau̶cacoasuju Zacar'ias. To bajicõari, bu̶to ĩre güiyuju. 13 To ĩ bajirone, ado bajiro ĩre gotiyuju ángel: —Yu̶re güibesa mu̶. Dios ĩre mu̶ sẽnirũgũsere mu̶re ajiami. To bajiri, ado bajiro mu̶re yicõami: “Macu̶ cu̶tiru̶ocomo so, ĩ manajo. Juan ĩre vãme yato”, mu̶re yimi Dios —ĩre yigotiyuju ángel. 14 To yigajano, ado bajiro ĩre gotirũtuasuju, Zacar'iare, ĩ macu̶ ñarocu̶ ĩ bajirotire gotigu̶: —Mu̶ macu̶ ñarocu̶re Juanre ĩre ĩacõari, “Yu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oami”, yiru̶cu̶mi Dios. Ado bajiro bajiru̶cu̶mi mu̶ macu̶: Ĩ jacore sãñagũ̶ju̶rene, Esp'iritu Santore cõaru̶cu̶mi Dios, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, Dios ĩ bojarore bajiro Juan ĩ yirũgũrotire yigu̶. Masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, Cristo ĩ ruyuaroto rĩjoro ruyuaru̶cu̶mi mu̶ macu̶. Idire mecu̶osere, to yicõari, vinore quẽne idibetiru̶cu̶mi. Ĩ su̶orine jãjarã Dios ĩ bojarore bajiro tuditu̶oĩaru̶arãma Israel ñamasir'i jãnerabatia. Diore gotirẽtobosamasir'i El'ias vãme cu̶timasir'ire bajiro masare güitu̶oĩabecu̶ne gotimasioru̶cu̶mi. Jacu̶a ĩna rĩare “Tudimaiato ĩna” yigu̶, gotiru̶cu̶mi. Diore ajimena, “Tu̶oĩavasoato ĩna” yigu̶, to yicõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re Cristore yurã, quẽnase ĩna tu̶oĩavasoarotire yigu̶, to bajiro yiru̶cu̶mi. To bajiro yirocu̶ ĩ ñajare, ĩ ruyuaro bu̶to variquẽnaru̶cu̶ja mu̶. Jãjarã masa bu̶to variquẽnaru̶arãma, bu̶cu̶acu̶ to bajiro ĩ gotisere ajicõari —Zacar'iare ĩre yigotiyuju ángel. 18 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju Zacar'ias: —¿No bajiro mu̶ yisere ĩacõari, “Riojo yami”, mu̶re yimasiru̶cu̶ada yu̶? Rĩa mana bajiaja yu̶a. Jẽre bu̶cu̶o ñaamo yu̶ manajo. Yu̶ quẽne bu̶cu̶ ñaja yu̶ —ĩre yiyuju, ángelju̶are. 19 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre gotiyuju ángel: —Diorãcagu̶ ñaja yu̶, Gabriel vãme cu̶tigu̶. “Quẽnase queti gotiaya” yigu̶, yu̶re cõami. 20 To bajiri mu̶re yu̶ gotirore bajiro bajiru̶aroja. Adire yu̶ gotisere quẽnaro ajiya mu̶: Yu̶ gotisere “Bajibetoja” mu̶ yitu̶oĩajama, ñagõbecu̶ ñacoaru̶cu̶ja mu̶. Mu̶ macu̶ ĩ ruyuaro bero tudiñagõcoaru̶cu̶ja mu̶, bajigu̶ju̶ma —Zacar'iare ĩre yigotiyuju, ángel. 21 To ĩna gãmerã yiñaro ũnone, macajú̶ju̶ Zacar'iare yucõa ñañujarã ĩna. Yubu̶saboana, “¿No yigu̶ to cõro yoaro bajiati?”, yitu̶oĩañujarã ĩna. 22 To ĩna yiñarone, budicoayuju ĩ yuja. Ĩna tu̶ju̶re budiejacõari ĩnare gotimasibesuju, ñagõmasibecu̶ ñari. To ĩ bajisere ĩacõari, “Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ Dios ĩ ruyuaĩosere ĩar'i ñari, bajiami”, yimasicõañujarã ĩna. Ĩnare gotimasibeticõa tu̶jasuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, ĩ ãmorine ĩ bajirere ĩnare gotiyuju. 23 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩ moarũgũrere moagajanocõari, ĩ ya viju̶ tudicoasuju ĩ yuja. 24 To ĩ baji tudiejato bero, gu̶da ñacoasuju so, ĩ manajo, Isabel vãme cu̶tigo. To bajiri cojomocãrãcu̶ muijua cõro vi budibeco bajiñañuju so. 25 To bajiñagõne, ado bajiro yitu̶oĩañuju so: “Rĩa manicoadicaju̶ yu̶. To bajiri bu̶to bojonerũgũcaju̶ yu̶. Yucu̶rema Dios yu̶re ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yijare, gu̶da ñaja yu̶ yuja”, yitu̶oĩa variquẽnarũgũñuju so. 26 Isabel vãme cu̶tigo cojomo cõro, coja jẽnituarirãcu̶ muijua, gu̶da so ñatu̶sato, quẽna gaje queti ĩre gotirotiyuju Dios, ángel Gabriel vãme cu̶tigu̶re. Galilea sita, Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ ĩre cõañuju Dios. 27 Toju̶ ñañuju so, Jesús jaco ñaroco, Mar'ia vãme cu̶tigo. Mamo, ũ̶mu̶a rãca ñabeco ñañuju so. U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, José vãme cu̶tigu̶ manajoroco ñañuju so. 28 To bajiri Gabriel, so tu̶ ejacõari, ado bajiro sore yiyuju: —¿Ñaboati mu̶? Gãjerã rõmia rẽtoro quẽnaro mu̶re yigu̶ ñari, quẽnaro mu̶re codeami Dios —Mar'iare yigotiyuju ĩ. 29 To ĩ yirone, tire ajicõari, bu̶to tu̶oĩarejaiyuju so: “¿No yigu̶ to bajise yu̶re yati ĩ?”, yitu̶oĩarejaiyuju so. 30 To bajise so yitu̶oĩarone ado bajise sore gotiyuju ĩ, Gabriel: —Yu̶ gotisere tu̶oĩarejaibesa mu̶. Bu̶to mu̶re maiami Dios. 31 Yu̶ gotisere quẽnaro ajiya. Gu̶da ñaru̶ocoja mu̶. To bajicõari, macu̶ cu̶tiru̶ocoja mu̶. Macu̶ cu̶ticõari, Jesús ĩre vãme yiru̶ocoja mu̶. 32 Masigũ̶ ñaru̶cu̶mi mu̶ macu̶. Mu̶ macu̶re, “Yu̶ macu̶ ñaami”, ĩre yiru̶cu̶mi Dios. Ĩ ñicu̶, David vãme cu̶ticacu̶, “Israel ñacacu̶ jãnerabatia u̶ju̶ ñaña mu̶” yigu̶, u̶ju̶ ĩre cũcami Dios. Ĩre ĩ cũcatore bajirone mu̶ macu̶re quẽne u̶ju̶ ĩre cũru̶cu̶mi ĩ. 33 To bajiri Israel vãme cu̶ticacu̶ jãnerabatiare rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi mu̶ macu̶. Ĩ rotise jedibetiru̶aroja ti —Mar'iare sore yigotiyuju ĩ ángel. 34 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju so: —Ũ̶mu̶a rãca yu̶ ñabetiboajaquẽne, ¿no bajiro yu̶re bajiroti ti? —ĩre yisẽniĩañuju so. 35 To so yisẽniĩarone, ado bajise sore yigotiyuju ĩ: —Dios ĩ rotise rãca gu̶da ñaru̶ocoja mu̶. Esp'iritu Santore mu̶ tu̶ju̶ ĩre cõaru̶cu̶mi. To bajiri mu̶re ejacõari, mu̶re macu̶ yiru̶cu̶mi ĩ. To bajiro mu̶re ĩ yijare, mu̶ macu̶ ñarocu̶re, “Quẽnagũ̶, quẽnaro yigu̶, Dios macu̶ ñaami”, ĩre yimasiru̶arãma masa. 36 Mu̶ yo Isabel vãme cu̶tigo quẽne bu̶cu̶o ñaboarine, macu̶ sãñagõ ñaamo so. Cojomo cõro coja jẽnituarirãcu̶ muijua jẽre gu̶da ñatu̶sajamo so, rĩa magõ ĩna yiboacacone. 37 Dios quẽnaro sore ĩ yijare, bajiamo so. Diseju̶ane Diorema josase maja. Ĩ yimasise rĩne ñacõaja. To bajiri bajiamo. Mu̶ quẽne, to bajirone bajiru̶ocoja mu̶ —Mar'iare yigotiyuju ĩ. 38 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju so: —Dios ĩ rotirore bajirone yiru̶ocoja yu̶. To mu̶ yirore bajirone yu̶re yato Dios —yiyuju so, Mar'ia, ángelju̶are. To so yiro bero, vacoasuju ĩ, ángel Gabriel vãme cu̶tigu̶. 39 Tiju̶ bero, gajeyeũni quẽnosãjeo, guaro vacoasuju so, Judea sita bu̶to buri jairoju̶, Isabelre ĩagoaco. 40 Toju̶ ejacõari, Zacar'ias ya viju̶ sãjaejacõari, ĩ manajore sẽniĩañuju so. 41 To so yiro ajicõari, so gu̶dajoa sãñagũ̶ sũca yuguiyuju ĩ. 42 To ĩ yirone, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, ado bajiro Mar'iare gotiyuju Isabel: —Yu̶ u̶ju̶ jaco ñaroco ejaja mu̶. Bu̶to quẽnaro mu̶re yiyumi Dios. Mu̶ macu̶ ñarocu̶re quẽne, bu̶to quẽnaro ĩre yiru̶cu̶mi. Ñamasugõ me yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩagõ ejaja mu̶. 44 Yu̶re mu̶ sẽniĩarone, yu̶ gu̶dajoa sãñagũ̶ sũca variquẽnagũ̶, yuguiami. 45 “Dios ĩ goticõariarore bajiro bajiru̶ocoja yu̶” yitu̶oĩagõ ñari, variquẽnaja mu̶ quẽne —Mar'iare yiyuju Isabel. 46 To bajiro so yirone, variquẽnagõ ñari ado bajiro yiyuju Mar'ia: —Ĩ bojarore bajiro yiru̶a tu̶oĩagõ ñaboarine, ñamasugõ me yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩamaicõari quẽnaro yami Dios. To bajiro yu̶re ĩ yise ñajare, “Ñie rojose mano yu̶re yirẽtobosarũgũgũ̶mi”, Diore ĩre yivariquẽnaja yu̶. Bu̶to quẽnaro yami Dios, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yu̶ yirotire yigu̶. Ĩ ñagũ̶mi masijeogu̶. Quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi. To bajiro quẽnaro yu̶re ĩ yise ñajare, “Quẽnaro sore yiyumi Dios”, yu̶re yirũgũru̶arãma masa ñajediro. 50 Ĩre rũ̶cu̶bu̶orãre ĩamaicõari, quẽnaro yirũgũgũ̶mi Dios. To bajirone yicõa mu̶orũ̶gõru̶cu̶mi. 51 “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩarã, no bojase ĩna yiru̶aboasere ĩnare yirotibesumi Dios. 52 U̶jarãre ñamasurã ĩna ñaru̶aboasere ĩnare ñarotibeticõari, ñamasumenaju̶are, “Ñamasurã ñato”, yiyumi. 53 Ñie manare quẽnasere ĩnare cõaboarine, gajeyeũni jairãrema ĩnare cõabesumi. 54 Adire masiritibecu̶ ñari, to bajiro yiyumi: Mani ñicu̶, Abrahamre, ĩ beroanare quẽne, “Mu̶a masare, mu̶a jãnerabatiare quẽnaro yicõa ñaru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yigotimasiñuju Dios. Tire masiritibecu̶ ñari, to bajiro yiyumi —Isabelre yigotiyuju Mar'ia. 56 Idiarã muijua sore baba cu̶tiñaboa, so ya viju̶ tudicoasuju Mar'ia. 57 Mar'ia so tudiato bero, macu̶ cu̶tiyuju so, Isabel. 58 So macu̶ cu̶tisere ajicõari, “Quẽnaro sore ejarẽmogũ̶ yiyumi Dios”, yitu̶oĩañujarã ĩna, so yarã, so tu̶ana quẽne. To bajiro yitu̶oĩarã ñari, sore variquẽna ejayujarã ĩna. 59 Ĩ ruyuariaro bero, cojomo cõro, idia jẽnituarirũ̶mu̶ri ĩ cu̶otu̶sato, ĩ tu̶ju̶re ejayujarã masa, ĩna yirũgũriarore bajiro sũcare circuncisión yirã ejarã. To yicõari, —Ĩ jacu̶ vãmene ĩre vãme yito mani —yiboayujarã ĩna. 60 To ĩna yiboajaquẽne, jacoju̶ama, —Bajibeaja. Juan vãme cu̶tiami —ĩnare yicõañuju so. 61 To so yiro ajicõari, —Mu̶ ya jũnana ti vãmere vãme cu̶tibeticoayuma —sore yiyujarã ĩnaju̶ama. 62 To yicõari, Zacar'iare, ĩna ãmorine ado bajise ĩre sẽniĩañujarã: —Mu̶ macu̶re, ¿No bajise ĩre vãme yiru̶ati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 63 To ĩna yijare, ñagõbecu̶ ñari, ucariajãi sẽniñuju Zacar'ias. Tijãire ãmicõari, “Juan vãme cu̶tiami, yu̶ macu̶”, ĩnare yiuca ĩoñuju ĩ. Ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari, no yimasibesujarã ĩna yuja. 64 Tirĩmarone, tudiñagõcoasuju Zacar'ias quẽna. To bajicõari, “Quẽnamasucõaja”, Diore yivariquẽnañuju. 65 Ti quetire ajicõari, bu̶to güiyujarã ĩna tu̶ana ñajediro, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari. Judea sitana burori cu̶toana jediro ti quetire gãmerã gotibatoyujarã ĩna. 66 Ĩna gotibatosere ajicõari, Zacar'ias macu̶re Dios ĩ ejarẽmose ñajare, “¿Bu̶cu̶acu̶, no bajiro yigu̶ ñariquĩda?”, yitu̶oĩañujarã. 67 Cojorũ̶mu̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diore gotirẽtobosagu̶, ado bajiro basayuju Zacar'ias: 68 —Tirũ̶mu̶ju̶ ado bajiro Diore gotibosamasiñujarã ĩre gotirẽtobosamasiriarã: “Sĩgũ̶, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, mu̶a jãnerabatiare ejarẽmogũ̶ ruyuaru̶cu̶mi. Ruyuacõari, mu̶a jãnerabatiare ĩaterimasa su̶orine rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi”, Diore yigotirẽtobosamasiñujarã ĩna. Ado bajiro mani ñicu̶are gotimasiñuju Dios: “Yu̶ goticatore bajiro mu̶are, mu̶a jãnerabatiare quẽne ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yicõa ñaru̶cu̶ja”, manire yigotimasiñuju Dios. Mani ñicu̶re, Abraham vãme cu̶timasir'ire quẽne ado bajiro gotimasiñuju Dios: “Yu̶ ñaja Dios. Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Mu̶ jãnerabatiare gãjerã ĩna ĩatese su̶orine rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. Ĩnare güimenane, yu̶ bojarore bajiro ‘Yimasiato ĩna’ yigu̶, to bajiro yiru̶cu̶ja yu̶. Adire masiritibetiru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, ĩna catiñaro cõro ‘Yu̶are ĩagũ̶mi Dios’ yimasiritimenane, yu̶ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũru̶arãma”, yigotimasiñuju Dios. To bajiri, ĩre gotirẽtobosarimasa, ĩna gotimasiriarore bajiro, to yicõari ĩ masune ĩ gotimasiriarore bajirone yigu̶agu̶ yigu̶mi Dios yuja. Yoaro mene adi macaru̶cu̶roju̶ vadicõari, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre rojose mani tãmu̶oborotire yirẽtobosagu̶agu̶ yigu̶mi. To bajiro yirocu̶ ĩ ñajare, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnato mani —yibasavariquẽnañuju Zacar'ias. 76 To yigajanocõari, “Ado bajiro yirocu̶ ñaja mu̶”, ĩ macu̶re yibasavariquẽnañuju Zacar'ias: —Yoaro mene ejaru̶cu̶mi mani u̶ju̶, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶. To bajiro ĩ bajiroti rĩjoro ñajare, “Rojose mu̶a yirũgũsere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya mu̶a, ĩre yurã”, yigotimasiorocu̶ ñaja mu̶. To bajiro mu̶ yisere ajicõari, tu̶oĩavasoa yuñarãre ĩamaicõari, quẽnaro yigu̶ ñari, ĩ rãca quẽnaro ñacõari, “Ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã ñato” yigu̶, ĩ yere masimenare ĩnare gotimasiocõari, rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re cõaru̶cu̶mi Dios. To bajiro yigoti rĩjoro cu̶tirocu̶ mu̶ ñajare, “Masirẽtogũ̶re Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaami”, mu̶re yiĩaru̶arãma masa, —ĩ macu̶re Juanre yibasavariquẽnañuju Zacar'ias. 80 Yucú̶ manoju̶ bu̶cu̶ayuju Juan vãme cu̶tigu̶. Bu̶cu̶arũtuacu̶ne, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yigu̶ ñarũtuasuju ĩ. Masare ĩ gotimasiorotirũ̶mu̶ ti ejaroto rĩjoro, yucú̶ manoju̶re ñarũgũñuju.

Lucas 2

1 To bajiro bajiñarirodoju̶re masa ñajediro u̶ju̶, César Augusto vãme cu̶tigu̶, ĩ rotirimacarire ñarãre, “Ado cõro ñaama” yimasiru̶, ĩna vãmere ucaturotisu̶oyuju ĩ. 2 Ĩre rotibosarimasu̶, Cirenio vãme cu̶tigu̶ Siria sitana u̶ju̶ ĩ ñarirodore masa vãmere ucaturotisu̶oyuju César. 3 To bajiri, masa ñajediro, ĩna ñicu̶a ĩna ñamasiriaroju̶ vãme ucaturotirã varoti ñañuju. 4 To bajiri, José quẽne, Galilea sitaju̶re ñarimaca Nazaret vãme cu̶ti maca ñar'i, Judea sita Belén vãme cu̶ti macaju̶are vasuju. Ti macaju̶ ruyuamasiñuju ĩ ñicu̶ ñamasir'i, U̶ju̶ David. To ĩ bajimasire ñajare, toju̶ vasuju, José, Mar'ia rãca ĩna vãmere ucarotigu̶acu̶. 5 Jẽre so jacu̶are sẽnicõañuju ĩ. To bajiro yir'i ñari, so rãca vasuju José. “Macu̶ cu̶tiru̶ocomo” Dios ĩ yirio ñari, gu̶da ñañuju so. 6 To bajiri Belén vãme cu̶ti macaju̶ ĩna ejaro, so macu̶ cu̶tirotirũ̶mu̶ ejayuju ti. 7 To bajiro sore ti bajijare, vacudirã ĩna cãnirivi ĩna ñarotiju̶re sẽniboayujarã ĩna. Masa jũ̶mu̶cõañujarã, ti vire. To bajiri, vaibu̶cu̶rãre bare ecariaviju̶ ejayujarã ĩna yuja. Toju̶ Dios macu̶re macu̶ cu̶tiyuju Mar'ia. To yicõari, sũcare sudigaserorine ĩre gũmañuju so, jud'io masa ĩna yirũgũriarore bajiro yigo. To yicõari, cãnijesariaro ti manijare, vaibu̶cu̶rãre bare ecariacoroju̶ so macu̶re sãñuju so. 8 Belén maca tu̶ ñañujarã ĩna, oveja coderimasa. Ñamire ĩnare ĩatirũ̶nu̶ñañujarã ĩna. 9 To ĩna bajirone, ĩna tu̶ju̶re ruyuarũ̶gũ̶ñuju sĩgũ̶ ángel, Diore moabosagu̶. To ĩ bajirone, ĩna tu̶ju̶ bu̶to busubatoyuju, “ ‘Dios macu̶ ruyuagu̶mi’ yiĩamasiato ĩna” yigu̶. To bajiro ti bajijare, oveja coderimasa bu̶to güiyujarã ĩna. 10 To ĩna bajirone, ado bajiro yiyuju ángel: —Güibesa mu̶a. Masa ĩna ĩavariquẽnarotire yigu̶, quẽnase queti mu̶are gotigu̶ bajiaja yu̶. 11 U̶ju̶ David ĩ ruyuamasicati macaju̶re, masa rojose ĩna yise vaja ĩnare vaja yibosarocu̶, yucu̶ne ruyuami. Ĩ ñaami mani u̶ju̶, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶. 12 Ado bajiro bajiñagũ̶re ĩre bu̶jamasiru̶arãja mu̶a: Vaibu̶cu̶rãre bare ecariaviju̶ ñagũ̶mi. Toju̶ sudigaserine gũmacoar'i, vaibu̶cu̶rãre bare ecariacoroju̶ sãñagũ̶mi ĩ. Toju̶ ñagũ̶re ĩre ĩabu̶jacõari, “Ĩne ñaami”, yimasiru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju ángel. 13 To ĩ yiñarirĩmarone, gãjerã ángel mesa jãjarã ruyuayujarã ĩna. Ruyuacõari, ado bajise Diore ĩre basavariquẽnañujarã ĩna: 14 —Dios õ vecagu̶ quẽnarẽtogũ̶, to yicõari, masirẽtogũ̶ ĩ ñajare, quẽnaro ĩre yito mani. Dios ĩ ĩavariquẽnarã ĩ rãca quẽnaro ñato ĩna —yiyujarã ĩna ángel mesa. 15 To yigajano, tudicoasujarã ĩna, õ vecaju̶, Dios ĩ ñaroju̶. Ĩna tudiato bero, —Dios manire ĩ queti cõarere ajiaja mani. To bajiri, Belénju̶ vaĩato mani —gãmerã yiyujarã ĩna oveja coderimasa. 16 To bajiro gãmerã yigajano, guaro vacoasujarã ĩna yuja. Toju̶ ejacõari, Josére, Mar'iare ĩnare ĩabu̶jayujarã ĩna. Sũcare quẽne vaibu̶cu̶rãre bare ecariacoroju̶ sãñagũ̶re ĩre ĩabu̶jayujarã. 17 Ĩre ĩabu̶jacõari, ángel ĩnare ĩ gotirere to ñarãre ĩnare gotiyujarã. 18 To ñariarã jediro, ĩna gotisere ajicõari, no yimasibesujarã, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari. 19 Mar'iaju̶ama ñagõbesuju so, oveja coderimasa ĩna gotisere ajicõari. To bajiboarine, sũca ĩ bajisere bu̶to tu̶oĩañuju so masurioju̶ma. 20 To bajiri oveja coderimasa ti quetire gotigajano, tudicoasujarã ĩna. Tudianane, ado bajise Diore ĩre yivariquẽna tudiasujarã ĩna: —Dios manire ĩ queti cõare, riojo ñañuja ti. Masirẽtogũ̶, to yicõari, quẽnarẽtogũ̶ ñagũ̶mi Dios —ĩre yivariquẽna vasujarã ĩna. 21 Sũca cojomo cõro idia jẽnituarirũ̶mu̶ri ĩ ruyuariaro bero ti tu̶sato, circuncisión ĩre yiyujarã. To yicõari, Jesús ĩre vãme yiyujarã ĩna, sũcare. Mar'ia gu̶da so ñaroto rĩjoroju̶ne ángel sore ĩ vãme yirotiriarore bajirone ĩre vãme yirã yiyujarã ĩna. 22 To ĩna yiriaro bero, Jerusalénju̶ vasujarã ĩna. Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶dirã bajiyujarã ĩna. Ado bajise roticũmasiñuju ĩ: “Sũca ĩ ruyuaro bero, ju̶arã masa cõro ñarirũ̶mu̶ri bero, buja mu̶a ecariarãre ĩsima, paiare. Mu̶a cu̶obetijama, vaja yicõari, ĩsima, ‘Ĩnare soemu̶oato’ yirã. To bajiro yiba, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã. To bajiro mu̶a yijama, sũca ĩ ruyuaroto rĩjoro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oriavi mu̶a sãjarũgũriarore bajirone sãjamasiru̶arãja mu̶a quẽna. Mu̶a ĩsijama, buja mame bu̶cu̶arãre ĩsiru̶arãja mu̶a. Ũ̶mu̶, rõmio, to cõrone ĩsiru̶arãja mu̶a. Buja mame bu̶cu̶arã ĩna manijama, ju̶arã bujare bajirã ñarãcare ĩsiru̶arãja mu̶a”, yirotimasiñuju Dios. Gajeye ado bajiro yirotimasiñuju Dios: “Mu̶a macu̶ ruyuasu̶ogu̶re, paiare ĩorã, ĩre ãmivaru̶arãja mu̶a, ‘Dios yu̶ ñaami’ yiĩorã”, yirotimasiñuju Dios. To bajise Dios ĩ yirotimasire ñajare, Jesúre ãmivasujarã, paiare ĩoroana. 25 To bajiri Jerusalénju̶ ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re vasujarã ĩna. Toju̶re ñañuju Simeón. Diore quẽnaro ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ĩ rotimasirere quẽnaro cu̶digu̶ ñañuju ĩ. “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, Cristo, Israel jãnerabatiare, yu̶ yarãre ejarẽmorũgũru̶cu̶mi ĩ, ‘Quẽnaro ñato’ yigu̶” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ ejarotire yugu̶ bajicõa ñañuju ĩ. Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩagũ̶ ñañuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, cojorũ̶mu̶ ado bajise tu̶oĩañuju: “Yu̶ bajirocaroto rĩjoro, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re Cristore ĩaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩañuju Simeón. 27 Cojorũ̶mu̶ Esp'iritu Santo Dios ĩ cõagũ̶ ĩre ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩamasicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjaejacoasuju ĩ. Tirũ̶mu̶ne Jesúre ãmiejayujarã José, ĩ manajo rãca. To ĩna sãjaejarone, ĩna macu̶re bocaãmicõari, ado bajise Diore yigotiyuju ĩ, Diore variquẽnagũ̶: —Yu̶ u̶ju̶, jẽre yu̶ ĩaru̶arũgũcacu̶re yu̶re mu̶ goticatore bajirone ĩre ĩacõaja yuja. To bajiri, variquẽnaja yu̶. Yu̶ bajirocacoajama, quẽnacõaroja yuja. 30 Ĩre ajitirũ̶nu̶rã rojose yu̶a tãmu̶oborotire yu̶are yirẽtobosarocu̶re mu̶ cõar'ire ĩre ĩacõaja jẽre. 32 Ĩ su̶orine “Israel jãnerabatiare quẽnaro yiyumi Dios” yimasicõari, Diore masiru̶arãma Israel jãnerabatia me ñarã quẽne —yiyuju Simeón. 33 José, to yicõari, Mar'ia quẽne, Jesús ĩ bajirotire Simeón ĩ gotisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, “Mani macu̶ ĩ bajirotire quẽnaro goti rĩjoro cu̶timasiami” yirã. 34 To yicõari, quẽnaro Dios ĩnare ĩ yirotire ĩnare ñubuejeoyuju Simeón. To yigajano, Jesús ĩ bajirotire ado bajiro sore gotiyuju quẽna, Mar'iare: —Quẽnaro ajiya mu̶. “Israel ñamasir'i jãnerabatia, Dios ĩ bojasere quẽnaro masiato” yigu̶, ãni sũcare cõañumi Dios. To bajiri ĩ gotimasiosere ajicõari, ĩre tud'iru̶arãma jãjarã masa. To bajiro ĩna yijare, ĩnare ĩacõari, “ ‘Diore rũ̶cu̶bu̶orã ñaja yu̶a’ yigotiboarine, ĩre terã ñaama”, yimasiru̶arãma gãjerãju̶a. Ĩre tud'irãma, ĩna rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vajedicoaru̶arãma ĩna. To bajiboarine gãjerãju̶ama, jãjarã, ãnire ajitirũ̶nu̶cõari, Dios yarã ñacoaru̶arãma ĩna, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vaborona. Mu̶ju̶ama, ãni mu̶ macu̶ ĩ bajirotire bu̶to su̶tiritiru̶ocoja mu̶ —Jesús jacore yiyuju Simeón. 36 To ĩ yiro bero, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ñañuju Ana vãme cu̶tigo. Aser ñamasir'i jãneño ñañuju so, Fanuel maco. Diore gotirẽtobosarimaso ñañuju so quẽne. So manaju̶ cu̶tiboar'i, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca cũ̶mari so rãca ñatu̶sacu̶ne, sore bajirocaveocoasuju. To ĩ bajiveorio sĩgõne ñacõarũgũñuju so. To bajiñagõ rĩne, ochenta y cuatro cũ̶mari cu̶otu̶sasuju. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, so quẽne Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo, ĩre so sẽnirirũ̶mu̶ri bare babetirũgũñuju so. 38 Simeón ĩnare ĩ gotiñarone ĩna tu̶ju̶ ejayuju so Ana. Ĩnare ĩ gotisere ajicõari, “Quẽnaro yiyuja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnañuju so. To yigajanocõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re, “Jerusalén macana quẽnaro ñato” yigu̶, ĩnare yirẽtobosarocu̶re ĩ ejarotire tu̶oĩa yuñarãre, “Jẽre ruyuayumi”, ĩnare yigotibatoyuju Ana. 39 José, to yicõari, Mar'ia quẽne Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone yigajanocõañujarã ĩna. To bajiri, Galilea sitare ñarimaca, Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ Jesúre ĩre ãmitudiasujarã ĩna. 40 To baji tudieja, ti macaju̶ ñacõañujarã ĩna. Toju̶ bu̶cu̶ayuju Jesús. Quẽnaro masirũtuasuju, ĩ bu̶cu̶arũtuatore bajirone. To bajicõari, ruju̶ tutuaquẽnagũ̶ ñarũtuasuju ĩ. To bajiro ĩ bajiñarore ĩre yirẽmorũgũñuju Dios. 41 Nazaretju̶ Jesús ĩ ñatoye, Jerusalénju̶ tocãrãca cũ̶mane Pascua boserũ̶mu̶ ĩarã varũgũñujarã ĩ jacu̶a. 42 To bajiri ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñaricũ̶mari tu̶sacu̶ju̶, Pascua boserũ̶mu̶re ĩagu̶acu̶, ĩ jacu̶a rãca vasuju Jesús. 43 Boserũ̶mu̶ ĩagajano, ĩna tudirirũ̶mu̶, “To bajigu̶mi” yimasiña manone, toju̶ne tujacoasuju Jesúju̶ama. To ĩ bajiboajaquẽne, “Gãjerã rãca baba cu̶tivagu̶ bajigu̶mi”, yitu̶oĩacõañujarã ĩ jacu̶aju̶ama. To bajiro ĩna yitu̶oĩa vaboajaquẽne, rãioriju̶ ĩna tu̶ju̶re ejabesuju. To bajiro ĩ bajijare, ĩna yarãre, ĩna rãca vanare, ĩna masirãre sẽniĩacudiboayujarã ĩna. “Maami”, yicõañujarã ĩnaju̶ama. To bajiro ĩna yijare, Jerusalénju̶ne ĩre macarã tudicoasujarã ĩna. 46 Toju̶ ejacõari, idiarũ̶mu̶ ĩre macatu̶sanaju̶ ĩre ĩabu̶jayujarã ĩna yuja. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñañuju ĩ. Toju̶ Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa rãca rujicõari, gãmerã ñagõñañujarã ĩna. 47 Ĩ gotisere ajicõari, “Daquegu̶ ñaboarine, josasere yu̶a sẽniĩaboajaquẽne, quẽnaro tu̶oĩacõari, yu̶are cu̶diami”, ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna. 48 To ĩna yiñarone, Jesús jacu̶a ĩna tu̶ju̶ sãjaejacõari, ĩre ĩau̶cacoasujarã. To bajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju ĩ jaco: —Macu̶, ¿no yigu̶ to bajiro yu̶are bajiveoati mu̶? Bu̶to tu̶oĩarejairãne mu̶re macamu̶ yu̶a —ĩre yiyuju so. 49 To bajiro ĩre so yirone, ĩju̶ama ado bajiro sore cu̶diyuju ĩ: —¿No yirã yu̶re macari mu̶a? ¿Adi vire yu̶ jacu̶ ĩ bojasere yu̶ yirotire masibeti mu̶a? —ĩ jacu̶are yicu̶diyuju Jesús. 50 To bajiro ĩ yisere quẽnaro ajimasibesujarã ĩnaju̶ama. “No bajiro yiru̶ yati mani macu̶”, yitu̶oĩacõañujarã. 51 Ĩ jacoju̶ama, quẽnaro ajimasibetiboarine, so u̶su̶ju̶ma quẽnaro tu̶oĩacõa ñañuju. To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, ĩ jacu̶a rãca tudicoasuju, Nazaretju̶. Toju̶ bu̶cu̶arũtuasuju ĩ. Bu̶cu̶arũtuacu̶ne, ĩ jacu̶a ĩre ĩna rotirore bajiro yirũgũñuju ĩ. To bajicõari, bu̶tobu̶sa masirũtuasuju ĩ. To bajiro ĩ bajisere ĩre ĩavariquẽnarũgũñuju Dios. Masa quẽne, ĩre ĩavariquẽnarũgũñujarã ĩna.

Lucas 3

1 Cojorũ̶mu̶ yucú̶ manoju̶ Zacar'ias macu̶re, Juanre Jordán vãme cu̶tiyaju̶ ĩre gotiroticõañuju Dios. To ĩre ĩ gotiroticõarirodore, Tiberio César, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo jediro ñaricũ̶mari ĩ rotitu̶saticũ̶mare, cojo sita me ñarãre rotigu̶ ñañuju ĩ. Ĩre rotibosarã quẽne ñañujarã ĩna. Pilato vãme cu̶tigu̶ Judea sitanare ĩre rotibosayuju ĩ. Gãji, Herodes vãme cu̶tigu̶, Galilea sitanare ĩre rotibosayuju ĩ. Gãji, Herodes bedi, Felipe vãme cu̶tigu̶, Iturea, to yicõari, Traconite sita ñarãre ĩre rotibosayuju, ĩma. Gãji Lisanias vãme cu̶tigu̶, Abilinia sitanare ĩre rotibosayuju. To bajicõari, paia u̶jarã ñamasurã Anás, Caifás vãme cu̶tirã ñañujarã ĩna. Tirodore Juanre gotirotiyuju Dios. 3 To ĩ yijare, Jordán vãme cu̶tiya riaga tu̶ju̶ ñacõari, ĩre ajirã ejarãre ado bajiro gotirũ̶jacudirũgũñuju: —Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiritiya mu̶a. To yicõari, “Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Diorãca quẽnaro ñaru̶arãja yu̶a” yirã, oco rãca yu̶re bautizarotiya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere mu̶are masirioru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotiyuju Juan. 4 Ado bajiro Juan ĩ bajirotire ucamasiñuju Isa'ias, Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñamasir'i: “Yucú̶ manoju̶ sĩgũ̶ masu̶ ado bajiro goticudirũgũru̶cu̶mi: ‘Mani u̶ju̶ ejaru̶cu̶mi. To bajiri, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya mu̶a, ĩre yurã. U̶ju̶, ĩ vadiroto rĩjoro, quẽnaro quẽnoyurãma masa. Rojoribedo maa, ñaboaria maare riojo maa gorãma, ĩ vadiroti maare. 5 Goje ti ñajama, sita rãca biberãma. Buri cu̶ti maa ti ñajaquẽne, coaquẽnocũrãma. To bajiro yu̶ yijama, “Jediro rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya mu̶a, mani u̶ju̶re yurã” yigu̶ yaja yu̶. 6 To bajiro mu̶a yiro bero, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosarocu̶re Dios ĩ cõagũ̶re ĩajediru̶arãja mu̶a’ yigoticudirũgũru̶cu̶mi, yucú̶ manoju̶ ñacõari”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i. 7 To bajiri oco rãca Juanre bautizarotirã, ejayujarã jãjarã masa. Ĩna bautizarotirone, ado bajiro ĩnare yiyuju Juan: —Oco rãca mu̶are yu̶ bautizasere bojaboaja mu̶a. Vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, “Rojose yu̶a yise vaja rojose yu̶are yibetiru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩa vadiboaja mu̶a. ¿To bajiro mu̶a bajise su̶orine rojose mu̶a tãmu̶orotire masibeatique mu̶a? 8 Rojosere yitu̶jacõari, “Quẽnaro yirã ñaama” masa mu̶are ĩna yiĩamasirotire yirã, quẽnaseju̶are yirũgũrona ñaja mu̶a. Ado bajiro yitu̶oĩabesa mu̶a: “Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñamasurã mani ñajare, rojose mani yise vaja rojose manire yibetiru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩabesa. Adiari gũ̶tari rãca Abraham jãnerabatiare ĩ godoveoru̶ajama, godoveomasigũ̶mi Dios —ĩnare yiyuju Juan. 9 —Oteriayucú̶ri, rica mani yucú̶rire bajiro bajiaja mu̶a. Rica manijare, quẽareacõari, soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi Dios. Tire bajirone yiecoru̶arãja mu̶a quẽne, mu̶a tu̶oĩavasoabetijama. ¡Quẽnase mu̶a yibetire ĩacõari, jeame yatibetimeju̶ mu̶are rearu̶cu̶mi Dios! —ĩnare yiyuju Juan. 10 To ĩ yigotisere ajicõari, —¿No bajiroju̶a yu̶a yirotire bojati Dios? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 11 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Juan: —Ju̶ase sudirori cu̶orã, cojase ĩsima, sudi magũ̶re. Bare cu̶orã, bare magũ̶re ecaba —ĩnare yicu̶diyuju Juan. 12 U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa quẽne ejayujarã, Juanre oco rãca bautizarotirã. Ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna quẽne: —Gotimasiorimasu̶, yu̶aju̶arema ¿ñiere yu̶a yirotire bojati Dios? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna quẽne. 13 To bajiro ĩna yirone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Juan: —Mu̶a u̶jarã masare ĩna vaja sẽnirotiro cõrone sẽniña. Ti rẽtoro vaja sẽnibeticõaña mu̶a —ĩnare yicu̶diyuju Juan. 14 Surara quẽne ado bajiro sẽniĩañujarã ĩna: —¿Yu̶arema, no bajiro yu̶a yirotire bojati? —ĩre yisẽniĩañujarã. To bajiro ĩna yisẽniĩarone, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —Gãjerãre ẽmabesa mu̶a. Socarãne gãjerãre rojose ñagõmacabesa. Mu̶a moase vajare, mu̶a u̶jarã mu̶are ĩna vaja yiro cõrone cu̶ovariquẽnaña mu̶a —ĩnare yicu̶diyuju Juan. 15 Masaju̶ama, Juan ĩ gotimasiosere ajicõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõarocu̶re bu̶to tu̶oĩayucõa ñarã ñari, “¿Ĩne ñaruyuatique?”, Juanre ĩre yitu̶oĩañujarã, ĩna u̶su̶riju̶ma. 16 To bajiro ĩna yitu̶oĩase ñajare, ado bajiro ĩnare yiyuju Juan: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñaja yu̶. Rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca bautizarũgũaja yu̶. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, yu̶ bero ejagu̶ ĩ moaseju̶a quẽnamasucõaru̶aroja. Ĩma, Esp'iritu Santore cõamasiru̶cu̶mi, masare. “Dios ĩ bojabetire yaja yu̶a” yimasicõari, tu̶oĩavasoaru̶arãma, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca —ĩnare yiyuju Juan. 17 Gajeye ado bajiro masare gotiyuju Juan: —Yu̶ bero ejagu̶ju̶ama, trigo ajere besegu̶re bajiro yiru̶cu̶mi, masare. To bajiri ti gasere yireacõari, soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi, jeame yatibetimeju̶ masare cõagũ̶. To yicõari, quẽnase cõrone juagu̶re bajiro yiru̶cu̶mi, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre juavacu̶ —ĩnare yiyuju Juan. 18 Masare gotimasiogũ̶, cojo vãme me gotirũgũñuju, Cristo quẽnaro ĩ yirotire gotimasiogũ̶. 19 To bajiro ĩnare gotirũgũgũ̶ ñari, U̶ju̶ Herodes, ĩ bedi Felipe manajore Herod'ias vãme cu̶tigore ĩ manajo cu̶tijare, to yicõari, rojose yijaigu̶ ĩ ñajare, “Rojose yigu̶ yaja mu̶”, ĩre yiyuju Juan. 20 To bajiro Juan ĩ yisere ajicõari, rẽtoro rojose yigu̶, tubiberiaviju̶ Juanre ĩre tubibecũñuju. 21 Ĩ tubibe ecoroto rĩjoro, rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca ĩnare bautizarũgũñuju Juan. To bajiri, Jesús quẽne, rojose yibecu̶ ñaboarine, oco rãca Juanre bautizarotigu̶ ejayuju. To ĩ yiecoro bero, Diore, ĩ jacu̶re sẽniñuju. Ĩre ĩ sẽniñarone, õ vecaju̶ ũ̶mu̶agasero soje jãnacoasuju ti. 22 Ti jãnarone, bujare bajigu̶ rujiadicõari, Jesús joere rocajeoyuju Esp'iritu Santo. Jesús joere ĩ rocajeorone, ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecaju̶: —Yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶ masu ñaja mu̶. Mu̶ rãca bu̶to variquẽnaja yu̶ —ĩre yi ocaruyuyuju. 23 Treinta cũ̶mari cõro cu̶otu̶sacu̶, masare gotimasiosu̶oyuju Jesús. To bajiri manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari ĩ ruyuare ñajare, “José macu̶ ñaami”, ĩre yitu̶oĩañujarã masa. To bajiro ĩna yitu̶oĩare ñajare, ĩ jacu̶re bajiro bajiyuju José. José jacu̶ ñamasiñuju El'i. 24 El'i jacu̶ ñamasiñuju Matat. Matat jacu̶ ñamasiñuju Lev'i. Lev'i jacu̶ ñamasiñuju Melqui. Melqui jacu̶ ñamasiñuju Jana. Jana jacu̶ ñamasiñuju José. 25 José jacu̶ ñamasiñuju Matat'ias. Matat'ias jacu̶ ñamasiñuju Amós. Amós jacu̶ ñamasiñuju Nahúm. Nahúm jacu̶ ñamasiñuju Esli. Esli jacu̶ ñamasiñuju Nagai. 26 Nagai jacu̶ ñamasiñuju Maat. Maat jacu̶ ñamasiñuju Matat'ias. Matat'ias jacu̶ ñamasiñuju Semei. Semei jacu̶ ñamasiñuju Josec. Josec jacu̶ ñamasiñuju Judá. 27 Judá jacu̶ ñamasiñuju Joanán. Joanán jacu̶ ñamasiñuju Resa. Resa jacu̶ ñamasiñuju Zorobabel. Zorobabel jacu̶ ñamasiñuju Salatiel. Salatiel jacu̶ ñamasiñuju Neri. 28 Neri jacu̶ ñamasiñuju Melqui. Melqui jacu̶ ñamasiñuju Adi. Adi jacu̶ ñamasiñuju Cosam. Cosam jacu̶ ñamasiñuju Elmadam. Elmadam jacu̶ ñamasiñuju Er. 29 Er jacu̶ ñamasiñuju Jesús. Jesús jacu̶ ñamasiñuju Eliezer. Eliezer jacu̶ ñamasiñuju Jorim. Jorim jacu̶ ñamasiñuju Matat. Matat jacu̶ ñamasiñuju Lev'i. 30 Lev'i jacu̶ ñamasiñuju Simeón. Simeón jacu̶ ñamasiñuju Judá. Judá jacu̶ ñamasiñuju José. José jacu̶ ñamasiñuju Jonam. Jonam jacu̶ ñamasiñuju Eliaquim. 31 Eliaquim jacu̶ ñamasiñuju Melea. Melea jacu̶ ñamasiñuju Mena. Mena jacu̶ ñamasiñuju Matatá. Matatá jacu̶ ñamasiñuju Natán. Natán jacu̶ ñamasiñuju David. 32 David jacu̶ ñamasiñuju Isa'i. Isa'i jacu̶ ñamasiñuju Obed. Obed jacu̶ ñamasiñuju Booz. Booz jacu̶ ñamasiñuju Sala. Sala jacu̶ ñamasiñuju Naasón. 33 Naasón jacu̶ ñamasiñuju Aminadab. Aminadab jacu̶ ñamasiñuju Admin. Admin jacu̶ ñamasiñuju Arni. Arni jacu̶ ñamasiñuju Esrom. Esrom jacu̶ ñamasiñuju Fares. Fares jacu̶ ñamasiñuju Judá. 34 Judá jacu̶ ñamasiñuju Jacob. Jacob jacu̶ ñamasiñuju Isaac. Isaac jacu̶ ñamasiñuju Abraham. Abraham jacu̶ ñamasiñuju Taré. Taré jacu̶ ñamasiñuju Nacor. 35 Nacor jacu̶ ñamasiñuju Serug. Serug jacu̶ ñamasiñuju Ragau. Ragau jacu̶ ñamasiñuju Peleg. Peleg jacu̶ ñamasiñuju Heber. Heber jacu̶ ñamasiñuju Sala. 36 Sala jacu̶ ñamasiñuju Cainán. Cainán jacu̶ ñamasiñuju Arfaxad. Arfaxad jacu̶ ñamasiñuju Sem. Sem jacu̶ ñamasiñuju Noé. Noé jacu̶ ñamasiñuju Lamec. 37 Lamec jacu̶ ñamasiñuju Matusalén. Matusalén jacu̶ ñamasiñuju Enoc. Enoc jacu̶ ñamasiñuju Jared. Jared jacu̶ ñamasiñuju Mahalaleel. Mahalaleel jacu̶ ñamasiñuju Cainán. 38 Cainán jacu̶ ñamasiñuju Enós. Enós jacu̶ ñamasiñuju Set. Set jacu̶ ñamasiñuju Adán. Adán, Dios ĩ rujeosu̶omasir'i ñamasiñuju ĩ, masa jediro ñicu̶.

Lucas 4

1 Jordán ĩna yirisaju̶ Juan oco rãca ĩre ĩ bautizaro bero, Esp'iritu Santo bujare bajigu̶ rujiadicõari, Jesús joere rocajeoejagu̶ne, ĩre ejarẽmosu̶oyuju, Dios ĩ bojarore bajiro Jesús ĩ yicõa ñarũgũrotire yigu̶. To bajivagu̶re yucú̶ manoju̶ ĩre ũmato vasuju Esp'iritu Santo. 2 Toju̶re cuarenta ñarirũ̶mu̶ri Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro vacudiyuju Jesús. To ĩ bajiñarone, vãtia u̶ju̶ Satanás, ĩre ejacõari, “Yu̶ yirotisere yicõari, Dios ĩ bojabetire yato” yigu̶, ĩre rotirũgũboayuju. To bajiro ĩ bajicudirirũ̶mu̶rire babesuju Jesús. To bajigu̶ ñari, bu̶to ñiorijayuju. 3 To bajiro ĩ bajijare, ado bajiro ĩre yirotiboayuju Satanás: —Dios macu̶ne mu̶ ñajama, adia gũ̶tare, pan godoveoya mu̶ —ĩre yirotiboayuju. 4 To bajiro Satanás ĩre ĩ yiboajaquẽne, —Yibeaja yu̶. Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Bare rĩne ñamasuse me ñaja. Dios ocare mani cu̶diseju̶a ñaja ñamasusema. ‘Bare ti manijare, rijarearu̶arãja’ yire ti ñaboajaquẽne, rijarere Dios ĩ bojabetijama, rijabetiru̶arãja. Catiñarotire rotigu̶ ñaami”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús. 5 To bajiro ĩ yiro bero, gũ̶tau̶ joeju̶ Jesúre ũmato vasuju Satanás. Toju̶ ũmato ejacõari, adi macaru̶cu̶ro ñarimacari jediro guaro ĩre ĩojeocõañuju. 6 Ĩre ĩogajanocõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Satanás: —“Masa ñajedirore rotiya” yigu̶, yu̶re cũcami Dios. Ĩna gajeyeũni quẽne, yu̶ ye ñaja. To bajiri, yu̶ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucõari, “Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶” yu̶re mu̶ yirũ̶cu̶bu̶ojama, adi sita ñajediro mu̶re ĩsiru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre ĩre yiyuju Satanás. 8 To bajiro ĩre ĩ yigotiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Yibeaja yu̶. Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Mani u̶ju̶ Dios sĩgũ̶rene, ‘Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶’ ĩre yirũ̶cu̶bu̶ocõari, cu̶dire ñaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —Satanáre yicu̶diyuju Jesús. 9 To ĩ yiro bero, Jerusalén macaju̶ Jesúre ĩre ũmato vasuju Satanás quẽna. Toju̶ ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi joeju̶ ĩre ũmato mu̶jasuju. Ĩre ũmato mu̶jaejacõari, ado bajiro yiyuju Satanás: —Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Ĩre moabosarimasa ángel mesare mu̶re coderotiru̶cu̶mi Dios. Mu̶ quediajama, ‘Gũ̶ta joeju̶ rocajeogu̶, ĩ gu̶bo jearomi’ yirã, mu̶re boca ñiaru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios oca. To bajiro Dios oca ti gotijare, Dios macu̶ne mu̶ ñajama, adoju̶ne yu̶re jatiquedi rujiaĩoña mu̶ —Jesúre yiboayuju Satanás. 12 To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, Jesúju̶ama, ado bajiro ĩre yiyuju: —To bajiro mu̶ yisere cu̶dibeaja yu̶. “Dios ĩ yiriarore bajiro yu̶re boca ñiaru̶arãma ángel mesa” yimasiru̶, yu̶ jatiquediĩajama, Dios ĩ bojabetire yigu̶ yigu̶ja yu̶. Gajeye ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘Dios, “Yiru̶cu̶ja” yiyumi’ yitu̶oĩarã, ‘¿Yiru̶ masu yiyujari?’ yimasiru̶arã, mu̶a tu̶oĩarore bajiro mu̶a yiajejama, quẽnabeaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús, Satanáre. 13 Rojose ĩre yirotijeoboa, vacoasuju Satanás, “Bero ĩre yirotiĩagũ̶sa” yigu̶. 14 Satanás ĩ vato bero, quẽna Galilea sitaju̶ tudicoasuju Jesús. Tudiejacõari, Esp'iritu Santore cu̶ogu̶ ñari, ĩ ejarẽmose rãca diseju̶a ru̶yariaro mano quẽnaro yiyuju Jesús, toju̶re. To bajiro ĩ yijare, ĩ bajise quetire gotibatoyujarã masa, toana jediro, gajeroana quẽne. 15 Dios ocare ĩna bueriviriju̶ masare gotimasiocudirũgũñuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Quẽnaro masigũ̶ ñaami”, ĩre yiyujarã ĩna, ĩre ajirã jediro. 16 Nazaretju̶, ĩ bu̶cu̶ariaroju̶ tudiejayuju Jesús. Daquegu̶ ñagũ̶ju̶ne jud'io masa ĩna u̶su̶sãjariarũ̶mu̶rire Dios ocare ĩna buerivire sãjarũgũr'i ñari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro sãjasuju. Sãjacõari, ejarũju ejayuju. To bajiñaboa, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju, Dios ocare ĩagotigu̶agu̶. 17 Ĩ vũ̶mu̶rũ̶gũ̶rone, Diore gotirẽtobosamasir'i, Isa'ias ĩ ucamasire ñaritutire ĩre ĩsiñuju ti viagu̶. To bajiro ĩ yirone, titutire jãnacõari, ĩ ĩagotirotiju̶re ĩabu̶jayuju. Ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩnare ĩagotiyuju Jesús: 18 —“Esp'iritu Santore cu̶ogu̶ ñari, ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, mu̶are gotiaja yu̶. ‘Maioro bajirãre quẽnaro yu̶ yiroti quetire ĩnare gotiru̶cu̶ja mu̶’ yigu̶, ‘Rojose yiru̶aboarine, tire yibeticõato’ yigu̶, yu̶re cõacami. Sĩgũ̶ri yu̶re masimena, ĩamenare bajiro bajirã, ‘Yu̶re masiato ĩna’ yigu̶, yu̶re cõacami. Gãjerãma, tubibe ecoriarãre bajiro bajirãre, rojose yisejariarãre, ‘Rojose ĩna yisere yitu̶jato’ yigu̶, yu̶re cõacami. 19 ‘ “Adirodone ñaja U̶ju̶ Dios, masare rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare ĩ yirẽtobosarotirodo”, ĩnare yigotiaya mu̶’ yigu̶, yu̶re cõacami”. “To bajiro bajiru̶aroja ti”, yiucamasiñumi Isa'ias, Dios ocare gotirẽtogũ̶ —ĩnare yiĩagotiyuju Jesús. 20 To bajiro yiĩagoti gajanocõari, ĩ ĩaritutire bu̶acõari, ti viagu̶re tu̶oyuju. To yicõa, ejarũjucoasuju yuja, ĩnare buegu̶agu̶. To ĩ bajirone bu̶to ĩre ĩañujarã ĩna jediro, ĩnare ĩ gotisere ajiru̶arã ñari. 21 To bajiro ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Jẽre adirodone ñaja, “Bajiru̶aroja” Isa'ias ĩ yiucamasiriarore bajirone bajirirodo —ĩnare yigotiyuju Jesús. 22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna: —¿No bajiro bajicõari, quẽnaro gotimasiomasiati ĩ? ¿Adi macagu̶ José macu̶ me ñatique? —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna. 23 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Yu̶re rũ̶cu̶bu̶obeaja mu̶a. Ado bajiro yu̶re yitu̶oĩaja mu̶a: “Capernaum vãme cu̶toju̶ ĩaĩañamani ĩ yirere ajicaju̶ mani. Riojo gotigu̶, ĩaĩañamani ĩ yisere manire quẽne yiĩoato ĩ”, yitu̶oĩaja mu̶a. Mani gotise queti, ado bajiro gotiaja: “Sĩgũ̶, u̶co yigu̶, ĩ rijajama, ĩ masune u̶co yi, caticoacu̶mi. To bajiro ĩ bajisere ĩacõari, ‘U̶co yigu̶ masune ñaami’ yimasirãja mani”, yigotiaja. Ti ũnire yu̶re gotiru̶a tu̶oĩaja mu̶a, ado bajiro yu̶ yisere bojarã ñari: “Ĩaĩañamani yigu̶ masu mu̶ ñajama, Capernaumju̶ ĩaĩañamani mu̶ yiĩorere bajiro mu̶ ya macanare quẽne yiĩoroti ñaja”, yu̶re yiboarãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 24 To yigajano, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Diore gotirẽtobosarimasu̶ gajeroju̶ Dios ocare ĩ gotimasiocudijama, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶orãma. To bajiboarine, ĩ ya macanare Dios ocare ĩ gotimasiojama, ĩre ajiterãma. To bajirone bajiaja yu̶re quẽne —ĩnare yiyuju Jesús. 25 —To bajirone bajimasiñuju ti, mani ñicu̶are quẽne. Diore gotirẽtobosamasir'i, El'ias vãme cu̶tigu̶re, ĩ yarã ñamasiriarã, ĩre ajitemasiñujarã ĩna. El'ias ĩ ñarirodori yoaro oco quedibetimasiñuju. Idia cũ̶ma jediro gaje cũ̶ma gu̶dareco oco quedibetimasiñuju. To bajiro bajica yiro, bare manimasiñuju. Manaju̶a rijaveomasiriarã, tirodori jãjarã ñamasiñujarã ĩna. 26 To bajiri El'ias ĩ ejarẽmorotire bojarã, jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, ĩna tu̶ju̶are cõabecu̶ne, “Sidón vãme cu̶ti maca tu̶ ñarimaca, Sarepta vãme cu̶ti maca ñagõju̶are sore ejarẽmoaya” yigu̶, ĩre cõamasiñuju Dios. 27 Eliseo vãme cu̶tigu̶, Diore gotirẽtobosamasir'ire quẽne, to bajirone bajimasiñuju. Ĩ ñarirodori, mani ñicu̶a ñamasiriarã, gase boarã jãjarã ñamasiñujarã ĩna. Jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, ĩnare catiobetimasiñuju ĩ. Ĩnare catiobetiboarine, gãjerã masu̶ju̶are, Siria sitagu̶re Naamán vãme cu̶tigu̶re catiomasiñuju Eliseo —ĩnare yigotiyuju Jesús, Dios ocare ĩna buerivi rẽjarãre. 28 To bajiro ĩ yigotisere ajicõari, ĩna jedirone bu̶to jũnisiniñujarã. 29 To bajiro bajirã ñari, Jesúre ñiacoasujarã ĩna. Gũ̶tau̶ ñañuju ti, ĩna ñarimaca tu̶ju̶. “Tiu̶ gũ̶tau̶ joeju̶ ĩre turocaqueoto mani” yirã, Jesúre ñia vaboayujarã ĩna. 30 Ĩre ĩna ñia vaboajaquẽne, no yimasiña manone ĩna vatoane vacoasuju Jesús. 31 Galilea sitare ñarimaca, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ vasuju Jesús. Ti macaju̶ ejacõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ocare ĩna bueriviju̶ ĩnare gotimasioñuju ĩ. U̶ju̶re bajiro bojonebecu̶ne quẽnaro ĩ gotimasiojare, ajiĩañamani ĩ gotise ti ñajare, no yimasibesujarã ĩna. 33 Ti vire sĩgũ̶ ũ̶mu̶ ñañuju, ĩ u̶su̶ju̶ vãti sãñagũ̶. Ĩ u̶su̶ju̶ sãñacõari, ado bajiro Jesúre ĩre avasãñuju vãti: 34 —Jesús, Nazaret vãme cu̶ti macagu̶, ¿no yigu̶ yu̶a tu̶ vadiati mu̶? ¡Yu̶are gõjanabiobesa! ¿Rojose yu̶a yise vaja, rojose yu̶are yigu̶agu̶ vadiati mu̶? Mu̶re ĩamasiaja yu̶a. Rojose yigu̶ me, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶ —Jesúre yiavasãñuju vãti. 35 To ĩ yirone, oca tutuase rãca ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —¡Ñagõbesa mu̶! ¡To yicõari, ĩ u̶su̶ju̶re budigoya! —vãtire ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yirone, rijaquedirotiyuju vãti, masu̶re. To yicõari, rojose ĩre yiru̶agu̶ ñaboarine, rojose ĩre yibecu̶ne, ĩre budigocoasuju yuja. To ĩ bajijare, masu̶ju̶ama quẽnaejacoasuju. 36 To bajisere ĩacõari, ti vi ñarã jediro no yimasibesujarã ĩna, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajicõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã sẽniĩañujarã: —¿No bajiati? Ajiĩañamani oca manire gotimasiogũ̶ yami. Bu̶to masigũ̶ ñaami. Vãtia bu̶to masirã ĩna ñaboajaquẽne, masa u̶su̶riju̶re sãñarãre ĩnare bureamasiami —gãmerã yiyujarã ĩna. 37 To bajiro Jesús ĩ yiñasere masa ĩna gotibatojare, Galilea sitana tire ajijedicõañujarã ĩna. 38 Dios ocare ĩna bueriviju̶ ñar'i, budiasuju Jesús, Simón Pedro ya viju̶ vacu̶. Ti viju̶ sãjaejacõari, Pedro ũmañicore ĩañuju. So ruju̶ bu̶to asicõari, bu̶bu̶ribu̶jayuju so. To bajiro so bajijare, Jesús sore ĩ catiosere bojayujarã ĩna. 39 To bajiro ĩna yirone, so tu̶ ejarũ̶gũ̶cõari, —So ruju̶ asise, tu̶jaya —yiyuju ĩ. To bajiro ĩ yirone, sore ruju̶ asiboase sore tu̶jacoasuju. To bajiro sore ĩ yicatiorirĩmarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, bare ĩnare ecayuju so. 40 Tiju̶ bero, rãioriju̶ Jesús tu̶ju̶ juaejayujarã, rijaye cu̶tirãre. To ĩna bajisere ĩacõari, tocãrãcu̶re ĩ ãmori ñujeocõari, ĩnare catioyuju Jesús. 41 Vãti sãñarãre quẽne juaejayujarã. Ĩnare quẽne, ĩna u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureayuju Jesús. To ĩ yirone, “Dios macu̶ne ñaami” yimasirã ñari, —Dios macu̶ ñaja mu̶ —vãtia ĩna yiavasãjare, ĩnare ñagõrotibesuju Jesús, “ ‘Masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami Jesús’ masare yiajioroma” yigu̶. 42 Gajerũ̶mu̶, busuriju̶, masa manoju̶ vacoasuju Jesús, Diore sẽnigu̶acu̶. To ĩ bajiboajaquẽne, ti macana, ĩre macasu̶ya, ejacoasujarã ĩna. Toju̶ ĩre ĩabu̶jacõari, —Yu̶a rãca tudiaya mu̶. Gãjerã ĩna ñaroju̶ vabesa mu̶ —ĩre yiboayujarã ĩna. 43 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicu̶diyuju Jesús: —Tudiabeaja yu̶. Gaje macarianare quẽne, quẽnase quetire goticudirũgũrocu̶ ñaja yu̶. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña”, ĩnare quẽne yigotimasioroti ñaja. “To bajiro yicudiato” yigu̶, yu̶re cõacami Dios —ĩnare yicu̶diyuju Jesús. 44 To bajiri, gaje macariana jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviriju̶ sãjacõari, quẽnase quetire gotimasiocudirũgũñuju Jesús.

Lucas 5

1 Cojorũ̶mu̶ Genesaret vãme cu̶tira u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ñañuju Jesús. To ĩ bajiro ĩacõari, jãjarã masa ejayujarã. Ĩna ejaro ĩacõari, ĩnare gotimasio ñañuju ĩ. To bajiri ĩ gotimasiosere bu̶to ajiru̶arã ñari, ĩ tu̶re jãjarãbu̶sa ejayujarã masa. 2 To bajiri ĩ rũ̶gõboariju̶re rũ̶gõbibecõañujarã. To ĩna bajijare, ju̶a cũmuari masa maniari jayasere ĩabu̶jayuju ĩ. Vai sĩarimasa ĩna bajiyucu̶rire coerã ĩna vãgãgoriari ñañuju. Coja ñañuju Pedro yaga. 3 Tia tu̶ ñañuju Pedro, vai sĩañar'i ĩ bajiyucu̶rire coeñagũ̶. To bajiri tiare vasãjacõari, —Quẽnaca yu̶re ñuviojoya mu̶ —Pedrore ĩre yiyuju Jesús. Ĩre ĩ ñuviojoro bero, cũmuaju̶ sãñacõari, masare gotimasioñuju quẽna. 4 Ĩnare gotimasio gajanocõari, ado bajiro Pedrore ĩre yiyuju: —¡Ũ̶cu̶aroju̶ vijajajacõari, mu̶a bajiyucu̶re rearoderuuya mu̶a! —ĩre yiyuju. 5 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju Pedro: —Yu̶a u̶ju̶, jẽju̶ ñami yu̶a bajiyucu̶re rearoderuu ñamicu̶tiboabu̶ yu̶a. Vai, mama ĩna. To bajiboarine yu̶are mu̶ rotijare, rearoderuu ĩaru̶arãja quẽna —Jesúre yicu̶diyuju Pedro. 6 To bajiri, ũ̶cu̶aroju̶ vijajajacõari, ĩna bajiyucu̶rire rearoderuucõari, tũ̶ajãmu̶oboayujarã ĩna. Ĩna tũ̶ajãmu̶oboaro, jãjarã ĩna sãjajare, ĩna bajiyucu̶ri vocoabu̶sa bajiyuju. 7 To ti bajijare, gãjerã vai sĩarimasare jiyujarã ĩna, “Yu̶are ejarẽmoroaya” yirã. To ĩna yirã, ĩna tu̶ju̶ ejacõari, ĩna ya cũmuaju̶ vaire juasãñujarã ĩna quẽne. Ju̶a cũmuaju̶ne rujaru̶abu̶saroju̶ yijũ̶mu̶ojocõañujarã. Pedro rãcana ñañujarã Zebedeo rĩa, Juan vãme cu̶tigu̶, to yicõari, Santiago vãme cu̶tigu̶. Jãjarã vai ĩna sãjaro ĩau̶cajedicoasujarã ĩna, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. Tire ĩau̶cacõari, Jesús tu̶re gu̶somuniari tuetucõari, —Masirẽtogũ̶ ñaja mu̶. To bajiro yigu̶ ñari, quẽnaro yigu̶ mu̶ ñasere masiaja yu̶. Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ me ñaja yu̶ma. Yu̶re baba cu̶tiru̶abecu̶ja mu̶, quẽnagũ̶ ñari —Jesúre yiyuju Pedro. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Yu̶re güibeticõaña mu̶a. Vai sĩarimasa mu̶a ñaserema jẽre moagajanocõaja mu̶a. To bajiri yucu̶rema masa yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotiju̶are yu̶re moabosarã ñarũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 11 To bajiro ĩ yijare, ĩna cũmuarire vejamocũ, to yicõari, ĩna gajeyeũnire quẽne cũcõa, ĩre su̶yacoasujarã ĩna. 12 Cojorũ̶mu̶ macaju̶ Jesús ĩ ñaro, ĩ tu̶ju̶ ejayuju rijaye cu̶tigu̶, ĩ ruju̶ jediro gase boagu̶. Jesúre ĩacõari, gu̶somuniari tuetuyuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶ cãmire mu̶ yaru̶ajama, yaya —ĩre yisẽniñuju ĩ. 13 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, —Mu̶ cãmire yaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yigu̶ne, ĩre moaĩañuju Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, ĩ cãmi ĩre yaticoasuju yuja. 14 To ĩre yigajanocõari, gãjerãre ĩre gotirotibesuju Jesús. To bajiro ĩre yicõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Yucu̶acane paire mu̶ ruju̶re ĩoaya. Mu̶ ruju̶re ĩre ĩogũ̶ne, Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajiro vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, paire ĩre ĩsima, Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To mu̶ yisere ĩacõari, “Caticoasumi”, yiru̶arãma masa —ĩre yiyuju Jesús, gase boaboar'ire. 15 To bajiro ĩ yisere masa ĩna masisere ĩ bojabetiboajaquẽne, Jesús ĩ yiñase quetire ajijedicõañujarã. To bajiri, jãjarãbu̶sa masa ejarũgũñujarã, Jesús tu̶ju̶re, ĩ gotisere ajirã, to yicõari, ĩna rijaye cu̶tisere ĩre catiorotirã. 16 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, masa manoju̶ ĩnare cãmotadiveocoarũgũñuju Jesús, Diore ĩre sẽnigũ̶ vacu̶. 17 Cojorũ̶mu̶ Jesús masare ĩ gotimasio ñarore, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ajirujiyujarã ĩna. Ĩna ñañujarã Galilea sita ñarimacariana, to bajicõari, Judea sita ñarimacariana. Gãjerãma, Jerusalén macana ñañujarã. To ĩna ajirujirone, Dios ĩ masise rãca rijaye cu̶tirãre ĩnare catioĩoñuju Jesús. 18 To bajiro ĩ yiñarone, micagũ̶re ãmiayujarã. Ĩre ãmiadicõari, Jesús tu̶ju̶ cũru̶aboayujarã ĩna. 19 To ĩna yiru̶aboarore jãjarã masa ñabibecõañujarã. To bajiri, viju̶re sãjamasibesujarã. “Tire bajicõaja” yirã, vi joeju̶ ĩre ãmimu̶jasujarã. Ĩre ãmimu̶jacõari, Jesús ĩ rũ̶gõro vecare goje yijorayujarã. To yigajano, micagũ̶re ĩ jesariju̶ rãcane ĩre jidirujio ejoyujarã, Jesús tu̶ju̶. 20 “Micagũ̶re ĩamaicõari, ĩre catioru̶cu̶mi Jesús” ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, micagũ̶ju̶are ado bajiro ĩre yiyuju: —Rojose mu̶ yirere mu̶re masiriocõaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 21 To ĩ yisere ajicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, fariseo masa quẽne, ado bajiro tu̶oĩañujarã ĩna: —¿No yigu̶ to bajise yati ĩ? To bajiro ĩ ñagõjama, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yami. Dios sĩgũ̶ne ñagũ̶mi, ti ũnire yimasigũ̶ma —yitu̶oĩañujarã ĩna. 22 To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —“ ‘Diore bajiro masa rojose ĩna yisere masiriomasiaja’ yisocaami”, yu̶re yitu̶oĩaboaja mu̶a. 23 “Rojose mu̶ yirere masiriocõaja” yu̶ yicõa tu̶jajama, “Socu̶ yami. Socu̶ me yami”, yu̶re yiĩamasigũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine, micagũ̶re, “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, vasa” ĩre yu̶ yijama, “Socu̶ me yami. Rojose ĩ yirere masiriocõami”, yu̶re yiĩamasirãja mu̶a. 24 To bajiri, “ ‘Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, Diore bajirone masare rojose ĩna yisere masiriomasigũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩamasiato” yigu̶, ãni micagũ̶re ado bajiro ĩre yaja yu̶: “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Mu̶ jesariju̶re ãmiña. To yicõari, mu̶ ya viju̶ tudiasa”, ĩre yaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 25 To ĩ yirirĩmarone, masa jediro ĩna ĩaro rĩjoro vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ jesariju̶re ãmi, ĩ ya viju̶ vacoasuju ĩ yuja. “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽna vasuju ĩ. 26 To bajiro Jesús ĩ yisere ĩau̶cacoasujarã masa. “Ti ũnire ĩabetirũgũcaju̶ mani. Ãni, Dios ĩ masise rãca yigu̶ yami” yitu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnañujarã ĩna. 27 Micagũ̶re catiocõari bero vacoasuju Jesús. To bajivacu̶, Lev'i vãme cu̶tigu̶re ĩañuju. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶ ñañuju. Gãjoa sẽnirã ĩna rujiriju̶re gãjoa sẽnirujiyuju. To ĩ bajiro, ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yu̶re ajisu̶yaya —ĩre yiyuju. 28 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩ yere juabecu̶ne, Jesúre su̶yacoasuju ĩ yuja. 29 Bero, ĩ ya viju̶ ejacõari, Jesúre rũ̶cu̶bu̶ogu̶, jairo bare quẽnorotiyuju Lev'i. To yicõari, Jesúre, ĩ buerimasare quẽne jiyuju. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasare, to yicõari, gãjerãre quẽne jirẽoñuju ĩ. Ĩna ñañujarã “Rojose yirã ñaama” masa ĩna yiĩarã. To bajiri, jãjarã ñañujarã ĩ jirẽoriarã. 30 To bajiri, Jesúrãca ĩna bañarone, ejayujarã fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. Ĩna ñañujarã, Moisére Dios ĩ roticũmasirere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶orã, rojose yirã rãca ñaru̶amena. To bajiri, ĩna bañaroju̶ ejacõari, ado bajiro Jesús buerimasare ĩnare sẽniĩañujarã: —¿No yirã ãnoa rojose yirã rãca bati mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañujarã ĩna. 31 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Catiquẽnarãma, u̶co yigu̶re bojamenama. Rijaye cu̶tirã rĩne ĩre bojarãma ĩna. 32 To bajiro bajiaja yu̶re quẽne. “Rojosere yirã me ñaja yu̶a” yirãma, yu̶re bojamenama. “Rojose yirã ñaja yu̶a” yirã rĩne yu̶re bojarãma. Quẽnase yirãre jigu̶agu̶ me, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. Rojosere yirã, “Rojose ĩna yisere yitu̶jato” yigu̶, vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 33 To ĩ yiro bero, Jesúre sẽniĩañujarã sĩgũ̶ri: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ buerimasa, to yicõari, fariseo masa quẽne, mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro Diore ĩna sẽnirirũ̶mu̶rirema bare babetirũgũama. ¿No yirã tire yibeati mu̶ buerãma? —Jesúre yisẽniĩañujarã ĩna. 34 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ ãmosiarirũ̶mu̶re ĩre variquẽnaejarẽmorã ñarãma. To ĩ ũmato yiñaro cõro ĩre variquẽnaejarẽmocõa ñarãma. Ĩnare bajiro bajiama yu̶ buerã. Yu̶ rãca ñari, variquẽnacõa ñaama. “Su̶tiritimena ñari, no yirã bare babeticõa yimenama” yimasire ñaja. 35 To bajiboarine, cojorũ̶mu̶ yu̶re ĩna ñiavato ĩacõari, bare bamenane Diore sẽnirũgũru̶arãma, “Mani su̶tiritisere ĩacõari, quẽnaro manire ejarẽmoato Dios” yirã —ĩnare yiyuju Jesús. 36 To yicõari, quẽna gaje gotimasiore queti ado bajise ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Mame oca yu̶ gotimasiose ricati ti ñajare, yu̶ ye rãca mani ñicu̶a ĩna yimasirere mu̶a tu̶oĩavu̶ojama, quẽnabeaja. Sudiro bu̶cu̶ase ti vojama, sudiro mamasere voãmicõari, tiatumenaja mani, bu̶cu̶ase voriju̶re. To bajiro mani yijama, sudiro mamasere yirojocõarãja mani. To bajicõari, bu̶cu̶ase rãca quẽnaro ruyubetoja mamaseagaju̶ rãca mani tiaturiju̶ ñari. To bajiri bu̶cu̶ase, mamase rãca mani tiavu̶obetore bajiro, mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a. 37 To bajirone bajiaja u̶ye oco quẽne. Mame u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa bu̶cu̶joaju̶are jiomenaja mani. Bu̶cu̶joaju̶re mani jiojama, jãmu̶sĩnituca yiro, yivocõaroja tijoaju̶are. To bajiro mani yijama, u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoare quẽne to bajirone yireacõa tu̶jana yirãja mani. 38 “To bajirobe” yirãma, mame u̶ye ocore vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa, mamajoaju̶are jiore ñaroja. To yicõari, u̶ye oco, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa quẽne, cojoro cõro quẽnaro ñaru̶aroja. To bajiri mame u̶ye ocore, bu̶cu̶joaju̶re mani jiobetore bajiro mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a. 39 To bajiro mu̶are yaja yu̶, ado bajiro ti bajijare: Mani gotise queti ado bajiro bajiaja: “U̶ye oco tirũ̶mu̶ju̶ ĩna quẽnorere idirũgũrãma, u̶ye oco mame ĩna quẽnose idiru̶amenama, ‘Tirũ̶mu̶aye ĩna quẽnoreju̶a quẽnaja’ yirã”, yigotiaja mani gotise. To bajirone bajiaja mame oca yu̶ gotimasiose quẽne. Jãjarã tirũ̶mu̶aye ocare ajirũ̶cu̶bu̶osejarãma, mame oca yu̶ gotimasiosere ajiterãma, “Tirũ̶mu̶aye ocaju̶a quẽnaja” yirã —ĩnare yiyuju Jesús.

Lucas 6

1 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, trigo oteriavese cu̶tore vasujarã, Jesúrãca. To bajivanane, trigo ricare tũnejuacõari, ĩna ãmorine ti gasere sĩguẽreacõari, bayujarã ĩna. 2 Tire ĩna basere ĩacõari, sĩgũ̶ri fariseo masa ado bajiro ĩnare yiyujarã: —U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ yire mere yaja mu̶a —ĩnare yiyujarã. 3 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —¿David ñamasir'i, ĩ babarã rãca ñiorijacõari, ĩnare ĩ ũmato bamasirere masibeati mu̶a? 4 Ñiorijarã ñari, “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” masa ĩna yiriviju̶re sãjacõari, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶orã pan gãjerã ĩna cũboarerene juacõari, ĩ babarã rãca bamasiñuju ĩ. To bajiri Moisés ñamasir'i ĩ gotimasirema, “Paia rĩne baru̶arãma” ĩ yimasiboarerene bamasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ti vaja rojose ĩnare yibetimasiñumi Dios. 5 Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ado bajiro mu̶a yijama, quẽnaja. To bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnabeaja”, yirotigu̶ ñaja yu̶ —ĩnare yicu̶diyuju Jesús, fariseo masare. 6 Gaje semana gaja, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ocare ĩna bueriviju̶ tudivasuju Jesús quẽna. Sãjacõari, toanare gotimasioñuju. Ti viju̶ ñañuju sĩgũ̶, riojojacatu̶a ãmo ñujobecu̶. 7 Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, fariseo masa quẽne ñañujarã. “ ‘Jesús, rojose yimi’ u̶jarãre ĩre yigotiyirorãsa” yirã, Jesúre ĩre ĩacodeyujarã ĩna. “Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ãni ãmo ñujobecu̶re ĩ masise rãca ĩ ñujorotijama, ‘Dios, Moisére ĩ roticũmasirere cu̶dibecu̶ yimi’ yigotiru̶arãja mani”, yitu̶oĩañujarã. 8 To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõañuju Jesús. To bajigu̶ ñari, ado bajiro yiyuju, ãmo ñujobecu̶ju̶are: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña —ĩre yiyuju. To ĩ yirone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju ĩ. 9 To bajiro ĩre yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare, to yicõari, fariseo masare quẽne ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re quẽne, no bojagu̶ masu̶re quẽnaro mani yijama, quẽnabetojari? ¿Diseju̶are yiroti ñati? ¿Quẽnaseju̶are, rojoseju̶are yiroti ñati ti? ¿Rijaye cu̶tirãre catioreju̶are yiroti ñatique? To yiterã, ¿ĩnare sĩacõaroti ñatique? —ĩnare yiyuju Jesús. 10 Ĩ sẽniĩasere ĩna cu̶disere ajiru̶, tocãrãcu̶rene ĩnare ĩaboayuju. Ĩna cu̶dibeto ĩaboacu̶, ado bajiro ĩre yiyuju, ãmo ñujobecu̶ju̶are: —Mu̶ ãmore ñujoya mu̶ —ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yirone, ĩ ãmore ĩ ñujorone, quẽnaejacoasuju yuja. 11 To bajiro ĩre ĩ yijare, Jesúre bu̶to jũnisiniñujarã ĩna Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, fariseo masa quẽne. “¿No bajiro yicõari, Jesúre sĩarotirãti mani?”, gãmerã yiñagõñujarã ĩna. 12 Cojorũ̶mu̶ buroju̶ majasuju Jesús, Diore sẽnigu̶acu̶. Toju̶ Diore sẽni ñamicu̶tibusuocoasuju ĩ. 13 Ĩ sẽni busuorirũ̶mu̶re, ĩ buerimasare jirẽoñuju Jesús. To bajiri ĩ tu̶ ĩna ejarone, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ĩnare beseyuju, ĩ ocare goticudibosaronare. 14 Ado bajiro vãme cu̶tirã ñañujarã: Simón vãme cu̶tiboar'i Pedro vãme cu̶tigu̶, ĩ bedi, Andrés ñañujarã. Santiago, Juan, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás ñañujarã. Alfeo macu̶, Santiago, to yicõari, Simón vãme cu̶tigu̶, celote yere tu̶oĩaboar'i ñañuju. 16 Santiago macu̶, Judas vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Tu̶sagu̶ Judas Iscariote vãme cu̶tiyuju. Ĩ ñañuju Jesúre ĩsirocar'i. To bajiri ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã Jesús ĩ beseriarã. 17 Ĩ beseriaro bero, ĩna rãca rojaejayuju ĩ, rujatũcuroriju̶. Toju̶ gãjerã Jesús buerimasa ĩre ñayuyujarã ĩna. Judea sita ñarimacariana, gãjerãma, Jerusalén macana ñañujarã. Gãjerã moa riaga tu̶ana, Tiro macana, to yicõari, Sidón macana quẽne ñañujarã ĩna. Ĩ gotimasiosere ajiru̶arã, to yicõari, ĩ catiosere bojarã, ĩre ñayuyujarã ĩna. 18 Ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarã ñari, rojose tãmu̶orã quẽne ñañujarã. Ĩna u̶su̶riju̶re sãñarãre vãtiare bureayuju Jesús. 19 To yicõari, tocãrãcu̶ rijaye cu̶tirãre quẽne catioyuju. To bajiro ĩ yisere ĩacõari, masa jediro ĩre moaĩaru̶ayujarã, “Manire quẽne catioato” yirã. 20 Ĩnare catiogajano, ĩ buerimasare ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —“Masimena ñari, mu̶ ejarẽmose bu̶to bojaja yu̶a”, Diore ĩre yisẽnirũgũrãma, ĩ yarã ñarãma. To bajiri, rojose tãmu̶oboarine, Dios tu̶ju̶ variquẽnarona ñarãma. 21 Yucu̶rire Dios ĩ bojabetire yicõari, tu̶oĩasu̶tiritiñarã quẽne, variquẽnarona ñarãma, beroju̶ ĩna tu̶oĩasu̶tiritisere Dios ĩnare ĩ yirẽtobosaroti ti ñajare. 22 Dios ĩ roticõacacu̶re, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶orine gãjerã mu̶are ajatud'icõari, “Rojorã ñaama” mu̶are ĩna yisocaboajaquẽne, variquẽnaru̶arãja mu̶a. 23 To bajiro mu̶are ĩna yiboajaquẽne, bu̶to variquẽnaña mu̶a, “Beroju̶ Dios tu̶ju̶ ejarã, quẽnase bu̶jaru̶arãja” yimasirã ñari. Mu̶a rĩjoroana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre quẽne, rojose mu̶are ĩna yirore bajirone ĩnare quẽne rojose yimasiñujarã masa. 24 Gãjerãma, gajeyeũni jairo cu̶ovariquẽnarã ñari, Diore bojamena ñarãja mu̶a. Adigodoju̶ variquẽnarã ñaboarine, beroju̶ma su̶tiritiru̶arãja. 25 Gãjerãma, “Diseju̶a yu̶are ru̶yabeaja” yivariquẽnarã ñari, Diore bojamena ñarãja mu̶a. Adigodoju̶re variquẽnarã ñaboarine, beroju̶ma variquẽnabetiru̶arãja mu̶a. Gãjerãma, mu̶a rijato bero mu̶a bajirotire tu̶oĩamenane, adigodoayere tu̶oĩacõari ajarãma, beroju̶, otiru̶arãja mu̶a. 26 Masa, “Quẽnaro yirã ñaama” mu̶are ĩna yisere ajicõari, variquẽnaboaja mu̶a. To bajirone bajimasiñuju tirũ̶mu̶ju̶. “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yitomasiriarãre, “Quẽnaro yirã ñama” ĩnare yirũ̶cu̶bu̶omasiboayujarã mu̶a ñicu̶a. 27 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ado bajise mu̶are rotiaja yu̶: Mu̶are ĩaterãre quẽne ĩamaiña. Ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro yiya. 28 Rojose mu̶are yirãre quẽne quẽnaro ĩna ñarotire, Diore ĩnare sẽnibosaya mu̶a. 29 Cojojacatu̶a, mu̶a vayujuare ĩ jajama, gajejacatu̶are quẽne ĩre jarotiya. Sĩgũ̶, mu̶a sudirore joeagarore ĩ veaãmijama, jubeagarore quẽne ĩre veaĩsicõaña. 30 No bojarã mu̶a gajeyeũnire ĩna sẽnijama, ĩsiña. Mu̶a gajeyeũnire juarudigu̶re, “Yu̶re tu̶oya”, ĩre yibesa mu̶a. 31 Gãjerã quẽnaro mu̶are ĩna yisere bojaja mu̶a. To bajiri quẽnaro mu̶are ĩna yisere bojarã ñari, quẽnaro ĩnare yiya mu̶a quẽne. 32 Mu̶are ĩamairã rĩne mu̶a ĩamaijama, ¿“Quẽnaro yaja mu̶a”, mu̶are yiĩagũ̶jari Dios? Yibecu̶mi. Rojose yirã quẽne, ĩnare mairã rĩrene ĩnare ĩamairũgũrãma ĩna. 33 Quẽnaro mu̶are yirã rĩrene quẽnaro mu̶a yijama, ¿“Quẽnaro yaja mu̶a”, mu̶are yiĩagũ̶jari Dios? Yibecu̶mi. Rojose yirã quẽne, quẽnaro ĩnare yirã rĩrene quẽnaro yirũgũrãma ĩna. 34 Mu̶are tu̶omasirã rĩrene no bojasere mu̶a vasoajama, ¿“Quẽnaro yaja mu̶a”, mu̶are yiĩagũ̶jari Dios? Yibecu̶mi. Rojose yirã, ĩnare tu̶omasirã rĩrene ĩna sẽnisere ĩnare ĩsirãma ĩna quẽne. 35 To bajiri ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mu̶are rojose yirãre quẽne, ĩnare maiña mu̶a. Ĩnare quẽne quẽnaro yiya. “Mani ĩsisere manire tu̶oru̶arãma” yitu̶oĩamenane, ĩnare ĩsiña. To bajiro ĩnare mu̶a yijama, quẽnamasusere mu̶are u̶joru̶cu̶mi Dios. “Quẽnaro yaja mu̶” Diore yimenarene, to yicõari, rojose yirãre Dios ĩ mairore bajirone mu̶a maijama, “Dios rĩa ñaja yu̶a” yiĩorã yirãja mu̶a. 36 Mani jacu̶ Dios ĩ ĩamairore bajirone mu̶a quẽne, masare ĩamaiña —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús. 37 Quẽna ado bajiro gotiyuju Jesús: —“Rojose yirã, ñaama. To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶oru̶arãma”, gãjerãre ĩnare yiĩabesebesa. To bajiro mu̶a yijama, “Rojose yirã ñaama”, mu̶are yiĩaromi Dios. Gãjerã rojose mu̶are ĩna yisere mu̶a masiriojama, rojose mu̶a yisere mu̶are masirioru̶cu̶mi Dios quẽne. 38 No bojase ĩna cu̶obetijama, ĩnare ĩsiña. To bajiro mu̶a yijama, ĩnare mu̶a ĩsirere ĩacõĩacõari, mu̶a ĩsise rẽtobu̶saro mu̶are ĩsiru̶cu̶mi Dios —ĩre ajitirũ̶nu̶rãre yigotiyuju Jesús. 39 To yigu̶ne, adi gotimasiore quetire ĩnare gotiyuju: —Sĩgũ̶ ĩabecu̶, gãji ĩabecu̶re ĩ tũ̶avajama, gojeju̶ reasãcõanama, ĩna ju̶arãju̶ne. 40 Gajeyerema, ĩnare buegu̶ rẽtobu̶saro masirã me ñaama ĩ buerã. To bajiboarine quẽnaro ĩna buejeocõajama, ĩnare buerimasu̶re bajirone masirãma ĩna quẽne. 41 Gajeyerema, ado bajiro yirãre bajiro yaja mu̶a: Gãji bu̶to rojose ĩ yibetiboajaquẽne, “Mu̶ cajeare sũjuriroaca sãñaja. Tiju̶acare ãmirocato” yirãre bajiro yaja mu̶a. Tire bu̶to ĩatirũ̶nu̶rã ñaboarine, mu̶a cajeaju̶re jairisũjuro sãñarijau̶re tijau̶re “Ãmirocaya”, yimasibeaja mu̶a, “Bu̶to rojorã ñaja yu̶a” yitu̶oĩamasimena ñari. Mu̶a rãcagu̶ ĩ yiseju̶are ĩacõari, “Riojo tu̶oĩabeaja mu̶. ‘Quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya’ yirã, riojo mu̶re gotiru̶arãja” yigotirã ñaboarine, “Adi ñaja quẽnase. Tiju̶a ñaja rojose”, yimasimenaja, ĩ rẽtoro rojose yirã ñari. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojorã ñaja mu̶a. “Bu̶to rojorã ñaja yu̶a” mu̶a yitu̶oĩamasiro beroju̶, mu̶a rãcagu̶re ejarẽmomasirãja mu̶a, “Quẽnaro riojo ñato ĩ” yirã —ĩ buerãre ĩnare yigotimasioñuju Jesús. 43 —Gajeyerema, yucú̶ vãnu̶ricu̶, “Quẽnase rica cu̶tiricu̶ ñaja” mani yiboaricu̶ne, quẽnabeti rica cu̶tibetoja. To yicõari, vãnu̶beti, “Quẽnabeti rica cu̶tiricu̶ ñaja” mani yiboaricu̶ne, quẽnase rica cu̶tibetoja. 44 Ti rica cu̶tise su̶orine yucú̶re ĩamasiaja mani. Quẽnase bare higos vãme cu̶tiu̶ ricare juaroana, vãtijota yucú̶riju̶re macamenaja mani. To yicõari, u̶ye juaroana, vidiroju̶ ñaricu̶ savajotau̶ju̶re macamenaja mani. 45 To bajirone bajiaja masare quẽne. Sĩgũ̶ri quẽnase tu̶oĩarã ñari, quẽnase yirãma. Gãjerã, rojose tu̶oĩarã ñari, rojose yirãma. To bajiro bajiaja mu̶a ñagõse quẽne. Masa ĩna ñagõsere ajicõari, “Rojose tu̶oĩarã ñaama. Quẽnase tu̶oĩarã ñaama”, yimasiaja mu̶a. To bajiri ĩna u̶su̶riju̶ ĩna tu̶oĩabu̶ju̶oñaserene, ĩna riseriju̶ ñagõburũgũama ĩna —ĩnare yigotiyuju Jesús. 46 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿No yirã yu̶ rotisere cu̶dibetiboarine, “Yu̶a u̶ju̶” yu̶re yati mu̶a? 47 Yu̶ gotimasiosere ajicõari, yu̶ rotirore bajiro yigu̶ma, ado bajiro yigu̶ ũgũ̶re bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi: 48 Ĩ ũgũ̶ ñagũ̶mi gũ̶tajãiju̶ gojeri coaejocõari, botari rũ̶gõcõari, vi bu̶agu̶re bajiro bajigu̶. Vi ĩ bu̶aro bero, bu̶to oco quediroja. To bajicõari, riaga jaicoatoja. Ti viju̶ ti jaiejacoaboajaquẽne, juriaquedibetoja ti vi. 49 Yu̶re ajiboarine, yu̶ rotirore bajiro yibecu̶ju̶a ñagũ̶mi sita vajaroju̶ vi bu̶agu̶re bajiro bajigu̶. Ti vi ĩ bu̶aro bero, bu̶to oco quediroja. To bajicõari, riaga jaicoatoja. Ti viju̶re ti jaiejarone, yoaro mene juriaquedicoatoja —ĩnare yigotiyuju Jesús.

Lucas 7

1 Gotimasiore queti ĩnare gotigajanocõari, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ vasuju Jesús. 2 Ti macaju̶re ñañuju romano masu̶. Surara u̶ju̶ ñañuju ĩ. Ĩre moabosarimasu̶, ĩ maigũ̶, bu̶to rijayuju. Bajirocacu̶ju̶ yiyuju ĩ. 3 To bajiri ti macaju̶ Jesús ĩ vadire ajicõari, “Ĩre catiogu̶ vadiato Jesús” yigu̶, jud'io masa bu̶cu̶rãre ĩnare cõañuju ĩ, “Ĩre jiaya” yigu̶. 4 To bajiri Jesús tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yisẽniñujarã ĩna: —Yu̶a tu̶agu̶, romano masu̶, surara u̶ju̶, ĩ queti cõarã bajiaja yu̶a. “Vadiato Jesús. Yu̶ maigũ̶, yu̶re moabosagu̶, bu̶to rijaami. To bajiri rijacu̶ yami. Ĩre catiogu̶ vadiato” ĩ yijare, bajibu̶ yu̶a. 5 Mani yarã, jud'io masare maiami. To bajiri ĩne Dios ocare yu̶a buerotivire bu̶aroticami. To yigu̶ ĩ ñajare, ĩre sẽnibosarã bajibu̶ yu̶a. ¿Ĩre moabosagu̶re catiogu̶ varu̶abeati mu̶? —Jesúre yisẽniñujarã ĩna. 6 To bajiro ĩna yijare, ĩna rãca vacoasuju Jesús. Ĩ cõñatone, gãjerã u̶ju̶ ĩ cõariarã ĩre bocayujarã ĩna. Ĩre bocacõari, ado bajise ĩre queti gotiyujarã ĩna: —“Yu̶ u̶ju̶, quẽnagũ̶ ñaja mu̶”, mu̶re yami romano masu̶. “Yu̶ma, rojose yu̶ yisere tu̶oĩabojonegũ̶ ñari, yu̶ ya vire ĩre sãjarotimasibecu̶ja yu̶. 7 To bajiri, ĩre boca bojoneaja yu̶”, mu̶re yami. No yigu̶ sãjabecu̶ja mu̶. “Sãjabetiboarine, ĩ ñagõtu̶oĩasene catiomasicõagũ̶mi”, mu̶re yami. 8 “Gãjerã surara u̶jarã beroagu̶ ñaja yu̶. To bajiri, yu̶ quẽne, gãjerã surarare rotigu̶ ñaja yu̶. Sĩgũ̶re, ‘¡Vasa!’ yu̶ yijama, vajami. Gãjire, ‘Vayá’ yu̶ yijama, vadiami. To yicõari, yu̶re moabosarimasu̶re, ‘Tire yiya’ yu̶ yijama, yirũgũami. To bajiri, ĩ roque rotigu̶ masu ñari, adoju̶ sãjadibetiboarine, ĩ ñagõtu̶oĩasene caticoaru̶cu̶mi”, mu̶re yami —Jesúre yiyujarã ĩna, romano masu̶ ĩ gotirotirã. 9 To bajiro ĩ yirere ajicõari, no yimasibesuju Jesús. To bajiri, ju̶darũ̶gũ̶cõari, jãjarã ĩre su̶yarãre ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Israel ñamasir'i jãnerabatia yu̶ yarã ñaboarine, “Masigũ̶, to yicõari, quẽnagũ̶ ñari, yu̶re yirẽmoru̶cu̶mi” romano masu̶ yu̶re ĩ yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩagũ̶re ĩabetirũgũaja yu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús. 10 To bajiro ĩ yiro bero, romano masu̶ ĩ gotirotiriarã, viju̶re sãjacõari, ĩna ĩajama, ĩre moabosagu̶re catiquẽnagũ̶ ñagũ̶re ĩre ĩañujarã ĩna. 11 To ĩ yiriaro bero, gaje macaju̶ vasuju Jesús, Na'in vãme cu̶ti macaju̶. Ĩ buerã quẽne gãjerã quẽne, jãjarã masa ĩ rãca vasujarã ĩna. 12 Ti macaju̶ ĩna ejaro, bajirocar'i ruju̶rire gajavayujarã ĩna, ĩre yujeroana. Jãjarã masa ĩna rãca vayujarã ĩna. Ĩ ñaboar'i jaco quẽne, vayuju. Manaju̶ rijaveorio ñañuju so. Sĩgũ̶ne macu̶ cu̶tirio ñari, bu̶to otiyuju. So oti vadone sore bocayuju Jesús. 13 Sore ĩamaicõari, —To cõrone otitu̶jaya mu̶ —sore yiyuju ĩ. 14 To yicõari, so macu̶ ruju̶ri ĩna gajarijotire ĩ moaĩaejarũ̶gũ̶rone, tujarũ̶gũ̶cõañujarã ĩna. Ĩna tujarũ̶gũ̶rone, —“Vũ̶mu̶rũjuña” mu̶re yaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 15 To ĩ yirone, vũ̶mu̶rũjuri, ñagõñuju ĩ yuja, bajirocar'i. To ĩ bajiro ĩacõari, ĩ jacore tũ̶aĩsiñuju Jesús. 16 Ĩre ĩ catiosere ĩacõari, güiyujarã masa, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajirã ñari, —Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñamasugũ̶ mani tu̶ju̶re ejaami yuja. Ĩ yarã mani ñajare, manire ĩamaicõari, Jesús su̶orine manire ejarẽmoami Dios —Diore yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnañujarã ĩna. 17 To bajiro Jesús ĩ yisere ajijedicõañujarã ĩna, Judea sitana. Ti sita soju̶ana quẽne, tire ajiyujarã ĩna. 18 Jesús ĩ yiñasere masijeocõañuju, Juan, ĩ buerimasa ĩna gotise ti ñajare. 19 Tire ĩre ĩna gotiro bero, ju̶arã ĩ buerãre sẽniĩaroticõañuju Juan: —Jesúre, “¿Mu̶ne ñati, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i, ‘Yu̶ bero ejaru̶cu̶mi’ Juan ĩ yigotimasiocacu̶? ¿Gãjire yuroti ñatique maji?”, Jesúre yisẽniĩaaya —ĩnare yicõañuju Juan. 20 To bajiro ĩ yicõariarã, Jesús tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ buerã ñaja yu̶a. “Ĩre sẽniĩaaya” ĩ yicõajare vabu̶ yu̶a. ¿Mu̶ne ñati, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, “Yu̶ bero ejaru̶cu̶mi” Juan ĩ yigotimasiocacu̶? ¿Gãjire yuroti ñatique maji? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 21 To bajiro ĩna yisẽniĩarã ejarone, jãjarã rijaye cu̶tirãre catioĩoñuju Jesús. Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare quẽne bureaĩoñuju. To yicõari, caje ĩamenare quẽne ĩnare ĩarotiĩoñuju. 22 To bajiri, Juan ĩ cõariarã ĩna sẽniĩasere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Ado bajiro Juanre gotiba mu̶a: “Jesús ĩ masise rãca ĩ yijare, ĩabetiboariarã quẽne ĩama. Rujasagueri vaboariarã quẽne, quẽnaro vama. Gase boariarãre quẽne, ĩna cãmi yatibu̶. Ajimena ñaboariarã quẽne, ajima. Bajireariarã quẽne, tudicatima. To yicõari, maioro bajirãre quẽne, Dios oca quẽnasere gotimasio ecoma ĩna”, yigotiba, Juan tu̶ju̶ ejacõari. 23 To bajiri, “ ‘Quẽnase bu̶jaru̶arãma yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Socu̶ me yami”, yu̶re yitu̶oĩarãma’ yimi”, ĩre yigotiaya —ĩnare yiyuju Jesús, Juan ĩ sẽniĩarotiriarãre. 24 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩna vase rãcane, Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ ñare quetire gotiyuju Jesús, jãjarã ĩre ajisu̶yarãre: —Yucú̶ manoju̶ vana, ¿ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩa vacati mu̶a? ¿Masa ĩna bojasere bajiro yiru̶a tu̶oĩagũ̶re ĩarã vacati mu̶a? “To bajiro tu̶oĩagũ̶ me ñacami”, yimasiaja mu̶a. 25 ¿Ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩarã vacati mu̶a? ¿Quẽnase sudi sãñagũ̶re tu̶oĩa vacati? To bajiro me tu̶oĩariarãja mu̶a. “Quẽnase sudi sãñarãma, quẽnariviriju̶, u̶jarã ya viriju̶ ñarãma”, yimasiaja mani. 26 ¿Ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩa vacati mu̶a? ¿Diore gotirẽtobosarimasu̶re tu̶oĩa vacatique mu̶a? Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Gãjerã Diore gotirẽtobosarimasa rẽtoro ñagũ̶re ĩariarãja mu̶a. 27 Juan ĩ bajirotire gotiro, ado bajise gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶re yu̶ cõaroto rĩjoro, mu̶re gotiyurocu̶re cõasu̶oru̶cu̶ja yu̶ maji’ yami Dios. ‘Ĩ ñaru̶cu̶mi ado bajise gotirocu̶: “Yoaro mene ejaru̶cu̶mi, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶. To bajiri rojose Dios ĩ bojabetire yitu̶jacõari, ĩ bojaseju̶are yi yuya mu̶a” yigotirocu̶ ñaru̶cu̶mi’ yami Dios”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 28 Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasire rẽtoro ñamasuse ñaja, Juan, Diore ĩ gotirẽtobosaseju̶a. To bajiro ti bajiboajaquẽne, Juan ĩ gotise rẽtoro ñamasuse ñaja yu̶ gotiroticõarã ĩna gotise. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” ĩna yigotisere yaja yu̶. Ñamasurã ñaama, “Ñamasurã me ñaama Jesús ĩ gotiroticõarã” mu̶a yiĩaboajaquẽne —ĩ rãca ñarãre ĩnare yiyuju Jesús. 29 Juan ĩ gotimasiorere ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa. Gãjerã quẽne, jãjarã ĩre ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna. “Mu̶ gotirore bajirone bajiaja. Rojose yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩacõari, Juanre bautizarotiyujarã ĩna, Diore rũ̶cu̶bu̶orã. 30 Ĩna bautizarotiboajaquẽne, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, Juan ĩ gotisere ajicõari, “Bajibeaja ti”, yitu̶oĩañujarã ĩnaju̶ama. Dios ĩ bojasere yiru̶abesujarã. To bajiri Juanre bautizarotibesujarã ĩnama. 31 Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Ado bajiro yirãre bajiro yirã ñarãja mu̶a, adirodoriana: 32 Daquerã, gãjerã rãca ajeru̶amenare bajiro yirã ñarãja. Ĩna ajeritũcuroju̶ rujicõari, gãjerãju̶are, ado bajiro ĩnare gotirujirãma: “ ‘Basavariquẽnato mani’ yirã, mu̶are jutibosaboabu̶ yu̶a. To bajiro yu̶a yiboajaquẽne, basabeju̶ mu̶a. To bajiri, ‘Rijariarãre bu̶cu̶rã ĩna oticatore bajiro su̶tiriose boca otiru̶arãja mu̶a, yu̶a basañarone’ yiboabu̶ yu̶a. To yu̶a yiboajaquẽne, otibeju̶ mu̶a”, ĩnare yigotirãma, ĩna rãca ajeru̶amenare. 33 Ĩna rãca ajeru̶amenare bajiro yirã ñarãja mu̶a, adirodoriana. Juan, quẽnase bare babeti, quẽnase idire idibeti bajiñañuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, “Vãti sãñagũ̶ ñagũ̶mi”, ĩre yitu̶oĩacaju̶ mu̶a, ĩre ajiterã ñari. 34 Ĩ bero gotimasiosu̶ocaju̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶. Yu̶ju̶ama, quẽnase bare ba, quẽnase idire idi bajiñaja yu̶. To bajiro yigu̶ yu̶ ñajare, “Jairo bagu̶ ñaami. Idimecu̶gũ̶ ñaami. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, gãjerã rojose yirãre quẽne ĩnare baba cu̶tiami”, yu̶re yiĩajũnisiniaja mu̶a, yu̶re quẽne ajiterã ñari. 35 To bajiro Juanre quẽne, yu̶re quẽne mu̶a yise ti ñaboajaquẽne, Dios ĩ masise rãca yu̶a yise ti ñajare, beroju̶, “Quẽnaro yirã yiboayuma”, yu̶are yimasiru̶arãja mu̶a —ĩ rãca ñarãre yiyuju Jesús. 36 Sĩgũ̶ fariseo masu̶ ñañuju ĩ, Simón vãme cu̶tigu̶. “Bare bagu̶ vaja”, Jesúre yiyuju ĩ. To bajiro ĩ yijare, ĩ tu̶ju̶ vasuju Jesús. Sãjaejacõari, barujiyuju ĩ. 37 Ti macaju̶ rõmio ñañuju rojose yigo. To bajiri, Simón ya viju̶ bare bagu̶ Jesús ĩ ejasere ajicõari, gũ̶ta sotu̶ alabastro vãme cu̶ti rãca veariaru̶ ãmiejayuju so. Su̶tiquẽnase sãñaritu̶ ñañuju tiru̶. 38 Jesús gu̶bori veca ejarũ̶gũ̶cõari, otiyuju so. So otirone, so caje oco reajeoyuju ti, ĩ gu̶borire. To yicõari, so joa ñajone tire vejacaroyuju. Tire vejacarocõari, ĩ gu̶borire usuyuju. To yicõari, su̶tiquẽnase so juadirere Jesús gu̶bori joere yuejeoyuju. Ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo yiyuju, to bajiro so yijama. 39 To bajiro so yiro ĩacõari, ado bajiro tu̶oĩañuju Simón, Jesúre, “Bare bagu̶aba” ĩre yir'iju̶a: “Diore gotirẽtobosagu̶ masu ĩ ñajama, iso rõmiore, ‘Rojose yigo ñaamo’ yiĩamasicõari, sore moaĩarotibetibogu̶mi”, yitu̶oĩañuju ĩ. 40 To bajiro Simón ĩ tu̶oĩasere masicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Gotimasiore queti mu̶re gotigu̶agu̶ yaja yu̶. To ĩ yirone, —Yu̶re gotiya —Jesúre ĩre yicu̶diyuju ĩ. 41 To bajiro ĩ yicu̶dirone, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Ũ̶mu̶a ju̶arã ñarãma ĩna, gãjiju̶are gãjoa vasoariarã. Sĩgũ̶, ju̶a cũ̶ma moaroto cõro vaja mogũ̶mi ĩ. Gãjiju̶ama, ju̶arã muijua moaroto cõro vaja mogũ̶mi. 42 Gãjoa tu̶oru̶aboarãma ĩna, bajirãju̶ma. To bajiri ĩna gãjoa mano ĩacõari, “Tone bajicõato. Yu̶re mu̶a vaja mosere mu̶are masiriocõaja yu̶”, ĩnare yigu̶mi, ĩnare maigũ̶ ñari. To bajiri, ado bajiro mu̶re sẽniĩaja yu̶: Gãjoa vasoariarãre ĩnare ĩ masiriore ñajare, ¿niju̶a bu̶to ĩre maigũ̶jari? —ĩre yisẽniĩañuju Jesús. 43 To bajiro ĩre ĩ yisẽniĩarone, —Yu̶ tu̶oĩajama, jairo ĩre vaja mor'iju̶a, bu̶to ĩre maigũ̶mi —ĩre yicu̶diyuju Simón. To ĩ yirone, —Riojo yaja mu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 44 To yigoticõari, rõmioju̶are sore ĩagũ̶ne ado bajiro Simónre yiyuju Jesús: —¿Adiore ĩati mu̶? Yu̶re jiboarine, mu̶ ya vi yu̶ ejaro, yu̶ gu̶borire yu̶ coerotire oco yu̶re ĩsibeju̶ mu̶. To bajiboarine adioma so caje oco rãca yu̶ gu̶borire coemo soma. To yicõari, so joa ñajone yu̶ gu̶borire vejacoecaromo so. 45 Yu̶re sẽnigũ̶ne, ejarãre mani yarã ĩna yirũgũrore bajiro yu̶re usubeju̶ mu̶. To bajiro mu̶ bajiboajaquẽne, sãjaejagone yu̶ gu̶borire so usuroju̶ne usutu̶jabeticõa ñaamo adioma, yu̶re rũ̶cu̶bu̶ogo. Mu̶ma, yu̶ ru̶joa joere u̶ye su̶tiquẽnase yu̶re yuejeobeju̶ mu̶. Yu̶re rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñari, bajibu̶ mu̶. To mu̶ bajiboajaquẽne, soju̶ama, u̶ye su̶tiquẽnase jairo vaja cu̶tisere yu̶ gu̶bori joere yuejeoamo so. 47 To bajiri quẽnaro ajiya mu̶. Bu̶to yu̶re so maisere yiĩomo so. Tire ĩacõari, ado bajiro sore yimasiaja mani: “ ‘Rojose yijaigo yu̶ ñaboajaquẽne, rojose yu̶ yisere yu̶re masiriogu̶mi Dios’ yitu̶oĩagõ ñaamo”, yimasiaja mani. To bajiboarine, “Diore maibetibu̶saja” yigu̶re ĩacõari, ado bajiseju̶a yimasiaja mani: “ ‘Bu̶to rojose yibecu̶ yu̶ ñajare, Dios mojoroaca yu̶re ĩ masiriojare, ĩre maibetibu̶sacõaja’ yitu̶oĩagũ̶ ñaami”, ĩre yimasiaja mani —Simónre yiyuju Jesús. 48 To yicõari, rõmiore ado bajiro sore yiyuju Jesús: —Rojose mu̶ yirũgũrere mu̶re masiriocõamu̶ yu̶ —sore yiyuju Jesús. 49 To bajiro ĩ yirone, —¿No yigu̶ to bajise yati ĩ? To bajiro ĩ ñagõjama, Diore rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yami. Dios sĩgũ̶ne ñagũ̶mi ti ũnire yimasigũ̶ma —yitu̶oĩañujarã ĩna, gãjerã “Baroaya” yigu̶, Simón ĩ jiriarãju̶a. 50 To bajiro ĩna yitu̶oĩajare, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —“Rojose yu̶ yirũgũsere yu̶re masiriocõañumi Dios” mu̶ yitu̶oĩase ñajare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶ vaborotire mu̶re yirẽtobosabu̶ yu̶. To bajiri, “Dios ĩ ĩajama, quẽnagõ ñaja yu̶”, yitu̶oĩa variquẽna vasa mu̶ —sore yiyuju Jesús.

Lucas 8

1 Tiju̶ bero, cojo maca me ejacudiyuju Jesús, Dios oca quẽnasere masare gotimasiocudigu̶. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña”, ĩnare yigotimasiocudiyuju. Ti macariju̶re ĩ rãca vasujarã ĩna, ĩ ocare goticudisu̶orona, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã. 2 Rõmia quẽne, ĩna u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare Jesús ĩ bureariarã, to yicõari, rijaye cu̶tiriarã ĩ catioriarã quẽne ñabajiyujarã ĩna, Jesúre su̶yarã. Sĩgõ, Mar'ia Magdalena vãme cu̶tigo ñañuju so. Cojomo cõro gaje ãmo ju̶a jẽnituarirãcu̶ so u̶su̶ju̶ sãñariarãre vãtiare ĩ bureario ñañuju so. 3 Gajeo, Juana, Cuza manajo, ñañuju so. Cuza, Herodes ya viju̶ codegu̶ ñañuju ĩ. Gajeo, Susana vãme cu̶tigo ñañuju so. Gãjerã rõmia quẽne, jãjarã ñañujarã ĩna, Jesúre su̶yarã. Ĩna cu̶osere Jesúre, ĩ buerimasare quẽne ĩnare ĩsirũgũñujarã ĩna, ĩnare ejarẽmorã. 4 Jesúre ajirã ĩ tu̶ju̶ rẽjarũtuasujarã ĩna, gajemacari ñarã quẽne. To ĩna bajiro, ado bajise gotimasiore queti ĩnare gotiyuju ĩ: 5 —Sĩgũ̶ oterimasu̶, veseju̶ ote ajere otegu̶ vacu̶mi. Vese ejacõari, ote ajere ĩ reabaterone, gajeye maaju̶ vẽjaquearoja. To bajiri tire cu̶darãma masa, maa vana. To yicõari, minia ejacõari, tire bareacõarãma ĩna. 6 Gajeyema, gũ̶ta joeju̶ reajeoroja. To bajicõari, judiboarine, oco manijare, sĩnireacoatoja ti. 7 Gajeyema, jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaquearoja. To bajicõari, ti judiboajaquẽne, jotaju̶a bu̶cu̶aveocoatoja ti. 8 Gajeyema, sita quẽnaroju̶ vẽjaquearoja. To baji, judibu̶cu̶acõari, quẽnase ñacõari, jairo rica cu̶tiroja. Cojotõ cien ñaricari rica cu̶tiejoroja —ĩnare yigotiyuju Jesús. To yigajanocõari, —Tire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 9 Tiju̶ bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩ buerimasa: —Oterimasu̶ ĩ bajire queti mu̶ gotimasiose, ¿no yire ũni ñati ti? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 10 To bajiro ĩna yisẽniĩajare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —“U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona yu̶a ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” ĩna yimasibeticatire Dios ĩ masise rãca ajimasiaja mu̶ama. To bajiboarine, gãjerãju̶ama, yu̶ yiĩosere ĩarã ñaboarine, to yicõari, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, “To bajiro manire yigotigu̶ yami”, yimasimenama. 11 “Ado bajiro yiru̶aro yaja” oterimasu̶ ĩ bajire quetire yu̶ gotise: Ote ajere yu̶ yijama, Dios ocare yigu̶ yibu̶ yu̶. 12 Ote aje, maaju̶ vẽjaquearere yu̶ yijama, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona ĩna ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” yu̶ yigotimasiosere quẽnaro ajimasimenare yigu̶ yibu̶ yu̶. Minia, ejacõari, ote ajere ĩna basere yu̶ yijama, vãtia u̶ju̶ ejacõari, Dios ocare ĩna ajimasiboasere guaro ĩ masiriosere yigu̶ yibu̶ yu̶. To bajiro yami vãtia u̶ju̶, “Dios ocare ajitirũ̶nu̶cõari, quẽnaro yirẽto ecoroma ĩna” yigu̶. 13 Gũ̶ta joeju̶ vẽjaqueacõari, guaro judibu̶cu̶aboarere yu̶ yijama, yu̶ yere ajicõari, quẽnaro variquẽnase rãca ajirã ñaboarine, yoaro mene tire ĩna quejerotire yigu̶ yibu̶. Sĩnirearere yu̶ yijama, yu̶ yere ajirã ñaboarine, rojose ĩna tãmu̶ojama, yoaro mene yu̶ ocare ĩna ajitu̶jarotire yigu̶ yibu̶. 14 Jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaqueacõari, judiboarere jotayucú̶ju̶a ti bu̶cu̶aveorere yu̶ yijama, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, tu̶oĩarejairã, to yicõari, gajeyeũni bojatu̶oĩarã ñari, yu̶ yeju̶are ĩna tu̶oĩatu̶jarotire yigu̶ yibu̶. To bajiro bajirã, yu̶ yere ajisu̶oboarine, yu̶ bojarore bajiro yimenama ĩna. 15 Sita quẽnaroju̶ vẽjaqueare judibu̶cu̶acõari, quẽnase rica cu̶tirere yu̶ yijama, yu̶ yere ajimasicõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirãre yigu̶ yibu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús. 16 Quẽna gaje queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩabusuoriare jẽocõari, sotu̶ne tiare mubu̶amenaja mani. Tiare jẽocõari, “Ñajediro ti vianare ũ̶ju̶busuato” yirã, vecaju̶ jeorãja mani. Tire bajiro bajiaja yu̶ gotimasiose. “Ajimasibeticõato masa” yigu̶ me, to bajise ĩnare gotiaja yu̶. “Quẽnaro riojo ajimasiato ĩna” yigu̶, gotirũgũaja. 17 Dios su̶orine masa ĩna ajimasibeticati jediro, quẽnaro ajimasiru̶arãma. 18 No bojagu̶ Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Quẽnarobu̶sa ajimasiato” yigu̶, ĩ masisere cõaru̶cu̶mi Dios. Gãjirema, ĩre ajigu̶ ñaboarine, ĩre ĩ ajitirũ̶nu̶betijare, ĩ ajimasiboasere masiriojeocõaru̶cu̶mi ĩ. To bajiri ĩre masibetimasucõaru̶cu̶mi ĩ. To bajiro ti bajijare, mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro mu̶a ajimasiru̶ajama, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yimu̶orũ̶gõña mu̶a —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús. 19 Jesús, masare ĩ gotmasio ñarone, ĩ jaco, ĩ bederã rãca ĩre ĩarã ejaboayujarã ĩna. To bajiboarine jãjarã masa ĩna ñajare, ĩ tu̶ju̶ ejamasibesujarã. 20 Ĩ tu̶ ĩna ejamasibetijare, sĩgũ̶, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Mu̶ jaco, mu̶ bederã quẽne macajú̶ju̶ ejama, mu̶ rãca ñagõru̶arã —Jesúre ĩre yigotiyuju. 21 To bajiro ĩ yigotisere ajicõari, ĩre ajiñarãju̶are ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —No bojarã Dios ocare ajicõari, ĩ rotirore bajiro yirã ñarãma yu̶ bederãre bajiro bajirã, yu̶ jacore bajiro bajirã —ĩnare yiyuju Jesús. 22 Cojorũ̶mu̶ Jesús ĩ buerã rãca cũmuaju̶ vasãjacõari, —Gajejacatu̶aju̶ jẽajaro mani —ĩnare yiyuju Jesús. 23 Ĩna jẽatone, bu̶to mino vasuju. To bajicõari, bu̶to sabeyuju. Ti saberone, cũmua sagueca yiro, oco sãjacõari, rujacoaru̶ayuju. To ti bajiboajaquẽne, cãnigũ̶ yiyuju Jesús. 24 Ĩ cãniro ĩacõari, ĩre yujioyujarã ĩna: —Yu̶a u̶ju̶, ¡rujareana yaja mani! —ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yijare, —¡Mino tu̶jaya! ¡Sabese quẽne tu̶jaya mu̶a! —yiyuju Jesús. To ĩ yirone, tu̶jacoasuju mino. Sabese quẽne sabebesuju yuja. 25 To yicõari, —“Rojose mani tãmu̶oboajaquẽne, manire yirẽtobosaru̶cu̶mi”, yu̶re yitu̶oĩarã me ñaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ĩacõari, no yimasibesujarã ĩ buerimasa. —¿Ñimu̶ ũgũ̶ masu̶ ñati ãni? Minore, to yicõari, sabesere ĩ tu̶jarotijama, ĩre ajiaja —gãmerã yiyujarã ĩna, ĩre güirã. 26 U̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ Gerasa vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ ejayujarã. 27 Toju̶ ejacõari, Jesús ĩ majatone, sĩgũ̶ ũ̶mu̶, ti macaju̶ ñaboar'i, ĩre bocayuju ĩ. Sudi magũ̶ne, yoaro masa rijariarãre ĩna yujereariaviju̶ ñarũgũñuju ĩ. Vãtia sãñagũ̶ ñañuju. 28 To bajigu̶ ñari, cojoji me ĩ masu ĩ bojasere yimasibeticõari, vãtia ĩna bojaseju̶are yirũgũñuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, cõmemane ĩre siaboayujarã ĩna. Ĩre ĩna siaboajaquẽne, tũ̶asure reacõarũgũñuju ĩ. To yicõari, yucú̶ manoju̶ varũgũñuju, ĩre sãñarã vãtia to bajiro ĩre ĩna varotijare. To bajiri Jesúre ĩ bocarone, —Ãni masu̶ u̶su̶ju̶ sãñarã, budiya mu̶a —vãtiare ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, masu̶ju̶a, vãtia su̶orine avasãcõari, Jesús rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuyuju. To ĩ bajirone, vãtiaju̶a, masu̶ u̶su̶ju̶ sãñacõari, ado bajiro Jesúre sẽniĩaavasãñujarã: —Jesús, masirẽtogũ̶, Dios macu̶ ñaja mu̶. ¿No yigu̶ yu̶a tu̶ vadiati mu̶? “Yu̶are gõjanabiobesa”, mu̶re yisẽniaja yu̶a. “Rojose mu̶a yise vaja, rojose mu̶are yibeaja yu̶”, yu̶are yiya —Jesúre yisẽniñujarã. 30 To ĩna yirone, ado bajiro vãtia sãñagũ̶re sẽniĩañuju Jesús: —¿Ñimu̶ vãme cu̶tiati mu̶? —ĩre yiyuju. 31 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju vãtiaju̶a: —Legión vãme cu̶tiaja yu̶a —ĩre yiyujarã. Jãjarã ĩ u̶su̶ju̶re sãñarã ñari, to bajiro ĩre yicu̶diyujarã vãtia. To yicõari, bu̶to Jesúre sẽniñujarã: —Tu̶sabetigoje tubibe ecocõari, josari tãmu̶oriaroju̶ yu̶are cõabesa mu̶ —Jesúre ĩre yisẽniñujarã. 32 Buroju̶ jãjarã ecariarã yesea macabañañujarã. Ĩnare ĩacõari, ado bajiro Jesúre sẽniñujarã vãtiaju̶a: —Yu̶are mu̶ bureajama, õa yeseaju̶are yu̶are sãjarotiya —ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yijare, —Mu̶are varotiaja yu̶ —vãtiare ĩnare yiyuju Jesús. 33 To ĩ yirone, masu̶ u̶su̶ju̶re sãñaboariarã budicoasujarã yuja, yeseaju̶are sãjaroana. Ĩna sãjarone, buro ũmaroja vacõari, u̶tabu̶cu̶raju̶ rearoderujacõa tu̶jasujarã. 34 Yeseare coderimasa, to bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ũmacoasujarã, ĩna ya macaju̶ vana. Toju̶ ejacõari, ti macanare, to yicõari, ti maca tu̶ ñarimacarianare quẽne, tire gotibatoyujarã. 35 To bajiro ĩna yigotisere ajicõari, Jesúre ĩarã vasujarã ĩna, ti macana. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, vãtia sãñaboar'ire ĩañujarã ĩna. Sudi sãñacõari, Jesús tu̶ rujiyuju. Ĩna bajirore bajiro bajigu̶ ñañuju ĩ yuja. Vãtia ĩna sãñajama, tu̶oĩamasibecu̶ ñañuju maji. Quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñañuju yuja. To ĩ bajisere ĩacõari, Jesúre bu̶to güiyujarã ĩna. 36 Vãtia sãñaboar'i ĩ bajisere ĩariarã, gãjerãre gotiyujarã. 37 To bajiri, Gerasa vãme cu̶ti macana to soju̶a vadiriarã quẽne, Jesúre bu̶to güirã ñari, —Vacoasa. Ado mu̶ ñasere bojabeaja —ĩre yiyujarã ĩna. To ĩna yijare, tudiacu̶, cũmuaju̶ vasãjañuju Jesús. 38 To ĩ bajirone, ado bajiro ĩre yiboayuju vãtia sãñaboar'i: —Mu̶ rãca bu̶to varu̶aja yu̶ quẽne —ĩre yiboayuju. To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: 39 —Yu̶ rãca vadibesa. Mu̶ ya viju̶ tudiasa. “Dios ĩ masise rãca yu̶ u̶su̶ju̶ sãñarãre vãtiare bureami Jesús”, mu̶ yarãre ĩnare yigotiba —ĩre yicu̶diyuju Jesús, vãtia sãñaboar'ire. To bajiro ĩ yijare, ĩ yarã tu̶ju̶ tudicoasuju ĩ. Tudiejacõari, ĩ ya maca ñarã jedirore, ti quetire goticudiyuju. 40 Jesús tudijẽacoasuju quẽna, gajejacatu̶aju̶. Toju̶ ĩ ejarotire yucõa ñañujarã ĩna, masa. To bajiri ĩ jẽaeja majatone bu̶to variquẽnase rãca ĩre sẽniñujarã ĩna. 41 To ĩna bajirone, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ quẽne ejayuju, Jairo vãme cu̶tigu̶. Jesúre ĩacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuyuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniñuju: —Yu̶ maco sĩgõne ñagõ, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituari cũ̶mari tu̶saco ñaamo so. Bajirocaco yimo. So tu̶ ejacõari, sore mu̶ moaĩajama, caticoaru̶ocomo —Jesúre ĩre yisẽniñuju. To bajiro Jairo ĩ yisere ajicõari, ĩre su̶yasuju Jesús. Jãjarã masa ĩre su̶yacõari, no bajiro yi vamasiña manoju̶ vasujarã ĩna. 43 To bajiro ĩna bajivatoaju̶re sĩgõ gãmorõmi cu̶tigo ñañuju so. Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituari cũ̶mari rijañañuju. U̶co yirimasa, sore ĩna u̶co yire vaja, vaja yigo, gãjoa so cu̶oboarere ĩnare ĩsijeocõañuju. To bajiro ĩnare so yiboajaquẽne, quẽnaejabesuju so. To bajiri gãjerãre Jesús ĩ catiore quetire ajirio ñari, jãjarã masa vatoaju̶ Jesúre su̶yasuju so. 44 Ĩ su̶yaroju̶a ejarũ̶gũ̶cõari, ĩ sudiro gajare moaĩañuju. So moaĩarirĩmarone, sore quẽnaejacoasuju yuja. 45 So moaĩarone, ado bajiro masare sẽniĩañuju ĩ: —¿Ñimu̶ yu̶ sudirore moaĩari? —ĩnare yisẽniĩañuju. —Mu̶re moaĩaña maja —ĩre ĩna yicu̶dijedicõajare, ĩ buerimasu̶, Pedro vãme cu̶tigu̶, ado bajiro Jesúre yiyuju ĩ: —¿No yigu̶ “¿Ñimu̶ yu̶re moaĩati?”, yati mu̶? Mu̶ tu̶ju̶ jãjarã ñaja yu̶a, mu̶re moaĩarã —ĩre yiyuju Pedro. 46 To ĩ yiboajaquẽne, —Sĩgõ rõmio, “Quẽnaejagosa” yigo, yu̶re moaĩamo so. Yu̶re moaĩagõne, “Yu̶ masise su̶orine quẽnaejacoajamo”, yimasicõamu̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 47 To bajiro ĩ yijare, “Jẽre ĩre yu̶ moaĩasere masicõami” yigo ñari, nanagõne, Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, gu̶somuniari tuetuyuju so. To yicõari, ñajediro so bajirere Jesúre gotiyuju. 48 To so yirone, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Yu̶ maigõ, “Ĩ sudiro gajare yu̶ moaĩajama, quẽnaejacoaru̶ocoja yu̶” mu̶ yitu̶oĩase ñajare, “Quẽnaejato”, mu̶re yibu̶ yu̶. To bajiri, “To bajiro yu̶re yimi”, yitu̶oĩa variquẽna vasa mu̶ —sore yiyuju Jesús. 49 To bajiro sore ĩ yiñarone, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ Jairo vãme cu̶tigu̶ ya viagu̶ ejayuju. Ejacõari, ado bajiro Jairore gotiyuju: —Mu̶ maco bajirocacoamo. No yigu̶ mu̶ ya viju̶ gotimasiorimasu̶ ĩ vasere bojabecu̶ja mu̶ yuja —Jairore yiyuju ĩ. 50 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jairore gotiyuju Jesús: —Tu̶oĩasu̶tiritibesa mu̶. Yu̶ masiseju̶are tu̶oĩacõa ñaña. Mu̶ tu̶oĩacõa ñajama, tudicaticoaru̶ocomo so —ĩre yiyuju Jesús. 51 To yi vanane, ejayujarã Jairo ya viju̶re. Toju̶ ejana ĩna ĩajama, ĩ maco so bajirocacoajare, bu̶to otiñañujarã ĩna, ti vi ejariarã. To bajiro ĩna yiñajare, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Otibesa mu̶a. “Bajirocacoajamo” mu̶a yiboago, cãnigõ yamo —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yijare, ĩre ajayujarã ĩna, “Bajirocacoamo” yimasirã ñari. To yicõari, bajirocario so jesari sõaju̶re ĩnare jãjarotibesuju Jesús. Pedro, Santiago, Juan, to yicõari bajirocario jacu̶are quẽne tocãrãcu̶ne ĩnare jãjarotiyuju Jesús. 54 Jãjaejacõari, bajirocario ãmore ñiagũ̶ne, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —Daquego, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña —sore yiyuju. 55 To ĩ yirone, bajirocario cativũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõañuju so yuja. To so bajisere ĩacõari, —Bare sore ecaya mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 56 So tudicatisere ĩacõari, no yimasibesujarã so jacu̶a, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ĩna macore ĩ catiosere gotirotibesuju Jesús.

Lucas 9

1 Cojorũ̶mu̶, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ĩ buerimasare jirẽoñuju Jesús. Ĩnare jirẽocõari, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩna bureamasirotire, to yicõari, rijaye cu̶tirãre ĩna catiomasirotire ĩnare u̶joyuju ĩ. 2 To bajiro yicõari, ĩnare ĩ cõaroto rĩjoro ado bajiro ĩnare yiyuju: —“U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña”, yigotimasiocudirona ñaja mu̶a. To bajicõari, rijaye cu̶tirãre catiorona ñaja —ĩnare yirotiyuju Jesús. 3 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —No bojase mu̶a cu̶ose juaábeja. Tueriayucú̶ri, mu̶a bare sãriajoari, to yicõari, gãjoare quẽne juaábeja. Gajeye sudi juaámenane, mu̶a sãñasene sãñacõari, vaja. 4 Tocãrãca macare mu̶a ejajama, mu̶a ejasu̶orivine cãnima. Ti vine ñacõari, yu̶ ocare goticudiru̶arãja mu̶a maji, gajeroju̶ mu̶a varoto rĩjoro. 5 Mu̶a ejarimacana, quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmibetijama, to yicõari mu̶a gotisere ĩna ajiru̶abetijaquẽne, ti macaju̶re ñabeja. Mu̶are ĩna ajiru̶abetijare, mu̶a gu̶bo sudi tuyasere sitare varerea, vacoaja. To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnaro yu̶are bocaãmibeticõari, yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yirã yiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 6 To bajiro ĩ yijare, ĩ ocare goticudirã vasujarã ĩna: “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya” ĩnare yigoticõari, Cristo su̶orine quẽnaro Dios ĩ yirotire gotimasiocudiyujarã ĩna. Rijaye cu̶tirãre quẽne catiocudiyujarã, ĩna vati macari ñaro cõrone. 7 Jesús ĩ bajiñasere, to yicõari, ĩ goticudirotiriarã ĩna bajiñasere quẽne ajijeocõañuju Galilea vãme cu̶ti sita ñarã u̶ju̶, Herodes vãme cu̶tigu̶. To yicõari, Jesús ĩ bajiñasere masa ĩna tu̶oĩasere quẽne ajiyuju Herodes. Ado bajiro tu̶oĩañujarã sĩgũ̶ri: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ne sĩaecoboarine, tudicaticoarimi —yitu̶oĩañujarã. Gãjerãma, ado bajiro yiyujarã: —Diore gotirẽtobosarimasu̶ El'ias ñamasir'i ñagũ̶mi quẽna —yiyujarã. Gãjerãju̶ama, ado bajiro yiyujarã: —Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã rãcagu̶ tudicatir'i ñagũ̶mi quẽna —yiyujarã ĩna, Jesúre. Herodeju̶ama, ado bajiro yiyuju: —Juan me ñagũ̶mi. Ĩ ru̶joare jatarocaroticõacaju̶ yu̶. To bajiri, ¿ñimu̶ ũgũ̶ ñarojari ĩ? —yiyuju Herodes. To bajiro yigu̶ ñari, Jesúre ĩaru̶arũgũboayuju ĩ. 10 Ĩ goticudiroticõariarã, tudiejacõari, Jesúrãca rẽjañujarã ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ĩ buerimasa. Ĩ rãca rẽjacõari, ĩna yicudirere ĩre gotiyujarã. To bajiro ĩna yiro bero, ĩnare ũmato vasuju Jesús, masa ĩna manibu̶saroju̶, Betsaida vãme cu̶ti macaju̶. 11 To bajiri Jesús ĩ vati quetire ajicõari, ĩre su̶yaejasujarã jãjarã masa. Ĩna ejasere ĩacõari, —Yu̶re ajirã, ado mu̶a ejase quẽnaja —ĩnare yiyuju Jesús. To yicõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju: —U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña —ĩnare yigotimasioñuju. To yicõari, rijaye cu̶tirãre catioyuju. 12 To bajiro yiñarone, rãioroto rĩjoro, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã Jesús buerimasa, ĩ tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yiyujarã: —Masa manoju̶ ñaja. To bajiri, “Masa cu̶toju̶ bare vaja yibamasiato ĩna” yigu̶, to yicõari, ĩna cãnirotiju̶rire “Vaja yicõari, cãniato ĩna” yigu̶, masare ĩnare varotiya mu̶ —Jesúre yiyujarã ĩna. 13 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, —Mu̶ane ĩnare bare ecaya —ĩnare yiyuju ĩ. To ĩ yirone, —Jairo bare cu̶obeaja yu̶a. Bajiboarine, cojomo cõro pan, ju̶arã vai cu̶oaja yu̶a. Ĩna barotire, no bajiro vaja yibosamasimenaja mani —ĩre yiyujarã. 14 Ĩna tu̶ju̶re cinco mil ũ̶mu̶a ñañujarã ĩna. To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerimasare: —Masare rujatubuari ĩnare rujirotiya. Tocãrãcatubuare “Cincuenta ñarirãcu̶ rujiya”, ĩnare yiya mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerimasare. 15 To bajiro ĩ yijare, ĩ rotirore bajirone ĩnare rujirotijeoyujarã ĩna, Jesús buerimasa. 16 To bajiro ĩna rujijediro ĩacõari, cojomo cõro ñaricari panre, ju̶arã vai ñarãre quẽne juacõari, õ vecaju̶a ĩamu̶oñuju Jesús. To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yiyuju. To yicõari, panre iguesurebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju, “Rujirãre ĩnare ĩsibatoya” yigu̶. Ju̶arã vaire quẽne vẽtũ̶rebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju, “Rujirã jedirore ĩnare ĩsibatoya” yigu̶. 17 Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano quẽnaro bau̶su̶cu̶tijedicõañujarã. Ĩna bagajanoro bero, ĩna baru̶asere ĩna juarẽojama, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yayuju. 18 Cojorũ̶mu̶ ĩ buerimasa rĩne ĩna ñaro, ĩ jacu̶re sẽniñuju Jesús. Ĩ jacu̶re sẽnigajanocõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —¿Ñimu̶ ñaami yu̶re yati ĩna masa? —ĩnare yisẽniĩañuju. 19 To ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩ buerimasa: —Sĩgũ̶ri, “Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶, tudicaticõari bajigu̶mi quẽna”, mu̶re yama ĩna. Gãjerãma, “El'ias ñamasir'i ñaami”, yama ĩna. Gãjerãju̶ama, “Diore gotirẽtobosamasir'i ñaami”, mu̶re yama —Jesúre yicu̶diyujarã. 20 To ĩna yirone, ado bajiro ĩnare tudisẽniĩañuju Jesús: —Mu̶ama, ¿ñimu̶ ñaami yu̶re yati mu̶a? —ĩnare yiyuju. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pedro: —Mu̶ ñaja rojose yu̶a tãmu̶oborotire yu̶are yirẽtobosacõari, rotimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios ĩ cõar'i —Jesúre yiyuju. 21 To bajiro Pedro ĩre ĩ yisere ajicõari, gãjerãre gotirotibesuju. 22 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, bu̶to rojose tãmu̶oru̶cu̶ja. Bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, rojose yu̶re yicõari, yu̶re sĩaru̶arãma ĩna. Yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne yu̶re catioru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotiyuju Jesús. 23 To yicõari, ĩ buerimasare gãjerãre quẽne ĩnare jirẽocõari, ado bajiro gotiyuju Jesús: —No bojagu̶ yu̶ yu̶ ĩ ñaru̶ajama, ĩ bojasere, ĩ ye ñarotire tu̶oĩabetiru̶cu̶mi. Tu̶oĩabeticõari, “Jesúre bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶ quẽne” yitu̶oĩacõari, yu̶ju̶are ajisu̶yaru̶cu̶mi. 24 No bojarã, ĩna bojaro ñare cu̶tirema adi macaru̶cu̶rore ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tu̶ quẽnaro ñarona ñarãma. 25 Sĩgũ̶ adi macaru̶cu̶roju̶ gajeyeũni jediro ĩ bu̶jaboajaquẽne, beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ vajama, ĩ gajeyeũni ĩ bu̶jaboare ñie vaja manoja. 26 Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaja yu̶”, yibojonebesa. To bajiro yibojonegũ̶ ñari, yu̶ yu̶ ĩ ñaru̶abetijama, “Yu̶ yu̶ me ñaami”, ĩre yiĩaru̶cu̶ja yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶ ñacõari, “Quẽnarẽtogũ̶ ñaja yu̶” yu̶ jacu̶ ĩ yiĩorore bajiro yigu̶ ñari, ĩ bususe rãca yu̶ vadirũ̶mu̶. Yu̶ rãca vadiru̶arãma Dios ĩ cõarã, ángel mesa. 27 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶a sĩgũ̶ri mu̶a bajireabetone, “Ñajediro u̶ju̶ ñaami yu̶ roticõacacu̶” Dios mu̶are ĩ yiĩosere ĩaru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 28 To bajiro ĩnare ĩ yigotiriaro bero, cojomo cõro, gaje ãmo idia jẽnituaro tu̶satirũ̶mu̶ cõro, Pedro, Juan to yicõari Santiagore quẽne buro joeju̶ ĩnare ũmato vasuju Jesús. 29 Toju̶ ĩna ejaro bero, Diore sẽnigũ̶ vasuju Jesús. To ĩ bajitoye, bu̶to ĩnare vu̶jaejayuju Pedro mesare. To ĩna bajiñarone, Jesúju̶a, Diore sẽniñagũ̶ne, ricati ruyugu̶ godovedicoasuju. To ĩ bajisere ĩau̶cacoasujarã ĩna. Sudi ĩ sãñase bu̶to boticoasuju. To bajicõari, cajemose busuyuju ti. To ĩ bajirone, Moisés ñamasir'i, El'ias ñamasir'i rãca Jesús tu̶ ruyuarũ̶gũ̶ñujarã ĩna. Ĩna quẽne, busubatese rãca ruyuayujarã ĩna. To bajicõari, Jerusalén vãme cu̶ti macaju̶ ĩ sĩaecorotire Jesúrãca ĩna gãmerã ñagõñasere ĩañujarã Pedro mesa. 33 To bajiri Jesúrãca ñagõgajanocõari, ĩna cãmotadirirĩmarone, ado bajiro Jesúre gotiyuju Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, adoju̶ mani ñajama, quẽnamasucõaja. Mu̶a ñaro cõrone vijãiri mu̶are bu̶abosaru̶arãja yu̶a. Mu̶ yajãi, El'ias yajãi, to yicõari, Moisés yajãi bu̶abosaru̶arãja —Jesúre yiboayuju Pedro. “To bajiro yigu̶ yigu̶ja” yiri mene yicõañuju. 34 To bajiro ĩ yirirĩmarone, bueri bu̶to cajemose ĩnare buebibecõañuju ti. To bajiro ĩnare ti bajirone, bu̶to güiyujarã ĩna Pedro mesa. 35 To bajicõari, bueri vatoaju̶ ado bajiro ocaruyuyuju: —Ãnine ñaami yu̶ macu̶, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, yu̶ cõagũ̶. Ĩre quẽnaro ajitirũ̶nu̶ña mu̶a —yi ocaruyuyuju. 36 To bajiro ti ocaruyuro bero, ĩaboayujarã. El'iare, Moisére quẽne ĩnare ĩabu̶jabesujarã. Jesús sĩgũ̶ne ñañuju ĩ yuja. To bajisere ĩariarã ñaboarine, yoaro, gãjerãre tire gotimenane bajicõañujarã ĩna. 37 Ti buroju̶ majariarã, gajerũ̶mu̶ju̶ rojaejayujarã ĩna quẽna. Ti buro ju̶doju̶, jãjarã masa ĩre yurã bajiñarãre ĩnare ejayujarã. 38 Jesús ĩ ejasere ĩacõari, sĩgũ̶, ado bajiro ĩre sẽniñuju: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ macu̶re ĩamaiña mu̶. Sĩgũ̶ne ñagũ̶ ñaami. 39 Ĩ u̶su̶ju̶re vãti sãñañaami. To bajiro ĩ bajijare, biyaroaca rijaquedicõari, ĩ riseju̶ sõmo budirũgũami. 40 To bajiri mu̶ buerimasare, “Yu̶ macu̶ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire burocaya”, ĩnare yisẽniboabu̶ yu̶. Ĩre burocamasimema —Jesúre yiyuju ĩ. 41 To ĩ yisere ajicõari, ĩ buerimasare, to yicõari, ĩre ajirã ejariarãre quẽne ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Rojosere tu̶oĩarã ñari, Diore ajitirũ̶nu̶mena masu ñacõaja mu̶a. ¿No cõroju̶ mu̶are gotimasio tu̶jagu̶ti yu̶? Yoaro mu̶a rãca yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶ masise mu̶are yu̶ u̶josere ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a maji —ĩnare yiyuju Jesús. To yicõari, —Adoju̶a mu̶ macu̶re ãmiaya —ĩre yiyuju, vãti sãñagũ̶ jacu̶ju̶are. 42 To bajiro ĩ yijare, ĩ macu̶re Jesús tu̶ju̶ ĩ ãmivatone, ĩ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶ vãti, ĩre rijaquedirotiyuju. To bajiro ĩ yijare, rijarocacũcoasuju. To bajiro ĩ bajirone, —To cõrone ĩre yitu̶jaya —yicõari, vãtire ĩre burocacõañuju Jesús. Vãti ĩ budirone, catiquẽnagũ̶ ñacoasuju daquegu̶ju̶a. To ĩ bajirone, ĩ jacu̶re ĩre tũ̶aĩsiñuju Jesús. 43 To bajiro Jesús ĩ yisere ĩacõari, no yimasibesujarã masa jediro, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. “Jesús ĩ yiĩose rãca ‘Masirẽtogũ̶ ñaja yu̶’ manire yiĩogũ̶ yami Dios”, yitu̶oĩañujarã ĩna jediro. Jesús ĩ yisere masa ĩna tu̶oĩañarone, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju ĩ: 44 —Mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, masiritibeja mu̶a. Yu̶re Dios ĩ roticõacacu̶re masare ĩsirocaru̶cu̶mi sĩgũ̶ —ĩnare yiyuju Jesús. 45 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ajimasibesujarã ĩna. “Ajimasibeticõato” Dios ĩ yijare, bajiyujarã. To bajicõari, “Yu̶are gotiquẽnoña”, yimasibesujarã, ĩre güirã ñari. 46 “¿Ñimu̶ju̶a ñagũ̶ti ñamasugũ̶ ñarocu̶?”, gãmerã yi oca josayujarã Jesús buerimasa. 47 To bajiro ĩna gãmerã yisere ĩamasicõari, sĩgũ̶ daquegu̶re jicõari, ĩ tu̶ju̶ ĩre rũ̶gõrotiyuju Jesús. 48 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Ãni daquegu̶, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” ĩ yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarãre, gãjerã tu̶ ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare yirãma, yu̶rene quẽnaro yirã yirãma. To yicõari, yu̶re quẽnaro yirãma, yu̶re cõacacu̶re quẽne quẽnaro yirã yirãma. To bajiri, ado bajise mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶, gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiejarẽmogũ̶ ñaru̶cu̶mi ñamasugũ̶ma —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús. 49 To bajiro ĩ yigotiro berone, ado bajiro Jesúre gotiyuju Juan: —Gotimasiorimasu̶, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureagu̶re ĩamu̶ yu̶a. “Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, ado bajise mu̶are rotimasiaja yu̶: ‘Budiya’ ”, yiñami, vãtiare bureagu̶. Mani rãcagu̶ me ĩ ñajare, “Tire yibesa”, ĩre yibu̶ yu̶a —Jesúre yigotiyuju Juan. 50 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —“Tire yibeticõaña”, ĩre yibeja. Quẽnaro yirimi —ĩre yiyuju Jesús. To yicõari, ĩ buerimasa jedirore ado bajiro yiyuju: —Ado bajiro ti bajijare, to bajiro yaja yu̶: No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, mani yise ũnire yigu̶ma, mani rãcagu̶ ñagũ̶mi —ĩnare yiyuju Jesús. 51 Dios õ vecaju̶ ĩ ñaroju̶ ĩre ĩ ãmimu̶jarotirũ̶mu̶ ti cõñarũtuadijare: —Jerusalénju̶ mani varoti ejacoaju̶. To bajiri varũtu vajaro mani —ĩ, buerãre yi vasuju Jesús. 52 Varũtu vacu̶ne, ĩ rãcanare ĩ ejaroti quetire, “Goti rĩjoro cu̶tiaya”, ĩnare yicõañuju ĩ. To ĩ yicõariarã, Samaria sitaju̶ ñarimacaju̶ ejacõari, “Jesús ĩ cãnirotiju̶re macayurã bajibu̶ yu̶a”, yiboayujarã ĩna. 53 To bajiboarine ti macanaju̶a, Jesús ĩ ejasere bojabesujarã ĩna. “Jerusalénju̶ vacu̶ bajigu̶mi” yimasirã ñari, ĩre ĩaterã bajiyujarã ĩna. 54 To bajiro ĩna bajise ñajare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã, Juan, ĩ gagu̶ Santiago rãca: —Yu̶a u̶ju̶, ¿“Õ vecaye jea ũ̶ju̶vẽjase rãca ĩnare soereacõaña mu̶”, Diore yu̶a yisẽnisere bojati mu̶? —ĩre yisẽniĩaboayujarã ĩna. 55 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone, ju̶darũ̶gũ̶cõari, ado bajiro oca tutuase rãca ĩnare gotiyuju Jesús: —¿No yirã to bajise tu̶oĩati mu̶a? To bajiro mu̶a yitu̶oĩajama, vãti ĩ bojarore bajiro tu̶oĩarã yaja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 56 To bajiro ĩnare yigajanocõari, Samaria sitana ĩnare ĩna bojabetijare, gaje macaju̶a vacoasujarã ĩna. 57 Ĩna varũtuatone, sĩgũ̶ ĩna rãca var'i, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —No bojaro mu̶ vato cõrone mu̶re su̶yaru̶aja yu̶ —Jesúre ĩre yiyuju ĩ. 58 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Buyairoarema, ĩna gojeri ñacaju̶. Miniare quẽne, ĩna jibu̶ri ñacaju̶. To ĩna bajiboajaquẽne, yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶ma, cãniriaju̶ magũ̶re bajiro bajiaja yu̶. To bajiri yu̶re mu̶ su̶yajama, bu̶to mu̶re josaru̶aroja —ĩre yicu̶diyuju Jesús. 59 To ĩre ĩ yiro bero, ado bajiro gãjiju̶are yiyuju Jesús: —Yu̶re su̶yaya mu̶ —ĩre yiyuju. To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro Jesúre cu̶diyuju ĩ: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶re yuya mu̶ maji. Yu̶ jacu̶ ĩ bajirocacoajare, ĩre yujegu̶acu̶ yaja yu̶. Ĩre yujecõari bero, mu̶re su̶yaru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre ĩre yiboayuju. 60 To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Yucu̶ne yu̶re su̶yaya mu̶. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña”, yigoticudiaya mu̶. Yu̶re ajitirũ̶nu̶mena, rijariarãre bajiro bajirã ñarãma. Ĩnaju̶a rijariarãre yujeato ĩna —ĩre yicu̶diyuju Jesús. 61 To bajiro ĩre ĩ yiro bero, quẽna gãji ado bajiro Jesúre yiyuju: —Mu̶ rãca yu̶ varoto rĩjoro, yu̶ ya vianare ĩnare vare gotigu̶acu̶ yaja yu̶ maji —Jesúre ĩre yiboayuju ĩ. 62 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —“Diore rotibosagu̶re mu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaru̶cu̶ja” yiboarine, gaje vãme tu̶oĩavu̶ogu̶ma, U̶ju̶ Dios yu̶ me ñagũ̶mi —ĩre yicu̶diyuju Jesús.

Lucas 10

1 Tiju̶ bero, Jesús ĩ buerimasare ĩ goticudirotisu̶oriarã mere, gãjerãre beseyuju Jesús. Setenta y dos ñarirãcu̶ beseyuju. Ĩnare besecõari, “Yu̶ ocare goti rĩjoro cu̶tiaya”, ĩnare yicõañuju ĩ. Ĩ goticudiroti macari ñaro cõrone ju̶arãri cõañuju. 2 Ĩnare ĩ cõaroto rĩjoro, ado bajiro ĩnare yiyuju: —Ote jairo bu̶cu̶aroja. To bajiro ti bajijare, ote u̶ju̶re sẽniña, “Moabosarimasa cõato ĩ” yirã —ĩnare yiyuju Jesús. 3 To bajiro ĩnare yigoticõari, ado bajiro ĩnare yiyuju quẽna: —Ovejare, buyairoa vatoaju̶ güioroju̶ ĩnare cõagũ̶re bajiro mu̶are gotimasiocudirotiaja yu̶ —ĩnare yiyuju. 4 —No bojase mu̶a cu̶ose juaábeja. Gãjoare, barere quẽne juaábeja. Gu̶bo sudi juaámenane, mu̶a cu̶dasene cu̶dacõari, vaja. Maaju̶ masare mu̶a bocajama, ĩnare sẽniĩa, rẽtocoaru̶arãja mu̶a, yoaro ĩnare queti gotimaniamenane —ĩnare yiyuju Jesús. 5 —Viju̶ ejacõari, “¿Ñati mu̶a?” ĩnare yigajanocõari, “ ‘Quẽnaro ñaña mu̶a’ mu̶are yaja yu̶a”, ĩnare yiba, ti vianare. 6 To mu̶a yirone, ti viana quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmijama, mu̶a yirore bajiro quẽnaro ñaru̶arãma. Quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmibetijama, “ ‘Quẽnaro ñaña’ yu̶a yibetiriarãre bajirone ñacõaña mu̶a” ĩnare yi, vacoaja mu̶a. 7 No bojarã gãjerãre moabosarimasa, vaja bu̶jarãma. To bajirone bajiru̶aroja mu̶are quẽne. Quẽnaro mu̶are bocaãmirã tu̶ne ñacõari, ĩnare mu̶a gotimasiose vajane ĩna basene ba, ĩna idise idi yicõa ñaru̶arãja mu̶a. Mu̶a ejarivine ñacõaru̶arãja mu̶a, gaje viri cãnicudimenane. 8 Macaju̶ mu̶a ejariviana, no bojase bare mu̶are ĩna ecasene ba variquẽnama. 9 Rijaye cu̶tirãre catioba. To yicõari, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña”, ti macanare yigotimasioma. 10 To bajiboarine yu̶ cõarimacaju̶re mu̶a ejaro, mu̶are quẽnaro ĩna bocaãmibetijama, ti maca gu̶darecoju̶ jãjarã ĩna ĩaro rĩjoroju̶a ejacõari, ado bajiro ĩnare gotiba mu̶a: 11 “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñarotire gotirã bajiboabu̶ yu̶a. To bajiri, ‘Quẽnaro yu̶are bocaãmibeticõari, yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios’ yirã, adi macaye sitare yu̶a gu̶bo sudi tuyasere varereaja yu̶a”, ĩnare yigotiba mu̶a. 12 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ti macana mu̶are ĩna ajiru̶abeti vaja Dioju̶ama, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro. Sodoma macana ñamasiriarã rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, mu̶are quẽnaro bocaãmimenama —ĩnare yiyuju Jesús. 13 To bajiro ĩnare yigoticõari, macariana ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶betire gotiyuju Jesús: —Coraz'in macana, to bajicõari, Betsaida macana quẽne, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma. Ti macarianare ĩaĩañamani yu̶ yiĩocatore bajiro, Tiro vãme cu̶ti macanare, Sidón vãme cu̶ti macanare quẽne ĩaĩañamani yu̶ ĩojama, tirũ̶mu̶ju̶ rojose ĩna yisere tu̶oĩasu̶tiriticõari, yitu̶jacoaboriarãma ĩnama. “Rojose yu̶a yisere yiru̶abeaja” yisu̶tiritirã ñari, su̶tiritirã ĩna sãñaseju̶a sudi vasoacõari, to yicõari, ĩna ru̶joariju̶ õja majeoboriarãma. 14 Sidón macana, to bajicõari, Tiro macana ñamasiriarã rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, Dios, masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro. 15 Capernaum macanaju̶a, “Quẽnarã ñari, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ ñarona ñaja mani”, yitu̶oĩaboarãma ĩna. To bajiro ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, Dios tu̶ju̶ ñabetiru̶arãma. Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ñaja ĩna cõaecorotoma. 16 Mu̶a gotisere ajicõari, “Riojo yama” mu̶are ĩna yijama, yu̶rene, “Riojo yami” yirã yiru̶arãma. Mu̶are ĩna ajitejama, yu̶re ajiterã yiru̶arãma. To bajiro ĩna yijama, yu̶re cõacacu̶re, yu̶ jacu̶re, ajiterã yiru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ gotiroticõarãre. 17 Tiju̶ bero, ĩ gotiroticõariarã, setenta y dos ñarirãcu̶ Jesús tu̶ tudiejayujarã quẽna. Variquẽnase rãca tudiejarãne, ado bajiro ĩre gotiyujarã ĩna: —Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre, vãtiare, “Jesús ĩ rotise rãca mu̶are budirotiaja” yu̶a yijama, cu̶dima ĩna —Jesúre yigotiyujarã ĩna. 18 To ĩna yirone, —Yu̶ rotise rãca vãtia u̶ju̶, Satanás yarãre mu̶a burearone, õ vecaju̶ bu̶jo ĩ yabesere bajiro Satanás ĩ quedirujiasere ĩamu̶. 19 “Ãñare, cotibajare ĩnare cu̶daboarine, rojose tãmu̶obetiru̶arãja mu̶a” yigu̶, yu̶ masisere mu̶are u̶jocaju̶ yu̶, “Rojose yirã jediro, to yicõari, vãtia quẽne rojose mu̶are yibeticõato” yigu̶. 20 Yu̶ ejarẽmose rãca masa u̶su̶riju̶ sãñarãre, vãtiare, mu̶a burearere tu̶oĩa variquẽnaboarine, “Ado cõro ñaama yu̶ rãca ñarũgũrona” Dios ĩ yiucatu ecocana ñari, tiju̶are bu̶tobu̶sa tu̶oĩa variquẽnaroti ñaja —ĩnare yigotiyuju Jesús. 21 To yigajanocõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Quẽnaja”, Diore yivariquẽnagũ̶, ado bajiro yiyuju Jesús: —Cacu̶, õ vecagu̶ u̶ju̶ ñaja mu̶. Adi macaru̶cu̶rore quẽne, ñajediro u̶ju̶ ñaja mu̶. “Jẽre masiaja yu̶a” yitu̶oĩaboarãre, “Yu̶ ocare ajimasibeticõato ĩna” yigu̶, ĩnare masirioaja mu̶. To yicõari, “Masimena ñaja yu̶a” yirãju̶are, “Ajimasiato” yigu̶, ĩna ajimasirotire yirẽmorũgũaja mu̶. To bajiro mu̶ yijama, mu̶ bojarore bajiro yigu̶ yaja mu̶ —Diore yiyuju Jesús. 22 To yicõari, ado bajiro ĩ rãca ñarãju̶are gotiyuju Jesús: —Yu̶ jacu̶ ĩ ejarẽmose su̶orine jediro yimasijeogu̶ ñaja yu̶. “Tire yimasiato” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re yu̶re cõacami yu̶ jacu̶. To bajiro yu̶re yicacu̶ ñari, yu̶ yisere masijeocõami yu̶ jacu̶. Yu̶ quẽne, ĩ yisere masijeocõaja. “Ĩre masiato” yigu̶, yu̶ beserã rĩne yu̶ jacu̶re masiama —ĩnare yigotiyuju Jesús. 23 To yicõari, ĩ buerimasa rĩne ĩna ñaro, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Variquẽnaña mu̶ama. Yu̶ yiĩosere tu̶oĩacõari, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩavasoariarã ñari, tire yu̶ gotimasiosere ajimasiaja mu̶ama. Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ jãjarã Diore gotirẽtobosamasiriarã yucu̶ mu̶are yu̶ yiĩosere ĩaru̶amasiboayuma. Yu̶ gotimasiosere mu̶a ajisere ajiru̶amasiboayuma. To bajiri mu̶ama, jairo yu̶ yiĩosere masirã ñari, to yicõari, yu̶ gotimasiosere ajirã ñari, variquẽnaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre. 25 To bajiro Jesús ĩ yiñarone, sĩgũ̶ Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasu̶, ĩre sẽniĩaru̶, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju. “Ado bajiro yu̶ sẽniĩajama, josase ti ñajare, cu̶dimasibeticõari bojoneose tãmu̶oru̶cu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ado bajise ĩre sẽniĩañuju: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶re ĩ ĩsisere yu̶ bojajama, ¿no bajiro yiroti ñati yu̶re? —ĩre yisẽniĩañuju. 26 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju: —¿No bajiro yati ti, Dios ĩ rotimasire, tire buegu̶ mu̶ ĩajama? —ĩre boca yisẽniĩacõañuju Jesús. 27 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre cu̶diyuju ĩ: —Dios ĩ rotimasire, ado bajiro yaja ti: “Mani u̶ju̶re, Diore bu̶to mairoti ñaja. No bojagu̶re mani mairo rẽtoro, no bojase mani cu̶ose, to yicõari, mani bojatu̶oĩase rẽtoro Diore mairoti ñaja”. To yicõari, “Mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ tu̶anare maiña” yigotiaja Dios ĩ rotimasire ñamasuse —Jesúre yicu̶diyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶. 28 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —Riojo cu̶diaja mu̶. To bajiro mu̶ yirũgũjama, mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶re ĩ ĩsisere bu̶jaru̶cu̶ja mu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 29 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Ti vãme ñaro cõrone cu̶dijeobeami” yitu̶oĩagũ̶ ñari, “Quẽna gaje vãme yu̶ sẽniĩajama, gotimasibeticõari, bojoneoro tujaru̶cu̶mi” yigu̶, Jesúre ĩre sẽniĩañuju ĩ quẽna: —¿Ñimarã ñati yu̶ tu̶ana, yu̶ maironama? —ĩre yisẽniĩañuju. 30 To bajiro ĩ yisẽniĩajare, gotimasiore queti gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ jud'io masu̶, Jerusalénju̶ rojacu̶mi Jericóju̶ ejagu̶ vacu̶. Maa ĩ vatone, ĩre ñiarãma juarudirimasa. Ĩre ñiacõari, sudi ĩ sãñasere, to yicõari, ĩ gajeyeũni ñajediro ĩre ẽmajeocõarãma ĩna. To yicõari, masacatibecu̶ju̶ ĩre quẽasĩacõarãma ĩna. To yi, vacoanama ĩna. 31 To ĩna yi vato bero, vagu̶mi pai. Ĩre ĩaru̶abecu̶ ñari, ĩre gãnirẽtocoacu̶mi. 32 Ĩ bero, paire moabosarimasu̶ vagu̶mi. Ĩ quẽne ĩre ĩacõari, gãnirẽtocoacu̶mi. 33 Ĩna rẽtoro bero, samaritano masu̶ vagu̶mi. Ĩre ĩamaicõari, ĩ tu̶re tujarũ̶gũ̶ ejagu̶mi. To bajicõari, ĩ cãmire ĩre u̶co yigu̶, olivo u̶yene, to yicõari, u̶ye oco rãca ĩ cãmire ĩre tugu̶mi. To yicõari, sudigase rãca ĩ cãmire ĩre du̶reagu̶mi. Du̶reagajanocõari, ĩ yu̶ burro vãme cu̶tigu̶ joeju̶ ĩre ãmijeo, vacoacu̶mi samaritano masu̶. Vacudirimasa ĩna cãniriviju̶ ĩre ãmiejocõari, ĩre codegu̶mi. 35 To bajiro ĩre yicodeñaboa, gajerũ̶mu̶ ti vi u̶ju̶re ĩre gãjoa ĩsigũ̶mi, ju̶arũ̶mu̶ moare vaja yire cõro. To yicõari, ado bajiro gotigu̶mi: “Rojorã ĩna quẽasĩaecor'ire ĩre vaja yibosagu̶ yaja yu̶, ado ĩre mu̶ coderoti vaja. ¡To bajiri quẽnaro ĩre codeba mu̶! Ĩre mu̶ codero bero, yu̶ vaja mojama, ado quẽna gãme vagu̶, mu̶re vaja yicõaru̶cu̶ja yu̶” ĩre yigu̶mi, ti vi u̶ju̶re —yigotiyuju Jesús, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶re. 36 To bajiro ĩre yigotigajanocõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju Jesús: —Ti quetire, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶? Ĩna idiarã ñariarã, ¿niju̶a ĩre ĩamaiñujari ĩ? —ĩre yisẽniĩañuju Jesús. 37 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, —“Maioro bajigu̶ ñaami” yiĩasu̶tiriticõari, quẽnaro ĩre yir'iju̶a ñarimi ĩre mair'ima —Jesúre yicu̶diyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶. To bajiro ĩ yirone, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Riojo yu̶re cu̶diaja mu̶. To bajiri, mu̶ quẽne to bajirone yiya. Maioro bajirãre mu̶ ĩajama, ĩnare ejarẽmoña —ĩre yiyuju Jesús. 38 Ĩ buerimasa rãca Jerusalénju̶ varũtu vacu̶ne, gaje macaju̶ ĩnare ũmato ejayuju Jesús. Toju̶re Marta vãme cu̶tigo, so bedeo, Mar'ia rãca ñañuju so. To bajiri ĩna ya viju̶ Jesús ĩ ejarone, ĩre bocacõari, ĩre sẽniñuju Marta. Sãjaejacõari, Jesús ĩ gotimasio ñaro tu̶re rujiyuju so bedeo, Mar'ia, ĩre ajirujigo. 40 To bajiro so bajijare, Martaju̶a, “Jairo moare ti ñajare sĩgõne ñari, moatĩmabeaja yu̶” yigo, Jesúre ado bajiro ĩre yiboayuju so: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶ sĩgõne yu̶ moaseju̶arema tu̶oĩabeaja mu̶. Yu̶ bedeo, yu̶re ejarẽmobeamo so. To bajiri, “Mu̶ gagore sore moaejarẽmoña”, sore yiya mu̶ —Jesúre ĩre yiboayuju Marta. 41 To bajiro so yisere ajicõari, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Marta, yu̶ maigõ, moarere tu̶oĩarejaibesa mu̶. 42 Mu̶ bedeo, quẽnaseju̶are tu̶oĩamasiamo so. To bajiri yu̶ gotisere ajigo yamo. To bajiro so bajijare, sore moarotire maja —sore yicu̶diyuju Jesús.

Lucas 11

1 Cojorũ̶mu̶ ĩ jacu̶re ĩre sẽniñuju Jesús. To ĩ yigajanorone, sĩgũ̶ ĩ buerimasu̶ ado bajiro ĩre sẽniĩañuju: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶, ĩ buerãre Diore ĩna sẽnirotire gotimasioñuju ĩ. To bajiri, ¿yu̶are quẽne Diore yu̶a sẽnirotire yu̶are gotimasiogũ̶ti mu̶? —Jesúre yisẽniĩañuju ĩ. 2 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩ buerimasare gotimasioñuju Jesús: —Diore mu̶a sẽnijama, ado bajiro sẽniru̶arãja mu̶a: “Yu̶a jacu̶, masa ñajediro, ‘Quẽnarẽtogũ̶ ñaja mu̶’ mu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna. Adi macaru̶cu̶roana, mu̶ bojase rĩne yu̶a yirotire tu̶oĩa yurũgũaja yu̶a. Jẽre õ vecaju̶ mu̶ ñaroju̶ mu̶ yarã mu̶ rotirore bajirone yiñarãma. To bajiri adi macaru̶cu̶roju̶re quẽne mu̶ rotirore bajiro rĩne yirere bojaja yu̶a. 3 Tocãrãcarũ̶mu̶ne yu̶a barotire cõaña mu̶. 4 ‘Rojose yu̶a yisere masirioya’ mu̶re yisẽniaja yu̶a, rojose yu̶are yirãre quẽne masiriorã ñari. Rojose yu̶a yirotire masigũ̶ ñari, ‘Tire yibeticõato ĩna’ yigu̶, yu̶are matabosaya”. Ado bajiro Diore mu̶a sẽnijama, quẽnaja —yiyuju Jesús, ĩ buerimasare. 5 To yicõari, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Sĩgũ̶, vacudigu̶, ñami gu̶darecoju̶ ĩ baba ya viju̶re ejagu̶mi. Ĩ ejaro ĩacõari, bare ĩre ecaroti ti manijare, gaje viagu̶ ĩ babare sẽnigũ̶ vacoacu̶mi. Ĩ ya viju̶ ejacõari, “Yu̶ baba ĩ ejaro ĩre yu̶ ecaroti ti manijare, mu̶re bare sẽnigũ̶ bajibu̶ yu̶”, ĩre yigu̶mi. 7 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi: “Yu̶re gõjanabiobesa mu̶. Jẽre sojere bibecõamu̶ yu̶. Yu̶, yu̶ rĩa quẽne cãnirã yaja yu̶a. To bajiri, vãgãcõari, mu̶re ĩsimasibeaja yu̶”, ĩre yicu̶dicõagũ̶mi. 8 Ĩre ĩ ĩsiru̶abetiboajaquẽne, ĩre ĩ sẽnitu̶jabetijare, ĩ bojasere ĩsicõaru̶cu̶mi. 9 To bajiri quẽnaro yu̶re ajiya mu̶a. Diore mu̶a sẽnijama, cõaru̶cu̶mi. Ĩre sẽnicõari, mu̶a macajama, bu̶jaru̶arãja mu̶a. Sĩgũ̶ no bojase ĩre ti ru̶yajama, gãji ya viju̶ ejacõari sãjaru̶, sẽniĩagũ̶mi. Ĩ sẽniĩajare, ĩre sãjaroticõari, ĩre ejarẽmogũ̶mi. To bajirone bajiaja Diore sẽnirãre quẽne. Ĩre mu̶a sẽnisere ajicõari, quẽnaro mu̶are yiejarẽmoru̶cu̶mi. 10 “Dios manire ejarẽmoru̶cu̶mi” yitu̶oĩarã ñari, ĩre ĩna sẽnisere ĩnare cõaru̶cu̶mi. Ĩna macajaquẽne, bu̶jaru̶arãma —ĩ buerimasare yiyuju Jesús. 11 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —“Vai bojaja yu̶” mu̶a macu̶ ĩ yisẽnijama, ¿ãña, bar'i merene ĩsirãtique mu̶a? Ĩsimenaja mu̶a. 12 “Gãjabocu̶ ria bojaja yu̶” mu̶a macu̶ ĩ yijama, ¿cotibajare ĩsirãtique mu̶a? Ĩsimenaja mu̶a. 13 Diore bajiro quẽnase yirã me ñaboarine, mu̶a rĩare quẽnaro yaja mu̶a. To bajiri tire masicõari, ado bajiro Diore yimasiaja mani: “No bojarã Esp'iritu Santore cu̶oru̶arã, mani jacu̶ õ vecagu̶re ĩna sẽnijama, ĩnare cõaru̶cu̶mi”, yimasiaja mani —ĩ buerimasare yiyuju Jesús. 14 Sĩgũ̶ vãti sãñagũ̶ ñañuju. “¡Ñagõbeticõato!” yigu̶, ĩ u̶su̶ju̶re sãjacõari, ñañuju. Ĩre Jesús ĩ burocarone, ñagõmasicoasuju masu̶ju̶a. Tire ĩacõari, no yimasibesujarã masa, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. 15 Sĩgũ̶ri, ado bajiro Jesúre ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna: —Ĩ u̶su̶ju̶ vãtia u̶ju̶ Beelzebú vãme cu̶tigu̶ sãñagũ̶ ñaami Jesús. To bajiri Beelzebú ĩ masise rãca vãtiare bureaami —Jesúre ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna. 16 Gãjerãma, ado bajiro Jesúre yiyujarã: —“Dios ĩ cõagũ̶ ñaami” yu̶a yiĩamasirotire yigu̶, õ vecaye ĩaĩañamani yu̶are yiĩoña —Jesúre ĩre yiboayujarã ĩna. 17 “Beelzebú sãñagũ̶ ñaami” socarãne ĩna yitu̶oĩasere masicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Cojo sitana rotirimasa ĩna gãmerã quẽajama, ĩna masune gãmerã sĩayayirã yirãma. To bajirone bajiroja cojo macanare quẽne, cojo vi ñarãre quẽne. 18 To bajirone bajiroja vãtiare quẽne. Vãtia ĩna gãmerã bureajama, “Masare rojose yitu̶jato mani” yirã yiborãma. To bajiro ti bajijare, “Beelzebú vãme cu̶tigu̶ ĩ masise rãca masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureaami” yu̶re mu̶a yiboase, riojo yirã me yaja mu̶a. 19 To bajiro yu̶re mu̶a yitu̶oĩaboajama, mu̶a buerã quẽne masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩna bureasere, “Vãti ĩ masise rãca burearãma ĩna quẽne” yirãre bajiro yaja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “Tu̶oĩamavisiarã yaja mu̶a”, mu̶are yiru̶arãma ĩna, mu̶a buerã. 20 Ado bajiroju̶a tu̶oĩarona ñaboaja mu̶a: “Vãtia u̶ju̶ ĩ masise rãca me yami. Esp'iritu Santo ĩ masise rãcaju̶a vãtiare bureaami”, yu̶re yitu̶oĩarona ñaja mu̶a. To yicõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yitu̶oĩamasiroti ñaja mu̶are. 21 “To bajiro yimasiroti ñaboaja” yigu̶ ñari, “Quẽnabu̶saro yimasiato” yigu̶, quẽna gajeye gotimasiore queti mu̶are gotiaja yu̶: Sĩgũ̶, guamu̶, jairo besu cu̶ogu̶ ñari, ĩ ya viayere quẽnaro ĩ ĩatirũ̶nu̶jare, no bajiro yicõari juarudimasimenama. 22 To bajiboarine, “Jairo cu̶ogu̶ yu̶ ñajare, yu̶re ẽmamasigũ̶ magũ̶mi” ĩ yitu̶oĩaboasere, gãji ejacõari, ĩre quẽagũ̶mi. To yicõari, ĩ besure, ĩ gajeyeũnire quẽne ẽmacõari, gãjerã ĩ babarãre ĩsibatogu̶mi ĩ rẽtoro tĩmagũ̶. Tire bajiro bajiaja yu̶re quẽne. Vãtia u̶ju̶, masigũ̶ ĩ ñaboajaquẽne, yu̶ju̶a, ĩ rẽtoro masigũ̶ ñaja yu̶. Ĩ rotiboasere ĩre yirotibeticõari, vãtiare yu̶ burease su̶orine, vãti ĩ rotiajeboariarãre ĩre ẽmagũ̶ yaja, “Yu̶ yarã ñato” yigu̶. 23 No bojarã yu̶ gotiboasere ajitirũ̶nu̶menama, yu̶re ajitirũ̶nu̶boronare matarã yirãma. No bojarã, “Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yu̶re yigoticudibosamenama, “Ĩre ajibesa” yirãre bajiro bajirã ñarãma —ĩnare yiyuju Jesús. 24 Quẽna ado bajiro yiyuju Jesús: —Vãti, masu̶ u̶su̶ju̶re budicõari, oco manoriju̶ vacudigu̶mi. Tujariajau̶ bu̶jabecu̶ ñari, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi: “Yu̶ budiriaroju̶ne vacoarocu̶ ñagũ̶ja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi. 25 Masu̶ u̶su̶ju̶re ĩ budigoriarore tudiejagu̶ ĩ ĩajama, gõjanabiose mano, quẽnarivire bajiro masu̶ u̶su̶ju̶re ĩaejagu̶mi. 26 To bajiro ĩ u̶su̶ju̶re ĩaejacõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ vãtia ĩ rẽtoro rojose yirãre ũmato ejagu̶mi. To yicõari, ĩna ñaro cõrone masu̶ u̶su̶ju̶re sãjarãma ĩna. To bajiri, rẽtorobu̶sa rojose yigu̶ ñagũ̶mi masu̶ yuja. To bajirone bajiru̶aroja mu̶are adirodoriana rojose yirãre quẽne. Vãtiare yu̶ bureacõaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari, bu̶tobu̶sa rojose yirã ñaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 27 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgõ rõmio masa vatoaju̶ ñacõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Bu̶to variquẽnagõmo so, mu̶re ũjubu̶cu̶orio —ĩre yiyuju so. 28 To so yirone, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —To bajiro yu̶re mu̶ yiboajaquẽne, Dios ocare ajicõari, ĩ rotisere quẽnaro yirã ñarãma bu̶to variquẽnarãma —sore yicu̶diyuju Jesús. 29 Jesús tu̶ju̶re jãjarãbu̶sa masa ĩna ejarũtuatone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Mu̶a adirodoriana, rojose yirã jãjarã ñaja mu̶a. Yu̶re ajiterã ñari, ĩaĩañamani mu̶are yu̶ yiĩosere bojaboaja mu̶a. To bajiro mu̶a bojaboajaquẽne, mu̶are yiĩobetiru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine Jonás ñamasir'i Diore gotirẽtobosarimasu̶ ĩ bajimasirere bajiro bajiĩoroti ñaroja. 30 Jonás ĩna tu̶ju̶ ĩ ejaroto rĩjoro ĩ bajimasirere ĩnare ĩ gotisere ajicõari, “Diore gotirẽtobosagu̶ ñaami”, ĩre yitu̶oĩamasiñujarã ĩna, N'inive vãme cu̶ti macana ñamasiriarã. Ti ũnire bajiro bajiru̶cu̶ja yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶ ñari. To bajiro yu̶ bajise ñajare, “Dios ĩ cõar'ine ñañumi”, yimasiru̶arãma masa. 31 “U̶ju̶ Salomón quẽnaro masigũ̶ ñañuju” yire quetire ajicõari, Sabá sitana u̶jo ñamasirio, sõju̶ vadicõari, ĩre ajigo ejamasiñuju so. Salomón rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. To bajiri masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, ado bajiro bajiru̶aroja mu̶are: Salomón tu̶ ejamasirio, tudicaticõari, “Mu̶a ye su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja”, mu̶are yiru̶ocomo so, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, rojose mu̶a yitu̶jabetijare, ĩnare yiyuju Jesús. 32 N'inive macana ñamasiriarã, Jonás ñamasir'i Dios oca ĩ gotisere ajicõari, rojose ĩna yisere su̶tiriticõari, yitu̶jamasiñujarã ĩna. Jonás rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, rojose mu̶a yisere yitu̶jabeaja mu̶a. To bajiro yirã mu̶a ñajare, masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, ado bajiro bajiru̶aroja: N'inive maca ñamasiriarã, tudicatiru̶arãma ĩna. Tudicaticõari, “Mu̶a ye su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja”, mu̶are yiĩaru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús. 33 To yicõari, quẽna gaje queti, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩabusuoriare jẽocõari, sotu̶ne tiare mubu̶amenaja mu̶a. Tire jẽocõari, “Ñajediro ti vianare ũ̶ju̶busuato” yirã, vecaju̶ jeorãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 34 To yicõari, quẽna gaje gotimasiore queti ĩnare gotiyuju: —Mu̶a caje quẽnaro ti ruyujama, “Tine ñaja quẽnamasuse”, yiĩamasiaja mu̶a. To bajiboarine, mu̶a caje quẽnaro ti ruyubetijama, quẽnabetire ĩacõari, mu̶a masune, “Ti ñaja quẽnamasuse”, yisocarãja mu̶a. Tire bajiro bajiaja mu̶a tu̶oĩase quẽne. Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro mu̶a tu̶oĩajama, ñajediro quẽnaro riojo tu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a. Ĩ bojabetire mu̶a tu̶oĩajama, “Riojo tu̶oĩamasiaja” mu̶a masune yisocañarã rĩne, ñajediro riojo tu̶oĩamasimena ñacoaru̶arãja mu̶a. To bajiri, quẽnabetire ĩacõari, “Mani masune, ‘Ti ñaja quẽnamasuse’ yisocarobe” yirã, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. 36 Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne mu̶a tu̶oĩajama, ñajediro quẽnaro riojo tu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 37 To bajiro ĩ yigajanoro bero, sĩgũ̶ fariseo masu̶, —Yu̶ ya viju̶ yu̶ rãca bagu̶ vayá mu̶ —Jesúre yiyuju. To bajiro ĩ yir'i ñari, ĩ tu̶ju̶ sãjaejacõari, ĩ ãmori coebecu̶ne, baejarũju vasuju Jesús. 38 To ĩ bajiro ĩacõari, “ ‘ “Manire ĩavariquẽnato Dios” yirã, mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro ãmori coecõari rĩne, baroti ñaja’ yirotimasirere yirũ̶cu̶bu̶obeami Jesús” ĩre yiĩagũ̶ ñari, no yimasibesuju fariseo masu̶. 39 To bajiro ĩre ĩ yitu̶oĩasere ĩamasicõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Idiriabaja, bare jeobariabajare bajiro bajiaja mu̶a, fariseo masa. Idiriabaja, bare jeobariabaja joema coeriabajari ñaboarine, jubeaju̶ama bu̶to u̶eri cu̶tibajarire bajiro bajiaja mu̶a. Mu̶a u̶su̶ri bajiseju̶arema tu̶oĩabeaja mu̶a. To bajirã ñari, “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojosere quẽne tu̶oĩarã ñari, rojorã ñaja mu̶a. Ĩau̶orã ñari, “Ĩnare yitocõari, ĩna cu̶oboasere ẽmaru̶arãja”, yitu̶oĩarã ñaja mu̶a. 40 Tu̶oĩamasimenare bajiro bajirã ñaja mu̶a, “Rojorã ñaja mani” yimasimena ñari. ¿Dios, mani ruju̶rire rujeor'i, mani u̶su̶rire quẽne rujeobesujarique ĩ? Mani u̶su̶rire rujeor'i ñari, quẽnaro mani tu̶oĩasere quẽne bojaami Dios. 41 Rojosere tu̶oĩatu̶jaya. To bajiro mu̶a yijama, Dios ĩ bojarore bajiro tu̶oĩarã ñari, quẽnaro yirã masu ñaru̶arãja mu̶a. 42 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, fariseo masa. Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ñamasuse meju̶are ajitirũ̶nu̶rãja mu̶a. To bajiro yirã ñari, bare sãvu̶orere, an'is, menta, comino vãme cu̶tire mojoroaca ti vaja cu̶tiboajaquẽne, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi moabosarimasare ĩsiaja mu̶a. To bajiro yirã ñaboarine, Dios ĩ rotimasire ñamasuseju̶arema ajitirũ̶nu̶menaja mu̶a. Ado bajiro bajiaja ñamasuse: Quẽnaro riojo yire, gãjerãre ĩamaire, to yicõari, Diore maire quẽne ñaja ñamasuse. Tire quẽne yirũgũrona ñaja mu̶a. 43 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, fariseo masa. Boserũ̶mu̶ ñaro rũ̶cu̶bu̶oriajau̶ju̶ baruji variquẽnaja mu̶a. Dios ocare ĩna bueriviriju̶ quẽne rũ̶cu̶bu̶oriajau̶ju̶ rujivariquẽnaja. Masa ĩna ñariju̶ mu̶a ejajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca mu̶are ĩna sẽnisere bojarũgũaja mu̶a. 44 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. Masa, gojere bajiro bajiaja mu̶a. Ti goje joere vaboarine, “Masa ĩna yujeriagoje ñaroja” yimasimenama, õ ẽñerocaju̶ ti ñajare. Tire bajiro bajiaja mu̶are quẽne. Rojose mu̶a tu̶oĩasere masimena ñari, “Rojorã rãca ñaja mani”, mu̶are yimasibeama masa, mu̶a tu̶ju̶ ejarã —ĩnare yigotiyuju Jesús, fariseo masare. 45 To bajiro ĩ yigotirone, sĩgũ̶ Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶ ñañuju ĩ. Ado bajiro Jesúre yiyuju: —Gotimasiorimasu̶, tu̶oĩamasiri mene goticõaja mu̶. Fariseo masare to bajiro mu̶ yijama, yu̶are quẽne tud'igu̶ yaja mu̶ —Jesúre ĩre yiyuju. 46 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Mu̶a, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja. Dios ĩ rotimasire masirã ñari, ĩ rotimasire rẽtobu̶saro yirotirũgũaja mu̶a. “Cojo vãme me mani rotise ñajare, cu̶dijeomasimenama ĩna” yimasirã ñaboarine, ĩnare ĩamaimenane, “Ñajediro yu̶a gotirẽtobuse riojo ñaja”, masare ĩnare yirũgũaja mu̶a. 47 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. Diore gotirẽtobosamasiriarãre mu̶a ñicu̶a ĩna sĩamasiriarãre ĩna yujemasiriajau̶ joere quẽnarijau̶ri quẽnoaja mu̶a, “Quẽnarã ñañuma” yirã. 48 To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnarã ñañuma” yirã me yaja mu̶a. Ado bajiroju̶a yirã yaja: “Diore gotirẽtobosamasiriarãre mani ñicu̶a ĩna sĩamasire quẽnañuja ti” yirã yaja mu̶a, mu̶a ñicu̶a rojose ĩna yiriarore bajiro rojose yirã ñari. 49 To bajiro mu̶a yiroto rĩjoroju̶ne masicõañumi Dios, quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari. Ado bajiro yiyumi, mu̶a ñicu̶are, to yicõari, mu̶are quẽne tu̶oĩayugu̶ ñari: “Jud'io masa vatoaju̶ yu̶re gotirẽtobosarãre, to yicõari, gãjerã yu̶ oca goticudirimasare quẽne cõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩnare sĩaru̶arãma ĩna. Gãjerãrema, rojose ĩnare yiru̶arãma”, jud'io masare mu̶are yiyumi Dios. 50 To bajiri mu̶a ñicu̶a ĩna yimasire, mu̶a yisere quẽne ado bajiro mu̶are yiru̶cu̶mi Dios: Abel ñamasir'ire mu̶a ñicu̶ ĩ sĩasu̶omasire, to yicõari Diore gotirẽtobosarimasare mu̶ ñicu̶a ĩna sĩamasire, to yicõari Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi jubeaju̶ ñarijau̶ soemu̶oriajau̶ tu̶ju̶ mu̶a ñicu̶a Zacar'iare ĩna sĩatu̶samasire ti ñajare, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a adirũ̶mu̶ri ñarã. Ĩna bajimasiriarore bajirone Diore mu̶a ajitirũ̶nu̶beticõa ñajare, ĩna sĩamasire vaja rojose ĩnare ĩ yiroti rẽtobu̶saro rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios, adirũ̶mu̶ri ñarãre. 52 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa. Tire buerẽtobucõari, ñamasuse meju̶are ajitirũ̶nu̶cõari, gotimasiovadicaju̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato mani” yirãre bajiro yiñaja mu̶a. To yicõari, “Gãjerã, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato ĩna” yirã yaja mu̶a. Dios yarã ĩna ñaru̶aboajaquẽne, ĩnare matarã yaja mu̶a. To bajiri mu̶a quẽne ĩ yarã ñabetiru̶arãja mu̶a —ĩre yicu̶diyuju Jesús, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶re. 53 To yigajano, ĩre jivar'i ya viju̶re Jesús ĩ budiato, bu̶to ĩre jũnisiniñujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, fariseo masa quẽne. Ĩre jũnisinirã ñari, bu̶to ĩre sẽniĩagõjanabioyujarã ĩna. “Ĩ cu̶dimasibetijama, ĩre ocasãrãsa mani” yirã, quẽnaro ajisu̶ya vasujarã.

Lucas 12

1 “Rojose Jesúre yirãsa” yirã, ĩre ĩna ajicode ñarone, jãjarã masa ĩ tu̶ju̶re rẽjañujarã ĩna. Jãjarã masu rẽjarã ñari, ĩna masune gãmerã cu̶daroriju̶ ñañujarã ĩna. To ĩna bajiñarone, Jesús ĩ buerimasaju̶are ado bajiro gotisu̶oyuju ĩ: —Fariseo masa “Pan vauvato” yirã, ĩna vu̶osere quẽnaro ajicõĩaña mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojose yirã ñaama. 2 Masa ĩna masibeti jediro, ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, “Quẽnaro tire masiato” yigu̶, masare ĩnare gotiru̶cu̶mi Dios. 3 Masa ĩna ajibeto yayioroaca mu̶a ñagõsere, “Jediro ajiato” yigu̶, mu̶a ñagõrere gotiru̶cu̶mi Dios —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús. 4 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Yu̶ babarãre ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mu̶are sĩaru̶arãre güibeja mu̶a. Mu̶a u̶su̶riju̶rema sĩamasimenama ĩna. 5 Dioju̶are mu̶a güijama, quẽnaja. Ĩ ñaami mani catisere rotigu̶. Ĩ masu masiami. To bajiri rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶are reamasicõami. 6 Cojomocãrãcu̶ miniare mani vaja yijama, ju̶atii gãjoatiiri rãca vaja yire ñaroja ti, mojoroaca vaja cu̶tirã ĩna ñajare. To cõroaca vaja cu̶tiboarine, Dios ĩ rotibetone rijagu̶ magũ̶mi. 7 Masaju̶are, Dios ĩ ĩajama, jairo vaja cu̶tirãre bajiro manire ĩaami. Manire bu̶to maiami ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, mani ru̶joajoare, cojojoara ru̶yabeto cõĩajeogu̶ ñaami. To bajiri rojose mu̶are yirãre güibeja —ĩ buerimasare yiyuju Jesús. 8 Quẽna ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yirãrema, yu̶ quẽne õ vecaju̶ yu̶ jacu̶ yarã ángel mesa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Ãnoa ñaama yu̶ yarã”, yiĩoru̶cu̶ja yu̶. 9 To bajiboarine masa ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã me ñaja yu̶a” ĩna yijama, yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶, õ vecaju̶ yu̶ jacu̶ yarã ángel mesa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Yu̶ yarã me ñaama ĩnama”, yiru̶cu̶ja yu̶. 10 No bojarã, Dios ĩ roticõacacu̶re rojose yu̶re ĩna ñagõro bero, su̶tiriticõari, Diore ĩna sẽnijama, rojose ĩna yisere masirioru̶cu̶mi. To bajiboarine, Esp'iritu Santo ĩ masise rãca moagũ̶re, “Satanás ye rãca moami” ĩna yitud'ijama, Esp'iritu Santoju̶are rojose yirã yirãma. Tirema gajerodo ti ñacoaboajaquẽne, masiriobetiru̶cu̶mi Dios. 11 Yu̶ ocare mu̶a gotimasiojare, mu̶are ñejecõari, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yicõari, macari u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yi vanane, u̶jarã ñamasurã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma. U̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are ĩna juaejaro, “¿No bajiro ñagõrãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibeja mu̶a. 12 “Ñagõña” mu̶are ĩna yirirĩmarone, mani jacu̶ Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca “Ado bajiro gotiru̶arãja yu̶a”, yimasiru̶arãja mu̶a —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús. 13 To bajiro ĩ yiro bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju sĩgũ̶: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ jacu̶ ñamasicacu̶ gajeyeũnire cu̶obeaja yu̶. Yu̶ gagu̶, tire juacũcacu̶ ñaboarine, yu̶re ĩsiru̶abeami. To bajiri, “Ĩ ye ñarotire ĩre ĩsiña mu̶” ĩre yiya, yu̶ gagu̶re —Jesúre ĩre yiboayuju ĩ. 14 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju: —“Tire yirotirimasu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶” yigu̶ me, yu̶re cõacami Dios —ĩre yicudiyuju Jesús. 15 To yicõari, masa jedirore ado bajiro gotiyuju: —Gãjerã ye gajeyeũnire bojaĩabesa. To yicõari, gajeyeũni cu̶tirã mu̶a ñajama, bu̶to tire maibesa. Jairo mani cu̶ojama, mani cu̶obetijaquẽne, no yibeaja. Ti su̶ori me variquẽnare ñaroja —ĩnare yiyuju Jesús. 16 To yicõari, gotimasiore queti ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ gajeyeũni jaigu̶ ñagũ̶mi. Ĩ ote quẽne, jairo rica cu̶tiroja ti. 17 Jairo ti ricacu̶to ĩacõari ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi: “¿No bajiro yigu̶ti yu̶? Noju̶a cũmasiriaro maja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi. 18 To bajiro yitu̶oĩagũ̶ne, “Ado bajiro yiru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩabu̶jagu̶mi. “Bare cũriavirire caguereacõari, gaje viri jacabu̶sariviri bu̶aru̶cu̶ja yu̶. To yicõari, ti viriju̶re yu̶ barere, yu̶ gajeyeũnire quẽne cũru̶cu̶ja yu̶. 19 To yigajanocõari, ado bajiro tu̶oĩa variquẽnaru̶cu̶ja yu̶: ‘Guaro jedibetiru̶aroja ti, yu̶ cu̶ose. To bajiri, u̶su̶sãja, quẽnaro bare ba, idire idi, yivariquẽna ñaru̶cu̶ja yu̶’ ”, yitu̶oĩaboagu̶mi, socu̶ne. 20 To bajiro ĩ yitu̶oĩañarone, ado bajiro ĩre yigu̶mi Dios: “Tu̶oĩamasibecu̶re bajiro yaja mu̶. Mu̶ rijato bero mu̶ bajirotire tu̶oĩabecu̶ne yicõaja mu̶. Adi ñamine rijacoaru̶cu̶ja mu̶. To bajiri mu̶ cu̶osema, ¿ñimu̶ yeju̶a ñaru̶aroada?”, ĩre yigu̶mi Dios. 21 Tire bajirone bajiaja Diore tu̶oĩamenane, jairobu̶sa gajeyeũni juacũrũtuanarema. “Diseju̶a ru̶yabetiru̶aroja yu̶are” ĩna yiboajaquẽne, Dios ĩ ĩajama, “Yu̶ ye quẽnaseju̶are bu̶jabetirona ñaama, yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari”, ĩnare yiĩaami Dios —ĩnare yiyuju Jesús. 22 To ĩ yiro bero, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju quẽna: —To bajiro Dios ĩ yiĩase ti ñajare, adi macaru̶cu̶roju̶re mu̶a bajirotire tu̶oĩarejaibesa mu̶a. “¿No bajiro bu̶jacõari, bare ba, idi, sudi sãña, yicatiñarãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibesa. 23 Quẽnamasuse mani u̶su̶re, to yicõari mani ruju̶re manire ĩsiñumi Dios. To bajiri mani baroti, mani idiroti, to yicõari sudi mani sãñarotire quẽne cõarũgũru̶cu̶mi ĩ. 24 Minia ĩna bajisere tu̶oĩaña mu̶a. Ĩna otebetiboajaquẽne, to yicõari, bare ĩna juarẽocũbetiboajaquẽne, ĩnare bare cõarũgũami Dios. “Miniare quẽne ĩamaigũ̶ ñari, manire roque rẽtoro maigũ̶mi”, ¿yimasibeati mu̶a? 25 “Adi macaru̶cu̶roju̶re ñarã yoaro catiru̶arãja yu̶a” mu̶a yitu̶oĩarejaiboase, “Yoarobu̶sa catiato” yiro, mu̶are ejarẽmomasibeaja ti. 26 To bajiro ti bajijare, mu̶a catiñarotire tu̶oĩarejaibesa. 27 Sudi mu̶a sãñarotire quẽne tu̶oĩarejaibesa. Go bu̶cu̶asere tu̶oĩaĩasaque mu̶a: Moabeti, to yicõari, sudi sãñaru̶a tu̶oĩarejaibeaja ti. To bajiboarine, U̶ju̶ Salomón ñamasir'i gajeyeũni jaigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, quẽnase ĩ sudi sãñamasire rẽtoro quẽnase ñaja ti. 28 Gore bu̶to quẽnase ñarotirũgũami Dios. Quẽnase ñaboarine, yoaro mene sĩnicoatoja. Ti sĩniro ĩacõari, bare quẽnoru̶arã, tire juacõari, soerãma masa. To bajiri yoaro catise me ti ñaboajaquẽne, tire quẽnorũgũgũ̶mi Dios. Go rẽtoro manire roque maigũ̶ ñari, “Manire sudi cõaru̶cu̶mi Dios”, yimasiroti ñaja mu̶are. “To bajirone yigu̶mi Dios”, yiajitirũ̶nu̶betibu̶sarã ñaja mu̶a. 29 To bajiri, “¿No bajiro bu̶jacõari, bare ba, idi, yicatiñarãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibesa. 30 Dios yarã me ñarãma, tire bu̶to tu̶oĩarejairãma. Maniju̶arema, mani jacu̶ ñagũ̶mi, “Ti ru̶yaja, ĩnare” yimasigũ̶. 31 To bajiri, “U̶ju̶ Dios yarã, quẽnaro ĩ yirã ñaja mani. Ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yiru̶arãja”, yitu̶oĩarũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, adi macaru̶cu̶roaye mu̶a cu̶obetire bu̶jaru̶arãja mu̶a. 32 Jãjarã me ñaja mu̶a. To bajiboarine tu̶oĩarejaibesa. U̶ju̶ Dios quẽnase mu̶are cõavariquẽnarũgũami. To yicõari, ĩ ñaroju̶ õ vecaju̶ variquẽnase rãca mu̶are bocaãmiru̶cu̶mi. 33 Jediro mu̶a cu̶ose gãjerãre ĩsijeocõaña. To yicõari, ti vaja bu̶jacõari, maioro bajirãre ĩsima. To bajiro mu̶a yijama, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ quẽnase bu̶jaru̶arãja mu̶a. Mu̶are quẽnaro Dios ĩ yise jedibetiru̶aroja. Toju̶re juarudirimasa ejabetiru̶arãma. To yicõari, quẽnaro mu̶are Dios ĩ yisere barearã manama. 34 Õ vecaye quẽnase mu̶a bu̶jaroti jedibetiroti ti ñajare, mu̶a cu̶oseju̶are tire tu̶oĩarejaimenane, “Quẽnaro yu̶a yise vaja õ vecaju̶ vaja tacũrã yaja” yitu̶oĩacõari, quẽnaro yirũgũña —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús. 35 Ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Adi macaru̶cu̶rore vaveoru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine, tudivadiru̶cu̶ja quẽna. Yu̶ manitoye quẽne, yu̶ bojarore bajiro quẽnaro yicõa ñama, yu̶ tudiejarotire tu̶oĩayurã ñari —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro yigajanocõari, gotimasiore quetire tu̶oĩacõari, ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ u̶ju̶ gãjerã ĩna ãmosiarirũ̶mu̶, boserũ̶mu̶ ĩna yiro, ĩagũ̶ vacoacu̶mi ĩ. To bajiri ĩ tudiejaroto rĩjoro ĩre moabosarimasa ĩre yurãma ĩna. “¿No cõro tudiejagu̶ti ĩ?”, yirũgũrãma ĩna. Tudiejacõari, “Manire ĩ jirone, guaro sojere jãnaru̶arãja mani”, yitu̶oĩarãma ĩna. 37 To bajiri cãnibetiriarã ñari, ĩna u̶ju̶ ĩ tudiejaro, bu̶to variquẽnarãma ĩna. To cõrone ĩna u̶ju̶ ĩnare rujirotigu̶mi. Ĩnare rujiroti, ĩ masune ĩnare bare ecagu̶mi, ĩna u̶ju̶ ñaboarine. 38 To bajiri ñami gu̶dareco ti ñacoaboajaquẽne, cãnibetiriarã ñari, ĩna u̶ju̶ ĩ tudiejaro, ĩre ĩacõari, bu̶to variquẽnarãma ĩna. To bajiri u̶ju̶ ĩ manitoyeju̶ ĩ tudiejarotire yurã, ĩna cãnibetiriarore bajiro bajicõa ñaru̶arãja mu̶a, yu̶re yurã ñari. Yu̶ bojarore bajiro quẽnaro yicõa ñama mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, yu̶ tudiejaro ĩacõari, bu̶to variquẽnaru̶arãja —ĩnare yigotiyuju Jesús. 39 To yicõari, quẽna gaje queti gotiyuju: —Adi quetire quẽne tu̶oĩaña: Sĩgũ̶ vi u̶ju̶, “Adi ñami juarudirimasu̶ ejaru̶cu̶mi” ĩ yimasijama, roori ñabogu̶mi, ĩre mataru̶. 40 To bajiri, “Dios ĩ roticõagũ̶ ĩ tudiejarotire mani masibetirĩmarone tudiejaromi” yirã, roori ñarũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 41 To bajiro ĩ yijare, sĩgũ̶ ĩ buerimasu̶, Pedro vãme cu̶tigu̶, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañuju ĩ: —Yu̶ u̶ju̶, ¿tire yu̶a rĩrene gotigu̶ yati mu̶? ¿Jedirore gotigu̶ yatique mu̶? —ĩre yisẽniĩaboayuju ĩ. 42 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús, gaje queti, gotimasiore rãca gotigu̶: —Ado bajiro bajiru̶cu̶mi yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶ tu̶jabecu̶, quẽnaro tu̶oĩagũ̶: U̶ju̶, gajeroju̶ ñagu̶acu̶, ĩ varoto rĩjoro, “Yu̶ ya vianare yu̶re codebosaba” yigu̶, ĩre moabosarimasu̶re ĩ cũvar'ire bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi. 43 Ĩ u̶ju̶, ĩ rotiriarore bajirone ĩ moayurere tudiejacõari, ĩ ĩaejajama, quẽnaro ĩre yigu̶mi, ĩre moabosarimasu̶re. 44 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. U̶ju̶ ĩ bojarore bajirone ĩ yire ti ñajare, ĩ cu̶ose jedirorene, ĩre ĩatirũ̶nu̶rotigu̶mi. 45 Ado bajiro bajiru̶cu̶mi yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶becu̶ma: Rojose yigu̶ ĩ ñajama, u̶ju̶ ĩ vato bero, “Yoatoju̶ tudiejagu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ u̶ju̶re moabosarimasare rojose yigu̶mi. To yicõari idimecu̶rũgũrãre baba cu̶ticõari, ĩna rãca idirũgũgũ̶mi ĩ quẽne. 46 To ĩ yiñarone, ĩ u̶ju̶, tudiejagu̶mi. Tudiejacõari, ĩ rotiriarore bajiro ĩ yibetire ti ñajare, rojose ĩre yigu̶mi. To bajiri “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, ĩna yirore bajiro yimena rojose ĩna tãmu̶orore bajirone tãmu̶ogũ̶mi. 47 No bojagu̶ ĩ u̶ju̶ ĩ bojasere masiboarine, ĩ rotiriarore bajiro ĩ yibetijama, tudiejacõari, bu̶to ĩre quẽasĩacõagũ̶mi ĩ u̶ju̶. 48 Gãjiju̶a, u̶ju̶ ĩ bojasere masibecu̶ne ĩ yijama, tudiejacõari, quẽnabu̶sane ĩre quẽagũ̶mi ĩ u̶ju̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús. 49 Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —“ ‘Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosaru̶cu̶mi Jesús’ yivariquẽnarona ñato” yigu̶, vadicaju̶ yu̶. To bajiro bajicacu̶ ñari, gãjerã tire tu̶oĩamenare ĩnare soereagu̶agu̶re bajiro bajicaju̶ yu̶. To bajicacu̶ ñari, guaro ĩnare yu̶ rijabosarotire bojaja yu̶. 51 “ ‘Quẽnaro ñato ĩna masa’ yigu̶, vayumi Jesús”, yu̶re yitu̶oĩabesa mu̶a. Dios ĩ bojabeti yirã, yu̶ ocare ajijũnisinicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩateru̶arãma ĩna. To bajiri ado bajiroju̶a yu̶re yitu̶oĩaña: “ ‘Ĩ su̶ori ricatiri tu̶oĩaru̶arãma masa’ yigu̶ bajiyumi Jesús”, yu̶re yitu̶oĩaña. 52 “Ado bajiro bajiru̶aroja” yigu̶ yaja yu̶: Cojo viana ñaboarine, sĩgũ̶ri yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ña, gãjerãju̶a yu̶re ajiterã ña, bajiru̶arãma. 53 Ĩ macu̶, yu̶re ĩ ajitirũ̶nu̶jama, ĩ jacu̶ju̶a ĩre ĩateru̶cu̶mi. Jacu̶ju̶a, yu̶re ĩ ajitirũ̶nu̶jama, ĩ macu̶ju̶a, ĩre ĩateru̶cu̶mi. So macoju̶a, yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so jacoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. Jacoju̶a, yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so macoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. So jẽjoju̶a yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so ũmañicoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. So ũmañicoju̶a yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so jẽjoju̶a, sore ĩateru̶ocomo —ĩnare yigotiyuju Jesús. 54 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotirũtuasuju Jesús, jãjarã masare: —Muiju ĩ rocasãtoju̶a bueri ti vadijama, “Oco quediru̶aja”, yiĩamasiaja mu̶a. 55 To yicõari, mino varuagũmuaye ti vẽatujama, “Bu̶to asiru̶cu̶mi muiju”, yiĩamasiaja mu̶a. 56 Ñamasuse mere ĩamasicõari, “Masirã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩaboaja mu̶a. Ñamasuseju̶are masibeaja mu̶a. Adirũ̶mu̶ri yu̶ yisere ĩarã ñaboarine, “Dios ĩ roticõar'i ñari, yami”, yiĩamasibeaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 57 Ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús quẽna: —¿No yirã mu̶a masune yu̶ yisere ĩacõari, “¿To bajiroju̶a yiroti ñatique?”, yitu̶oĩabeati mu̶a? 58 Gãjire rojose mu̶a yijama, oca quẽnorimasu̶ tu̶ju̶ mu̶a ejaroto rĩjoro, ĩ rãca oca quẽnoroti ñaja mu̶a ju̶arãne. Oca quẽnorimasu̶ tu̶ ejamenane, mu̶a oca quẽnobetijama, masare coderimasu̶re juarotiru̶cu̶mi, mu̶are. Ĩju̶a, mu̶are tubiberu̶cu̶mi. 59 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Rojose mu̶a yire vaja mu̶a vaja yibetijama, budimenaja mu̶a. Tire bajirone bajiru̶aroja. Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ ejaroto rĩjoroju̶a, rojose mu̶a yir'ire ĩre oca quẽnoña. Mu̶a gãmerã oca quẽnobetijama, Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ ti ejaro, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶, tudibudiyamanoju̶ mu̶are cõaru̶cu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús.

Lucas 13

1 Tirũ̶mu̶ne queti gotirã Jesús tu̶ju̶ ejayujarã ĩna. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ado bajise ĩre gotiyujarã ĩna: —Galilea sitana, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjaejacõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, vaibu̶cu̶rãre sĩañujarã ĩna. To ĩna bajirone, U̶ju̶ Pilato ĩ yarãre ĩnare sĩaroticõañuju —Jesúre yigotiyujarã ĩna. 2 To bajiro ĩna yigotisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Galileana ĩna bajiyayirere mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶: Bu̶to rojose ĩna yise vaja me bajiyayiyujarã ĩna. Gãjerã Galileana rẽtoro rojose yirã me ñaboayujarã ĩna. Mu̶a quẽne, rojose mu̶a yisere mu̶a tu̶oĩavasoabetijama, bajiyayicoaru̶arãja mu̶a. 4 Siloé vãme cu̶ti macaju̶re cojo vi, juriaquediato, ju̶aãmocãrãcu̶, cojo gu̶bo jedi, gaje gu̶bo idia jẽnituarirãcu̶ masare sĩañuju ti. Bu̶to rojose ĩna yire vaja me bajiyayiyujarã ĩna quẽne. Gãjerã Jerusalén macana rẽtoro rojose yirã me ñaboayujarã ĩna. Mu̶a quẽne rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojarore bajiroju̶a mu̶a yibetijama, bajiyayicoaru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 6 Quẽna gaje queti gotimasiore queti ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ vese cu̶tigu̶ ñagũ̶mi. Ĩ ya vesere higuera vãme cu̶tiu̶re otegu̶mi. Ĩ oter'i, “Bu̶cu̶a, rica cu̶ticoatoja ti” yigu̶, ĩagũ̶ vacu̶mi. Vaejacõari, ĩaboagu̶mi. Rica manicõaroja. 7 To ñagũ̶mi, ĩ vesere codebosarimasu̶. To bajiri, ĩju̶are ado bajiro gotigu̶mi: “Jẽre idia cũ̶ma tiu̶re rica macaboaja yu̶. Rica manirũgũaja ti. Quẽarocacõaña mu̶, tiu̶re. Rojoricu̶ ñaja ti. Gaji ote vasoaroti ñaja”, ĩre yigotigu̶mi. 8 To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi vese coderimasu̶: “Maji. Quẽarocabeticõato mani. Adi cũ̶mare quẽne quẽnaro tiu̶re ĩacoderu̶aja yu̶. Sita quẽnase tu, vaibu̶cu̶rã gu̶da quẽne tu, quẽnaro tiu̶re code, gaje cũ̶ma gãme tudiĩaru̶arãja mani quẽna. To cõrone ti rica manicõajama, quẽarocaru̶arãja mani”, ĩre yicu̶digu̶mi vese coderimasu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús. 10 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro Dios ocare ĩna bueriviju̶ masare gotimasio ñañuju Jesús. 11 Ĩnare ĩ gotimasio ñaroju̶re ñañuju sĩgõ rõmio. Yoaro, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo jedi, gaje gu̶bo idia jẽnituarirãca ñaricũ̶mari so u̶su̶ju̶ vãti ĩ sãñajare, mubiarine ñacõañuju so. 12 To so bajiñasere ĩacõari, sore yiyuju. —Jẽre mu̶ rijaye cu̶tise mu̶re jedicoaju̶ ti —sore yiyuju Jesús. To yigu̶ne, so su̶yaroju̶a joere ĩ ãmori ñujeoyuju. Ĩ ñujeorirĩmarone, riojo vũ̶mu̶jocoasuju so yuja. Vũ̶mu̶jogone, ado bajiro gotiyuju: —Jesús su̶orine quẽnaro yu̶re yami Dios —yigotiyuju so. 14 To bajiro so yiboajaquẽne, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶, so quẽnaejasere ĩacõari, Jesúre ĩajũnisiniñuju ĩ. “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re catiorotibeama u̶jarã. To bajiri, ‘Rojose yigu̶ ñaami’ ”, Jesúre yijũnisiniñuju ĩ. To bajiro Jesúre ĩre yijũnisinigũ̶ ñari, ado bajiro masaju̶are gotiyuju: —Tocãrãca semana, cojomo cõro coja jẽnituarirãcarũ̶mu̶ri, moariarũ̶mu̶ri ñaja ti. To cõroju̶ mu̶a catirotire sẽnirã vadirũgũroti ñaja. Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ũnorema to bajiro yirã ejabesa mu̶a —ĩnare yigotiyuju ĩ. 15 To bajiro ĩnare ĩ yirone, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —“Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojorã ñaja mu̶a. U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne, mu̶a ta vecu̶are, burroare, bare ecariaviju̶ ñarãre ĩnare jojiocõari, ĩna oco idiroju̶ tũ̶a varũgũaja mu̶a. 16 To bajiro mu̶a yirũgũse ñajare, adiore yu̶ catiosere ĩacõari, bu̶to variquẽnaroti ñaboaja mu̶are. Vaibu̶cu̶ me ñaamo. Mani yo, Abraham ñamasir'i jãneñone ñaamo so. Vãtia u̶ju̶ sore siacõari, cu̶ogu̶re bajiro yiyumi. Ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo jedi, gaje gu̶bo idia jẽnituarirãca cũ̶mari to bajiro sore cu̶oñañumi. To bajiro sore ĩ yicu̶oñajare, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ne sore catiocõaroti ñaroja”, yibu̶ yu̶. Mu̶a quẽne yu̶re bajiro tu̶oĩamasiña —ĩre yiyuju Jesús, ti vi u̶ju̶re. 17 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Riojo gotiami”, yibojoneñujarã ĩna, ĩre tud'iriarã. Gãjerãju̶ama, bu̶to variquẽnañujarã ĩna, jediro quẽnase rĩne Jesús ĩ yirũgũsere ĩacõari. 18 Higuera, rica manire sĩgũ̶ ĩ rocare queti Jesús ĩ gotiro bero, ado bajirone masare gotimasioñuju: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirũ̶nu̶jama, mu̶are yu̶ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cu̶tisere tu̶oĩavasoacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri quẽnaro ñamu̶jarũ̶gũ̶cõari, quẽnaro ajimasimu̶jarũ̶gũ̶jama, ado bajiro bajiru̶aroja: 19 Sĩgũ̶ ĩ ya vese mostaza ajea otegu̶mi. To bajiri ĩ oterica mojoricaca ñaboarine, ti judibu̶cu̶acoajama, ote yucú̶ri rẽtobu̶saricu̶ jairicu̶ ñaroja tiu̶. Jairicu̶ ti ñajare, tiu̶ ru̶ju̶riju̶ minia ĩna ria cu̶tirotiju̶rire quẽnorãma ĩna —ĩnare yigotimasioñuju Jesús. 20 Quẽna ado bajiro gotimasioñuju Jesús: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirũ̶nu̶jama, mu̶are yu̶ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cu̶tisere tu̶oĩavasoacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri quẽnaro ñamu̶jarũ̶gũ̶cõari, quẽnaro ajimasimu̶jarũ̶gũ̶jama, ado bajiro bajiru̶aroja: 21 Rõmio, pan quẽnogoago, trigo vetare idiaji vasãcõari, pan ũmato vauvasere vu̶ogomo so. To so yijare, jairo vauvaroja ti. Tire bajirone bajiru̶aroja, Diore rotibosagu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jãjarãbu̶sa mu̶a bu̶ju̶roti —ĩnare yigotimasioñuju Jesús. 22 Jerusalénju̶ vacu̶ ñaboarine, tocãrãca maca ĩ rẽtorimacarire ĩnare gotimasiovasuju Jesús. 23 To ĩ bajivatone, sĩgũ̶ ĩ rãcagu̶ ĩre sẽniĩañuju ĩ: —¿Yu̶ u̶ju̶, masa rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vaborona Dios ĩ yirẽtobosarona, mojoroaca ñarãti? —ĩre yisẽniĩañuju, Jesúre. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩ rãcanare ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: 24 —U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mu̶a ñaru̶ajama, eyabetisojere sãjarãre bajiro josaru̶arãja mu̶a. Ti josaboajaquẽne, ĩ yarã ñaña mu̶a. Riojo mu̶are gotiaja yu̶: Ĩ yarã meju̶ama, jãjarã ñaru̶arãma õ vecaju̶ eyabetisoje sãjaru̶aboarã. 25 Soje bibero bero ejaru̶arãma ĩna. To bajicõari, sojere jãnamasimena ñari, ado bajiro yu̶re sẽniĩaboaru̶arãma ĩna: “U̶ju̶, soje jãnaña mu̶” yu̶re yiboaru̶arãma. To ĩna yirone, “Mu̶are masibeaja yu̶”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro ĩnare yu̶ yisere ajicõari, ado bajiro yu̶re yiru̶arãma ĩna: “Mu̶ rãca bare ba, idi, yicanane ñaja yu̶a. Yu̶a ya macaju̶re ejacõari, yu̶are gotimasiocaju̶ mu̶”, yiboaru̶arãma ĩna. 27 To ĩna yirone, “ ‘Jẽre mu̶are masibeaja’ yigotigajanomu̶ yu̶. ¡Vasa! Rojorã ñaja mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. 28 To yu̶ yirone, ĩna ñicu̶a, Abraham, Isaac, Jacob, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã ñajediro Dios tu̶ju̶ quẽnaro ĩna ñasere ĩacõari, bu̶to su̶tiritiru̶arãma ĩna, ĩnare yu̶ sãjarotibetijare. To bajicõari, bu̶to rojose tãmu̶orã ñari, guji põguẽ, oti, yiru̶arãma ĩna. 29 To bajiboarine Dios tu̶ju̶ ejaru̶arãma gãjerã. Muiju ĩ jiado vadiriarã, ĩ rocasãto vadiriarã, to yicõari varuaga soje vadiriarã, gajejacatu̶a varuaga soje vadiriarã ñaru̶arãma. Toju̶re ĩ rãca barujiru̶arãma ĩna. 30 Jãjarã adoju̶ ñamasurã, õ vecaju̶arema ñamasumena ñaru̶arãma ĩna. Adi macaru̶cu̶roju̶ jãjarã ñamasumenama, õ vecaju̶arema ñamasurã ñaru̶arãma —ĩnare yigotimasioñuju Jesús. 31 To bajiro ĩ yigotimasiorone, Jesús tu̶ju̶ ejayujarã fariseo masa sĩgũ̶ri. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro gotiyujarã ĩna: —Gajeroju̶ vacoasa mu̶. U̶ju̶ Herodes, mu̶re sĩaru̶ macañañuju ĩ —Jesúre yigotiyujarã ĩna. 32 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Herodere quẽnaro tu̶oĩagũ̶re ado bajiro ĩre gotiba mu̶a: 33 “Moaroti ñaja yu̶re maji. Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩnare burearoti, to yicõari rijaye cu̶tirãre catioroti ñaja yu̶re maji. Yu̶ma, yu̶ bajiñarotire quẽnaro masiaja yu̶. To bajiri Jerusalénju̶ne vacu̶ bajiaja yu̶. To bajiro yu̶re varotiami Dios. Tone Diore gotirẽtobosamasiriarãre sĩarearũgũmasiñujarã ĩna, masa. Tone yu̶re quẽne sĩaru̶arãma ĩna”. To bajiro yu̶ gotisere yu̶re gotibosaba mu̶a —ĩnare yicu̶diyuju Jesús. 34 To bajiro ĩnare yigajanocõari, Jerusalén macanare ĩre ĩna sĩarocaro bero ĩna bajirotire tu̶oĩacõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Jerusalén macana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre sĩamasiriarã jãnerabatia ñacõama ĩna. Dios ĩ cõamasiriarãre ĩ ocare gotimasiorimasare gũ̶tane ĩnare reasĩamasiriarã jãnerabatia ñaama. Cojoji me gãjaboco so queru̶ju̶ ẽñeroca so rĩare so juarẽorore bajiro ĩnare yiru̶aboacaju̶ yu̶, ĩnare coderu̶. To bajiro yu̶ yiru̶aboajaquẽne, ĩnaju̶a yu̶re bojabeticama. 35 To bajiri jẽre “Ĩna ñariju̶re codetu̶jacõaja yu̶ yuja”, yitu̶oĩami Dios. Riojo gotiaja yu̶: “ ‘¡Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i vadiami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagu̶ ĩ ñajare, ĩre quẽnaro yato Dios!”, yu̶re ĩna yiroto rĩjoro, quẽna ju̶aji yu̶re ĩabetiru̶arãma ĩna —ĩnare yitu̶oĩa ñagõñuju Jesús, Jerusalén macanare.

Lucas 14

1 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro, fariseo masa u̶ju̶ ya viju̶re bagu̶ vasuju Jesús. Toju̶ ĩ ejaro, “Jesús, rojose yimi” u̶jarãre yi ocasãru̶arã, Jesúre quẽnaro ĩacodeyujarã ĩna, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. 2 Toju̶ ñañuju sĩgũ̶, ĩ ruju̶ jediro u̶cu̶gu̶. 3 To bajiri fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ĩna tu̶oĩasere masicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re rijaye cu̶tirãre manire catiorotibeati Dios oca masa ĩna ucamasire? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ. 4 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibesujarã ĩnaju̶ama. To bajiri u̶cu̶gu̶re jicõari, ĩre catioyuju Jesús. To yicõari, ĩre varotiyuju. 5 Ĩre varoticõari, ĩ vato bero ñarãre ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Ta vecu̶ mu̶a ecar'i, gojeju̶ ĩ quedirocasãjama, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaja” yirã, ¿ãmirã vamenada mu̶a? —ĩnare yigotiyuju Jesús. 6 To ĩ yisere ajicõari, no bajiro ĩre cu̶dimasibesujarã ĩna. 7 To ĩ yiro bero, toju̶ barã ejarã, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶rire rujiru̶ayujarã ĩna. To ĩna bajisere ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús quẽna: 8 —No bojagu̶ ĩ ãmosiarotire “Ĩarã vadiato” yigotiecorã mu̶a ñajama, ĩ tu̶ju̶ ejarãne, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ rujibeja. To bajiro mu̶a bajibetijama, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ mu̶a rujiro bero gãji mu̶a rẽtoro ñamasugũ̶ ĩ ejajama, ado bajiro mu̶are gotiru̶cu̶mi vi u̶ju̶: “Tu̶saroju̶a rujiaya mu̶ama. Ãniju̶a, mu̶a bero ejagu̶ju̶a, adore rujiru̶cu̶mi”, mu̶are yiru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yirone, bu̶to bojoneru̶arãja mu̶a. 10 To bajiri “Ĩarã vadiato” mu̶are ĩna yijama, ĩna tu̶ju̶ ejacõari, tu̶saroju̶a rujiba mu̶a. Vi u̶ju̶, mu̶are ĩacõari, “Rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ju̶a rujiaya mu̶a”, yiru̶cu̶mi. To bajiro mu̶are ĩ yiro ajiri, mu̶are yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna, rujirã quẽne. 11 Ado bajiro ti bajijare, to bajiro bajiaja: No bojagu̶re, ñamasugũ̶ ñaru̶agu̶re, “Ñamasugũ̶ me ñato”, ĩre yiru̶cu̶mi Dios. No bojagu̶re, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” yigu̶, quẽnaro gãjerãre yirũ̶cu̶bu̶ogu̶ju̶are, “Ñamasugũ̶ ñato”, ĩre yiru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotimasioñuju Jesús. 12 To yigajanocõari, viagu̶re ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Gãjerãre mu̶ barotijama, mu̶ babarãre, mu̶ yarãre, to yicõari, jairo cu̶orãre mu̶ tu̶anare, ĩnare barotibeticõaña. Ĩnare mu̶ barotijama, bero ĩnaju̶a quẽna barotirãma, cu̶orã ñari yibeticõaña. 13 To bajiri, gãjerãre mu̶ barotijama, ñie cu̶omenare, micarãre, rujasagueri vanare, to yicõari, ĩamenare quẽne barotiya mu̶. 14 Ĩnaju̶ama mu̶re bare ecamasimenama ĩna, mojoroaca cu̶orã ñari. To bajiro ĩnare mu̶ yijama, bu̶to variquẽnaru̶cu̶ja mu̶. Beroju̶ ĩ bojarore bajiro yiriarãre rijariarãre, ĩ catiorirũ̶mu̶ju̶ mu̶re vaja yiru̶cu̶mi Dios, to bajiro mu̶ yise vaja —viagu̶re yigotiyuju Jesús. 15 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶, Jesúrãca barujigu̶, ado bajiro ĩre gotiyuju: —U̶ju̶ Dios tu̶ju̶ õ vecaju̶ ĩ rãca barona variquẽnaru̶arãja mani —Jesúre ĩre yigotiyuju. 16 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —To bajirone bajiboroja, Dios tu̶ju̶ mu̶ ejajama —ĩre yicu̶diyuju Jesús. To yicõari, gotimasiore quetire gotiyuju: —Cojorũ̶mu̶ sĩgũ̶ masu̶ quẽnaro boserũ̶mu̶ yigu̶mi. Tirũ̶mu̶ ñaroto rĩjoro jãjarã masare jigu̶mi, ĩnare ũmato baru̶. 17 To bajiri boserũ̶mu̶ ti ejaro, ĩre moabosagu̶re cõagũ̶, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “Yu̶ rãca barona barã vadiato ĩna. ‘ “Bare quẽnogajanoaja yu̶ jẽre”, mu̶are yicõami’ ĩnare yigotiba”, ĩre yigotigu̶mi, ĩre moabosarimasu̶re. 18 To bajiro ĩ yicõar'i, gãjerãre jicudiboagu̶mi. Ĩna ñajediro ricatine ĩre boca cu̶dirãma ĩna. Ĩ jisu̶ogu̶ ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi: “Cojotũcuro oteriatũcuro vaja yibu̶ yu̶. Toju̶re ĩagu̶acu̶ yaja yu̶. To bajiri, ‘Ĩ tu̶ju̶ bagu̶ varu̶aboarine, vamasibeaja’ yu̶re yigotibosaba”, ĩre yicu̶digu̶mi. 19 Gãjima, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi: “ ‘Cojomocãrãcu̶ ta vecu̶a vaja yibu̶ yu̶. Ĩnare ĩaĩagu̶acu̶ yaja’ yicõami. To bajiri, ‘Vadimemi’ ĩre yicõama, mu̶ u̶ju̶re”, ĩre yicu̶digu̶mi, ĩ quẽne. 20 Gãjiju̶ama, ado bajiro yigu̶mi quẽna: “Manajo cu̶ticoaju̶ yu̶, yucu̶acane. To bajiri boserũ̶mu̶ ĩagũ̶ vamasibeaja yu̶”, ĩre yicu̶digu̶mi. 21 To bajiro ĩna yijare, ĩ u̶ju̶ ya viju̶ tudiejacõari, ĩna yicõasere ĩre gotigu̶mi. To bajiro ĩna yicõasere ĩ gotiro ajijũnisinigũ̶mi ĩ u̶ju̶. Jũnisinigũ̶ne, ado bajiro rotigu̶mi quẽna: “¡Guaro vasa mu̶! ¡Macari ñajediro vasa mu̶! Ñie cu̶omenare, micarãre, ĩamenare, rujasagueri vanare, ĩnare jiba. Ĩnaju̶a, yu̶ tu̶ju̶ barã vadiato ĩna”, ĩre yigotigu̶mi, ĩre moabosarimasu̶re. 22 To bajiri u̶ju̶ ĩ yirore bajiro yigoticudigu̶mi ĩre moabosarimasu̶. Ĩ goticudiro bero, tudiejacõari, ado bajiro u̶ju̶re gotigu̶mi: “U̶ju̶, yu̶re mu̶ roticõarore bajirone ĩnare gotigajanomu̶ yu̶ yuja. Masa bojarẽmocõaja maji”, yigotigu̶mi. 23 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre rotigu̶mi u̶ju̶ quẽna: “Maca tu̶saroanare maa tu̶ri ñarãre quẽne ĩnare jijeocõama mu̶. ‘Yu̶ vi jũ̶mu̶coajaro’ yigu̶ yaja yu̶. 24 ‘Yu̶ rãca baroadiato’ yu̶ yicõaboarãju̶ama, yu̶ rãca babetiru̶arãma ĩna”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶ —ĩre yigotiyuju Jesús. 25 Tirũ̶mu̶ri jãjarã masa Jesúrãca vasujarã ĩna. To ĩna bajiro ju̶darũ̶gũ̶, ĩnare ĩacõari, ado bajiro gotiyuju Jesús: 26 —No bojagu̶ yu̶ buegu̶, ĩ jacu̶re, ĩ jacore, ĩ manajore, ĩ rĩare ĩ mairo rẽtobu̶saro yu̶re maigũ̶mi. To bajicõari, catiquẽnagũ̶ ñagũ̶ quẽne, rijaye tãmu̶o gajajuagu̶ ñaboarine, yu̶re maigũ̶mi. 27 No bojagu̶, “Jesúre bajiro rojose tãmu̶osu̶yaru̶cu̶ja yu̶” yitu̶oĩabecu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñamasibecu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús. 28 To yigajanocõari, gotimasiore queti ĩnare gotiyuju ĩ: —Ũ̶mu̶arivi quẽnoru̶, “Ti vire yu̶ quẽnojama, ¿vaja tĩjacoaru̶aboati?” yigu̶, ĩ ye gãjoare cõĩagũ̶mi. 29 Ĩ cõĩabetijama, ti vire ĩ quẽnogajanobetone, ĩ vaja yiñaboase gãjoa jediveocoatoja ti, ĩre. To bajiri ĩ vire quẽnogajanobecu̶mi. Gãjerã, ĩ quẽnogajanobeto ĩacõari, ĩre ajarãma ĩna. 30 “Adi vire quẽnoboarine, gajanomasibeami ĩ”, ĩre yiajarãma ĩna —ĩnare yigotiyuju Jesús. 31 To yigajano, gaje queti ĩnare gotirũtuasuju: —U̶ju̶, gãji u̶ju̶ rãca ĩna gãmerã quẽajama, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi: “¿Yu̶a diez mil ñarirãcu̶ yu̶re moabosarimasa rãca, veinte mil masa cu̶ogu̶re quẽarẽtocũrãjari yu̶a?”, ¿yitu̶oĩasu̶obecu̶jarique? 32 “Ĩnare quẽarẽtomasimenaja yu̶a” ĩ yitu̶oĩajama, “¿No bajiro yu̶a yirotire bojati mu̶, ‘Yu̶a rãca gãmerã quẽabeticõato’ yirã?”, ĩ ũ̶mu̶are yisẽniĩa roticõagũ̶mi, gãji u̶ju̶ tu̶ju̶re. 33 To bajiri, vi bu̶agu̶re, to yicõari, gãmerã sĩaroana u̶ju̶re bajiro bajiaja yu̶. Jẽre yu̶ yirotire cõĩajeocaju̶ yu̶. To yicõari, “To bajiro ĩna yijama, yu̶ buerã ñaru̶arãma”, yimasiaja yu̶. To bajiro yigu̶ yu̶ ñajare, ado bajisere tu̶oĩamasiña mu̶a: No bojagu̶, jediro ĩ cu̶osere yu̶ bojarore bajiro yu̶ yirotisere bojabecu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñamasibecu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús. 34 Quẽna ado bajiro gotiyuju Jesús: —Moa ñaja bare sãre. Mu̶a barotire vaibu̶cu̶ rii catisere cũrãma, moa turãja mu̶a, “Boarobe” yirã. 35 Moa ti ocaboase ti ocabeticoajama, “Quẽna tudiocato” yirã, no bajiro yimasimenaja mu̶a. To bajiri, tire reacõarãja mu̶a. Moa ocatu̶jabetire bajiro mu̶a bajijama, quẽnaja. Tire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.

Lucas 15

1 Jesúre ajirã ĩ tu̶ju̶ ejarũgũñujarã. Ĩna ñañujarã rojose yirã, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, to yicõari, gãjerã quẽne. 2 To bajiri fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ñañujarã. Ado bajiro Jesúre gõjañujarã ĩna: —Rojose yirãre maiami. Ĩna rãca barũgũami —ĩre yigõjacodeyujarã ĩna. 3 To bajiro ĩna yijare, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: 4 —Sĩgũ̶ ñagũ̶mi cien ovejare codegu̶. Cojorũ̶mu̶ sĩgũ̶ oveja yayicoacu̶mi. To bajiri ĩnare coderimasu̶, ru̶yarãre, noventa y nueve ñarãre ta veseju̶ ĩnare cũcõari, yayir'ire macagũ̶ vacoacu̶mi ĩ, “Bu̶jacõariju̶ tu̶jaru̶cu̶ja” yigu̶. 5 Yayir'ire bu̶jacõari, bu̶to variquẽnagũ̶ne, ĩre gaja tudicoacu̶mi, ĩ ya viju̶. 6 Ĩ ya vi ejacõari, ĩ babarãre, ĩ tu̶anare quẽne, rẽjarotigu̶mi. “Oveja yayir'ire bu̶jabu̶ yu̶. Mu̶a quẽne yu̶re variquẽna ejarẽmoña”, ĩnare yivariquẽnagũ̶mi. 7 Tire bajiro bajiroja õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶. Oveja yayir'ire bu̶jacõari, ĩ variquẽnariarore bajiro variquẽnarãma ángel mesa, Diore moabosarã, sĩgũ̶ masu̶, rojose ĩ yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are ĩ yijama. Socarãne gãjerãma, “Quẽnarã ñaja yu̶a” yitu̶oĩarãrema variquẽnamenama ángel mesa —ĩnare yigotimasioñuju Jesús. 8 To yicõari, gaje queti gotirẽmoñuju Jesús quẽna: —Rõmio, ju̶aãmocãrãcatiiri, gãjoatiiri cu̶ogo ñagõmo. Cojotii ti yayiro ĩacõari, sĩabusuoriare so ya vire sĩabusuogomo so. To yicõari, quẽnaro tumacagõmo, “Titiire bu̶jacõariju̶ tu̶jaru̶ocoja” yigo. 9 Titiire bu̶jacõari, bu̶to variquẽnagõne, so babarãre, so tu̶anare quẽne rẽjarotigomo. “Gãjoatiire yayiritiire bu̶jabu̶ yu̶. Mu̶a quẽne yu̶re variquẽnaejarẽmoña”, ĩnare yivariquẽnagõmo. 10 Tire bajiro bajiroja õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶. Gãjoatiire bu̶jacõari, so variquẽnariarore bajiro variquẽnarãma ángel mesa, Diore moabosarã, sĩgũ̶ masu̶, rojose ĩ yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are ĩ yijama —ĩnare yigotimasiñuju Jesús. 11 To yicõari, gaje queti gotirẽmoñuju Jesús quẽna: —Sĩgũ̶ masu̶ ju̶arã rĩa cu̶tigu̶ ñagũ̶mi. 12 Ĩ bediju̶a, ĩ jacu̶re ado bajise ĩre yigu̶mi: “Cacu̶, yu̶ ye ñarotire yu̶re ĩsiña mu̶”, ĩre yigu̶mi. To bajiro ĩ yijare, ĩnare u̶jojeocõagũ̶mi ĩ jacu̶, ĩna ye ñarotire. 13 To ĩ yiro beroagarũ̶mu̶rine, ĩ macu̶, ĩ bediju̶a gaje sitaju̶ varu̶ ĩ yere ĩsigũ̶mi ĩ. Ti gãjoa rãcane vacoacu̶mi, gaje sitaju̶ vacu̶. Toju̶ ejacõari, rujajine ĩ gãjoare yibatereajeocõagũ̶mi. 14 To bajiro yireacõari bero, josari tãmu̶ogũ̶mi, toju̶re. To ĩ bajiñarone, ti sitaju̶ bare quẽnaro manoja. To ti bajijare, bu̶to ñiorijasu̶ogu̶mi. 15 To bajiro bajiboacu̶, toagu̶re moare sẽnigũ̶mi ĩ. To bajiri ecariarã yeseare ĩre coderotigu̶mi ĩ. 16 Ĩnare codeñagũ̶ju̶, yesea ĩna basene baru̶aboagu̶mi, mano ñiorijagu̶ ñari, ñimu̶ju̶ane ĩre ĩna bare ecabecu̶ ñari. 17 To bajiñaboacu̶, tu̶oĩagũ̶mi ĩ: “Yu̶ jacu̶ moabosarimasarema jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, ĩna base ru̶yaquẽnacu̶da ti. No yigu̶ yu̶ma adoju̶re ñiorija ñati yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi. 18 To yi, “Bau̶. Cacu̶ ya viju̶ tudiarocu̶ ñagũ̶ja yu̶. Toju̶re tudiejacõari, ado bajise Cacu̶re ĩre yiru̶cu̶ja yu̶: ‘Cacu̶, rojose yicaju̶ yu̶, Diore, mu̶re quẽne. 19 To bajiri macu̶ yu̶re mu̶ yise bojabeaja yu̶. Mu̶re moabosarimasu̶re bajiroju̶a yu̶re yiya mu̶’ yu̶ jacu̶re ĩre yicõa ejaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi. 20 To yi, ĩ jacu̶ ĩ ñaroju̶a tudicoacu̶mi, maane. To bajiro ĩ bajivato, sõju̶ne ĩ jacu̶ bocaĩacõari, ĩre ĩamaigũ̶mi. To bajiri ĩre vabocacõari, jabario, usu, ĩre yigu̶mi, ĩ jacu̶. 21 To bajiro ĩ yirone, “Cacu̶, Diore rojose ĩre yicaju̶. Mu̶re quẽne rojose mu̶re yicaju̶ yu̶. To bajiri macu̶ yu̶re mu̶ yise bojabeaja yu̶”, ĩre yigu̶mi. 22 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre moabosarimasare jicõari, “Sudi quẽnase masure juaáya. To yicõari, ĩre sudi sãña. Ãmo sãriabedore quẽne ĩre sãña. Gu̶bo sudire quẽne ĩre sãña. 23 To yicõari, ta vecu̶ mame jaigu̶re ĩre sĩaña mu̶a. Ĩre bacõari, basavariquẽnato mani. Yu̶ macu̶re, ‘Rijacoarimi’ ĩre yirũgũboabu̶ yu̶. Caticõañumi”, ĩnare yigu̶mi ĩ jacu̶. To yicõari, ĩre basajeorãma ĩna. 25 To bajiro ĩna yiñariju̶re ĩ macu̶ ñasu̶ogu̶ju̶ama, veseju̶ne bocañacõagũ̶mi. To bajiñaboacu̶, tudiacu̶mi yuja. Tudiacu̶, ĩ ajicõñarũtu vajama, to basa ocaruyu ñarãma ĩna. 26 Tire ajicõari, ĩ jacu̶re moabosarimasu̶re ĩre sẽniĩagũ̶mi, “¿Ñiere yirã yiri ĩna?” yigu̶. To bajiro ĩ yirone, “Mu̶ bedi tudiejami. To bajiri ta vecu̶ mame jaigu̶re sĩarotimi mu̶ jacu̶, mu̶ bedi ĩ tudiejajare”, ĩre yigu̶mi ĩ. 28 To bajiri tire ajicõari, bu̶to jũnisinigũ̶mi, ĩ gagu̶, vire sãjaru̶abecu̶. To bajiri ĩ jacu̶ tire, “¡To bajibeticõaña mu̶!” yigu̶, budiacu̶mi. 29 To bajiro ĩ bajirone, ado bajise ĩ jacu̶re ĩre yigu̶mi: “Tocãrãca cũ̶ma mu̶ ye moarere mu̶re moabosarũgũboacaju̶ yu̶. To bajiboarine, divatoju̶ane no sĩgũ̶ vaibu̶cu̶aca cabrito vãme cu̶tigu̶acare, ‘Ĩ babarã rãca basavariquẽna bato ĩna’ yigu̶, yu̶re ĩsibeticaju̶ mu̶. 30 To bajiboarine, mu̶ macu̶ rojorã rõmiri rãca mu̶ ye gãjoare yireagu̶ var'iju̶arema, ta vecu̶ mame jaigu̶re sĩacõari, basavariquẽnaja mu̶”, ĩre yigu̶mi, ĩ jacu̶re. 31 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi ĩ jacu̶: “Ado yu̶ rãcane ñacõarũgũaja mu̶. To bajiri yu̶ cu̶ose jediro mu̶ ye ñaja ti. 32 Yucu̶rema basavariquẽnato mani, mu̶ bedi, ‘Rijacoarimi’ yu̶ yirũgũboagu̶, gãme tudiejami. Ĩre bu̶jacõaja mani yuja”, ĩre yigu̶mi ĩ jacu̶ —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.

Lucas 16

1 Ado bajise ĩ buerimasare gotiyuju Jesús quẽna: —Sĩgũ̶ gajeyeũni jaigu̶ ĩ yere codebosagu̶re ĩre cu̶ogu̶mi. Gãjerãju̶a, “Mu̶ yere yibatereagu̶ yami”, ĩre yigotirãma. 2 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ĩ yere codebosagu̶re ĩre jicõari, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “Gãjerã, mu̶ yibatereasere gotiama. To bajiri mu̶ yisere cõĩari, ucatucõaña mu̶. Yu̶ yere codebosabetiru̶cu̶ja mu̶ yuja”, ĩre yigotigu̶mi ĩ u̶ju̶. 3 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro tu̶oĩarejaigu̶mi ĩre codebosarimasu̶: “¿No bajiro bajigu̶ti yu̶? Yu̶ u̶ju̶ yu̶re bucõaru̶cu̶mi yuja. No gajeye moare bu̶jabecu̶ja yu̶ yuja. Ote oteroti ñarore coatĩmabecu̶ja yu̶. Bojoneose, gãjerãre gãjoa sẽnibecu̶ja yu̶”, yitu̶oĩarejaigu̶mi ĩ. 4 To bajiro yitu̶oĩarejaiboacu̶, “Jẽre yu̶ yirotire masiaja yu̶ yuja, ‘yu̶ u̶ju̶ yu̶re ĩ buro bero, gãjerã ĩna ya viriju̶ yu̶ ejaro yu̶re ĩamaiato ĩna’ yigu̶”, yigu̶mi. 5 To bajiri ĩ u̶ju̶re vaja morãre ĩnare jijeocõagũ̶mi. To bajiro yitu̶oĩar'i ñari, sĩgũ̶ ĩ ejaro, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “¿No cõro yu̶ u̶ju̶re vaja moati mu̶?”, ĩre yisẽniĩagũ̶mi. 6 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, “Cien ñarirajeri u̶yerajeri bare roagu̶ sãvu̶orere tire vaja moaja yu̶”, ĩre yigu̶mi. To bajiro ĩ yirone, “Jau̶. Rujiya. ‘Adi mu̶ vaja more tuyarijũrore mojoroaca cincuenta ñaro vaja moaja’ yiucatu vasoatoya”, ĩre yigu̶mi. 7 To bajiro ĩre yigajanocõari, gãji ĩ ejaro, ĩre sẽniĩagũ̶mi: “¿No cõro vaja moati mu̶ma?”, ĩre yigu̶mi. “Cien jibu̶ri pan quẽnorotire vaja moaja yu̶”, ĩre yigu̶mi. To bajiro ĩ yirone, “Adi mu̶ vaja more ñarijũrore mojoroaca ochenta jibu̶ri vaja moaja yiucatu vasoatoya”, ĩre yigu̶mi. To yicõari, gãjerãre quẽne to bajiro rĩne yigu̶mi. 8 To bajiro ĩ yiro ajicõari, “Quẽnaro yigu̶ me ñaboarine, tu̶oĩamasigũ̶ ñaami”, yitu̶oĩagũ̶mi ĩ u̶ju̶, ĩre —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩ buerimasare. —To bajiro tu̶oĩaama ĩna, jãjarã masa, Diore ajiterã. Gajeyeũnire bu̶to tu̶oĩarã, masare yitocõari, vaja bu̶jamasiama ĩna. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãju̶ama, “Quẽnabu̶saro Dios ĩ bojarore bajiro ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yirã, quẽnaro mu̶a yirotire tu̶oĩabetibu̶sacõaja mu̶a. 9 To bajiri ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Rijanane mu̶a yere, mu̶a gajeyeũnire juavamasibetiru̶arãja. To bajiri mu̶a cu̶osere maioro bajirãre ĩsiña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mu̶a rijato bero, ĩnare quẽnaro yiriarã mu̶a ñajare, Dios ĩ ñaroju̶ quẽnaro mu̶are ĩavariquẽnaru̶arãma ĩna. 10 Gajeyere quẽne mu̶are gotiaja yu̶. Gajeyeũni, gãjoa codebosarimasu̶ mojoroaca ñasere quẽnaro codegu̶ma, jairo ñasere quẽne quẽnaro codemasiami. Gãjima, gajeyeũni, gãjoa codebosarimasu̶ ñagũ̶ mojoroaca ñasere codemasibecu̶ma, jairo ñasere quẽne codemasibecu̶mi. 11 Adi macaru̶cu̶roju̶re Dios mu̶are ĩ ĩsise “Dios ĩ cõase ñaja” yitu̶oĩacõari, mu̶a gãjoare, gajeyeũnire, mu̶a cu̶osere quẽnaro mu̶a cu̶omasijama, Dios, bu̶to variquẽnacõari, ĩ tu̶ayere quẽnamasusere mu̶are u̶joru̶cu̶mi, tu̶oĩamasireayere, moamasireayere, to yicõari mu̶a ñarotiayere quẽne. 12 Adi macaru̶cu̶roayere ĩ cõasere mu̶a cu̶omasibetijama, quẽnamasuse mu̶a cu̶oborotire u̶jobetiru̶cu̶mi Dios. 13 Diore yirũ̶cu̶bu̶orãma, adi macaru̶cu̶roayere tu̶oĩarũ̶cu̶bu̶omenama, “Dioju̶a ñaami ñamasugũ̶” yitu̶oĩarã ñari —ĩnare yigotiyuju Jesús. 14 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ñagõju̶ru̶añujarã fariseo masa, gajeyeũnire, to yicõari, gãjoare quẽne, tire bu̶to bojarã ñari. 15 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Quẽnase mu̶a yijama, “ ‘Quẽnarã ñaama’ manire yiĩato masa” yirã, yitorũgũaja mu̶a. To bajiro mu̶a yiboajaquẽne, mu̶a tu̶oĩasere ĩamasigũ̶ ñaami Dios. To bajiri, “Quẽnamasucõaja” masaju̶ama ĩna yiĩaboasere, Dioju̶ama, “Quẽnabetimasucõaja” yiĩaami —fariseo masare ĩnare yiyuju Jesús. 16 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Rẽmoju̶re Dios yere Moisés ĩ rotimasirere, Diore gotirẽtobosamasiriarã masare ĩna gotimasiorema, Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ gotimasioriaju̶ne tu̶saja. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yiseju̶a ñaja ñamasusema. Tire ajirã ñari, quẽnaro yu̶re ajivariquẽnasu̶yasu̶oadicama jãjarã masa. 17 Adirũ̶mu̶riaye ñamasuse ti ñaboajaquẽne, Moisére Dios ĩ roticũmasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiomasire ñajediro ñacõarũgũru̶aroja. Adi macaru̶cu̶ro jediroto rĩjoro, cojo vãme godocu̶tibetiru̶aroja. Ñajediro Dios ĩ gotiriarore bajirone bajiru̶aroja —ĩnare yigotimasioñuju Jesús. 18 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ manajore rocacõari, gajeore ĩ manajo cu̶tijama, ĩ manajo masu me ñaamo. Sore ajerio cu̶tigu̶ yami, Dios ĩ ĩajama. To yicõari, manaju̶ rocario rãca ĩ manajo cu̶tijaquẽne, ĩ manajo masu me ñaamo. Sore ajerio cu̶tigu̶ yami, Dios ĩ ĩajama —ĩnare yigotimasiñuju Jesús. 19 To bajiro yigajanocõari, quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ ñagũ̶mi jairo gajeyeũni cu̶ogu̶. Quẽnase sudi, vaja jacase rĩne sãñarũgũgũ̶mi. Tocãrãcarũ̶mu̶rine bare quẽnase rĩne ba, boserũ̶mu̶ quẽno, variquẽnarũgũgũ̶mi. 20 Ĩ ya vi soje tu̶aca ñie cu̶obecu̶, maioro masu bajigu̶ rujigu̶mi, Lázaro vãme cu̶tigu̶. Ĩ ruju̶ri cãmi boagu̶ ñagũ̶mi ĩ. 21 Ĩ bareasere baru̶a rujigu̶mi. To ĩ bajirujirone, ĩ cãmire ĩre verogõjanabiorãma yaia. 22 Cojorũ̶mu̶ rijacoacu̶mi Lázaro. Ĩ rijato bero, õ vecaju̶ ĩ ñicu̶ Abraham tu̶ju̶ ĩ u̶su̶re ãmicõanama ángel mesa. Bero, gajeyeũni jaigu̶ quẽne bajirocacoacu̶mi. Bajirocacõari, yuje ecogu̶mi. To bajicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ cõaecogu̶mi. Toju̶ ñacõari, ĩamu̶ogũ̶ne, Abraham, Lázaro rãca ĩna ñaro ĩabu̶jagu̶mi, õ vecaju̶ ñarãre. 24 Ĩnare ĩabu̶jacõari, Abrahamre ado bajise avasãĩamu̶ogũ̶mi: “Ñicu̶, yu̶re ĩamaiña. Adi jeamere bu̶to rojose tãmu̶oaja yu̶. Lázarore, yu̶ tu̶ju̶ ĩre cõaña. Mojoroaca oco juaádiato”, ĩre yiavasãgũ̶mi. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi Abraham: “Tu̶oĩaña jãnami. Mu̶ ya macaju̶ ñagũ̶ quẽnasere cu̶ocaju̶ mu̶. Variquẽnacaju̶ mu̶. Lázaroju̶ama toju̶ ñagũ̶ bu̶to rojose tãmu̶ocami. Yucu̶rema, quẽnaro variquẽnaro ñagũ̶ bajiami yuja. Mu̶ju̶ama bu̶to rojose tãmu̶ogũ̶ bajiaja mu̶ yuja. 26 Gajeyerema jairigoje ñamatacõaja. To bajiri mu̶ tu̶ju̶re ejamasibeaja yu̶a. Mu̶aju̶a quẽne yu̶a tu̶ju̶re ejamasibeaja mu̶a”, ĩre yicu̶digu̶mi Abraham. 27 To bajiro ĩ yijare, gajeyeũni jaigu̶ ñaboar'i ado bajiro ĩre yigu̶mi: “ ‘Lázarore yu̶ jacu̶ ya viju̶ ĩre cõaña’ yigu̶ yaja. 28 Yu̶ bederã cojomocãrãcu̶ ñarãre, Lázarore ĩre gotiroticõaña. ‘Ĩna quẽne, adoju̶ rojose yu̶ tãmu̶orore bajiro bajiroma’ yigu̶ yaja”, Abrahamre yigotiboagu̶mi. 29 To ĩ yirone, “Moisés, to yicõari, Diore gotirẽtobosamasiriarã quẽne ĩna ucarere jẽre tire cu̶orãma ĩna, mu̶ yarã. Tire bueato ĩna”, ĩre yicu̶digu̶mi Abraham. 30 To ĩ yirone, “Bajibeaja. Buemenama. ‘Rijar'ine tudicaticõari, gotiami manire’ yirã, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, tu̶oĩavasoaru̶arãma ĩna”, ĩre yiboagu̶mi, jeameju̶ rojose tãmu̶oñagũ̶. 31 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi Abraham quẽna: “Moisés, to yicõari, Diore gotirẽtobosamasiriarã, ĩna ucamasirere mu̶ bederã ĩna ajitirũ̶nu̶betijama, rijar'i, ĩnare ĩ gotiboajaquẽne, ĩre ajimenama”, yigu̶mi Abraham —ĩnare yigotiyuju Jesús, fariseo masare.

Lucas 17

1 Ĩ buerimasare ado bajiro gotimasioñuju Jesús: —Rojose yirã jãjarã ñarãma. To bajiri gãjerãre rojose ũmato yiru̶arãma. To ĩna yise su̶ori bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma. 2 Rojose ĩnare ĩna ũmato yiroto rĩjoro, tocãrãcu̶rene ĩna ãmu̶ariju̶re gũ̶ta jairica siatucõari, riaga ũ̶cu̶aroju̶ ĩnare rearoderuucõajama, rojose tãmu̶obetibu̶saborãma. 3 To bajiri, “Rojose mani ũmato yijama, rojose tãmu̶oborãja” yirã, quẽnaro tu̶oĩamasirine ñarũgũña mu̶a. Sĩgũ̶ rojose mu̶are ĩ yijama, “Rojose yu̶re yibu̶ mu̶”, ĩre yiya. To bajiro mu̶ yisere ajicõari, “Riojo yaja mu̶” ĩ yisu̶tiritijama, rojose mu̶are ĩ yisere ĩre masirioya mu̶a. 4 Tocãrãcajine rojose mu̶are ĩna yijama, ĩnare masirioya, rojose mu̶are ĩna yiro cõrone, “Ju̶aji rojose mu̶are yibetiru̶cu̶ja” yirãre —ĩnare yiyuju Jesús. 5 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —“Tocãrãcajine masiriotĩmamenaja” yitu̶oĩarã ñari, yu̶a masiriotĩmarotire Dios ĩ ejarẽmosere bojaja —yiyujarã ĩna. 6 To bajiro ĩre ĩna yirone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Mojoroaca yimasirã ñaboarine, “Dios ĩ ejarẽmose rãca yimasicõarãja” yirã, icu̶ morera vãme cu̶tiu̶re, “Mu̶a masune vu̶evati, rũ̶gõaya” mu̶a yirotijama, to bajirone bajiru̶aroja ti —ĩnare yigotiyuju Jesús. 7 To yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotirũtuasuju ĩ quẽna: —To bajiri, ĩaĩañamani mu̶a yijama, ado bajiroju̶a tu̶oĩama mu̶a: Moabosarimasu̶ cu̶orã ĩre mu̶a rotisere tu̶oĩaña: Ovejare mu̶are codebosagu̶ar'ire, ĩ tudiejaro, “Mu̶ju̶a basu̶oya”, ĩre yimenaja mu̶a. 8 Ado bajiroju̶a ĩre yirãja mu̶a: “Yu̶a barotire roabosaya. Roagajanocõari, yu̶are ecaba. Yu̶a bagajanoro bero, mu̶ju̶a baru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yirãja mu̶a. 9 Mu̶a moarotisere ĩ moaro ĩacõari, “Quẽnaja ti”, ĩre yimenaja mu̶a, “Yu̶are moabosarimasu̶ ñaami” ĩre yitu̶oĩarã ñari. 10 To bajiro ĩre mu̶a yitu̶oĩarore bajirone tu̶oĩagũ̶mi ĩ quẽne. To bajiri, “ ‘Quẽnaro yaja mu̶a’ manire yato Dios” yitu̶oĩacõari, “Ñamasurã ñaja” yirãre bajiro yisocabesa. “No bojagu̶re moabosarimasu̶, ĩ moarotiecorore bajiro bajigu̶ ñaja”, yitu̶oĩarũgũña —ĩnare yigotiyuju Jesús. 11 To bajiri Galilea sita, Samaria sita rãca vatojere varũtuasuju ĩ, Jesús, Jerusalén macaju̶ vacu̶. 12 Varũtu vacu̶ne, gaje maca ejayuju. Ti macaju̶re ĩ ejaro, ju̶aãmocãrãcu̶ ruju̶ri gase boarã ĩre bocayujarã ĩna. Ĩ tu̶aca ejamenane, sõju̶ ñarine ado bajiro ĩre yiavasãñujarã ĩna: 13 —Jesús yu̶a u̶ju̶, yu̶are ĩamaiña mu̶ —ĩre yiyujarã. 14 To bajiro ĩna yiavasãrone, ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Paiare mu̶a ruju̶rire ĩoaya. To mu̶a yijama, caticoaru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju ĩ. To bajiro ĩ yijare, vacoasujarã ĩna. Maa ĩna vato rĩne ĩna cãmi boaboare yaticoasuju ti yuja. 15 To bajiro sĩgũ̶ ruju̶ gase boagu̶ ñar'i, ti yatiro ĩacõari, ju̶darũ̶gũ̶, Jesús tu̶ju̶ tudicoasuju quẽna. Tudiacu̶ne, variquẽnagũ̶ ñari, “Quẽnaro yu̶re yami Dios”, yiavasã varũtuasuju ĩ. 16 Jesús tu̶ju̶re tudiejacõari, muqueayuju ĩ. To bajicõari, ado bajiro Jesúre gotiyuju: —Yu̶ gase boaboase mu̶ su̶orine ti yatijare, bu̶to quẽnaja —Jesúre ĩre yigotiyuju. Ĩ ñañuju samaritano masu̶. 17 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Ju̶aãmocãrãcu̶re gase boariarãre yu̶ catioboajaquẽne, ãni samaritano masu̶, ĩ sĩgũ̶ne tudiadiami, “Quẽnaro yu̶re yami Dios” yigu̶ vagu̶ —ĩ rãcanare ĩnare yigotiyuju Jesús. 19 To bajiro yigajanocõari, ĩ catior'ire ado bajiro ĩre yiyuju: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. Vasa. “Yu̶re ĩamaicõari, catioru̶cu̶mi Jesús” mu̶ yitu̶oĩajare, mu̶re catiobu̶ yu̶ —ĩre yigotiyuju Jesús. 20 Cojorũ̶mu̶ ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã fariseo masa: —¿No cõro ejacõari, rotisu̶ogu̶ti Dios ĩ cõarocu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Mu̶a yutu̶oĩarore bajiro bajibeaja ti. Ruyurone, “Adine ñaja. Ise ñaja” yimasiñamanire bajiro bajise ñaja, Dios ĩ roticõagũ̶ ĩ ejasema. Jẽre mu̶a vatoane ñaboaja ti —ĩnare yiyuju Jesús. 22 To bajiro yicu̶digajanocõari, ĩ buerãre ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Yoaro yu̶ rãca ñaru̶aboarãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajiboajaquẽne, mu̶a rãca ñacõa ñabetiru̶cu̶ja yu̶. 23 To bajiri yu̶ tudivadiroto rĩjorore, “Ĩne ñaami. Tudiejami. Tone ñami”, mu̶are yisocaru̶arãma. To bajiro ĩna yijama, ĩnare ajibetiru̶arãja mu̶a. 24 Ũ̶mu̶agasero jediroju̶ bu̶jo ĩ yabesere masa ĩna ĩarore bajiro yu̶ vadore yu̶re ĩare ñaru̶aroja. 25 To bajiro yu̶ bajiroti rĩjorore, adirodoana jairo rojose yu̶re ĩna yisere rojose tãmu̶oroti ñaja ti. “Dios ĩ cõagũ̶ me ñaami” yica yirã, yu̶re sĩarotiru̶arãma masa. 26 Yu̶re ĩna sĩaro bero, tudicaticõari, quẽna vadiru̶cu̶ja yu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re. Noé ñamasir'i ĩ ñariarodo masa ĩna bajiñamasiriarore bajiro bajiñaru̶arãma, Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne. 27 Adi macaru̶cu̶ro ti rujaroto rĩjoro bare ba, idi, manajo cu̶ti, yicõa ñamasiñujarã ĩna. Diore tu̶oĩari mene, “¿To bajiroado yatique?” yimenane, jairica cũmua quẽnogajanocõari, Noé ĩ vasãjaro ũnone to bajiro yicõa ñamasiñujarã ĩna. “To bajiroado yiroja” ĩna yimasibetone, ĩnare ruureacõañuju Dios. To bajirone bajiru̶arãma masa, yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne. 28 To bajirone bajiñamasiñujarã masa, Lot ñamasir'i ĩ ñariarodoana quẽne. Sodoma macana bare barã, idirã, gajeyeũni gãmerã ĩsirã, gãjerã vaja yicõari cu̶orã, gãjerãma, oterã, viri bu̶arã, yicõa ñamasiñujarã ĩna, Diore tu̶oĩamenane. 29 Sodomaju̶re ñaboar'i Lot ĩ rudiro bero, õ vecaye jea ũ̶ju̶se azufre vãme cu̶tise rãca Dios ĩ soereamasiriarore bajiro bajirone bajiru̶aroja ti. 30 To bajirone bajiñaru̶arãma masa, Dios ĩ roticõacacu̶ yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne. 31 To bajiri, quẽnaro ñaña mu̶a, rojosere yimenane. Yu̶ gotisere quẽnaro tu̶oĩamu̶jarũ̶gũ̶ña, “No bojarijau̶ne vagu̶mi” yitu̶oĩarã ñari. No yimasiña maniru̶aroja. Sĩgũ̶ ĩ ya vi joeju̶ jesagu̶ma, rujiacõari, ĩ ya vi jubeaju̶ gajeyeũni ñasere juaátĩmabetiru̶cu̶mi. Gãji, veseju̶ moañagũ̶, ĩ ye sudire juagu̶ tudiatĩmabetiru̶cu̶mi, rujarĩmarone yu̶ ejaroti ti ñajare. 32 Lot manajo so bajimasirere tu̶oĩaña mu̶a. Gajeyeũnire ũmaveovaco ñari, tire maigõ, ĩatu̶oca yigone, moatutune godovedirocacoasuju so. 33 No bojarã, no ĩna bojarone ñare cu̶tirãma adi macaru̶cu̶ro ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tu̶ju̶ quẽnaro ñarona ñarãma. 34 Gajeyerema adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ tudivadoju̶, ñami ti ñajama ju̶arã ũ̶mu̶a cãniñarãre ejacõari, sĩgũ̶ ãmiecoru̶cu̶mi. Gãjima, ãmiecobetiru̶cu̶mi. 35 Ũ̶mu̶a ti ñajama, rõmia ju̶arã trigore vãiaabo ñaru̶arãma. To bajiri, sĩgõ ãmiecoru̶ocomo. Gajeoma, ãmiecobetiru̶ocomo. 36 Ju̶arã ũ̶mu̶a veseju̶ moañaru̶arãma. To ĩna yiñarone, sĩgũ̶ ãmiecoru̶cu̶mi. Gãjima, ãmiecobetiru̶cu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús. 37 To bajiro ĩnare ĩ yigotirone, —¿Noju̶re to bajise bajiroti ti? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩ buerimasa. To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Rijar'i, ĩ boacũñarorema, yuca ejarãma ĩna —ĩnare yicu̶diyuju Jesús.

Lucas 18

1 “Diore ĩre sẽnitu̶jabeticõato ĩna” yigu̶ ĩnare gotimasioñuju ĩ: 2 —Cojo macare sĩgũ̶ masu̶ ñagũ̶mi masa ĩna yisere ĩacõĩarimasu̶. Diore, to yicõari, masare quẽne rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñagũ̶mi. 3 Ĩ ya macaju̶re sĩgõ ñagõmo manaju̶ rijaveorio. Biyaroaca ado bajiro ĩre sẽnigõ ejaboagomo: “Yu̶re ejarẽmoña mu̶. Rojose yu̶re yami”, ĩre yiboagomo. 4 To bajiro so yiboajaquẽne, sore yibosadabecu̶mi. To bajiboarine, bu̶to ĩre so sẽnicõa ñajare, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi yuja: “Diore, to yicõari, masare quẽne rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñaja yu̶. 5 To bajiro bajigu̶ ñaboarine, bu̶to so sẽnigõjanabiocõa ñajare, sore ejarẽmoru̶cu̶ja yu̶. Sore yu̶ ejarẽmobetijama, yu̶re gõjanabiocõa ñabogomo”, yitu̶oĩagũ̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús. 6 Ti quetire gotigajanocõari, “Ado bajiro yiru̶aro yaja”, ĩnare yiyuju: —Masa ĩna yisere ĩacõĩarimasu̶ ĩ yirere ajiĩasaque mu̶a: 7 ¿Dios, ĩ ejarẽmosere bojarã ĩre sẽnitu̶jamenare, ĩ yarãre, yoaro ĩnare ejarẽmobecu̶tique ĩ? To bajiro yibecu̶mi Dioju̶ama. Mu̶a sẽniro cõrone tocãrãcajine mu̶are cu̶dimasiami. To bajiri, ¿“Yu̶are ejarẽmogũ̶mi Dios” yitu̶oĩacõari, ĩre sẽnitu̶jamenare, tudivagu̶, bu̶jaru̶cu̶ada yu̶? —yiyuju Jesús. 9 Quẽna gaje queti ĩnare gotimasioñuju. Ĩre ajirã sĩgũ̶ri ado bajise yitu̶oĩañujarã ĩna: “Quẽnaro yirã ñaja yu̶ama”, yitu̶oĩañujarã ĩna. To bajiro yicõari, “Rojorã ñaama ĩnama”, gãjerãre yiĩarã ñañujarã ĩna. To bajiro yirã ĩna ñajare, ado bajise queti ĩnare gotiyuju Jesús: 10 —Ũ̶mu̶a ju̶arã ñarãma ĩna, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩre sẽnirã vana. Sĩgũ̶ fariseo masu̶ ñagũ̶mi. Gãji, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶ ñagũ̶mi ĩ. 11 Fariseo masu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re sãjaejarũ̶gũ̶cõari, ado bajiro Diore ĩre yigu̶mi, ĩ tu̶oĩase rãca: “Dios, mu̶re variquẽnaja yu̶, gãjerãre bajiro bajibetir'i. Gãjerãma, juarudirã ña, yitorã ña, gãjerã manajoare ajeriarã cu̶tirã ñarãma ĩna. Ado ejagu̶, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶, ĩre bajiro bajigu̶ me ñaja yu̶. To bajiri mu̶re variquẽnaja yu̶. 12 Tocãrãca semana ju̶aji bare babeaja yu̶, mu̶ rotimasirere cu̶digu̶ ñari. Yu̶ moase vaja ju̶aãmocõro ñaritiiri vaja tagu̶, cojotii mu̶ ya vire cũbosarũgũaja yu̶”, Diore ĩre yigu̶mi. 13 Gãjiju̶a gãjoa sẽnibosarimasu̶ õju̶ne tujacõari, õ vecaju̶re ĩamu̶obecu̶mi, ĩ rojosere bojone, su̶tiritimasucõagũ̶ ñari, ĩ cotitẽrore jagu̶ne, ado bajise Diore sẽnigũ̶mi: “Dios, yu̶re ĩamaiña mu̶. Rojose yu̶ yisere yu̶re masirioya mu̶”, Diore yisẽnigũ̶mi. 14 Yu̶re quẽnaro ajiya mu̶a: Rojose ĩ yisere su̶tiriticõari, Diore sẽnigũ̶ma, rojose ĩ yisere masirio ecocõari, ĩ ya viju̶ tudiacu̶mi. Gãjiju̶ama, fariseo masu̶, ĩ ya viju̶ tudiajama, “Rojogu̶ ñaami”, Dios ĩ yiĩagũ̶ ñagũ̶mi. To bajiro ti bajijare, ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: “Quẽnaro yirã mani ñajare, ‘Quẽnarã ñaja mu̶a’ manire yiĩagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarãre, “Quẽnarã me ñaama. Rojorã ñaama”, yiĩagũ̶mi Dios. No bojagu̶re, “Quẽnagũ̶ me ñaja yu̶” Diore yisu̶tiritigu̶ju̶are, “Quẽnagũ̶ ñaami”, ĩre yiĩaru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotiyuju Jesús. 15 Jesús tu̶ju̶ rĩamasacare juaejayujarã masa, “Ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosato ĩ” yirã. Ĩna juaejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩ buerimasa: —¡Juadibesa! Gõjanabioro yaja mu̶a —ĩnare yiyujarã. 16 To bajiro ĩnare ĩna yiboajaquẽne, rĩamasare jirẽocõari, ado bajiro ĩ buerimasaju̶are yiyuju Jesús: —Rĩamasare, “Juadibesa” ĩnare yibesa. “Quẽnaro yu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩarã ñaama rĩamasa. Ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã ñaama U̶ju̶ Dios yarã. 17 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Rĩamasa ĩna yiecorore bajiro yiecorã ñarãma U̶ju̶ Dios yarã —ĩ buerimasare yiyuju Jesús. 18 Sĩgũ̶ u̶ju̶, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañuju: —Gotimasiorimasu̶, quẽnagũ̶ ñaja mu̶. Yu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶re ĩ ĩsisere yu̶ bojajama, ¿no bajiro yiroti ñati yu̶re? —Jesúre ĩre yiyuju. 19 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju: —¿No yigu̶, “Quẽnagũ̶ ñaja mu̶”, yu̶re yati mu̶? Dios sĩgũ̶ne ñaami quẽnagũ̶ma. 20 Mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama, Dios ĩ rotimasirere cu̶diroti ñaja. Tire masiaja mu̶. Dios ĩ rotimasire yu̶ yijama, ado bajise yimasirere yaja yu̶: “Gãji manajo rãca ajerio cu̶tibesa. Sĩabesa. Juarudibesa. Socu̶ne, ‘Rojose yimi’ yigotirobesa. Mu̶ jacu̶re, mu̶ jacore quẽne quẽnaro ĩnare rũ̶cu̶bu̶oya”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire —ĩre yiyuju. 21 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicu̶diyuju: —Daquegu̶ju̶ne tire cu̶disu̶oadicaju̶ yu̶ —ĩre yicu̶diyuju. 22 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Cojo vãme ru̶yaja mu̶ yiroti, mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama: Jediro mu̶ cu̶osere gãjerãre ĩsijeocõaña. To yicõari, ti vaja bu̶jacõari, maioro bajirãre ĩsima. To bajiro mu̶ yijama, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ quẽnase bu̶jaru̶cu̶ja mu̶. To bajiro yigajanocõari, yu̶re ajisu̶yaya —ĩre yiyuju Jesús. 23 To ĩ yigu̶ bu̶to su̶tiriti vacoasuju ĩ, gajeyeũni jaigu̶ ñari, tire maigũ̶. 24 Ĩ su̶tiritisere ĩacõari, ado bajiro ĩ buerimasaju̶are gotiyuju Jesús: —Gajeyeũni jairãrema, yu̶re ĩna su̶yaru̶a tu̶oĩaboajama, bu̶to josaru̶aroja ĩnare. To bajicõari, yirẽto ecobosabetiru̶arãma. 25 Vaibu̶cu̶ camello vãme cu̶tigu̶, gãjojota gojeacare sãjarẽtobudimasibecu̶mi. To bajirone bajiaja gajeyeũni jairãre quẽne, yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶ su̶yaru̶aboajama. To bajiro ĩna bajijare, yirẽto ecobosabetiru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús. 26 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna. To bajiri ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã: —Riojo mu̶ gotijama, ¿no bajiro bajirãju̶a Dios tu̶ju̶re ejaru̶arãda? —ĩre yiyujarã. 27 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Ĩna masune ejamasimenama masa, Dios tu̶ju̶re. Dioju̶ama, ñajediro yimasijeocõami. Ñieju̶a josase maja ĩrema. Ĩ su̶orine ĩ tu̶ju̶ ejamasire ñaja —ĩnare yiyuju Jesús. 28 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, jediro yu̶a gajeyeũnire cũcõari, mu̶re su̶yacaju̶ yu̶a —ĩre yiyuju. 29 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ ye gotiroana, ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna manajoa, ĩna jacu̶a, ĩna rĩa, to yicõari ĩna ya veserire quẽne ĩna vaveojama, ĩna cu̶oboare rẽtobu̶saro quẽnase bu̶jaru̶arãma ĩna, adi macaru̶cu̶rore. To yicõari, ĩna rijato beroju̶ma “Tudirijabeticõato” yigu̶, ĩ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶mi Dios —ĩnare yicu̶diyuju Jesús. 31 Jerusalénju̶ ĩnare ũmato varũtu vacu̶ne, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ĩnare gotiru̶, ricati ĩnare jicãmotoyuju Jesús. To bajiro yicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju: —Quẽnaro ajiya mu̶a. Jerusalénju̶ vana bajiaja mani. Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ bajirotire jairo ucayuma tirũ̶mu̶ana Diore gotirẽtobosamasiriarã. Ñajediro ĩna ucarere bajirone bajijeocõaru̶aroja yu̶re. 32 Romano masare yu̶re ĩsiru̶arãma. To ĩna yijare, yu̶re ajatud'irã, gooco yu̶re eoreatucõari, bajeru̶arãma ĩna. To yicõari, yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajurocacõaru̶arãma. Yu̶re jajurocacõari, yujeboaru̶arãma. To ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ĩna sĩarirũ̶mu̶ bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶ quẽna —ĩnare yiboayuju Jesús. 34 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajimasibesujarã ĩna, ĩna ajimasirotire Dios ĩ cõabetijare. 35 Jericó vãme cu̶ti macaju̶ ĩ cõñatone, caje ĩabecu̶ rujiyuju, maa tu̶. Maioro bajigu̶ ĩ barotire, to yicõari, gajeyeũniaca ĩ cu̶orotire tu̶oĩagũ̶, gãjoa sẽnigũ̶ bajiyuju. 36 Masa jãjarã ĩna rẽtosere ajicõari, —¿No bajiro bajiati ti? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ. 37 To bajiro ĩnare ĩ yisẽniĩarone, —Jesús Nazaret macagu̶, rẽtoacu̶ yami —ĩre yiyujarã ĩna. 38 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre jiavasãñuju ĩ: —Jesús, yu̶a u̶ju̶, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶re ĩamaiña mu̶ —yiavasãñuju ĩ. 39 To bajiro ĩ yiavasãrone, —¡Avasãbesa! —ĩre yiyujarã ĩna, Jesúre ĩre rĩjoro cu̶ti vana. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, bu̶tobu̶sa avasãñuju quẽna: —U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶re ĩamaiña —Jesúre ĩre yiavasãñuju. 40 To ĩ yisere ajicõari, tujarũ̶gũ̶ñuju Jesús. To bajicõari, —Ĩre jiya mu̶a —masare ĩnare yiyuju. To bajiro ĩ yijare, Jesús tu̶ju̶ ĩre jiejoyujarã ĩna. To ĩna jiejoro ĩacõari, —¿No bajiro mu̶re yu̶ yisere bojati mu̶? —ĩre yiyuju Jesús, caje ĩabecu̶re. To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju: —Yu̶ u̶ju̶, tudiĩaru̶aja yu̶ —ĩre yiyuju. 42 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —“Yu̶re ĩamaicõari, ĩarotiru̶cu̶mi” yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩacoaju̶ mu̶. Ñie rojose maja mu̶re yuja —ĩre yiyuju Jesús. 43 To bajiro ĩ yirirĩmarone, caje ĩabecu̶ ñaboar'i, ĩacoasuju ĩ yuja. Ĩacõari, ĩ quẽne Jesúre su̶yacoasuju. “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽna vasuju ĩ. Masa quẽne tire ĩarã, “Quẽnaro ĩre yami Dios”, yiyujarã ĩna quẽne.

Lucas 19

1 To bajiri, Jericó vãme cu̶ti macare rẽtoacu̶ bajiboayuju Jesús. 2 To ĩ bajivatore, sĩgũ̶ ti macagu̶ ñañuju, Zaqueo vãme cu̶tigu̶. Ĩ ñañuju gãjoa sẽnibosarimasa u̶ju̶. Gajeyeũni jaigu̶ ñañuju. 3 To bajiri, Jesús ĩ rẽtoato bu̶to ĩaru̶aboayuju. Ĩre ĩarã jãjarã ĩna ñajare, ĩre ĩabu̶jabesuju ĩ, yegu̶aca ñari. 4 To bajiri, Jesús ĩ varoti maa tu̶ju̶ ĩ rĩjoro ũma va, yucú̶ju̶ mu̶jasuju, Jesúre ĩre ĩaru̶. 5 Ĩ jesaro ẽñeroca ejayuju Jesús. To bajicõari, ĩre ĩamu̶oñuju, Zaqueore. Ĩre ĩamu̶ogũ̶ne, —Zaqueo, guaro rujiaya mu̶. Yucu̶ mu̶ ya viju̶ tujaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 6 To bajiro ĩre ĩ yirone, guaro rujiacõari, variquẽnagũ̶ne, Jesúre ĩre ũmato vasuju Zaqueo, ĩ ya viju̶. 7 To bajiri Zaqueo ya viju̶ Jesús ĩ ñasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã yiyujarã masa: —Rojogu̶ tu̶re ñagũ̶ bajiami —yiyujarã ĩna. 8 Ĩ ya viju̶ ñacõari, ado bajiro Jesúre gotiyuju Zaqueo: —Yu̶ cu̶ose, gajeyeũnire, maioro bajirãre gu̶dareco ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶. Gãjerãre ĩnare yitocõari, ĩna ye ñaboasere ẽmacaju̶ yu̶. To bajiri ĩnare yu̶ ẽmacati rẽtoro ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶. Babarirãcaji ĩnare yu̶ ẽmacati rẽtobu̶saro ĩnare ĩsiru̶cu̶ja —Jesúre ĩre yiyuju ĩ. 9 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Quẽnaro yaja mu̶. Abraham Diore ĩ ajitirũ̶nu̶masiriarore bajiro Diore ajitirũ̶nu̶aja mu̶. To bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, mu̶re, to yicõari, mu̶ ya vianare quẽne, rojose mu̶a yisere mu̶are masiriocõaja yu̶. To yicõari, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. Yayirãre bajiro bajirãre, rojose tãmu̶oboronare, ĩnare yirẽtobosagu̶ vadicaju̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶ —ĩre yigotiyuju Jesús. 11 To bajiro ĩre ĩ yigotisere ajicõari, ado bajiro tu̶oĩaboayujarã masa: “Jerusalénju̶ ĩ ejaroti mojoroaca ti ru̶yajare, yucu̶acane Israel vãme cu̶ti sitare manire rotisu̶oru̶cu̶mi Jesús, Dios ĩ roticõar'i, romano masare bucõari”, yitu̶oĩaboayujarã ĩna. To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, gotimasiore quetire ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: 12 —Sĩgũ̶ ñagũ̶mi gaje sitaju̶ varocu̶, u̶ju̶ ñamasugũ̶ ĩ ñaroju̶, u̶ju̶ ĩ ñarotire sẽnigũ̶, “Yu̶ ya macanare rotigu̶sa” yigu̶. Ĩ varoto rĩjoro, ĩre moabosarimasare ju̶aãmocãrãcu̶re jirẽogũ̶mi. Ĩnare jirẽocõari, ĩ ye gãjoare ĩnare bategu̶mi. “Yu̶ manitoyeju̶ adi gãjoa rãca vaja yicõari, mu̶a vaja yisere gãjerãre ĩsirã, jaibu̶saro vaja sẽnima, ‘Jaibu̶saro gãjoa bu̶jarãsa’ yirã”. To yigajano, vacoacu̶mi. 14 To bajiro ĩ bajiboajaquẽne, ĩ ya macana u̶ju̶ ĩ ñasere bojamenama ĩna. “Yu̶a u̶ju̶ ĩ ñasere bojabeaja” yirã, ĩna rãcanare gotiroticõarãma, u̶ju̶ ñamasugũ̶re. 15 To bajiro ĩnare ĩna yicõaboajaquẽne, ĩna u̶ju̶ ĩre cũgũ̶mi u̶ju̶ ñamasugũ̶. To bajiro ĩ yir'i ñari, ĩ ya macanare ĩnare rotigu̶ tudiejagu̶mi. Tudiejacõari, ĩ gãjoa ĩsiriarãre ĩnare jicõagũ̶mi, “Tire quẽnaro yimasiboayujari ĩna” yigu̶. 16 Ĩ moarimasu̶ ejasu̶ogu̶, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “Gãjoa yu̶re mu̶ ĩsicati rãca mu̶re bu̶jarẽmobosabu̶ yu̶, ju̶aãmocãrãcaji yu̶re mu̶ ĩsicati rẽtobu̶saro”, ĩre yigu̶mi, ĩ u̶ju̶re. 17 To bajiro ĩ yijare, “Yu̶re quẽnaro moabosayuja mu̶. Yu̶ yicatore bajiro yu̶re cu̶diyuja mu̶. Mojoroaca mu̶re yu̶ ĩsicati rãca yu̶ yicatore bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, ñamasuse moare mu̶re moarotiaja yu̶. Ju̶aãmocãrãca macarianare rotiru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶. 18 Ĩ bero gãji ejagu̶mi: “Gãjoa yu̶re mu̶ ĩsicati rãca mu̶re bu̶jarẽmobosabu̶ yu̶, cojomocãrãcaji yu̶re mu̶ ĩsicati rẽtobu̶saro”, ĩre yigu̶mi, ĩ u̶ju̶re. 19 To bajiro ĩ yijare, “Cojomocãrãca macarianare rotiru̶cu̶ja mu̶ma”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶. 20 Ĩ bero, ĩ u̶ju̶re ĩogũ̶ ejagu̶mi gãji: “Adine ñaja mu̶ gãjoa, yu̶re mu̶ ĩsicati. Sudigaserone gũmacõari, cũcaju̶ yu̶, ‘Bu̶to roticõari ĩ bojarore bajiro yirere bojagu̶ ñacami’ mu̶re yigüigu̶ ñari”, ĩre yigu̶mi. 22 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi ĩ u̶ju̶: “To bajiro yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñaboarine, yu̶re quẽnaro moabosabetir'i mu̶ ñajare, rojose mu̶re yiru̶cu̶ja yu̶. 23 Gãjoa mu̶re yu̶ ĩsicati rãca vaja yicõari, mu̶ vaja yisere gãjerãre ĩsicõari, jaibu̶saro vaja sẽnibetiboarine, gãjoa cũriaviju̶a mu̶ cũjama, jaibu̶saro yu̶re bu̶jarẽmobosaboriaja mu̶”, ĩre yitud'igu̶mi ĩ u̶ju̶. 24 To bajiro yigotigajano, ĩ tu̶ rũ̶gõrãre ĩacõari, ado bajiro ĩnare rotigu̶mi: “Ãnire gãjoa yu̶ ĩsiboacatire ẽmaña. Tire ẽmacõari, ju̶aãmocãrãcaji ĩre yu̶ ĩsicati rẽtobu̶saro bu̶jarẽmocõari cu̶ogu̶ju̶are ĩre ĩsiña”, ĩnare yigu̶mi ĩna u̶ju̶. To bajiro ĩ yirotiboajaquẽne, “Jẽre jairo cu̶oami ĩma”, ĩre yicõarãma, ĩna u̶ju̶re. 26 To bajiro ĩre ĩna yisere ajicõari, ado bajiro gotigu̶mi ĩna u̶ju̶: “No bojagu̶ ĩre yu̶ ĩsise rãca yu̶ bojarore bajiro yigu̶, quẽnase bu̶jaru̶cu̶mi. No bojagu̶ ĩre yu̶ ĩsise rãca yu̶ bojarore bajiro yibecu̶rema, ĩre yu̶ ĩsiboacatire ĩre ẽmaru̶cu̶ja yu̶, ‘Yu̶ bojarore bajiro yimasibeami’ yigu̶. 27 U̶ju̶ yu̶ ñasere bojamenarema, yu̶ rĩjoroju̶a jiejocõari, ĩnare sĩareacõaña mu̶a”, yigu̶mi ĩna u̶ju̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús. 28 To bajiro yigotigajanocõari, varũtu vasuju Jesús, Jerusalén ñaejari maaju̶re. 29 Varũtuacõari, ejayuju, Betfagé, Betania vãme cu̶ti macari tu̶ju̶re. Ti macari tu̶ju̶re, Olivo vãme cu̶ti buro ñañuju ti. Ti buroju̶ ejagu̶agu̶ne, ju̶arã ĩ buerãre ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Mani varoto riojo ñarimacare vasa maji. Toju̶ ejacõari, burro macu̶ ĩna siaturũ̶gõr'ire bu̶jaru̶arãja mu̶a, jesaĩañamagũ̶re. Ĩre õjacõari, yu̶re ãmiadibosaba. 31 Ti macagu̶ sĩgũ̶, mu̶a õjaro ĩacõari, “¿No yirã ĩre õjati?” mu̶are ĩ yisẽniĩajama, “Mani u̶ju̶ ĩre bojami”, ĩre yicu̶diba —ĩnare yiyuju Jesús. 32 To ĩ yisere ajicõari, vasujarã ĩna. To ejacõari, Jesús ĩ gotiriarore bajirone burro macu̶re ĩabu̶jayujarã ĩna. 33 Ĩre ĩna õjarone, —¿No yirã ĩre õjati mu̶a? —yiyujarã ĩna, burro u̶jarã. 34 To bajiro ĩna yirone, —Mani u̶ju̶ bojaami —ĩnare yicu̶diyujarã ĩna. 35 To bajiro ĩnare yigajanocõari, burro macu̶re ãmivasujarã, Jesús tu̶ju̶. To yicõari, ĩna ye sudi joeayere vejecõari, burro macu̶ joere jeoyujarã. To yigajanocõari, Jesúre ĩre vajejarotiyujarã ĩna. 36 To bajiri burro joere jesamaja vasuju Jesús, Olivo vãme cu̶ti buro majacu̶. To ĩ jesamaja vatone, ĩna ye sudi joeayere vejecõari, ĩ varotiju̶re cũ rĩjoro cu̶tiyujarã. “Yu̶a u̶ju̶ ñaja mu̶” yirã, to bajiro yiyujarã, Jesúre rũ̶cu̶bu̶orã. 37 To bajiro ĩna yi vati maaju̶re jesamaja, joe jeacõari, Jerusalénju̶ ĩ rojaroto rĩjorore, “Quẽnaro yaja”, Diore yiavasã variquẽnañujarã ĩna, jãjarã. Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamani Jesús ĩ yiĩorere tu̶oĩacõari, ado bajiro yiavasã variquẽnañujarã: 38 —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, ñaami. ¡Diore rotibosagu̶ quẽnaro ĩ yigu̶ ñaami! Manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios. Quẽnagũ̶ masune ñaami —yiavasã variquẽnañujarã ĩna. 39 To bajiro ĩna yiavasã ñarone, sĩgũ̶ri ñañujarã fariseo masa quẽne. To bajiri Jesúre rũ̶cu̶bu̶orã ĩna yiavasãsere ajicõari, ado bajiro Jesúre yiboayujarã ĩna: —Mu̶ buerãre avasãrotibeticõaña mu̶ —ĩre yiboayujarã ĩna. 40 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —To bajiro ĩna yiavasãbetijama, adiari gũ̶tariju̶are avasãroticõaru̶cu̶mi Dios —ĩnare yicu̶diyuju Jesús. 41 To yi va, Jerusalén maca tu̶aca ejagu̶ne, ti macare ĩagũ̶ne, otiyuju Jesús. 42 Ado bajiro yiotiyuju: —Yucu̶ne Jerusalén macana, variquẽnarere ĩnare Dios ĩ cõaru̶aboasere, ĩna masune ajitirũ̶nu̶ su̶yamasibeama. To bajiri quẽnaro ñavariquẽnamasibetiru̶arãma. 43 Masa rojose ĩna tãmu̶osere yu̶ su̶orine Dios ĩnare ĩ yirẽtobosasere masimena ñari, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna. Ĩnare quẽaru̶arã vadiru̶arãma gãjerã. Adi macaju̶re vadicõari, ĩnare gãnibiaquearu̶arãma, “Rudiroma” yirã. Gãnibiaqueacõari, quẽnaro sĩajeocõaru̶arãma, ĩnare. Virire quẽne, gajeyeũnire quẽne jediro reajeocõaru̶arãma ĩna. To bajiro ĩna yireacõaro bero, adi maca ñaboariaro, rujatũcuro ñaru̶aroja ti —yiotiyuju Jesús, Jerusalén macare ĩagũ̶ne. 45 To bajiro yigajano, varũtu vaejacoasuju ĩ, Jerusalénju̶. To ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjañuju ĩ. Sãjaejacõari, ti viju̶ ĩsiñarãre ãgõbucõañuju ĩ. Ĩnare ãgõbucõagũ̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Dios ĩ rotimasire masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Yu̶ ya vima, yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶orã rẽjariavi ñaru̶aroja”, yigotiaja, adi vire. To bajiro ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, mu̶a su̶orine juarudirimasa ñarivire bajiro bajiaja ti —ĩnare yigotiyuju Jesús. 47 To bajiro ĩnare ĩ yiãgõburiaro bero, tocãrãcarũ̶mu̶ri ti vine masare buerũgũñuju Jesús. To ĩ yisere, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, masa u̶jarã quẽne, “¿No bajiro ĩre sĩarãti mani?”, yitu̶oĩarũgũñujarã ĩna. 48 No bajiro yimasibesujarã ĩna, bajirãju̶ma, masa ñajediro bu̶to ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶ su̶yajare.

Lucas 20

1 Cojorũ̶mu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ masare gotimasioñuju Jesús. “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya” ĩnare yigoticõari, ĩ su̶orine quẽnaro ĩnare Dios ĩ yirotire gotimasioñuju ĩ. To bajiro ĩ yigotimasio ñarone, ĩre sẽniĩarã, ĩ tu̶re ejayujarã bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. 2 Ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã ĩna: —¿Ñimu̶ mu̶re ĩ rotise rãca to bajiro yirũgũati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 3 To bajiro ĩna yisere ajicõari, —Yu̶ quẽne, ado bajiro mu̶are sẽniĩaja yu̶: 4 ¿Ñimu̶ rotiyujari, Juanre, “Oco rãca masare ĩnare bautizacudiya” yigu̶? ¿Dios rotiyujari? ¿Masaju̶a rotiyujarique? —ĩnare yisẽniĩañuju Jesús. 5 To ĩ yisere ajicõari, ĩna masune gãmerã ñagõñujarã ĩna: —“Dione, Juanre oco rãca masare bautizarotiyumi” mani yijama, ado bajiro manire sẽniĩajacagu̶mi: “Tire masirã ñaboarine, ¿no yirã ĩre ajitirũ̶nu̶beticati mu̶a?” manire yisẽniĩajacagu̶mi. 6 To yicõari, “Masane, Juanre oco rãca bautizarotiriarãma” mani yijama, gũ̶tarine manire reasĩaru̶arãma masa, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaboacami Juan” yirã ñari —gãmerã yiñagõñujarã ĩna. 7 To bajiro yirã ñari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Juanre rotir'ire masibeaja yu̶a —Jesúre yicu̶diyujarã ĩna. 8 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —To bajiro mu̶a cu̶dijare, yu̶re rotigu̶ vãmere gotibetiru̶cu̶ja yu̶ quẽne —ĩnare yiyuju Jesús. 9 To bajiro ĩnare yigajanocõari, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ u̶ye vese otegu̶mi. Tire otegajanocõari, gãjerãre, “Yu̶re ĩatirũ̶nu̶bosaba”, yigu̶mi. “U̶ye ti rica cu̶tiro, gãjerãre ĩsicõari, vaja sẽniru̶arãja. To yicõari, mu̶a juarotire, ‘Ado cõro ñaja mani ye. Ado cõro ñaja ĩ ye’ yicõĩama”, ĩnare yirotigu̶mi. To yicõari, gajeroju̶ vacoacu̶mi. 10 To bajiri cojorũ̶mu̶, “U̶ye rica cu̶ti bu̶cu̶acoatoja” yigu̶, ĩre moabosarimasu̶re cõagũ̶mi, “U̶ye, yu̶re ĩna cũbosarere yu̶re juabosaaya” yigu̶. U̶ye veseju̶ ĩ ejarone, ĩre ñiacõari jarãma vese coderimasa. To yicõa, ĩre u̶ye ĩsimenane, “Vasa”, yirãma ĩna. To bajiri u̶ye juabecu̶ne tudiejagu̶mi, ĩre roticõar'i tu̶ju̶. 11 To bajiri u̶ye ĩ juabetire ĩacõari, gãjire cõagũ̶mi quẽna, vese u̶ju̶, “U̶ye yu̶re juabosagu̶ vasa” yigu̶. U̶ye veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, rujajine ĩre yitud'icõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiro ĩre yigajanocõari, u̶ye ĩsimenane, “Vasa”, ĩre yirãma ĩna. 12 To bajiri u̶ye ĩ juabetire ĩacõari, quẽna gãjire cõagũ̶mi vese u̶ju̶. U̶ye veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiri cãmi cu̶tigu̶mi. To yicõari, ĩre ñiacõari, vese soju̶aju̶ rocarãma ĩna. 13 To bajiro ti bajijare, “¿No bajiro yigu̶ti yu̶?”, yitu̶oĩagũ̶mi u̶ju̶. “Yu̶ maigũ̶re, yu̶ macu̶re ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩju̶are rũ̶cu̶bu̶orãma ĩna”, yitu̶oĩagũ̶mi. 14 To bajiro yitu̶oĩacõari, ĩ macu̶re cõagũ̶mi. To bajiro ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, ĩ macu̶ veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã ñagõrãma vese coderimasa: “Adi sita u̶ju̶ ĩ bajirocaveojama, ĩ macu̶ne ñaami vasoarocu̶. To bajiri ĩre mani sĩajama, mani ye sita ñaru̶aroja yuja”, gãmerã yirãma ĩna. 15 To bajiri vese soju̶aju̶ ĩre ñia oja vanama. To yicõari, sĩarãma ĩna yuja —ĩnare yiyuju Jesús, ti quetire gotigu̶. To bajiro ĩnare yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —¿Ti vese u̶ju̶ tudiejagu̶, no bajiro ĩnare yigu̶jari ĩ, ti vese coderimasare? 16 Ado bajiro yigu̶mi: Veseju̶ vacõari, ti vese coderãre sĩagũ̶mi. To yicõari, gãjerãre coderotigu̶mi, ti vesere —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ajimasicõañujarã jud'io masa. To bajiri, —¡Bajibeticõato ti! —yiyujarã ĩna. “ ‘U̶ju̶ macu̶re sĩariarãre bajiro bajiaja mu̶a’, manire yami” yimasicõañujarã ĩna. 17 To bajiro ĩna yirone, ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿“U̶ye vese u̶ju̶ ĩ macu̶re rojorã ĩna sĩarocarere bajirone gũ̶tavi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocaru̶arãma” Dios oca masa ĩna yiucamasirere ĩabeticatique mu̶a? Ado bajiro gotiaja: “Gũ̶ta rãca vi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnarica ñaru̶aroja tia. Tia gũ̶ta su̶orine quẽnarivi quẽnoru̶cu̶mi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogu̶mi”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 18 To yigajano, ado bajiro gotirũtuasuju ĩ Jesús: —No bojarã, yu̶ ocare ajiterã, rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús. 19 To bajiro Jesús ĩ gotimasiosere ajicõari, “Manirene mani bajisere yigu̶ yami”, yiajimasiñujarã paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. “ ‘U̶ju̶ macu̶re sĩariarãre bajiro bajiaja mu̶a’ manire yami”, yiajimasiñujarã ĩna. To bajiro yirã ñari, Jesúre ñiaru̶aboayujarã ĩna. To bajiboarine masare güirã, ĩre ñiabesujarã. 20 Jesúre ñiaru̶arã ñari, gãjerãre cõañujarã ĩna, Jesús tu̶ju̶. To bajiri, “ ‘Mani u̶ju̶ César ĩ rotisere quẽnabeaja’ ĩ yisere ajirudirã vasa. To bajiro ĩ yise ti ñajama, ĩre gotiyirorãsa mani, Pilatore”, yitu̶oĩaboayujarã. To bajiri Jesús tu̶ju̶re ĩ gotisere ajirãre bajiro bajitoyujarã ĩna cõariarã. 21 Jesús tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —Ajiya gotimasiorimasu̶. “Riojo gotigu̶ ñaja mu̶”, yimasiaja yu̶a. “Ado bajiro mani yisere bojagu̶mi Dios” yigotimasiogũ̶, ñaro cõrone riojo yu̶are gotimasioaja mu̶. “Ado bajiro yu̶ gotimasiojama, yu̶re ajijũnisiniru̶arãma” yitu̶oĩabecu̶ne, riojo gotigu̶ ñaja mu̶. Masa ñajedirore riojo gotigu̶ ñaja mu̶. To bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, mu̶ tu̶oĩasere ajiru̶aja yu̶a. 22 ¿Roma macagu̶ u̶ju̶, César, gãjoa manire ĩ vaja yirotisere mani vaja yijama, quẽnacõarojari? ¿Dios ĩ rotimasirere cu̶dimena yirãjarique mani, ĩre mani vaja yijama? —Jesúre yisẽniĩaboayujarã ĩna. 23 Jesúju̶ama, “Rojose yu̶re yiru̶arã, to bajise yu̶re sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõañuju. To bajiri, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Gãjoatii cojotii yu̶re ĩoña mu̶a. To ĩ yijare, gãjoatii ãmiadi, ĩre ĩoñujarã ĩna. Gãjoatiire ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿Ñimu̶ rioga tuyati? ¿Ñimu̶ vãme tuyati? —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, —Roma macagu̶ U̶ju̶ César vãme cu̶tigu̶ rioga tuyaja. To yicõari, ĩ vãme tuyaja ti —Jesúre yicu̶diyujarã ĩna. 25 To ĩna yijare, ado bajise yiyuju Jesús: —To bajiri aditiire ĩacõari, “César yatii ñaja”, yimasiaja mani. U̶jarã manire ĩna vaja yirotijama, ĩnare vaja yiroti ñaja, manire. To bajirone bajiaja Diore quẽne. “Dios su̶ori bajiaja” mani yimasijama, “Yu̶a cu̶ose ti ñaboajaquẽne, ti rãca mu̶ bojarore bajiro yiru̶arãja”, Diore ĩre yiroti ñaja, manire —ĩnare yiyuju Jesús. 26 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, to bajise quẽnaro ñagõgũ̶re ajibetirũgũriarã ñari. To bajiri, ĩre sẽniĩatu̶jacõañujarã yuja. Jesús rojose ĩ yibetijare, ĩna u̶ju̶re ocasãmasibesujarã ĩna. 27 To bajicõari, saduceo masa quẽne sĩgũ̶ri ejayujarã, Jesúre sẽniĩatorã. “Masa ĩna rijato bero, ĩna u̶su̶ri ĩna ruju̶ri ñaro cõrone quẽna tudicatimenama” yirã ñañujarã saduceo masa. Ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã: —Ajiya, gotimasiorimasu̶. Moisés ñamasir'i ado bajiro ĩ yiucacũmasire ti ñajare, mu̶re sẽniĩarã vabu̶ yu̶a. Ado bajiro yimasiñuju Moisés: “Sĩgũ̶, manajo cu̶tiboa, rĩa magũ̶ne ĩ bajirocajama, ĩ gagu̶ manajo ñariore manajo cu̶tiru̶cu̶mi ĩ bediju̶a. To bajiri ĩ rãca ñacõari, so macu̶ cu̶tijama, ĩ gagu̶ macu̶ ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju Moisés. 29 Sĩgũ̶ rĩa cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ũ̶mu̶a ñaboacama. Sĩgõrene manajo cu̶tiboacama ĩna. Ñasu̶ogu̶ sore manajo cu̶tisu̶oboacami. Rĩa magũ̶ne rijacoacami ĩ. 30 Ĩ rijato bero, gãji ĩ bedi vasoaboacami. Ĩ quẽne rĩa magũ̶ne rijacoacami. Ĩ bederã quẽne, to bajirone sore manajo cu̶tiboacama. Rĩa manane, rijajedicoacama ĩna quẽne. 32 So manaju̶a ĩna rijajediro bero, so quẽne rijacoacamo yuja. 33 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimu̶ju̶a ñaguĩda so manaju̶ masu ñarocu̶ma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cu̶ticato bero? —Jesúre yisẽniĩatoyujarã ĩna. 34 To ĩna yirone, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Bajireariarã, “Quẽnarã ñaama” Dios ĩ yiĩarã, quẽna tudicatiro bero, manajo cu̶tire, manaju̶ cu̶tire quẽne maniru̶aroja. 36 Tudirijabetirona ñari, to bajiro bajiru̶arãma. Õ vecaju̶ ángel mesare bajiro bajirã ñaru̶arãma. To bajicõari, ĩ su̶orine tudicatiriarã ñari, Dios rĩa ñaru̶arãma —ĩnare yicu̶diyuju Jesús. 37 —¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna u̶su̶ri caticõaroja” yirere ĩabeticatique mu̶a? ¿Yucú̶yoa ũ̶ju̶riyoa vatoaju̶ Dios Moisére ĩ ñagõmasirere ĩabeticatique? Dios masune ado bajiro gotimasiñumi ĩ oca masa ĩna ucamasire rãca: “Mu̶a ñicu̶a ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rũ̶cu̶bu̶o vadimasicacu̶ne ñaja yu̶”, yigotimasiñumi Dios. 38 Masa bajireariarã ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãju̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñagũ̶mi. Masa ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñabetiboajaquẽne, “Diore rũ̶cu̶bu̶orã ñarãma”, yimasiña maja. “Ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarãma”, yire ñaja —ĩnare yiyuju Jesús. 39 To ĩ yise ñajare, saduceo masa, ĩre sẽniĩarẽmobesujarã, ĩre güirã ñari. To bajiri, ado bajiro Jesúre yiyujarã sĩgũ̶ri, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasaju̶ama: —Gotimasiorimasu̶, quẽnaro cu̶diaja mu̶ —ĩre yiyujarã ĩna. 41 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro masare gotiyuju Jesús: —“ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, masu̶ ñaru̶cu̶mi. U̶ju̶ David ñamasir'i jãnamine ñaru̶cu̶mi” yise ñaja. To bajiro mu̶a yitu̶oĩaboajaquẽne, Diore yigu̶re bajiro, “yu̶ u̶ju̶”, yimasiñujari U̶ju̶ David ñamasir'i, ĩ jãnami ĩ ñaboajaquẽne, ado bajise ĩ yiucajama: “Yu̶ u̶ju̶re ado bajiro yiru̶cu̶mi Dios: ‘Yu̶ riojojacatu̶a rujiya maji. Mu̶re ĩaterãre, “Rojose yitu̶jaya” ĩnare yu̶ yiro bero, rojose yimasibetiru̶arãma yuja. To cõrone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶’ yiru̶cu̶mi Dios, yu̶ u̶ju̶re”, yiucamasiñumi David. 44 To bajiri, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, David ñamasir'i jãnami ñaru̶cu̶mi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigu̶ ĩ u̶ju̶re bajiro bajigu̶tique? —ĩnare yiyuju Jesús. 45 To bajiro ĩnare yigajanocõari, masa ĩna ajijediro, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare bajiro bajibeja mu̶ama. Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, sudiro yoaquẽnariase sãñacõari, masa ĩna ĩaro rĩjoro vacudi variquẽnarãma ĩna. To yicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijau̶rire ejarũgũrãma. Gãji ĩnare ĩ bocajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare ĩ sẽnisere ajivariquẽnarãma. Dios ocare ĩna bueriviriju̶re quẽne ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma. Boserũ̶mu̶ri ti ñajaquẽne, ĩna bajama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma ĩna. 47 Manaju̶a rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, yoaro Diore sẽnirã yaja, yisocarũgũboarãma ĩna. To bajiro ĩna yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmu̶ose rẽtoro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús.

Lucas 21

1 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, gãjoa jairã gãjoa sãriaju̶ju̶re gãjoa ĩna sãñasere ĩañuju Jesús. 2 To ĩna yiñarone, sĩgõ, manaju̶ rijaveorio, gãjoatii ju̶atiine so sãsere ĩañuju. Mojoroaca vaja cu̶titiiri ñañuju ti. 3 Tire so sãro ĩacõari, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adio maioro bajigo, gãjerã rẽtoro sãmo so. 4 Gãjoa jairã ĩna sãboajaquẽne, jairo ru̶yacõaroja ĩnarema. Soma, so cu̶ose ñaro cõroacane sãcõamo —ĩnare yiyuju Jesús. 5 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire ĩacõari, sĩgũ̶ri ĩ buerimasa ado bajiro Jesúre ĩre yiyujarã: —Quẽnarivi ñaja. Gũ̶ta quẽnase rãca quẽnaro quẽnoñuma ĩna. Diore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna cũre quẽne quẽnase ñaja —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro gotiyuju Jesús: —Adi vi mu̶a ĩarivi ñaro cõrone cague vẽjajedicoaru̶aroja. To bajiri adi viaye gajea gũ̶ta joere jesabetiru̶aroja —ĩnare yiyuju Jesús. 7 Ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿Divato cagueroca ecoroti Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi? ¿No bajiro ti bajiro ĩacõari, “Jesús ejagu̶agu̶ yigu̶mi”, yimasirãti yu̶a? ¿No bajiro ti bajiro ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro jediato yaja”, yimasirãti yu̶a? —Jesúre yisẽniĩañujarã ĩna. 8 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Roori ñaru̶arãja mu̶a, “Socarãne, gãjerã manire yitoroma” yirã. Jãjarã yitorã ñaru̶arãma, “Yu̶ne ñaja ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶” yirã. To yicõari, “Adi macaru̶cu̶ro ti jediroti cõñaja”, yitoru̶arãma. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ajitirũ̶nu̶betiru̶arãja mu̶a. 9 To bajicõari, mu̶a tu̶ana to yicõari, gajeroana quẽne gãjerã rãca ĩna gãmerã sĩasere ajiru̶arãja mu̶a. Tire ajicõari, güibetiru̶arãja mu̶a. “Bajiru̶aroja” Dios ĩ yiriarore bajirone bajiru̶aroja. To bajiro ĩna gãmerã yiñaboajaquẽne, adi macaru̶cu̶ro jediro me bajiru̶aroja. 10 Cojo sitana, gaje sitana rãca gãmerã sĩaru̶arãma. 11 Bu̶to sita saberu̶aroja. To yicõari, cojo maca me ñioñaru̶aroja. To bajicõari, cojo sita me gajeye rojose cõaru̶cu̶mi Dios, “Rojose tãmu̶oato masa” yigu̶. Vecaju̶re ĩaĩañamani güiose Dios ĩ yiĩose ñaru̶aroja. 12 To bajiro ti bajiroto rĩjoro, mu̶are ñejecõari, rojose mu̶are yiru̶arãma masa. Dios ocare ĩna bueriviju̶ u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaácõari, mu̶are goti yiroru̶arãma ĩna. To yicõari, mu̶are tubiberu̶arãma. Yu̶ ocare mu̶a gotimasiojare, macari u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yi vanane, u̶jarã ñamasurã rĩjoroju̶a mu̶are juaejaru̶arãma ĩna. 13 To bajiro mu̶are ĩna yijare, yu̶ oca quẽnasere ĩnare gotiru̶arãja mu̶a. 14 Mu̶are ñejecõari, u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are ĩna juaároto rĩjoro, “¿No bajiro ñagõrãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibetiru̶arãja mu̶a. 15 Mu̶a ñagõrotiju̶ ti ejaro, “Ado bajiro ñagõroti ñaja”, yimasiru̶arãja. Mu̶a ñagõjama, mu̶a masise rãca me ñagõru̶arãja. Yu̶ masise rãca ñagõru̶arãja. Yu̶ masise mu̶are yu̶ cõajare, mu̶a ñagõsere ajicõari, “Socarã yaja mu̶a”, mu̶are yibetiru̶arãma mu̶are ĩaterã —ĩnare yiyuju Jesús. 16 —Mu̶a jacu̶a, mu̶a bederã, mu̶a yarã, mu̶a rãcana quẽne, mu̶are ĩsirearu̶arãma ĩna. To bajiro ĩna yijare, sĩaecoru̶arãja mu̶a sĩgũ̶ri. 17 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, mu̶are ĩateru̶arãma jãjarã masa. 18 To bajiro mu̶are ĩna yiboajaquẽne, ñie mu̶are godocu̶tiru̶aroja. Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ tu̶ju̶ ejacõari, quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. 19 Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, to bajirone bajiru̶arãja mu̶a. 20 Jerusalén macaju̶re surara ĩna gãnibiasere mu̶a ĩajama, “Jerusalén maca ti jedirotirũ̶mu̶ cõñaro bajiaja”, yimasiru̶arãja mu̶a. 21 Jerusalén maca jedirotire Dios oca masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro bajiru̶aroja. Rojose tãmu̶oriarũ̶mu̶ri ñaru̶aroja. To bajiroti ti ñajare, Jerusalén maca tu̶ana, Judea sitana, Jerusalén macaju̶ rudibeticõato ĩna. Gũ̶tayucu̶ju̶aju̶ guaro rudicoajaro ĩna. Jerusalén macana quẽne, guaro rudicoajaro ĩna. 23 To bajiro bajirirũ̶mu̶re bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma masa, ĩ bojasere ĩna yibetire Dios ĩ ĩajũnisinijare. Rõmia macu̶ sãñarã, ũjurã cu̶orã quẽne, rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, ũmatĩmabetica yirã. 24 Sĩgũ̶rire jasĩaru̶arãma jud'io masa me ñarã. Gãjerãre, sĩaecomenare ĩnare ñejebatecoaru̶arãma, gajeroriju̶. To yicõari, ĩna ye sita cu̶oru̶arãma jud'io masa me ñarã, “To cõrone rotitu̶jaru̶arãma” Dios ĩ yitu̶oĩariarũ̶mu̶ ti ejaroto rĩjoro. 25 Jud'io masa me ñarã ĩna rotirirodo jedirijau̶, muiju ũ̶mu̶agu̶, to yicõari, ñamiagu̶ quẽne, ñocoa quẽne, bu̶to güiose bajiĩoru̶arãma. Tire ĩagüiru̶arãma adi macaru̶cu̶roana ñajediro. Moa riaga bu̶to jacase saberu̶aroja. To bajiro ti bu̶sisere ajigüicõari, no yimasibetiru̶arãma ĩna. 26 Õ vecayere nu̶ru̶obatoru̶cu̶mi Dios. To bajiro ti bajiro ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro jediato yaja” yitu̶oĩacõari, bu̶to güiru̶arãma ĩna. Sĩgũ̶ri ĩamecu̶ vanane, rijavẽjaru̶arãma ĩna. 27 To bajicõari, yu̶ masise rãca, bu̶to bususe rãca, oco bueri vatoaju̶ adi macaru̶cu̶roju̶re Dios ĩ roticõacacu̶ yu̶ rujiadire ĩaru̶arãma ĩna. 28 To bajiri, adi güiose ti bajisu̶orore ĩacõari, tu̶oĩatutuaru̶arãja mu̶a. Tu̶oĩatutuacõari, ĩamu̶oru̶arãja mu̶a, “Yucu̶acane rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosagu̶agu̶ yigu̶mi Dios” yimasirã ñari —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩ buerãre. 29 To yigajanocõari, gotimasiore queti gotiyuju quẽna: —Yu̶cú̶re tu̶oĩaña mu̶a. 30 Yucú̶ gajecu bu̶cu̶amu̶jacõari, jũ mameaja. Tire ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja cũ̶ma ti ejaroti”, yimasiaja mani, jud'io masa. 31 Tire bajiro mu̶are yu̶ gotise ti bajisere ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja Diore rotibosagu̶, Jesús ĩ vadiroti”, yimasiru̶arãja mu̶a. 32 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adirodo ñarã mu̶a bajireajediroto rĩjoro, mu̶are yu̶ gotirore bajirone bajiru̶aroja ti. 33 Adi macaru̶cu̶ro ñaro cõrone, to yicõari, õ vecaye quẽne jedicoaru̶aroja. To bajiboarine, yu̶ ocama, jedibeti mu̶orũ̶gõcõaru̶aroja. 34 To bajiri yu̶ vadirotire masiritibesa. Idire mecu̶ose idimecu̶cõari, yu̶re mu̶a masiritijama, quẽnabetoja. To bajicõari, gajeyeũni mu̶a cu̶ose, to yicõari, gajeye mu̶a cu̶oru̶a tu̶oĩasere bu̶to tu̶oĩarã ñari, yu̶re mu̶a masiritijama, quẽnabetoja. 35 “To cõrone ejaru̶cu̶mi” jãjarã masa ĩna yimasibetirĩmarone, tudiejaru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ bajijare, masa ñajediro yu̶re rudimasibetiru̶arãma ĩna. 36 To bajiro bajiroti ti ñajare, roori ñaru̶arãja mu̶a. To bajicõari, ado bajiro Diore sẽnirũgũru̶arãja mu̶a: “ ‘Dios ĩ roticõacacu̶ ĩ tudivadiroto rĩjoro, rojose tãmu̶oroti ti ñaboajaquẽne, ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõari, õ vecaju̶ ĩ rĩjoroju̶a bojonemenane ejato’ yigu̶, yu̶are ejarẽmoña”, ĩre yisẽnirũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 37 Tocãrãcarũ̶mu̶rine Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ masare gotimasiorũgũñuju Jesús. Ñamirema ĩnare vaveocõari, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ cãnirũgũñuju. 38 Quẽna busuriju̶ jãjarã masa ĩre ajirã sãjarũgũñujarã ĩna, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶.

Lucas 22

1 Pascua boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani basu̶oriarũ̶mu̶ cõñañuju. 2 To bajicõari, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, Jesúre sĩaru̶arã, masare güirã ñari, “¿No bajiro yicõari, ĩre ñiarãti mani?”, gãmerã yiñagõñañujarã ĩna. 3 To ĩna yitu̶oĩañatoyene, Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶ rãca ñarã ñajediro Jesús buerimasa, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã. To bajiboagu̶re, ĩ u̶su̶ju̶re sãjacoasuju vãtia u̶ju̶, Satanás vãme cu̶tigu̶. 4 To bajiri, ĩ u̶su̶ju̶ vãtia u̶ju̶ ĩ sãjare, ĩ su̶orine rojose tu̶oĩacõari, paia u̶jarã, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderã ĩna ñaroju̶re vacoasuju Judas. Ĩna tu̶ju̶ ejacõari, Jesúre ĩ ĩsirocarotire gãmerã ñagõñujarã ĩna. 5 Jesúre ĩ ĩsirocaru̶asere ajivariquẽnacõari, —Gãjoa mu̶re ĩsiru̶arãja yu̶a —ĩre yiyujarã. 6 To ĩna yisere ajivariquẽnacõari, tudicoasuju Judas. Jesús tu̶ju̶re ejacõari, “¿Dirĩmaro ũnone Jesúre ĩnare yu̶ ĩsijama, josari mene ĩre ñiamasirojari ĩna?”, yitu̶oĩañuju ĩ. 7 Pascua boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani basu̶oriarũ̶mu̶, to yicõari, oveja macu̶re ĩna sĩariarũ̶mu̶ ejayuju ti. 8 To bajiri Pedrore, Juanre ado bajiro ĩnare yicõañuju Jesús: —Adi ñami bare mani barotire quẽnoyurã vasa mu̶a —ĩnare yicõañuju. 9 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —¿Noju̶ bare quẽnoyurãti yu̶a? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. 10 To bajiro ĩna yisẽniĩarone, ado bajirone ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Yu̶re quẽnaro ajiya mu̶a. Macaju̶ mu̶are yu̶ gotigu̶ tu̶re vasa mu̶a. To mu̶a ejarone, sĩgũ̶, oco vagu̶ mu̶are bocaru̶cu̶mi. Ĩre su̶yaja mu̶a. To bajicõari, vi ĩ sãjarone, ti vi u̶ju̶re ado bajiro ĩre yiba: “ ‘¿Noju̶ ñati Pascua boserũ̶mu̶ adi ñami yu̶ buerimasare yu̶ ũmato barotijau̶?’ mu̶re yicõami gotimasiorimasu̶”, yiba mu̶a. 12 To mu̶a yirone, mu̶are ĩoru̶cu̶mi, vecaju̶a sõa, jairisõa, quẽnogajanoriasõare. Tone mani baroti quẽnoyuba mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩnare varotigu̶. 13 To ĩ yijare, vacoasujarã ĩna ju̶arã yuja. To eja, ĩ yiriarore bajirone bajiyuju ti. To bajiri tisõaju̶ ĩna barotire quẽnoyuyujarã ĩna. 14 To bajiri Pascua boserũ̶mu̶aye bare bariaju̶ ti ejaro, ĩ buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ejacõari, barujiyujarã ĩna, ĩ rãca. 15 To bajiñarãne, ĩnare ũmato bagu̶agu̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Rojose yu̶ tãmu̶oroto rĩjoro, mu̶a rãca Pascua boserũ̶mu̶ bare bu̶to baru̶a tu̶oĩacaju̶ yu̶. 16 Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, mu̶are yu̶ ũmato baro bero, quẽna tudibabetiru̶cu̶ja. To bajiboarine, adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ tudivado beroju̶ yu̶re roticõacacu̶ ĩ ñaroju̶re tudi mu̶a rãca quẽnaro bavariquẽnaru̶cu̶ja yu̶, rojose tãmu̶oboriarãre yu̶ yirẽtobosarã rãca —ĩ buerimasare ĩnare yiyuju Jesús. 17 To yigajano, idiriabaja ãmicõari, —Quẽnaro yaja mu̶ —Diore yiyuju. To yicõari, tibaja ĩnare ĩsigũ̶ne, ado bajiro yiyuju ĩ: —Mu̶a jediro adire idiya. 18 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios yu̶re ĩ cũroto rĩjoro, u̶ye oco idibetiru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju. 19 To yigajanocõari, pan ãmicõari, “Quẽnaja”, Diore yiyuju Jesús. To yigajano, tire mu̶tocõari, ĩ buerimasare ĩsibatogu̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Ti ñaja yu̶ ruju̶ rii. Mu̶are rijabosaru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosare tu̶oĩacõari, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajirone rẽjacõari, barũgũru̶arãja —ĩnare yigotiyuju ĩ. 20 To yicõari, bare ĩna baro bero, u̶ye oco sãñaribajare ãmicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús quẽna: —Adi ñaja tirũ̶mu̶ana, “Rojose mani yirere masirioato” yirã, Diore rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ joere ĩna yuejeoriarore bajiro bajise. Yucu̶rema, yu̶ ri'i ñaja. Ti su̶orine, “Gajerodori ado bajiro masare quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yigotimasiriarore bajiro bajiru̶aroja yuja. Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosare tu̶oĩacõari, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajirone rẽjacõari, idirũgũru̶arãja —ĩnare yiyuju Jesús. 21 To yigajano, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —Dios ĩ tu̶oĩariarore bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶. To bajiro bajirocu̶ yu̶ ñajare, sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶, yu̶ rãca bagu̶, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi. Yu̶re ĩ gotiyirose su̶orine rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶. “Masare yirẽtobosaru̶cu̶mi” Dios ĩ yimasire ñajare, tirotire yigu̶ bajiru̶cu̶ja yu̶ma. To bajiboarine, yu̶re gotiyirogu̶ju̶ama, rojose tãmu̶oru̶cu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩ buerimasare. 23 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —¿Ñimu̶ju̶a ñati, ĩre ĩsirocarocu̶ma? —ĩna masune gãmerã yisẽniĩañujarã ĩna. 24 To bajiro gãmerã yigajanocõari, —¿Ñimu̶ju̶a ñagũ̶ti ñamasugũ̶ma? —gãmerã yi oca josayujarã ĩna. 25 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —U̶jarã, Dios yarã me ñarã, ĩna yarãre bu̶to tutuaro rotirãma ĩna. To bajiro yirã ĩna ñaboajaquẽne, “Masare quẽnaro yirã ñaama”, yiĩarũ̶cu̶bu̶ore ñaja. 26 Mu̶ama, yu̶ yarã ñari, ĩnare bajiro bajibetiru̶arãja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶, ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi, gãjerã bedire bajiro bajitu̶oĩagũ̶. To bajiro yu̶ yijama, “Gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaru̶cu̶mi” yigu̶ yaja yu̶. 27 ¿Niju̶a rẽtoro ñamasugũ̶ ñarojari, rotigu̶ju̶a, rotiecogu̶ju̶a? Moarotigu̶ ñagũ̶mi ñamasugũ̶ma. To bajiro ti bajiboajaquẽne, yu̶ju̶a, mu̶a u̶ju̶ ñaboarine mu̶a bojasere masicõari, quẽnaro mu̶are yigu̶ ñaja yu̶. 28 Rojose tãmu̶oadicaju̶ yu̶. To bajiro bajigu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñaja mu̶a. 29 To bajiro bajirã mu̶a ñajare, ado bajiro quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶: “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ cũroju̶, “Rotiru̶arãja mu̶a quẽne” yigu̶, mu̶are cũru̶cu̶ja yu̶ quẽne. To cõrone ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñariaserire rujiru̶arãja mu̶a. To yicõari, mani yarã, jud'io masa, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã masatubuarire rotiru̶arãja mu̶a. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, to yicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶menare ĩacõĩamasiru̶arãja. To yicõari, yu̶ rãca bare ba, idi yiiñarũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 31 To yigajanocõari, ĩ buegu̶re Pedrore ado bajiro gotiyuju Jesús: —Quẽnaro yu̶re ajiya mu̶a. Vãtia u̶ju̶, “ ‘¿Jesúre ajitirũ̶nu̶rã masu ñati ĩna?’ yiĩaru̶, rojose ĩnare cõaru̶aja yu̶”, Diore yisẽniĩañuju ĩ, mu̶are. To bajiro ĩ yijama, “Rojose ĩnare yu̶ cõajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jacoanama ĩna” yigu̶, yiyuju ĩ, tire. 32 To bajiro Diore ĩ yiboajaquẽne, Diore mu̶re sẽnibosabu̶ yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶betiboarine, quẽna yu̶re ajitirũ̶nu̶ato ĩ” yigu̶. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶betiboarine, quẽna yu̶re mu̶ ajitirũ̶nu̶ro bero, gãjerã yu̶ buerã ñarãre ejarẽmoma, quẽnaro yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũrotire yigu̶ —Pedrore ĩre yiyuju Jesús. 33 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju Pedro: —Mu̶re ĩna tubibeboajaquẽne, mu̶re ĩna sĩacõajaquẽne, mu̶ rãca ñacõa ñagũ̶ ñari, sĩaecomasiaja yu̶ quẽne —Jesúre ĩre yiyuju Pedro. 34 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Busiyu̶ju̶a gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro idiaji, “Jesúre masibeaja; ĩ rãcagu̶ me ñaja yu̶”, yiru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yiyuju ĩ. 35 To yigajanocõari, ĩ buerimasare ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿Mu̶a cu̶osere, mu̶a barere, gajeye gu̶bo sudire quẽne tire mu̶are juarotibeticõari, “Ju̶arãri, vacõari, yu̶ ocare gotibosacudiaya” yigu̶, mu̶are yu̶ yirotisu̶ocatirũ̶mu̶re ñie mu̶are godocu̶ocati? —ĩnare yisẽniĩañuju. —Yu̶are godo cu̶obeticaju̶ —yicu̶diyujarã ĩna. 36 To bajiro ĩna yicu̶disere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Yucu̶rema mu̶a cu̶osere, mu̶a barere, to yicõari, mu̶a gãjoare quẽne juaya. Jariase cu̶obecu̶, sudiro yoariase, ĩ gu̶boju̶ tu̶sariasere ĩsicõari, jariasere vaja yiya. 37 Masa rojose yu̶re ĩna yirotire quẽnaro mu̶a tu̶oĩamasirotire yigu̶, to bajise mu̶are yaja yu̶. Ado bajiro yu̶re gotiyuja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Rojorãre ĩnare ĩna yirore bajiro ĩre yiru̶arãma, rojose ĩ tãmu̶orotire yirã”, yu̶re yigotiyuja ti. Diore gotirẽtobosarimasa, “Ado bajiro bajiru̶aroja” ĩna yiucamasire ñajare, to bajiro yu̶re yiru̶arãma. Ñajediro ĩna ucamasirere bajirone bajijeocõaru̶aroja yu̶re —ĩnare yiyuju Jesús. 38 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajimasibeticõari, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna, ĩ buerã: —Yu̶a u̶ju̶, ĩaña mu̶. Adone ju̶ajãi, jariase cu̶oaja yu̶a —yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yijare, —To bajiro masu yimenaja mani —ĩnare yicu̶diyuju Jesús yuja. 39 To yigajanocõari, Jerusalén vãme cu̶ti macaju̶ ñar'i, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ ĩ buerimasare ĩ ũmato varũgũriarore bajirone ĩnare ũmato vasuju Jesús. 40 Toju̶ ejacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Vãtia u̶ju̶ Satanás ĩ yirotisere yicõari, “Dios ĩ bojabetire yirobe” yirã, Diore sẽniña —ĩnare yiyuju Jesús. 41 To bajiro ĩnare yicõa, ĩ sĩgũ̶ne to soju̶abu̶sa vasuju ĩ. Ĩacõarine ñagũ̶, gu̶somuniari tuetucõari, ado bajiro Diore sẽniñuju ĩ: —Cacu̶, yu̶re ĩna sĩaroti matamasiaja mu̶. To bajiboarine, mu̶ bojarore bajirone bajiato —Diore yiyuju. 43 To bajiro ĩre yigajanorone, ángel Diore moabosagu̶ ruyuayuju ĩ. Ruyuacõari, “Dios ĩ bojarore bajiro yicõa ñato” yigu̶, Jesúre ejarẽmoñuju ĩ. 44 To ĩ yiro bero, rojose ĩ tãmu̶orotire tu̶oĩa su̶tiritigu̶ ñari, bu̶tobu̶sa Dios ĩ ejarẽmorotire sẽnitu̶jabesuju Jesús. To bajiro bajiñagũ̶ rĩne, bu̶to ri'i rãca vu̶sase u̶saca budicõari, “tapi, tapi, tapi” yivẽjareacũñuju ti, sita joeju̶re. 45 Diore sẽnigajano, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ buerã tu̶ tudiejayuju. Ĩ gotirere bu̶to tu̶oĩasu̶tiriticodeboa, cãnicoasujarã. 46 Ĩna tu̶ ejacõari, —Cãnibesa mu̶a. Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, Diore sẽniña, “Vãtia u̶ju̶ Satanás ĩ yirotisere yicõari, Dios ĩ bojabetire yirobe” yirã —ĩnare yiyuju Jesús. 47 To bajiro Jesús ĩnare ĩ gotiñarirĩmarone, jãjarã masa vayujarã ĩna. Ĩnare ũmato vagu̶, Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶, Jesús buerimasu̶ ñar'ine ñañuju ĩ. To bajivadi, Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, socu̶ne ĩre bu̶to ĩamaigũ̶re bajiro ĩre usugu̶agu̶ yiyuju. 48 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Judas, ¿Dios ĩ roticõacacu̶re yu̶re sĩaronare, “To bajiro usugotigu̶sa”, yitu̶oĩaboati mu̶? —ĩre yiyuju Jesús. 49 To bajiro ĩ yirone, Jesúre ĩna ñiaru̶aro ĩamasicõari, —Yu̶a u̶ju̶, ¿jariase rãca ĩnare jasurereacõarãti yu̶a? —yisẽniĩañujarã ĩna, ĩ buerã. 50 To yisẽniĩarãne, sĩgũ̶ ĩ buegu̶, ĩ jariase yoveaãmicõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasu̶re gãmoro jatarocacõañuju. 51 To ĩ yisere ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yibesa mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre. To yicõari, gãmoro jataroca ecogu̶ju̶are ĩ gãmorore ãmitucõari, ñariarore bajirone yiquẽnocõañuju Jesús. 52 To yicõari, ĩre ñiaru̶arãre, paia u̶jarãre, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasare, to yicõari, bu̶cu̶rãre quẽne, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿No yirã gajeyeũni juarudirimasu̶re ñiarãre bajiro jariaseri rãca, yucú̶ rãca yu̶re ñiarã vadiati mu̶a? 53 Tocãrãcarũ̶mu̶rine Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ mu̶a ñaro gotimasiorũgũmu̶ yu̶. To bajiboarine yu̶re ñiabetirũgũmu̶ mu̶a maji. Yucu̶rema Dios ĩ tu̶oĩacatore bajirone bajiru̶aroja. To bajiri, Satanás su̶orine rojose mu̶a bojarore bajiro yimasiru̶arãja mu̶a yuja —ĩnare yiyuju Jesús. 54 To bajiro ĩ yirone, Jesúre ñiacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ tu̶ju̶ ĩre ãmiasujarã. Toju̶ ejacõari, sãjasujarã ĩna. Ĩre ĩna ãmivato, sõju̶ yayiĩasu̶yayuju Pedro. 55 To bajiri Jesúre ãmivariarã sĩgũ̶ri toju̶ ejacõari, macajú̶ tũcuro gu̶darecoju̶ tujayujarã. Tone jea riocõari, rujiyujarã ĩna, jea sũmañarã. To ĩna bajiñarone, ejacõari, ĩna rãca rujiyuju Pedro quẽne, jea sũmagũ̶. 56 Jeame tu̶ rujigu̶ ñari, quẽnaro ruyuyuju ĩ. To bajiro ĩ bajijare, sĩgõ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimaso, jeame tu̶ ĩ rujiro ĩre ĩamasicõari, —Jesúrãcagu̶ne ñaami —Pedrore yiyuju so. 57 To bajiro so yisere ajicõari, ado bajiro sore yiyuju Pedro: —Ĩre masibeaja yu̶ —sore yiyuju. 58 To ĩ yiro beroaca, ĩre ĩacõari, —¿Jesúrãcagu̶ ñabetiboati mu̶? —ĩre yiyuju gãji. To bajiro ĩ yisere ajicõari, —Ĩ me ñaja yu̶ —yiyuju ĩju̶ama. 59 Cojo hora bero, gãji, Pedro ĩ ñagõsere ajicõari, ĩ babarãre ado bajiro yiyuju: —Jesúrãcagu̶ne ñaami, Galilea sitagu̶ ñari —yiyuju ĩ. 60 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Pedro: —“Riojo yaja mu̶”, mu̶re yimasibeaja yu̶. Jesúre masibeaja —ĩre yiyuju Pedro. To bajiro ĩ yirirĩmarone, gãjabocu̶ ñagõcõañuju yuja. 61 Ĩ ñagõrone, Jesús, ju̶darũ̶gũ̶cõari, Pedrore ĩañuju ĩ. Ĩ ju̶darũ̶gũ̶ ĩarone, Jesús ĩre ĩ gotirere masibu̶jayuju Pedro yuja, “Gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro, idiaji, ‘Jesúre ajisu̶yagu̶ me ñaja yu̶’ yiru̶cu̶ja mu̶” Jesús ĩ yirere. 62 Tire masibu̶jacõari, vacoasuju. Vacõari, bu̶to otiyuju. 63 To bajiri, Jesúre ĩacoderimasa, ĩre jacõari, ajatud'iyujarã ĩna. 64 Ĩ cajere siabibecõari, ĩre jayujarã. To yicõari, —“ ‘Ĩ, mu̶re jaami’ yu̶re yigotiami Dios”, yu̶are yiya mu̶ —Jesúre ĩre yisẽniĩa tud'iyujarã ĩna. 65 To yicõari, cojo vãme me ĩre yiajatud'iyujarã ĩna. 66 Busuro bero, paia u̶jarã quẽne, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, Jesús tu̶re rẽjañujarã ĩna. Rẽjacõari, ĩre ãmiasujarã ĩna, u̶jarã ñamasurã tu̶ju̶re. Toju̶ ejacõari, ado bajiro Jesúre yiyujarã ĩna: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ mu̶ ñajama, yu̶are gotiya —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —“Ĩne ñaja yu̶” yu̶ yijama, yu̶re ajiru̶amenaja mu̶a. 68 Yu̶ju̶a, yu̶ sẽniĩajama, yu̶re cu̶dimenaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 69 To yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —Yu̶ bajirotire masibeticõari, to bajiro yu̶re yaja mu̶a. Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, yoaro mene ĩ riojojacatu̶a rujicõari mu̶are yu̶ besero ĩaru̶arãja mu̶a —yiyuju Jesús. 70 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —¿“Dios macu̶ne ñaja yu̶” yigu̶ yati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna jediro. To bajiro ĩna yisere ajicõari, —To bajirone bajiaja. Ĩne ñaja yu̶ —ĩnare yicu̶diyuju ĩ yuja. 71 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro gãmerã ñagõñujarã ĩna: —“Dios ĩ cõacacu̶, ĩ macu̶ ñaja yu̶” ĩ yise su̶orine Diore rojose yigu̶ yami. No yirã gãjerãre, “Rojose yigu̶ ñaami” yironare macarẽmomenaja mani yuja —gãmerã yiyujarã ĩna.

Lucas 23

1 To yigajanocõari, Jesúre ĩre ãmiasujarã ĩna jediro, Pilato vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ vana. Ĩ tu̶ju̶ ĩre ãmiejacõari, ado bajiro Jesúre gotiyiroyujarã ĩna: —Ãnire bu̶jabu̶ yu̶a. Ado bajiro yimi: “U̶ju̶ Césare gãjoa mu̶are ĩ vaja yirotisere mu̶a vaja yijama, quẽnabeaja. To yicõari, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶”, yimi —Jesúre ĩre yigotiyiroyujarã ĩna. 3 To bajiro ĩna yise ñajare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju Pilato: —¿Mu̶ne ñati jud'io masa u̶ju̶? —ĩre yiyuju Pilato. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —To bajirone bajiaja —ĩre yiyuju Jesús. 4 To ĩ yirone, paia u̶jarãre, to yicõari, jãjarã masa to ñarãre quẽne ado bajiro ĩnare yiyuju Pilato: —Yu̶ ĩajama, ñie rojose yigu̶ me ñaami —ĩnare yiboayuju Pilato. 5 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, bu̶to avasãñujarã ĩna: —Galilea sitaju̶re gotimasiosu̶oyumi. Bero, Judea sitana ñajedirore gotibatomavisioami —ĩre yiyujarã ĩna. 6 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Pilato: —¿Ãni, Jesús Galileagu̶ ñati? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ. To ĩ yirone, —Toagu̶ne ñaami —yicu̶diyujarã ĩna. To bajiro ĩna yijare, —U̶ju̶ Herodes ya sitagu̶ ĩ ñajare, Herodeju̶a ĩre ĩacõĩato —ĩnare yiyuju Pilato. Tirũ̶mu̶rire Jerusalénju̶ne ñañuju Herodes quẽne, Pilato ĩ ñarimacane. To bajiri tire masicõari, Herodes tu̶ju̶ Jesúre cõañuju Pilato. 8 To bajiri, Jesús ĩ ejaro, ĩre ĩacõari, bu̶to variquẽnañuju Herodes, bu̶to ĩre ĩaru̶arũgũr'i ñari. Yoaro ĩre ĩaru̶aboayuju. Jesús ĩ yirere ajirũgũr'i ñari, ĩ ĩaro rĩjoroju̶a quẽne, ĩaĩañamani Jesús ĩ yiĩosere bu̶to ĩaru̶ayuju ĩ. 9 To bajiro yigu̶ ñari, yoaro Jesúre sẽniĩañuju ĩ. To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibesuju Jesús. 10 Paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa bu̶to rojose avasãgotiyiro ñañujarã ĩna. 11 To bajiri, Jesús ĩ cu̶dibeti ĩaboana, ĩre ajatud'iyujarã Herodes, ĩ surara quẽne. To yigajanocõari, quẽnariase sudiro Jesúre sãcõari, ĩre tu̶ocõañujarã, Pilato tu̶ju̶re quẽna. 12 Tirũ̶mu̶ne Herodes, Pilato rãca gãmerã oca quẽnoñujarã ĩna, gãmerã ĩateboariarã. 13 Ĩ tu̶ju̶ Jesúre ĩ tu̶ocõajare, paia u̶jarãre, masa u̶jarãre to yicõari, masa to ñarãre quẽne jirẽoñuju Pilato. 14 Ĩna ejaro, ado bajiro yiyuju ĩ: —“ ‘U̶ju̶ César ĩ rotisere cu̶dibesa mu̶a’ yigotimavisioami” yirã, jẽju̶ ãnire yu̶ tu̶ju̶ ãmiejabu̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yise ñajare, mu̶a ajiro ĩre quẽnaro sẽniĩaboabu̶ yu̶. Yu̶ ĩajama, ñie rojose yibecu̶ ñaami. 15 Herodes quẽne, “Ñie rojose yibecu̶ ñaami” yigu̶ ñari, yu̶ tu̶ju̶ ĩre tu̶ocõañumi. “Ñie rojose ĩ yiro cõro ĩre sĩaña manoja”, yaja yu̶. 16 To bajiri ĩre bajegajanocõari, bucõaru̶arãma yu̶ surara —ĩnare yigotiboayuju Pilato, to rẽjariarãre. 17 Tocãrãca cũ̶ma Pascua boserũ̶mu̶ jud'io masa ĩna quẽnojama, sĩgũ̶, tubibe ecor'ire ĩna burotigu̶re ĩnare bubosarũgũñuju Pilato. 18 To bajiri, “Jesúre ĩre bucõaru̶cu̶ja yu̶” ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pilatore avasãjedicõañujarã masa: —¡Bajibeticõato! ¡Barrabáju̶are bucõari, Jesúju̶are sĩarotiya mu̶! —yiavasã jedicõañujarã ĩna. 19 Barrabás vãme cu̶tigu̶, “Gobierno ĩ rotiboasere cu̶dibeticõari, mani masu rotirãsa” yitu̶oĩacõari, ĩ babarã rãca masare sĩar'i ñañuju. To bajiro ĩ yire vaja tubiberiaviju̶ ñañuju ĩ. 20 To ĩna yiro bero, quẽna ado bajiro gãme tudisẽniĩañuju Pilato. To bajiro ĩna yiavasã ñaboajaquẽne, Jesúre bucõaru̶, quẽna ĩ budirotire sẽniĩaboayuju Pilato. 21 To bajiro ĩ yirone, —¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jaju sĩaroticõaña mu̶! ¡Ĩre jajutuya! —ĩre yiavasã cu̶diyujarã ĩna. 22 To bajiro ĩna yirone, jẽre ju̶aji ĩnare ĩ gotiboasere gotiboayuju ĩ quẽna: —¿Ñie rojose ĩ yire su̶ori ĩre sĩarotigu̶ti yu̶? Ĩre quẽnaro sẽniĩamu̶ yu̶. Yu̶ ĩajama, ñie rojose yibecu̶ ñaami. To bajiri, ĩre bajegajanocõari, bucõaru̶arãma yu̶ surara —ĩnare yigotiboayuju Pilato quẽna. 23 To ĩ yiboajaquẽne, ĩna yiriarore bajiro, ĩre avasãtu̶jabesujarã ĩna, Jesúre sĩaru̶arã. To bajiro ĩna yiavasãcõa ñajare, ĩna rotirore bajiro cu̶digu̶, Barrabáju̶are ĩre bucõañuju. 24 To yicõari, Jesúju̶arema ĩ yarã surarare ĩsiñuju, “Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩato ĩna” yigu̶. 26 To bajiri Jesúre ãmicoasujarã ĩna, ĩre sĩarã vana. Ĩre ãmivanane, sĩgũ̶ Cirene vãme cu̶ti sitagu̶, Simón vãme cu̶tigu̶re bocayujarã. Ĩre bocacõari, —Jesús ĩ gaja vatijãire ĩre gajabosaya —ĩre yi vasujarã ĩna. 27 Jãjarã masa Jesúre su̶yayujarã ĩna. Rõmia quẽne, ĩre su̶yacõari, otiyujarã ĩna. 28 To bajiro ĩna otisere ajicõari, ju̶darũ̶gũ̶ñuju Jesús. Ju̶darũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Mu̶a Jerusalén macana rõmiri, yu̶re otibesa. Mu̶a bajirotire, to yicõari, mu̶a rĩa ĩna bajirotire tu̶oĩacõari, otiya. 29 No bojarirũ̶mu̶ ejaru̶aroja bu̶to rojose mu̶a tãmu̶orotirũ̶mu̶. Tirũ̶mu̶re ado bajise tu̶oĩaru̶arãja mu̶a: “Rĩa mana rõmiri rojose tãmu̶orã ñaboarine, bu̶to su̶tiritibetiru̶arãma, ‘Bu̶cu̶rã rĩne bajirearu̶arãja yu̶a’ yitu̶oĩarã ñari”. 30 To bajiri, “Josari rojosere tãmu̶orobe; rojose mani yise vaja rojose manire cõaru̶cu̶mi Dios” yirã, guaro bajireadarotire yirã, “Gũ̶tayucu̶ri yu̶are tãjoreadaya”, yitu̶oĩaru̶arãma. 31 Yu̶ yirore bajirone bajiru̶arãja mu̶a. Ado bajiro yu̶ gotisere ajitu̶oĩaña mu̶a: “Ñie rojose yibecu̶ ñaami” yu̶re yirã ñaboarine, yu̶re rojose yama ĩna. To bajiri, “Rojorã ñaama” mu̶are yiĩarã ñari, rẽtobu̶saro mu̶are rojose yiru̶arãma ĩna —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩre otisu̶yarãre. 32 To bajiri gãjerã ju̶arã rojose yiriarãre jua vasujarã, Jesúrãca, ĩnare sĩaru̶arã. 33 Ĩnare jua va, Ru̶joco Buro vãme cu̶ti buroju̶ majaejayujarã. Toju̶ Jesúre, to yicõari, rojorãre quẽne, yucú̶tẽroriju̶ jajutuyujarã ĩna. Sĩgũ̶re Jesús riojojacatu̶are, gãjirema ĩ gãcojacatu̶aju̶are jajutuyayujarã. 34 Jesús ĩre ĩna jajuturo bero, ado bajiro Diore sẽniñuju ĩ: —Cacu̶, yu̶re sĩarãre rojose ĩna yisere masirioya mu̶. “Rojose yirã yirãja yu̶a” yimasimenane yama ĩna. To bajiro ĩ yiro bero, Jesús ye sudire bojarã, ado bajiro yiyujarã surara: “Ñimu̶ju̶a ĩ sudire ĩ u̶jaro ĩarãsa mani” yirã, gũ̶tarine reacũĩa ajeñañujarã. To yiajecõari, ĩ sudire gãmerã ĩsibatoyujarã ĩna. 35 Tire ĩacõari, Jesúre ajatud'iyujarã masa. Ĩna u̶jarã quẽne, ado bajiro Jesúre ajatud'iyujarã ĩna: —Gãjerãre rijaye cu̶tirãre catiorũgũmi. To bajiri, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ĩ ñajama, ĩ masune rujiadimasiato —yiajatud'iyujarã ĩna. 36 Surara quẽne ĩre ajatud'iyujarã ĩna. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, u̶ye oco jiasere Jesúre idirotiboayujarã. Ĩre idirotirãne, ado bajiro ĩre ajatud'iyujarã ĩna: —Mu̶ jud'io masa u̶ju̶ mu̶ ñajama, mu̶ masune rujiaya —ĩre yiajatud'iyujarã ĩna. 38 Jesús ĩ jaju ecoritẽroju̶re ĩ ru̶joa vecare griego masa oca, romano masa oca, jud'io masa oca ĩna ucaturia jũro tuyayuju. Ado bajise yirijũro ñañuju ti: “Ãni ñaami jud'io masa u̶ju̶”, yiucare ñañuju. 39 To bajicõari, sĩgũ̶ rojogu̶ Jesúrãca yucú̶tẽroju̶ jaju ecor'i ado bajiro ĩre tud'iyuju ĩ quẽne, Jesúre: —¿“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñatique mu̶? Ĩ mu̶ ñajama, rujiacõari, yu̶are yirẽtobosaya —ĩre yitud'iyuju ĩ quẽne. 40 To bajiro ĩ yisere ajicõari, gãjiju̶ama, ado bajiro ĩre boca yiyuju ĩ: —Rojose mani yire su̶ori manirema jajutuama ĩna. To bajiri, ¿Dios tu̶ju̶ ejacõari, rojose mu̶ yise vaja rojose mu̶re ĩ yirotire güibeatique mu̶ma? 41 Manima, mani masu ye su̶orine bajiaja. To bajiboarine, ĩju̶ama, ñie rojose yibecu̶ ñaami —boca yiyuju. 42 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro Jesúju̶are gotiyuju ĩ: —Jesús, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶re cõar'i Dios ĩ cũro bero, yu̶re ĩamaicõari, rojose yu̶ yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶ vaborotire yu̶re yirẽtobosaba —Jesúre yigotiyuju ĩ. 43 To ĩ yisere ajicõari, —Yu̶re quẽnaro ajiya mu̶. Adirũ̶mu̶ne yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ĩna variquẽna tu̶jabetoju̶ yu̶ rãca ñaru̶cu̶ja mu̶ —ĩre yicu̶diyuju Jesús. 44 Jesúre ĩna jajusĩariarũ̶mu̶ne, ũ̶mu̶recaji ñarone, rẽtiañuju yuja. Idia hora cõro rẽtiañañuju. Idia hora rẽtiatu̶satone, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sudigasero yotoriaro vorujijedicoasuju ti. Tiase yotoriaro, “ ‘Dios ĩ ñarisõa’ vãme cu̶ti sõare sãjamasibeama masa”, yimasiriaro ñaboayuju. 46 To ti bajirone, —¡Cacu̶, yu̶ u̶su̶re mu̶ tu̶ju̶ cõaja yu̶! —Diore yiavasã, u̶su̶tadicoasuju ĩ yuja. 47 To bajiro ĩ bajijare, ado bajiro yiyuju surara u̶ju̶: —Riojone bajiboayuja. Ñie rojose yigu̶ me ñamasiboayumi ãni —yiyuju ĩ. 48 Jãjarã masa ñañujarã, Jesúre ĩna sĩarore ĩarã vadiriarã. Jesúre masirã quẽne, Galilea sitana rõmiri ĩre su̶yaboariarã quẽne, ĩre ĩna sĩasere sõju̶ ĩarũ̶gõñujarã ĩna quẽne. Tire ĩagajanocõari, bu̶to su̶tiritirãne tudijedicoasujarã ĩna. 50 Arimatea macagu̶, José vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Jud'io masa u̶jarã rãcagu̶, masa ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶ogu̶, quẽnaro yigu̶ ñañuju ĩ. To bajicõari, Diore quẽnaro ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ĩ rotimasirere quẽnaro cu̶digu̶ ñañuju. 51 U̶jarã Jesúre ĩna sĩaru̶asere bojabesuju ĩju̶ama. “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, Jesúre yitu̶oĩagũ̶ ñañuju. 52 Jesús ruju̶rire ãmiru̶, Pilatore sẽnigũ̶ vasuju ĩ. 53 Ĩre sẽnicõari, Jesús ruju̶rire ãmirujiocõari, sudijãiri botirijãiri rãca ĩre gũmañuju. To yigajanocõari, masa yujeriavi gũ̶tavi ĩna quẽnoriaviju̶ ĩ ruju̶rire cũñuju. Gãjerãre yujeĩaña manivi ñañuju ti vi. 54 Tirũ̶mu̶ju̶ama jud'io masa ĩna u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶ rãiorotirũ̶mu̶ rĩjoroaca ñañuju. 55 Jesúrãcana rõmiri, Galilea sitana vadimasiriarã rõmiri Jesúre ĩre yujeroanare ĩasu̶yayujarã ĩna. Ĩnare su̶ya, eja, ĩna yujerivire ĩacõari, Jesús ruju̶rire ĩna cũrore ĩañujarã ĩna. 56 Ĩagajanocõari, tudicoasujarã. Tudiejacõari, ĩna ñariviju̶ su̶tiquẽnasere rijariarã rãca cũrere quẽnoñujarã ĩna. To yigajanocõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ĩ rotimasiriarore bajiro u̶su̶sãjañujarã ĩna.

Lucas 24

1 Gaje semana ĩna moasu̶oriarũ̶mu̶ ti busumu̶jado Jesús ruju̶rire ĩna yujeriavire ĩarã vasujarã rõmia, su̶tiquẽnase ĩna quẽnorere, “Tuto mani” yirã. 2 Ejacõari, ĩna ĩajama, gũ̶ta tũnuobibeboaria mañuju. 3 To bajiri ti vi sãjacõari, ĩaboayujarã ĩna. Ĩ ruju̶ri mañuju. 4 To bajiro ti bajiro ĩacõari, “¿No bajiro bajiyujari ti?” ĩna yitu̶oĩarone, ĩna tu̶re ángel mesa ju̶arã ruyuarũ̶gũ̶cõañujarã ĩna. Bu̶to yaase sudi sãñarã ñañujarã ĩna. 5 To bajiro ĩna bajirone, bu̶to güirãne, gu̶somuniari tuetucõari, mureacũcoasujarã ĩna. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna, ángel mesa: —¿No yirã rijariarã yujeriaroju̶ Jesúre macati mu̶a? 6 Maami adorema. Jẽre caticoami. Mu̶a rãca Galileaju̶ ñagũ̶, ado bajiro mu̶are ĩ goticatire tu̶oĩaña mu̶a: 7 “Dios ĩ roticõacacu̶, rojorãre ĩsiecoru̶cu̶ja yu̶. Yu̶re jajutu sĩaru̶arãma ĩna. To bajiboarine yu̶re ĩna sĩaro bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne quẽna tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶”, mu̶are yicami Jesús —ĩnare yigotiyujarã ĩna ángel mesa. 8 To bajiro Jesús ĩnare ĩ gotirere tu̶oĩabu̶jacõari, tudicoasujarã ĩna. Toju̶ ñañujarã Jesús buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo, coja jẽnituarirãcu̶ ñarã, gãjerã ĩ rãca ñarã quẽne ñañujarã ĩna. To bajiri ĩna tu̶ju̶re tudiejacoasujarã ĩna, rõmia. Ado bajiro vãme cu̶tirã ñañujarã ĩna: Mar'ia Magdalena vãme cu̶tigo ñañuju so. Bero Juana, bero gajeo Mar'ia, Santiago jaco ñañuju so. To yicõari, gãjerã quẽne ñañujarã ĩna. To bajiri Jesús buerimasa tu̶ju̶ ejacõari, jediro ĩnare bajirere gotiyujarã ĩna. 11 To bajiro ĩnare ĩna gotiboajaquẽne, ĩnare ajitirũ̶nu̶besujarã Jesús buerimasa. “Mecu̶rã yama ĩna”, yitu̶oĩañujarã ĩna. 12 To bajiboarine, Pedroju̶ama, ĩna gotisere ajicõari, ũmacoasuju ĩ. Ũma vaejacõari, sojeju̶ mubiar'i, ĩasõñuju ĩ. Jesúre ĩna gũmaboare rĩne ñañuju ti. Tire ĩacõari, “¿No bajiro bajicõari, bajiyujari ti?” yitu̶oĩarejaigu̶ne, tudicoasuju ĩ. 13 Tirũ̶mu̶ne Jesúrãca ñariarã ju̶arã vasujarã ĩna, Emaús vãme cu̶ti macaju̶ vana. Jerusalénju̶ ñacõari, Emaús vãme cu̶ti macaju̶re varia maa, once kilómetros ñañuju ti. 14 To vanane, Jesús ĩ bajirocarere gãmerã queti gotivasujarã ĩna. 15 To bajiro ĩna yi vatone, ĩnare ẽmu̶ñuju Jesús. 16 Ĩnare ĩ ẽmu̶boajaquẽne, “Jesúne ñaami”, yimasibesujarã, Dios, ĩre ĩna ĩamasiborotire ĩnare ĩ masiriocõajare. 17 To bajiri ĩ rãca vacõa ñañujarã ĩna. To bajivacu̶ne, —¿Ñie ũni quetire gãmerã gotiati mu̶a? —Jesús ĩnare ĩ yisẽniĩarone, su̶tiritirãne, tujarũ̶gũ̶ñujarã ĩna. 18 To bajicõari, sĩgũ̶, Cleofas vãme cu̶tigu̶ ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju ĩ: —¿Mu̶ma Jerusalénju̶re vacudigu̶ ñaboarine, adirũ̶mu̶ri bajiñasere masibeati mu̶? —Jesúre ĩre yisẽniĩañuju ĩ. 19 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —¿No bajiro bajise ũnire yigu̶ yati mu̶? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Jesús, Nazaret macagu̶re ĩna yimasisere yaja yu̶a. Ĩma, Diore gotirẽtobosagu̶ ñari, quẽnaro masare gotimasiocõari, ĩaĩañamanire yiĩogũ̶ ĩ ñajare, Dios, to yicõari masa jediro, “Quẽnagũ̶ ñaami”, ĩna yiĩagũ̶ ñaboami. 20 To bajiro yigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, paia u̶jarã, mani u̶jarã rãca ĩre sĩaroticõamasiñuma ĩna. Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩarotimasiñuma. 21 “Ĩma, Israel sitanare, quẽnaro yu̶a ñarotire yiejarẽmorocu̶ ñagũ̶mi”, yitu̶oĩamasiboabu̶ yu̶a. Ĩre ĩna sĩamasirirũ̶mu̶ rãca mani cõĩajama, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ ñaja. 22 “Ĩ ruju̶rire bu̶jabeju̶ yu̶a”, yima. “To yu̶a ĩañarone, yu̶are ruyuaĩoma ángel mesa. Yu̶are ruyuaĩocõari, ‘Jẽre tudicaticoami Jesús’ ”, ĩnare yigotiyujarã ĩna. “To bajiro yima” ĩna yigotisere ajicõari, no yimasibetiboana, yu̶a rãca ñarã, sĩgũ̶ri ĩarã vasuma ĩna. Toju̶ vaejacõari, rõmia ĩna gotiriarore bajirone Jesús ruju̶ri ti manore ĩañujarã ĩna quẽne —Jesúre yigotiyujarã ĩna, Emaús vãme cu̶ti macaju̶ vana. 25 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Tu̶oĩamasimenare bajiro bajiaja mu̶a. Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ ĩ bajirotire ĩna ucamasire ti ñaboajaquẽne, “Riojo gotiriarãma”, yitu̶oĩabeaja mu̶a maji. 26 “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, ĩ rotiroto rĩjoro, rojose tãmu̶oru̶cu̶mi”, yiucamasiñuma ĩna jediro —ĩnare yiyuju Jesús. 27 To yigajanocõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ ĩ bajirotire Moisés ĩ ucamasirere, gãjerã ñajediro Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ucamasirere quẽne ĩnare gotirẽtobuyuju ĩ. 28 To bajiro ĩnare goti vacu̶ rĩne, ĩna vati macare ejacõari, ĩna tujaro ũnone Jesúju̶ama, rẽtoarocu̶re bajiro bajiyuju. 29 To ĩ bajiboajaquẽne, ĩre rẽtoarotibesujarã ĩna. —Vabesa mu̶. Adone yu̶a rãca tujaya. Rãioato bajiaja —ĩre yiyujarã. To bajiro ĩre ĩna yijare, ĩna ya viju̶ ĩna rãca sãjasuju ĩ. 30 Ĩna sãjaejacõari bero, ĩna rãca barujigu̶ne, pan ãmicõari, “Quẽnaja”, Diore yigotiyuju Jesús. To yigajanocõari, panre mu̶tocõari, ĩnare ĩsibatoyuju ĩ. 31 To ĩ yirone, ĩre ĩna ĩamasirotire cõañuju Dios. Ĩre ĩna ĩamasirirĩmarone, yayicõa tu̶jasuju Jesús. 32 To ĩ bajirone, ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —Manire ẽmu̶cõari, quẽnaro ĩ gotirũtu vadisere ajivariquẽnamu̶ mani. To bajiri, “Jesúne ñaami”, yiĩamasiroti ñaboabu̶ ti —gãmerã yiyujarã ĩna. 33 To yiñarãne, Jerusalénju̶ tudicoasujarã ĩna, Jesús buerimasa, ju̶aãmo cõro, gu̶bo coja jẽnituarirãcu̶ ñarã, to yicõari gãjerã ĩna rãcana quẽne ĩna ñaroju̶. 34 To bajiri, ĩna tudiejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Mani u̶ju̶ tudicaticoasumi. Pedrore ruyuaĩoñuju ĩ —ĩnare yigotiyujarã ĩna. 35 To bajiro ĩna yigotigajanorone, Jesúrãca ĩna vare quetire, to yicõari, panre mu̶tocõari, ĩnare ĩ ĩsibatorone, ĩre ĩna ĩamasirere ĩnare gotiyujarã ĩna, Emaús maca variarãju̶a. 36 To bajiro ĩna gotiñarone, ĩna vatoaju̶ ruyuarũ̶gũ̶ñuju Jesús. Ruyuarũ̶gũ̶cõari, —¿Ñati mu̶a? Quẽnaro ñaña mu̶a —ĩnare yiyuju ĩ. 37 To bajiro ĩ yiejaro, ĩre ĩau̶cacõari, bu̶to güiyujarã ĩna. “¡Bajirocar'i vãti ñaami!”, yitu̶oĩagüiyujarã ĩna. 38 To ĩna yigüisere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿No yirã yu̶re ĩau̶cati? ¿No bajiro yirã, “Jesús me ñaami”, yitu̶oĩati mu̶a? 39 Yu̶ne ñaja. Yu̶ ãmorire, yu̶ gu̶borire, ĩna jajumasise godore ĩaĩasaque mu̶a. Yu̶re moaĩaña mu̶a. Bajirocar'i vãtima, gõa maami. Ri'i maami. Yu̶ma ri'i cu̶tijedicõaja yu̶. Ĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. 40 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, ĩ ãmorire, ĩ gu̶borire quẽne ĩnare ĩoñuju ĩ. 41 To bajiro ĩnare ĩ yiboajaquẽne, “Ĩne ĩ ñajama, quẽnamasucõaboroja”, ĩre yitu̶oĩacõa ñañujarã ĩna maji. To bajiro ĩre ĩna yitu̶oĩacõa ñajare, ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: —¿Bare cu̶oati mu̶a? —ĩnare yisẽniñuju ĩ. 42 To bajiro ĩ yijare, vai sesoriajuria ĩre ĩsiñujarã ĩna. 43 Ĩre ĩna ĩsirone, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a bayuju ĩ. 44 Tire bagajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Yu̶ bajirocaroto rĩjoroju̶a yu̶ bajirotire mu̶are goticaju̶ yu̶. Moisés ĩ ucamasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã Salmo ĩna ucamasire quẽne yu̶ bajirotirene yimasiñuma —ĩnare yigotiyuju Jesús. 45 To bajiro ĩnare yigoticõari, Dios oca masa ĩna ucamasirere ĩna ajimasirotire ĩnare u̶joyuju ĩ. 46 To yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju ĩ: —Ado bajiro yu̶ bajirotire gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ bajirocacoaru̶cu̶mi. Bajirocaboarine, ĩ bajirocaro bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne tudicaticoaru̶cu̶mi. 47 Ĩ tudicatiro bero, Jerusalén macanare gotimasioru̶arãma. Ĩnare ĩna gotimasioro bero, adi macaru̶cu̶ro ñarã jedirore ado bajiro gotimasioru̶arãma: ‘Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiriticõari, yitu̶jaya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yise vaja mu̶are Cristo ĩ vaja yibosare ñajare, rojose mu̶a yisere masirio variquẽnaru̶cu̶mi Dios’ yigotimasioru̶arãma”, yigotiaja ti, Dios oca masa ĩna ucamasire. 48 Mu̶ama, to bajiro yu̶ bajisere ĩarã ñari, “Riojone ñaja. To bajirone bajicaju̶”, gãjerãre yigotimasiru̶arãja mu̶a. 49 Dios ĩ yicatore bajirone mu̶a rãca ñarocu̶re Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, adi macane Jerusalénne yuñaru̶arãja mu̶a maji. Esp'iritu Santo rujiejacõari, Dios ĩ masisere mu̶are u̶joru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yiro bero, yu̶ ocare goticudirã varu̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús. 50 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, Betania vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ ĩ buerimasare ũmato vasuju ĩ. Toju̶ ejacõari, ĩ ãmori ñumu̶ori, —Quẽnaro mu̶are yato Dios —yiyuju ĩ. 51 To bajiro ĩnare ĩ yiñarone, ĩ ñaroju̶ ĩre ãmimu̶jacoasuju Dios. 52 Dios ĩre ĩ ãmimu̶jatone, muqueacõari, Jesúre rũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna. To yigajanocõari, Jerusalénju̶ quẽnaro variquẽnarã tudicoasujarã ĩna yuja. 53 Tudiejacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yivariquẽnarũgũñujarã ĩna. To cõro ñaja.

Juan 1

1 Dios macu̶ Jesucristo su̶orine Diore masiama masa. Rẽmoju̶ne jẽre ñie manoju̶rene ñacõamasiñuju Jesús, ĩ jacu̶ rãcane. Jesúne, Dios ñacoadimasiñuju. 2 Macaru̶cu̶ro, õ vecayere quẽne, tire Dios ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ jẽre ĩ rãcane ñacõamasiñuju ĩ macu̶. 3 Macaru̶cu̶rore, õ vecayere quẽne ñajediro ĩ macu̶ su̶orine tire rujeomasiñuju Dios. Ĩ macu̶ ĩ manone Dios ĩ rujeoroti maniboriaroja. 4 Mani rijato beroju̶ma, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsigũ̶, ñacoadimasiñuju Dios macu̶. Ĩ jacu̶ ĩ catisere ĩ macu̶ ĩ ĩsise su̶orine Diorãca quẽnaro ñaama masa, ĩre masirã yuja. 5 Diore ajimenaju̶ama, rojose yirã ñari, “Riojo ñamasusere masiaja yu̶ama”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro yirã ñaboarine, “Diorãca quẽnaro ñato” yigu̶, Jesucristo ĩ ĩsisere masa jediro ĩna ajibetirotire yirã, yimasimenama Diore ajiterã. 6 Sĩgũ̶ ñacami Juan vãme cu̶tigu̶. Masare, “Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Ĩ su̶orine Diorãca quẽnaro ñaja yu̶a” yirãre oco rãca ĩnare bautizagu̶ ñacami. Ĩre goti rĩjoro cu̶tirotiyumi Dios, ĩ macu̶ ĩ bajiroti quetire. Ĩ bajiroti quetire ajicõari, “To bajiro masu bajigu̶ ñagũ̶mi” ĩ macu̶re masa jediro ĩna yitu̶oĩarotire bojagu̶ ñari, to bajiro ĩre goti rĩjoro cu̶tirotiyumi Dios. 8 Riojo ñamasuse Juan ĩ gotimasiocatima ĩ masune tu̶oĩaquẽnocõari, ĩ goticati me ñacaju̶ ti. Dios macu̶ adi macaru̶cu̶roju̶re ejacacu̶ yeju̶a ñacaju̶ ti, riojo ñamasuse Juan ĩ gotimasiocati. “Rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosarocu̶ ñaami” Dios macu̶re masa ĩna yitu̶oĩarotire yigu̶, ĩre goti rĩjoro cu̶tirimasu̶ ñacami Juanma. 10 Jesúma, adi macaru̶cu̶roju̶re manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari ĩ ruyuaroto rĩjoroju̶ne jẽre ñacõañuju ĩ. Ĩ su̶orine adi macaru̶cu̶rore Dios ĩ rujeomasire ti ñaboajaquẽne, ĩre ĩacõari, “Ãni, Dios macu̶ ñaami”, ĩre yimasibeticama ĩna, adi macaru̶cu̶roana masa. 11 Jud'io masa, “Yu̶ rĩa ñaja mu̶a” Dios ĩ yigoticũboariarã tu̶ju̶ manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari, ĩna rãca ĩ ñarũgũboajaquẽne, ĩre ĩatecama ĩna. 12 Ĩre ĩna ĩateboajaquẽne, sĩgũ̶ri ĩre yu̶a ajitirũ̶nu̶jare, “Yu̶ rĩa ñaja mu̶a”, yu̶are yiĩañumi Dios. 13 “Jud'io masa ñari, Dios rĩa ñaja yu̶a”, yimasiña manoja. Gãjerã masa quẽne, to bajiro yimasibeama. To yicõari, “Mani masune mani tu̶oĩase su̶orine Dios rĩa ñaja mani”, yimasiña manoja. Ado bajiroju̶a bajiaja: “ ‘Yu̶ rĩa ñaja mu̶a’ ĩ yiĩamaijare, ĩ rĩa ñacoaju̶”, yireju̶a ñaja. 14 Dios macu̶ manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari, yu̶a rãca bajiñarũgũcami. Yu̶are ĩamaicõari, quẽnaro yirũgũcami. To yicõari, Dios yere gotigu̶, riojo gotimasiorũgũcami. “Ĩ ñacami Dios macu̶. Sĩgũ̶ne ñagũ̶, ĩ jacu̶re bajiro ñamasugũ̶ ñacami”, ĩre yimasiaja yu̶a, ĩre ĩacana. 15 Ĩrene goticami Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶. Jesús ĩ ejarone, ado bajiro masare goticami: —Ãnine ñaami mu̶are yu̶ goti rĩjoro cu̶tigu̶ma. Ĩ bajirotire gotigu̶, ado bajiro mu̶are yigotiadicaju̶ yu̶: “Yu̶ bero sĩgũ̶ ejaru̶cu̶mi. Yu̶ rĩjoroju̶ne jẽre ñacõañumi. To bajigu̶ ĩ ñajare, yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami ĩma” mu̶are yigotiadicaju̶ yu̶ —yicami Juan, Jesús ĩ bajirotire gotigu̶. 16 Masare maimasucõagũ̶ ñari, mani ñajedirorene quẽnaro manire yirũgũami Dios macu̶. 17 Moisés ñamasir'i su̶orine masare Dios ĩ rotimasirere masire ñaja. Jesucristo su̶orine Dios manire ĩ maiseju̶arema masire ñaja. Ĩ ocare quẽne, riojo ñamasusere, Jesucristo su̶orine tire masire ñaja. 18 Niju̶ane Diore ĩre ĩagũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine ĩ macu̶ sĩgũ̶ne ñagũ̶, ĩ jacu̶ rãcagu̶ ñari, ĩ jacu̶re bajirone tu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ jacu̶ ĩ bajisere riojo manire gotimasiocami. 19 To bajiri paiare, ĩnare ejarẽmorãre quẽne cõañuma ĩna u̶jarã, Jerusalén macana. “ ‘¿Ñimu̶ ñati mu̶?’ masare oco rãca bautizagu̶re Juanre ĩre yisẽniĩama” yirã, ĩnare cõañuma. 20 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩasere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Juan: —Yu̶ma, masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñaja yu̶ —ĩnare yicami Juan. 21 To bajiro ĩ yirone, ĩre sẽniĩaquẽnocama ĩna: —¿Ñimu̶ ũgũ̶ju̶a ñatique mu̶, to yijama? ¿El'ias, Diore gotirẽtobosamasir'i, gãme tudicaticõari, bajiatique mu̶? —ĩre yisẽniĩacama. —Ĩ me ñaja yu̶ —yicõacami quẽna. To bajiro ĩ yirone, ĩre sẽniĩacama quẽna: —¿Mu̶ne ñatique Diore ĩre gotirẽtobosarimasu̶, “Ejaru̶cu̶mi” ĩna yigu̶? —Juanre yisẽniĩacama. —Ĩ me ñaja yu̶ —yicõacami quẽna. 22 To bajiro ĩ yise ñajare: —¿Ñimu̶ ũgũ̶ju̶a ñati mu̶? —ĩre yicama ĩna. —Yu̶are sẽniĩaroticõarãre, “Ĩ ñaami”, ĩnare yigotiru̶aja yu̶a. ¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñaja yu̶, yatique mu̶, mu̶ masune mu̶ yijama? —ĩre yisẽniĩacama quẽna, Juanre, masare oco rãca bautizagu̶re. 23 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicu̶dicami: —Yu̶ne ñaja, yucú̶ manoju̶ masare gotimasiocudirũgũgũ̶ma. Ado bajiro yigotirũgũaja yu̶: “Mani u̶ju̶ ejaru̶cu̶mi. To bajiri rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya, ĩre yurã”, yirũgũaja yu̶. To bajiro yu̶ yigotirotire jẽre tirũ̶mu̶ju̶ne, “To bajiro yiru̶cu̶mi ĩ”, yiuca rĩjoro cu̶ticõamasiñumi Diore ĩre gotirẽtobosarimasu̶, Isa'ias ñamasir'i —yicu̶dicami Juan, ĩre sẽniĩarãre. 24 Fariseo masa ĩna cõariarã ñacama ĩna, Juanre sẽniĩacana. 25 Quẽna ĩre sẽniĩacama ĩna: —To bajise yigu̶ ñaboarine, Cristo me ñaboarine, El'ias ñamasir'i me ñaboarine, Diore gotirẽtobosarimasu̶ “Ejaru̶cu̶mi” ĩna yigu̶ me ñaboarine, ¿no yigu̶ oco rãca masare bautizatique mu̶? —Juanre yisẽniĩacama. 26 To bajiro ĩna yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicu̶dicami: —Yu̶ma, masa rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca ĩnare bautizagu̶ ñaja yu̶. To bajiboarine mani ñarigodoju̶ jẽre ñagũ̶mi, “To ñagũ̶mi” mu̶a yimasibecu̶. 27 Yu̶ bero masare gotigu̶ ñaboarine, yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñagũ̶mi ĩma. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugũ̶ masu ĩ ñajare —ĩnare yicu̶dicami Juan. 28 To bajiri, adi ñajediro bajicaju̶ Betania vãme cu̶ti macaju̶. Ti maca ñacaju̶ Juan, masare oco rãca ĩ bautizacatiya Jordán vãme cu̶tirisa gajejacatu̶aju̶. 29 Gajerũ̶mu̶, yu̶a tu̶ju̶ Jesús ĩ vadone ĩre ĩacami Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶. Ĩre ĩacõari ado bajiro masare yigoticami: —Ĩaña mu̶a yuja. Ĩne ñaami Dios yu̶, oveja macu̶re bajiro masare rijabosarocu̶. No bojarãre “Rojose yu̶ yise vaja yu̶re rijabosayumi” ĩre yironare rojose ĩna yise vaja ĩnare rijabosarocu̶. 30 Ĩ yirotirene goti rĩjoro cu̶tigu̶ ado bajiro mu̶are yigoticaju̶ yu̶: “Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a yu̶ gotimasioro bero gotimasioru̶cu̶mi gãji” mu̶are yicaju̶ yu̶. “Yu̶ rĩjoroju̶ne jẽre ñacoayumi ĩma. To bajiri yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami” mu̶are yicaju̶ yu̶. 31 Yu̶ quẽne, “Ĩ ñagũ̶mi” yimasibeticaju̶ yu̶ maji. To bajiboarine, “Ĩne ñagũ̶mi ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i” mani yiĩamasirotire bojagu̶ ñari, oco rãca masare bautizadicaju̶ yu̶ —yu̶are yicami Juan. 32 Quẽna gajeye ado bajiro yu̶are yigoticami: —Ĩre ĩaboarine, “Ĩne ñagũ̶mi ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i”, yimasibeticaju̶ yu̶ maji. To bajiboarine Dios ado bajiro yu̶re yi ocaruyucami ĩ, “Masare oco rãca bautizaru̶cu̶ja mu̶” yu̶re yi ocaruyucõari: “Yu̶ cõagũ̶, Esp'iritu Santo, bujare bajigu̶ rujiadicõari, ĩ joere rocajeoru̶cu̶mi. Ĩne ñaru̶cu̶mi, ‘Rojose ĩna yisere quẽnaro masicõari, tu̶oĩavasoatĩmato ĩna’ yigu̶, Esp'iritu Santore cõarocu̶”, yu̶re yi ocaruyucami Dios. To bajiro yu̶re ĩ yicatore bajirone ĩamu̶ yu̶ yuja. To bajiri, “Dios macu̶ ñaami”, yimasiaja yu̶ yuja —yigoticami Juan, yu̶are gotigu̶. 35 Gajerũ̶mu̶ oco rãca masare ĩ bautizacatoju̶ ñacami Juan quẽna. Ĩ rãca ñacaju̶ yu̶a, ju̶arã, ĩ buerã. 36 To yu̶a ñaro, Jesús ĩ rẽtoato ĩre ĩacõari, ado bajiro yu̶are goticami Juan: —Ĩaña. Ĩne ñaami Dios yu̶, oveja macu̶re bajiro masare rijabosarocu̶ —yu̶are yicami Juan. 37 To bajiro Juan ĩ yisere ajicõari, Jesúre ĩre su̶yacaju̶ yu̶a yuja. 38 To ĩre yu̶a su̶yatone, ju̶darũ̶gũ̶ ĩacõari, —¿Ñiere bojarã bajiati mu̶a? —yu̶are yisẽniĩacami. To bajiro ĩ yisẽniĩarone: —Gotimasiorimasu̶, ¿noju̶ ñari mu̶ ñaro? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 39 To bajiro ĩre yu̶a yirone, —Ĩarã vayá —yu̶are yicu̶dicami. To bajiro ĩ yijare, ĩre su̶yaejacoacaju̶ yu̶a, ĩ ñaroju̶re. Muiju ĩ rocasãroto rĩjoro ejacaju̶ yu̶a, toju̶re. To bajiri ĩ rãca bajiña, toju̶ne cãnicoacaju̶ yu̶a yuja. 40 Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ gotisere ajicõari, yu̶ rãca Jesúre ĩre su̶yacacu̶ ñacami Andrés. Simón Pedro vãme cu̶tigu̶ bedi ñacami. 41 Jesúre ĩre ĩamasicõari, guaro ĩ gagu̶ Simónre ĩre jigu̶ vacoacami. Ĩre bu̶jacõari ado bajiro ĩre gotiyuju: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, Cristo mani yitu̶oĩayuñarũgũgũ̶re ĩamu̶ yu̶ yuja —ĩre yiyuju Andrés. 42 To bajiro ĩre yi, yu̶a cu̶toju̶a ĩre jicoayumi Andrés. Simónre ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Simón ñaja mu̶, Jonás macu̶. To bajiboarine Pedro vãme cu̶tiru̶cu̶ja mu̶ yuja —Simónre ĩre yicami Jesús. (Gũ̶ta yire ũni ñaja ti, “Pedro” yire.) 43 Gajerũ̶mu̶ Galilea vãme cu̶ti sitaju̶are yu̶are ũmato vacami Jesús. To bajiri toju̶re ejacõari, Felipe vãme cu̶tigu̶re ĩre bu̶jacami yuja. Ĩre bu̶jacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Yu̶ rãca vayá. Yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaya mu̶ —ĩre yicami. 44 Betsaida vãme cu̶ti macagu̶ ñacami Felipe. Ti macanane ñacama Pedro, ĩ bedi Andrés quẽne. 45 Jesúre ĩamasicõari, Natanael vãme cu̶tigu̶re ĩre gotigu̶ vacoacami Felipe. Ĩre bu̶jacõari, ado bajiro ĩre gotiyuju ĩ: —“Bajiru̶cu̶mi” Moisés ñamasir'i ĩ yiucamasir'ire ĩamu̶ yu̶ yuja. Diore ĩre gotirẽtobosarimasa quẽne, “To bajiru̶cu̶mi” ĩna yiucamasir'ire ĩamu̶ yu̶ yuja. Ĩ ñaami Nazaret vãme cu̶ti macagu̶, Jesús vãme cu̶tigu̶, José vãme cu̶tigu̶ macu̶ —Natanaelre ĩre yigotiyuju ĩ. 46 To bajiro ĩ yirone, —¿Ĩma Nazaret vãme cu̶ti macagu̶ ñaboarine, quẽnagũ̶ ñaguĩda? —Felipere ĩre yisẽniĩañuju Natanael. —Vayá. Ĩre ĩaĩatoque mani —ĩre yiyuju Felipeju̶ama. To bajise gãmerã yicõari, yu̶a tu̶ju̶ vadicoayuma ĩna yuja. 47 Natanael ĩ vadore ĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Õ tu̶sagu̶, Israel ñamasir'i jãnami Dios ĩ bojasere yigu̶ vadiami. Masare yitogu̶ me ñaami —yicami Jesús. 48 To bajiro ĩ yirone, —¿No bajiro yicõari yu̶re ĩamasiati mu̶? —ĩre yicami Natanael. To bajiro ĩ yirone, —Felipe mu̶re ĩ jiroto rĩjoroju̶ne higuera vãme cu̶tiu̶ ẽñeroca mu̶ ñaroju̶ne jẽre mu̶re ĩacõamu̶ yu̶ —ĩre yicami Jesús. 49 To bajiro ĩ yisere ajicõari: —Gotimasiorimasu̶, Dios macu̶ ñaja mu̶, yu̶are Israel ñamasir'i jãnerabatiare rotimu̶orũ̶gõrocu̶ —ĩre yicami Natanael. 50 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩre yicu̶dicami Jesús: —“¿Higuera vãme cu̶tiu̶ ẽñeroca mu̶ ñaroju̶ne jẽre mu̶re ĩacõamu̶ yu̶” mu̶re yu̶ yiserene ajicõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yimasiati mu̶? Adi rẽtoro ĩaĩañamanire mu̶re yiĩoru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yicami Jesús. 51 Gajeye quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Ũ̶mu̶agasero soje ti jãnarone, yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶re, to yicõari, Diore moabosarãre ĩna mu̶jatore, ĩna rujiadore quẽne ĩaru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús.

Juan 2

1 Ju̶arũ̶mu̶ bero, Galilea sita Caná vãme cu̶ti macaju̶re sĩgũ̶ ĩ manajo cu̶tirũ̶mu̶ boserũ̶mu̶ ñasu̶ocaju̶ ti. Jesús jaco quẽne ñacamo so, toju̶re. 2 Jesúre, to yicõari, yu̶a ĩ buerãre quẽne, yu̶are jicama ĩna. To bajiro ĩna yicana ñari, yu̶a quẽne Jesúrãca ñacaju̶ toju̶re. 3 Yu̶a idiñaro rĩne u̶ye oco jedicoacaju̶. To ti bajirone, ado bajiro Jesúre yicamo ĩ jaco: —U̶ye oco jedicoaju̶ yuja —ĩre yicamo. 4 To so yirone, —¿Caco, no yigo tire yu̶re gotiati mu̶? Maji, ĩaĩañamani Dios ĩ masise rãca yu̶ yiĩoroti ejabeaja maji —sore yicami Jesús. 5 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicamo so, u̶ye oco iorimasare: —Ĩ rotirore bajiro yiya —ĩnare yicamo so. 6 Tore ñacaju̶ oco varia sotu̶ri, gũ̶tane ĩna vearia sotu̶ri. Cojomo cõro, coja jẽnituaro ñari sotu̶ri ñacaju̶ ti. “Ado bajiro mani yijare, ‘Rojose mana ñaja mu̶a’ manire yiĩaami Dios” yirã ĩna coeri sotu̶ri, oco sotu̶ri ñacaju̶ ti. Ti sotu̶ri cincuenta, to yicõari, setenta litros cõro juari sotu̶ri ñacaju̶. 7 To bajiri ado bajiro u̶ye oco iorimasare ĩnare yicami Jesús: —Oco jiojũ̶mu̶oña adi sotu̶rire —ĩnare yicami. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ti sotu̶ri ñaro cõrone jiojũ̶mu̶ocama ĩna. 8 Ĩna jiojũ̶mu̶ogajanoro ĩacõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Boserũ̶mu̶ ũmato yirimasu̶re mojoroaca vaãmi vati, ĩre ioaya —ĩnare yicami Jesús. Ĩnare ĩ yirotirore bajirone iocama ĩna. 9 Tire ĩ idiroto rĩjoroju̶ne oco jẽre u̶ye oco godovedicoasuja ti, ti sotu̶ ñaro cõrone. “Toaye u̶ye oco ñaroja”, yimasibeticami. Tire iorimasa rĩne masicama ĩna. Tire idicõari, mame manajo cu̶tirocu̶re jicami boserũ̶mu̶ ũmato yirimasu̶. 10 Ĩ ejarone, ado bajiro ĩre yicami: —Gãjerãma, ĩna boserũ̶mu̶ yisu̶o vajama, quẽnaseju̶are iosu̶ocama. Jairo masa ĩna idiro beroju̶, quẽnabetibu̶sare iocama ĩna yuja. Mu̶ma quẽnaseju̶are ru̶ayuja mu̶, yucu̶aca ĩna ioserema —ĩre yicami boserũ̶mu̶ ũmato yirimasu̶. 11 To bajiro Jesús ĩ yicati, ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca ĩ yiĩosu̶ocati ñacaju̶ ti Galilea sita, Caná vãme cu̶ti macaju̶re. Ĩaĩañamanire ĩ yiĩojama, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõacacu̶ ñaja yu̶” yigu̶ yiĩosu̶ocami. To bajiro ĩ yiĩosere ĩacõari, bu̶tobu̶sa ĩre ajitirũ̶nu̶caju̶ yu̶a, ĩ buerã. 12 Boserũ̶mu̶ ti jediro bero, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ ũmato vacami Jesús. Ĩ jaco, ĩ bederã, to yicõari yu̶a ĩ buerã quẽne, ĩ rãca vacaju̶ yu̶a. Yoarobu̶sa ñacaju̶ yu̶a, ti macaju̶re. 13 Yu̶a jud'io masa Pascua boserũ̶mu̶ yu̶a yirotirũ̶mu̶ri cõñaro Jerusalénju̶ ejacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. 14 Toju̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ta vecu̶a ĩsirimasa, oveja ĩsirimasa, buja ĩsirimasa quẽne ñacama. Gãjerã ye rãca gãjoa vasoarimasa quẽne ĩna rujiri cũmuroriju̶ rujicama ĩna. 15 To bajiro ĩna yiñasere ĩacõari bajeriamare quẽnocami Jesús. To bajiro yicõari ĩna yarã ta vecu̶are, ovejare Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñarãre ĩnare bajeãgõbucami. Gãjoa vasoarimasa ye gãjoatiirire varebatereacõacami. To yicõari ĩna gãjoa jeorijau̶rire tucaguereacami. 16 To yicõari, buja ĩsirimasare ado bajiro yicami yuja: —Ãnoa mu̶a ĩsironare juabudi vasa mu̶a. Yu̶ jacu̶ ya vire gajeyeũni ĩsiriavi godoveobesa mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 17 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Dios oca masa ĩna ucamasirere ado bajiro tu̶oĩabu̶jacaju̶ yu̶a, ĩ buerã: “Mu̶ ya vire quẽnaro ĩna yirũ̶cu̶bu̶obetijare, ĩnare ĩajũnisiniru̶cu̶ja yu̶. To bajiro yu̶ yise ñajare yu̶re sĩarocaru̶arãma ĩna”, yirere tu̶oĩabu̶jacaju̶ yu̶a. 18 To ĩ yirone, to ñacana jud'io masa Jesúre ĩre sẽniĩacama: —“Dios ĩ masise rãca yigu̶ yaja yu̶” mu̶ yijama, ¿no bajiro yu̶are yiĩogu̶ada mu̶? —ĩre yisẽniĩacama ĩna, Jesúre. 19 To bajiro ĩna yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Jesús: —Adi vi Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire mu̶a caguerocacõajama, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne quẽna ti vire bu̶ajeocõaru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yicami. 20 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —Cuarenta y seis ñaricũ̶mari josayujarã ĩna, adi vire bu̶añarã. ¿Mu̶ma, “Idiarũ̶mu̶ berone quẽna bu̶ajeocõaru̶cu̶ja”, yiboati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna. 21 Jesús to bajiro Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire ĩ yijama, ĩ masu ruju̶rene yigu̶ yicõañumi. 22 Ĩ bajirocaro bero gãme ĩ tudicatiato, “To bajiro bajiru̶aroja” ĩ yigoticatire tu̶oĩabu̶jacaju̶ yu̶a, ĩ buecana. Tire tu̶oĩabu̶jacõari, Dios ocare masa ĩna ucamasirere, Jesús ĩ goticatire quẽne ajitirũ̶nu̶caju̶ yu̶a. 23 Jerusalénju̶ Pascua boserũ̶mu̶ ĩna yiñaro, quẽna gajeye ĩaĩañamanire masare yiĩocami Jesús. To bajiro ĩ yiĩojare, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i mani u̶ju̶ ñaami”, ĩre yiajitirũ̶nu̶cama jãjarã masa. 24 Jesúju̶ama to bajiro ĩna yiajitirũ̶nu̶sere ĩamasicõari, “Socarã mene yama”, yibeticõacami, masa jediro ĩna tu̶oĩasere ĩamasigũ̶ ñari.

Juan 3

1 Sĩgũ̶ fariseo masu̶, Nicodemo vãme cu̶tigu̶ ñacami. Jud'io masa vatoaju̶re ñamasugũ̶ ñacami ĩ. 2 Ñamiju̶ Jesúre ĩre ĩagũ̶ ejayuju. Ĩ tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Gotimasiorimasu̶, “Mu̶re cũñumi Dios, ‘Masare gotimasioato’ yigu̶”, mu̶re yimasiaja yu̶a. Sĩgũ̶ mu̶ yirore bajirone yiĩoñamanire yigu̶re ĩabeticaju̶. To bajiri, “Diorãca ñacõari, yami”, yimasiaja yu̶a —Jesúre ĩre yiyuju. 3 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Nicodemore gotiyuju Jesús: —Riojo mu̶re gotiaja yu̶. No bojarã, quẽna gãme ruyuamenama, Dios ĩ ñaroju̶re ejamasimenama —Nicodemore yiyuju Jesús. 4 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju Nicodemo: —¿No bajiro bu̶cu̶ ñacoaboarine, quẽna gãme tudiruyuacoare ñarojari? ¿Quẽna ĩ jacore sãjacoacu̶jarique ĩ, quẽna gãme tudiruyuaru̶? —Jesúre ĩre yiyuju Nicodemo. 5 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —“Quẽna gãme ruyuaroti ñaja” yu̶ yijama, masa su̶orine gãme ruyuarotire yigu̶ me yaja. “Quẽna gãme ruyuaroti ñaja” yu̶ yijama, “ ‘Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diorãca quẽnaro ñacõari, ĩ bojarore bajiro yirã ñato’ yigu̶, ĩ yirotire sẽniroti ñaja”, yigu̶ju̶a yaja. “Dios ĩ bojabeti yiru̶abeaja yu̶. Ĩ su̶orine ĩ rãca quẽnaro ñaja yu̶” yirã, oco rãca bautizarotiriarã, to yicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diorãca quẽnaro ñarã, ĩna rĩne ñarãma Dios ĩ ñaroju̶re ejacõari, ĩ rãca ñamu̶orũ̶gõrona. 7 “Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diorãca quẽnaro ñarã, ĩna rĩne Dios ĩ ñaroju̶re ejacõari, ĩ rãca ñamu̶orũ̶gõru̶arãma” mu̶re yu̶ yisere, ajiyamanire bajiro ajimavisiabesa mu̶. 8 Mino no ti bojarone vẽatucõaroja ti. Mino ti vẽatujama, ajiaja mani. To bajiboarine, “Toaye vadoja. Toju̶are vatoja”, yimasibeaja mani. Tire bajirone bajigu̶ ñaami Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo. “Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca quẽnaro ñacõari, ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñato” yigu̶, gãjire ĩ yirotire masibeama masa —Nicodemore yiyuju Jesús. 9 To bajiro ĩ yirone, quẽna gãme sẽniĩaquẽnoñuju Nicodemo: —¿No bajiro bajiroada ti? —Jesúre ĩre yisẽniĩa quẽnoñuju ĩ. 10 Ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —¿Israelita masare ĩnare gotimasiogũ̶ ñaboarine, adi quetirema masibeati mu̶? 11 Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Mani ĩase, Dios ĩ yiserene, mu̶are gotirũgũaja yu̶a. To bajiboarine yu̶a gotirũgũsere ajicõari, “To bajiro me bajiaja”, yicõarũgũaja mu̶a. 12 Adi macaru̶cu̶roayere yu̶ gotisere ajitegu̶ ñari, Dios ĩ bajisere ĩabu̶jayamanire yu̶ gotijaquẽne, ajiteru̶cu̶ja mu̶ —ĩre yiyuju Jesús. 13 Gajeye quẽna ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶, Dios ĩ ñaroju̶re mu̶jar'i maami. Yu̶ sĩgũ̶ne ñaja yu̶, Dios ĩ ñaroju̶ne rujiadicõari, tudi gãme mu̶jarocu̶ma. Dios ĩ roticõacacu̶ ñaja yu̶ Diorãcagu̶. 14 Tirũ̶mu̶ju̶ Moisés ñamasir'i, yucú̶ manoju̶ ñacudigu̶ yucú̶ joeju̶ ãñare bajigu̶ ñagũ̶re cõmene quẽnor'ire ĩre jeomasiñuju, “Ãña cũniecoriarã ĩre ĩamu̶oato ĩna” yigu̶. To bajiro ĩ yir'ire ãña cũniecoriarã, ĩre ĩamu̶orãju̶a, caticoamasiñujarã ĩna quẽna. To bajiro bajiru̶aroja yu̶re quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶re quẽne. Yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajutucõari, vũ̶mu̶orũ̶gõru̶arãma ĩna, yu̶ bajirocarotire yirã. 15 To bajise bajirocu̶ ñari, no bojarã, “Jesucristo ĩ bajirocare su̶orine yu̶re ĩavariquẽnacõari quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩarãre ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶ —Nicodemore ĩre yiyuju Jesús. 16 —Ñajediro masare maimasucõagũ̶ ñari, ĩ macu̶ sĩgũ̶ne ñagũ̶re ĩre cõañumi Dios, “Masare rijabosato” yigu̶. To bajiro ĩ yire ñajare, “Jesucristo ĩ bajirocare su̶orine yu̶re ĩavariquẽnacõari, quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩarãma, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñarãma. 17 Adi macaru̶cu̶roanare, “Rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yato” yigu̶ me, ĩ macu̶re cõañumi Dios. Ado bajiroju̶a yiyumi. “Mu̶re ajitirũ̶nu̶rona ĩna rijato beroju̶, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, ĩ macu̶re cõañumi Dios. 18 “Dios macu̶ ñagũ̶mi” Jesúre yitu̶oĩagũ̶re rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶re ĩre cõabetiru̶cu̶mi Dios. Dios macu̶ sĩgũ̶ne ñagũ̶re, “Dios macu̶ me ñagũ̶mi” ĩre yigu̶ju̶arema, to bajiro ĩre ĩ yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre cõaru̶cu̶mi Dios. 19 Ĩ macu̶re adi macaru̶cu̶roju̶re ejacacu̶re ĩre ajitirũ̶nu̶menare rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare rearu̶cu̶mi. Ĩ macu̶ su̶orine Diorãca quẽnaro ñaama masa, ĩre masirã. Masaju̶ama rojose yitu̶jaru̶amena ñarã ñari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaru̶amenama ĩna. To bajiri Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶menama. To bajiro yirã ĩna ñajare, ĩnare rearu̶cu̶mi Dios. 20 Rojose yirã, Dios macu̶re terãma ĩna. “Masa rĩjoroju̶a, ‘To bajise rojose yicaju̶ mu̶’ yu̶re yiromi Jesús” yibojonerã ñari. 21 Dios ĩ bojasere quẽnaseju̶are yirãma, Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶rãma ĩna. Yayioroju̶ yirudibeama ĩnaju̶ama, “ ‘Dios ĩnare ĩ yirẽmojare, quẽnaseju̶are yirũgũama’ yimasiato ĩna” yirã. 22 Nicodemore Jesús ĩ gotiro bero, vacoacaju̶ yu̶a, Judea sitaju̶. Toju̶re yoarobu̶sa ñacaju̶ yu̶a. Toju̶ masare oco rãca bautiza ñarũgũcaju̶ yu̶a. 23 Juan, oco rãca bautizarimasu̶, Salim vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ Enón vãme cu̶ti macaju̶ oco rãca masare bautizarũgũñuju ĩ quẽne. Toju̶re riaga jairo ti oco cu̶tijare, ĩnare bautiza ñarũgũñuju ĩ. Jãjarã masa ĩre bautizarotirã ejarũgũñujarã ĩna, toju̶re. 24 Ado bajiro yiñamasiñuju Juan, tubiberiaviju̶ ĩ tubibe ecoroto rĩjoro: 25 Oco rãca masare Juan ĩ bautiza ñarone, gãji jud'io masu̶, Juan buerã tu̶ju̶re ejayuju ĩ. Ejacõari, “To bajiro me bajiaja. Ado bajiroju̶a mani yijare, ‘Rojose mana ñaja mu̶a’ manire yiĩagũ̶mi Dios” yigu̶, ĩna rãca oca josayuju ĩ. 26 Ĩ rãca ĩna oca josariaro bero, Juan tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre gotiyujarã ĩ buerã: —Gotimasiorimasu̶, Jordán vãme cu̶tirisa ijacatu̶aju̶ mu̶ ĩagoticacu̶, mu̶ yirũgũrore bajirone masare oco rãca ĩnare bautizarũgũñuju ĩ. To bajiri jãjarã masa mani tu̶ju̶re ejaborona, ĩ tu̶ju̶a rĩne varũgũrãma ĩna, ĩre yigotiyujarã ĩna —Juanre, masare oco rãca bautizarimasu̶re. 27 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Juan: —Ñie manane ñaborãma masa, Dios ĩ cõabetijama. Mani bajirũgũse quẽne Dios ĩ bojasere bajirone bajirũgũaja ti. 28 “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i me ñaja yu̶. “ ‘Ĩ ejaroto rĩjoro, ĩre goti rĩjoro cu̶tiato’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja yu̶”, jẽre mu̶are yigoticõacaju̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Juan, ĩ buerimasare. 29 To yicõari, “Ãmosiagu̶ babare bajiro bajiaja yu̶” yigu̶, ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotimasioñuju Juan: —Ãmosiariarũ̶mu̶ so manaju̶ ñarocu̶ babare ajisu̶yaroco me ñagõmo. So manaju̶ ñarocu̶ju̶are ajisu̶yaroco ñagõmo. So manaju̶re so ajisu̶yasere ĩacõari, bu̶to variquẽnagũ̶mi ĩ baba. Tire bajirone, “Masa jãjarãre oco rãca bautizarũgũñuju ĩ quẽne” mu̶a yisere ajicõari, bu̶to variquẽnaja yu̶ quẽne. 30 Yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami ĩma. To bajiri, yu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶oro rẽtoro ĩre ĩna rũ̶cu̶bu̶osere bojaja yu̶ —ĩ buerãre yiyuju Juan. 31 Dios tu̶ju̶ vadir'i ñaami jediro u̶ju̶ ñamasugũ̶. Gãji ĩ cõro ñamasugũ̶ magũ̶mi. Adi macaru̶cu̶roju̶re ruyuariarã, adi macaru̶cu̶roayere ĩarã ñari, tirene gotiaja mani. Dios tu̶ju̶ vadir'ima õ vecayere, to yicõari, adi macaru̶cu̶roayere quẽne quẽnaro masigũ̶ ñari, jediro u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaami. 32 Ĩma, ĩ ĩarere, ĩ ajirere gotiami ĩ, Dios yere. To bajiboarine ĩ gotisere ajitirũ̶nu̶beama masa. 33 “Jesús ĩ yirore bajiro bajiroja” ĩre yiajigu̶ma, to bajiro ĩ yiajise su̶orine “Socagu̶ me ñaami Dios” yigu̶ ñagũ̶mi. 34 Esp'iritu Santore ĩre cõañumi ĩ macu̶re adi macaru̶cu̶roju̶re ĩ cõar'ire, “Ĩ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩamasiato” yigu̶. To bajiro ĩ yir'i ñari, Dios ocarene goticami Jesús. 35 Mani jacu̶ Dios, ĩ macu̶re maigũ̶ ñari, “Ñajedirore rotiya mu̶”, ĩre yicũñumi. 36 No bojagu̶, Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, Dios ĩ catisere cu̶ogu̶ ñaami. To bajiboarine no bojagu̶ Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶becu̶ma, Dios ĩ catisere cu̶obeami. To bajiro ĩ bajijare, rojose ĩ yisere ĩajũnisini tu̶jabecu̶ne, rojose ĩ yise vaja, rojose ĩre yiru̶cu̶mi Dios, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre rocagu̶.

Juan 4

1 To bajiri, “Juan rẽtobu̶saro masare oco rãca bautizarũgũñuju Jesúju̶a. To bajiri Juan buerimasa rẽtobu̶saro ñañujarã Jesús ĩ buerimasaju̶a” yire quetire ajiyujarã fariseo masa. 2 (Quẽnaro masuma, masare oco rãca bautizabetirũgũcami Jesús. Yu̶aju̶a, ĩ buerimasaju̶a masare oco rãca ĩnare bautizarũgũcaju̶.) 3 To bajiri, “Jesús masare oco rãca bautizagu̶ yigu̶mi” fariseo masa ĩna yitu̶oĩasere masicõari, Judea sitare ñacana vacoacaju̶ yu̶a Jesúrãca, Galilea sitaju̶ tudiana yuja. 4 To vana, Samaria sitare rẽtoaroti ñacaju̶ yu̶are. 5 To bajiri toju̶re ejacoacaju̶ yu̶a, Sicar vãme cu̶ti macaju̶re. Ti macama Jacob ñamasir'i, ĩ macu̶ Josére ĩ ĩsimasire sita tu̶ju̶ ñacaju̶ ti. 6 Toju̶re ñacaju̶ oco goje, Jacob ñamasir'i ya goje. Bogagu̶ ñari, ti goje tu̶re ejarũju ejacami Jesús. Ũ̶mu̶recaji cõro muiju tu̶sacami. 7 Yu̶a ĩ buerãju̶ama gaje macaju̶ bare vaja yirã vacoacaju̶ yu̶a. Toju̶re Jesús ĩ rujirone, sĩgõ Samaria sitago oco vago ejayumo so. So oco vago ejaro ĩacõari, sore oco sẽniñuju Jesús: —Oco yu̶re ioya —sore yiyuju ĩ. 9 Sore ĩ oco sẽnirone, ado bajiro ĩre yiyuju so, Samaria sitago: —¿No yigu̶ jud'io masu̶ ñaboarine, Samaritana yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re oco sẽniati mu̶? —Jesúre yiyuju so. Samaritano masa, jud'io masa rãca gãmerã terã ñacoayuja yu̶a. To bajiri, to bajiro Jesúre ĩre yiyuju so. 10 To bajiro so yisere ajicõari: —Dios ĩ ĩsirotire mu̶ masijama, “Ĩ ñaami yu̶re oco sẽnigũ̶” mu̶ yimasijama, yu̶ju̶are oco sẽnibogoja mu̶. Yu̶re mu̶ oco sẽnijama, oco catireayere mu̶re iobogu̶ja yu̶ —sore yiyuju Jesús. 11 To bajiro ĩ yijare, —Ñiene oco vabecu̶ja mu̶. Ũ̶mu̶arigoje ñaja adi goje. ¿Noju̶ayere yu̶re catiorotirema yu̶re oco iogu̶ada mu̶? 12 Mani ñicu̶ Jacob ñamasir'i adi gojere cũmasiñumi ĩ. Ĩ quẽne idimasiñuju, adi goje ocore. Ĩ rĩa quẽne idiyujarã. Ĩ yarã vaibu̶cu̶rã ecariarã quẽne idiyujarã. Mu̶ma, ¿“Ĩ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶” yigu̶ yatique mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju so. 13 To bajiro so yijare, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —No bojarã adi goje ocore idiboariarã, quẽna gãme oco idiru̶acõaru̶arãma. 14 No bojarã oco catireayere masare yu̶ iorãma, quẽna gãme oco idiru̶abetiru̶arãma. Ĩnare yu̶ oco iose su̶orine Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma —sore yigotiyuju Jesús. 15 To bajiro ĩ yisere ajicõari: —Tiju̶are idiru̶aja yu̶ quẽne, “Quẽna adi gojeayere tudi oco vacõari, idirobe yu̶” yigo —Jesúre ĩre yiyuju so. 16 To bajiro so yirone, —Vasa. Mu̶ manaju̶re ĩre jiaya. Ĩre ji, vaba quẽna adoju̶ —sore yiyuju Jesús. 17 To bajiro ĩ yijare, —Manaju̶ magõ ñaja yu̶ —yicu̶diyuju so. To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —“Manaju̶ magõ ñaja yu̶” mu̶ yiserema soco me yaja mu̶. 18 Cojomocãrãcu̶ju̶ manaju̶a cu̶tirio ñaja mu̶. Quẽna yucu̶ mu̶ rãca ñagũ̶ quẽne, mu̶ manaju̶ masu me ñaami. To bajiri, “Manaju̶ magõ ñaja yu̶” mu̶ yiserema soco me yaja mu̶ —sore yiyuju Jesús. 19 To bajise sore ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju so: —Diore gotirẽtobosagu̶ ñaja mu̶, mu̶re yimasiaja yu̶ —yiyuju so, so bajisere ĩ gotise ñajare. 20 —Mani ñicu̶a, adi buroju̶ ejacõari, vaibu̶cu̶re soemu̶omasiñujarã, Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶orã. To bajiboarine mu̶ama, jud'io masama, “Jerusalénju̶ rĩne yirũgũroti ñaja”, yirũgũaja mu̶a —Jesúre yiyuju so. 21 To bajiro so yijare, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —Mu̶re yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶ña mu̶: Cojorũ̶mu̶ adi burore quẽne, to yicõari Jerusalénju̶re quẽne Diore, mani jacu̶re, ĩre yirũ̶cu̶bu̶orã vabetiru̶arãma masa. 22 Mu̶ama, Diore quẽnaro mu̶a masibecu̶rene rũ̶cu̶bu̶oaja mu̶a. Yu̶aju̶ama, mu̶a rẽtoro ĩre masiaja yu̶a. Yu̶a, jud'io masa su̶orine masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. 23 “Cojorũ̶mu̶ Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶orã vabetiru̶arãma” mu̶re yu̶ yigotiserema yoato mene bajirotirene mu̶re gotiaja yu̶. Masa, Diore rũ̶cu̶bu̶orã masuma, Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro tu̶oĩacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶oama ĩna. To bajiro ĩre yirũ̶cu̶bu̶osere bojaami mani jacu̶. 24 Ĩabu̶jayamagũ̶ ñaami Dios. To bajiri, masa ĩre ĩna rũ̶cu̶bu̶omasucõaru̶ajama, socarã mene Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro tu̶oĩacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶orãma —sore yiyuju Jesús. 25 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro yiyuju so: —“Diore gotirẽtobosagu̶ ejaru̶cu̶mi, Cristo ĩna vãme yigu̶”, yimasiaja yu̶. Ejacõari, yu̶are quẽnaro gotiquẽnojeoru̶cu̶mi —Jesúre yiyuju so. 26 To bajiro so yirone, —Ĩne ñaja yu̶, mu̶re ñagõgũ̶ma —sore yicami Jesús. 27 To bajiro sore ĩ yiñarone, tudiejacaju̶ yu̶a, ĩ buerã. To rõmio rãca ĩ ñagõñajare, no yimasibeticaju̶ yu̶a, tiũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajiboarine, “¿Ñie ũnire bojati mu̶? ¿No yigu̶ so rãca gãmerã ñagõri mu̶a?”, ĩre yisẽniĩabeticaju̶ yu̶a. 28 Yu̶a tudiejarone oco varia sotu̶re ãmibecone, so ñariaroju̶ vacoacamo so. So ñariaroju̶ tudiejacõari, ado bajiro masare ĩnare yigoticudiyuju so: 29 —Jediro yu̶ yiadirere, “Ado bajiro yicaju̶ mu̶” yu̶re yigotigu̶re ĩarã vayá mu̶a quẽne. ¿Diore gotirẽtobosagu̶, Cristo me ñagũ̶ yiguida ĩ? —ĩnare yiyuju so. 30 To bajiro so yirere ajicõari, Jesúre ĩarã, yu̶a tu̶ju̶re vayuma ĩna. 31 Ĩna ejaroto rĩjoro ado bajiro Jesúre yiboacaju̶ yu̶a: —Gotimasiorimasu̶, baya —ĩre yiboacaju̶ yu̶a. 32 To bajiro ĩre yu̶a yiboajaquẽne, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Jẽre yu̶rema yu̶ bare ñacõaja mu̶a masibeti —yu̶are yicõacami. 33 To bajiro ĩ yirone, —¿Sĩgũ̶ ĩre bare cũgũ̶ ejarida ĩ? —yu̶a masune gãmerã yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 34 To bajiro yu̶a gãmerã yiñagõsere ajimasicõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Yu̶re cõacacu̶ ĩ bojasere yu̶ yijama, ti moarere yu̶ yigajanojama, tine ñaja yu̶ barere bajiro bajise. Masama bare bavariquẽnarũgũama. Yu̶ma yu̶re cõacacu̶ ĩ bojasere bajiro yicõari, variquẽnarũgũaja yu̶. 35 “Babari muijua ru̶yaja maji, ote ti bu̶cu̶aroti, tire mani juarẽoroti”, tocãrãca cũ̶mari yirũgũaja mu̶a. Dios ocare masare gotimasiorãju̶ama, ti ũnire yitu̶oĩabesa. “Masare Dios ocare mani gotimasiorotiju̶ ejabeaja maji”, yitu̶oĩabesa mu̶a. Yu̶ma ado bajiro yaja: Jẽre ote bu̶cu̶acoaju̶ yuja. Yucu̶acane tire juaroti ñaja. Ĩaĩasaque. Jãjarã masa yu̶re ajitirũ̶nu̶rona vadiama ĩna. Ado cõrone ĩnare mu̶a gotimasiojama, quẽnamasucõaja, mu̶are yaja yu̶. 36 Socaro me bajiaja bu̶cu̶rã ĩna gotimasire: “Sĩgũ̶ ñagũ̶mi otegu̶. Gãji ñagũ̶mi ti rica cu̶tiro boca juarẽogũ̶”, yiyujarã bu̶cu̶rã. To bajiro masune bajiaja ti, yu̶ ocare gotimasiorãre quẽne. Tu̶oĩasaque mu̶a: Sĩgũ̶ri ñaama yu̶ ocare masare gotimasiosu̶orã. Oterimasare bajiro bajirã ñaama. Ĩna bero ĩnare gotimasiorã, ti rica cu̶tiro boca juarẽorãre bajiro bajirã ñaama gãjerã. Ĩnaju̶a ĩna gotimasiorone, ĩnare ajitirũ̶nu̶ama masa yuja. To bajiri goti rĩjoro cu̶tiriarã ña, bero gotimasiorã ña, bajiama ĩna. No bojagu̶ otericare juarẽogũ̶, vaja bu̶jagu̶ yigu̶mi. To bajirone bajirãma yu̶ ocare masare gotimasiorã quẽne, variquẽnarere bu̶jarã. Ĩna gotimasiose ti ñajare, yu̶re ajitirũ̶nu̶ama masa. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, Diorãca quẽnaro ñarũgũru̶arãma, ĩna rijato beroju̶ quẽne. To bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ĩnare gotimasiosu̶oboariarã, bero ĩnare gotimasiorã rãca bu̶to variquẽnaru̶arãma ĩna. 38 Tirũ̶mu̶ju̶ quẽne mu̶are cõacaju̶ yu̶, mu̶a gotimasiose su̶orine masa ĩna ajitirũ̶nu̶rotire yigu̶. Yu̶ ocare ĩnare gotimasiosu̶oriarã me ñaja mu̶a, bajirãju̶ma. To bajiri, gãjerã ĩna gotimasioboariarã ñaama, mu̶aju̶a mu̶a gotimasiorone, yu̶re ajitirũ̶nu̶rona —yu̶are yigoticami Jesús, ĩ buerimasare. 39 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, “Jediro yu̶ yiadirere, ‘Ado bajiro yicaju̶ mu̶’ yu̶re yigotimi ĩ” rõmio so yigotisere ajicõari, jãjarã ti macariana Samaria sitana, ado bajiro Jesúre tu̶oĩacama ĩna: “Diore gotirẽtobosagu̶, Cristo ñaami”, Jesúre yitu̶oĩacama ĩna. 40 To bajiro yitu̶oĩarã ñari, Jesús tu̶ vadieja, ĩre ĩavariquẽnacõari, yu̶are tujaroticama ĩna. To bajiri, ĩna rãca ju̶arũ̶mu̶ ñacaju̶ yu̶a. 41 Ĩna rãca ñacõari, Jesús ĩ masune ĩnare ĩ gotimasiosere ajicõari, “Diore gotirẽtobosagu̶, Cristo ñaami”, yitu̶oĩacama jãjarãbu̶sa. 42 Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, ado bajiro sore yicama ĩna, rõmiore: —Jẽre, ĩre ajitirũ̶nu̶aja yu̶a, mu̶ gotise rĩne me. Yucu̶ne yu̶a masune ĩre ajicõari, “To bajiro masu bajigu̶ ñaami”, ĩre yiajitirũ̶nu̶aja yu̶a yuja. “Ĩne ñaami adi macaru̶cu̶roana rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosarocu̶”, yimasiaja yu̶a yuja —sore yicama ĩna, ti macana. 43 To yiro bero ju̶arũ̶mu̶ bajiña, vacoacaju̶ yu̶a quẽna, Jesúrãca, Galilea sitaju̶are vana. 44 Ado bajiro yu̶are yigoticami Jesús, ĩna gotimasirere gotigu̶: —“Diore gotirẽtobosarimasare ĩna ye sitana ĩnare rũ̶cu̶bu̶obeama” yise socaro mene yigotiaja ti —yu̶are yigoticami Jesús. 45 Galilea sitaju̶re Jesús ĩ ñariaroju̶re ĩ rãca yu̶a ejatone quẽnaro yu̶are yicama toana. Ĩna quẽne Jerusalénju̶ Pascua boserũ̶mu̶ ñaro ĩarã variarã tudiejariarã ñacama ĩna. To bajiri jediro Pascua ñaro Jesús ĩ yicatire ĩariarã ñañuma ĩna quẽne. 46 To bajiro bero Galilea sita Caná vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a quẽna, Jesúrãca. To ñacaju̶, ocorene u̶ye oco ĩ godoveocato. Toju̶re ñacami sĩgũ̶ masu̶ u̶ju̶re rotibosagu̶. Ĩ macu̶, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ bu̶to rijañañuju ĩ. 47 To bajiri, Judea sitaju̶ ñar'i Galilea sitaju̶are Jesús ĩ vadisere ajicõari, ĩre ĩagũ̶ ejacami u̶ju̶re rotibosagu̶. Jesús tu̶ju̶re ejacõari ado bajiro ĩre yicami: —Yu̶ ya viju̶ vayá. Yu̶ macu̶ bajirocacu̶ yimi. Ĩre catiogu̶ vayá —Jesúre, ĩre yicami. 48 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Ĩaĩañamanire yu̶ yiĩosere mu̶a ĩabetijama, “Dios ĩ masise rãca yigu̶ yami”, yu̶re yiajitirũ̶nu̶betiru̶arãja mu̶a —ĩre yicami Jesús. 49 To bajiro ĩ yiboajaquẽne: —Yu̶ rãca mu̶ vadibetijama, bajirocacoaru̶cu̶mi yu̶ macu̶ —Jesúre ĩre yicami. 50 To bajiro ĩ yijare yuja: —Mu̶ ya viju̶ tudiasa. Jẽre ĩre catiocõaja yu̶ —ĩre boca yicõacami Jesúju̶ama. To bajise ĩre ĩ yisere ajicõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cami. To bajiri ĩ ya viju̶ tudicoacami yuja. 51 Ĩ ya vire ĩ cõñarũtuatone, ĩre moabosarimasa bocacõari, ado bajiro ĩre yigoti bocayujarã ĩna: —Jẽre mu̶ macu̶ quẽnacoami yuja —ĩre yiyujarã ĩna. 52 To bajiro ĩna yirone, —¿No cõro masune tudiquẽnasu̶ori ĩ, yu̶ macu̶? —ĩnare yisẽniĩañuju. —Ñamica, ũ̶mu̶recaji ñaro masune ĩre tu̶jamasimu̶ ti —ĩre yiyujarã ĩna, ĩna u̶ju̶re. 53 To bajiro ĩre ĩna yibocarone, “To cõro muiju ĩ tu̶satone, ‘Jẽre mu̶ macu̶re catiocõaja yu̶’ yu̶re yimasimi Jesús”, yitu̶oĩamasiñuju ĩ. To bajiri ĩ quẽne, ĩ yarã quẽne, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ Dios ĩ yicõagũ̶, manire ejarẽmorocu̶ ñaami”, Jesúre ĩre yiajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna. 54 Ti ñacaju̶ quẽna gaje ĩaĩañamani Jesús ĩ yiĩobabocati, Judea sitare ñacõari, Galilea sitaju̶ tudiejacõari, ĩ yiĩocati.

Juan 5

1 To ĩ yiro bero, jud'io masa ĩna bajimasirere tu̶oĩacõari, boserũ̶mu̶ ti ejajare, Jerusalénju̶ yu̶are ũmato vacami Jesús. 2 Ti macana ĩna vajanare, “Sãjaroma ĩna” yirã, ĩna matagãniriacũ̶ni soje, Oveja vãme cu̶ti soje ñacaju̶ ti. Ti soje tu̶re ñacaju̶ masa ĩna guarita. Hebreo ocama Betzata vãme cu̶ticaju̶ tira. Tira tu̶re cojomocãrãca viriaca sitane ĩna veariaviriaca ñacaju̶, rijaye cu̶tirã ĩna cũñariviriaca. 3 Toju̶re jãjarã ñacama rijaye cu̶tirã. Caje ĩamena, rujasagueri vana, micarã quẽne, to cũñacama. Tira oco ti saberotire yurã, bajicũñacama ĩna. 4 Dios tu̶agu̶, ángel, tocãrãcaji tiraju̶re ĩ ejarone, tira oco saberũgũñuju ti. To ti bajirone, no bojagu̶ rijaye cu̶tigu̶, varocaroasu̶ogu̶ rĩne guaro catirũgũñuju ĩ. 5 Toju̶ rijaye cu̶tirã vatoaju̶ ñacami sĩgũ̶ treinta y ocho cũ̶mari rijañar'i. 6 Ĩ cũñaro ĩacõari, yoaro ĩ cũñarũgũrere ĩamasicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacami Jesús: —¿Quẽna tudicati quẽnaejacoaru̶ati mu̶? —ĩre yicami Jesús. 7 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicami: —Sĩgũ̶ju̶ama oco ti saberone yu̶re ãmiroñuagũ̶ maami. Tocãrãcaji oco ti sabero, gãjerãju̶a rĩne yu̶ rĩjoro ñuñaveocõarũgũama ĩna —ĩre yicami, Jesúre. 8 To bajiro ĩ yirone, —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. Mu̶ cũñaritore ãmiña. To yicõari, vasa —ĩre yicami Jesús. 9 To ĩ yirirĩmarone, quẽnaro catiquẽnagũ̶ ñacoacami ĩ yuja. Ĩ cũñaritore ãmi, vasu̶ocami yuja. Tirũ̶mu̶ ñacaju̶ jud'io masa yu̶a u̶su̶sãjariarũ̶mu̶. 10 To bajiri ĩ cũñaritore ĩ gaja vato ĩacõari, ado bajiro ĩre yicama jud'io masa u̶jarã: —Yucu̶ma u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaja. To bajiri mu̶ cũñaritore gajabesa mu̶. To bajiro mu̶ yijama, moare ñaja ti —ĩre yicama sĩgũ̶ri, Jesús ĩ catiocacu̶re. 11 To bajiro ĩna yiro, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús ĩ catiocacu̶: —Yu̶re catiogu̶, “Mu̶ cũñaritore ãmiasa”, yu̶re yimi —ĩnare yicami. 12 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿Ñimu̶ ñari, “Mu̶ cũñaritore ãmiasa” mu̶re yigu̶ma? —ĩre yisẽniĩacama ĩna. 13 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩaboajaquẽne, toju̶re jãjarã masa vatoaju̶ Jesús ĩ vayayicoajare, “Ĩ ñaami”, ĩnare yigotimasibeticami. 14 Tiju̶ bero, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ yu̶a ñaro, rijarũ̶mu̶ri cu̶tir'ire ĩre ĩabu̶jacami Jesús quẽna. Ĩre ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Ajiya. Quẽnaro quẽna tudicaticoaju̶ mu̶. Quẽna gãme rojose yibesa, “Bu̶tobu̶sa rojose tãmu̶orobe” yigu̶ —ĩre yicami Jesús. 15 To bajiro ĩ yiro bero micase rijaye cu̶tiboacacu̶, ĩre sẽniĩaboariarã tu̶ju̶ ejacõari, “Jesúne ñaami, yu̶re catiogu̶”, ĩnare yigotiyumi ĩ. 16 To bajiri u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re micaboacacu̶re Jesús ĩre ĩ catiocatore bajiro gãjerãre to bajirone ĩ yirũgũjare, josari ĩ tãmu̶orotire yirã, ĩre rojose yisu̶yacama ĩna, jud'io masa u̶jarã. 17 “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne, masare ĩ catiose vaja, rojose tãmu̶oato ĩ” yirã ĩna ñaboajaquẽne, ado bajiro ĩnare yicami Jesúju̶ama: —Masa rijaye cu̶tirãre catiotu̶jabecu̶ ñaami Dios, yu̶ jacu̶. To bajiri ĩnare catiotu̶jabeaja yu̶ quẽne —ĩnare yicami Jesús. 18 “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re Dios ĩ moarotibetiboajaquẽne, moami Jesús”, ĩre yijũnisinicama jud'io masa u̶jarã, ĩre sĩaru̶arã. To yicõari, “Dios ñaami yu̶ jacu̶” ĩ yisere ajicõari, “ ‘Diore bajiro ñamasugũ̶ ñaja yu̶’ yigu̶ yami”, yicama ĩna. To bajiro yirã ñari, bu̶tobu̶sa jũnisinirã ñari, ĩre sĩaru̶a tu̶oĩacama ĩna. 19 To bajise ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Dios macu̶ ñari, yu̶ bojase yibeaja yu̶. Yu̶ jacu̶ ĩ yisere ĩacõari, ĩ yirore bajirone yaja yu̶. Jediro yu̶ jacu̶ ĩ yirore bajirone yu̶ quẽne ĩ macu̶ quẽne, to bajirone yaja. 20 Yu̶ jacu̶ yu̶re maiami. Yu̶re maigũ̶ ñari, jediro ĩ yisere yu̶re ĩoami. Adirũ̶mu̶riaye rẽtoro josasere yu̶re yiĩoru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yisere yu̶ yiĩosere ĩacõari, no yimasibetiru̶arãja mu̶a quẽne, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. 21 Bajireariarãre catiorũgũami yu̶ jacu̶. To bajiri yu̶, ĩ macu̶ quẽne, ĩ yirũgũrore bajirone yirũgũaja yu̶, no yu̶ bojarãre. 22 Masa rojorãre beserocu̶ me ñaami yu̶ jacu̶. “Ĩnare beserocu̶ ñaja mu̶”, yu̶re yicami. 23 To bajiro yu̶re yicami, ĩre quẽnaro ĩna yirũ̶cu̶bu̶orore bajirone yu̶re quẽne “Yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶. Quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶obecu̶ma, yu̶ jacu̶re, yu̶re cõacacu̶re quẽne yirũ̶cu̶bu̶obecu̶ yigu̶mi —jud'io masa u̶jarãre yicami Jesús. 24 To bajiro ĩnare yigajanocõari, ado bajiro goticami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojagu̶ yu̶ ocare ajicõari, yu̶re cõacacu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, Dios ĩ catisere cu̶ogu̶ ñaami. Ĩ ũgũ̶rema, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre cõabetiru̶cu̶mi Dios. 25 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Adirũ̶mu̶ri bajirotirene mu̶are yaja yu̶: Yu̶re ajitirũ̶nu̶menama, bajireariarãre bajiro bajirãma, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere cu̶omena ñari. To bajiboarine Dios macu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma sĩgũ̶ri. Ĩnaju̶are, “Ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶. 26 Masare yu̶ jacu̶ ĩ catiorũgũrore bajiro yu̶re ĩ catioroticati ñajare, ĩ catisere ĩnare ĩsimasiaja yu̶. 27 To yicõari, Dios macu̶ ñaboarine, masu̶re bajiro ruju̶ cu̶ticõari, masa vatoaju̶ ñar'i yu̶ ñajare, “Masare besemasiru̶cu̶ja mu̶”, yu̶re yicami yu̶ jacu̶. 28 To bajiro yu̶ yisere ajiyamanire bajiro ajitu̶oĩabesa mu̶a. Bajireariarã jediro ĩnare yu̶ jiro, ĩna ajijedirotirũ̶mu̶ ejaru̶aroja. 29 To cõrone yu̶ jisere ajicõari, yu̶ tu̶ju̶ ejajediru̶arãma ĩna, tudicatiana yuja. Yu̶ tu̶ ejacõari, quẽnaro yirũgũriarãma, Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna. Rojose yirũgũriarãrema rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶ja yu̶ yuja —ĩnare yigoticami Jesús, jud'io masa u̶jarãre. 30 Quẽna ado bajiro ĩnare goticami Jesús: —Yu̶ bojarore bajiro yigu̶ me ñaja yu̶. Yu̶re cõacacu̶ ĩ bojarore bajiro yiru̶a tu̶oĩagũ̶ ñari, masare rojose yirãre, to yicõari quẽnase yirãre yu̶ ĩabesejama, quẽnaro riojo yaja yu̶. 31 “To bajiro yigu̶ ñaja yu̶” yu̶ masurione yu̶ yijama, “Socu̶ yami”, yu̶re yiroti ñaboroja. 32 To bajiboarine, ñaami sĩgũ̶, yu̶re gotibosagu̶. Yu̶re ĩ gotibosase, quẽnaro riojo ñaja ti. 33 Gãji quẽne, “Ĩne ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶ Dios ĩ cõar'i”, yu̶re yigotibosayumi, Juan, masare oco rãca bautizarimasu̶. Ĩ tu̶ju̶re mu̶a ejarẽmorimasare sẽniĩaroticõañuja mu̶a. Quẽnaro riojo mu̶are cu̶diyumi. 34 “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõar'ire yu̶re ĩ gotibosajaquẽne, yu̶re ĩ gotibosabetijaquẽne, no yibeaja ti, yu̶re, Dios ĩ cõacacu̶ ñari. Juan yu̶re ĩ gotibosarere mu̶are gotiaja yu̶, tire ajitirũ̶nu̶cõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vabetirotire bojagu̶ ñari. 35 Sĩabusuocõari quẽnaro riojo ĩamasire ñaja. Tire bajirone bajicami Juan, quẽnaro riojo yu̶re gotibosacacu̶ ñari. Ĩre ajivariquẽnañuja mu̶a maji. 36 To bajiro mu̶are yiboarine, “Sĩgũ̶ ñaami yu̶re gotibosagu̶” yu̶ yijama, Juanre tu̶oĩagũ̶ me yaja yu̶. Juan yu̶re ĩ gotibosacati rẽtoro ñamasuse ñaja. Tima ĩaĩañamanire mu̶are yu̶ yiĩorũgũse, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ rotise ñaja. Tire ĩacõari, “Socu̶ me yami. Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yimasiama masa. 37 Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ quẽne, ĩ masune, “Yu̶ macu̶, yu̶ cõagũ̶ ñaami” yigu̶ ñari, masa ĩna ajimasirotire ĩnare cõarũgũami. Ĩ cõacacu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari, ĩre ajimena, to yicõari, ĩ ocare ajitirũ̶nu̶mena ñaja mu̶a. 39 Dios ocare masa ĩna ucamasirere bu̶to buerũgũboaja mu̶a, “Ti ocare mani buejama, Diorãca quẽnaro ñacõari, mani rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mani” yirã. To bajiboarine yu̶ bajiserene mu̶are ti gotiboajaquẽne, yu̶re ajiru̶abeaja mu̶a. Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, Diorãca quẽnaro ñacõari, mu̶a rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũborãja mu̶a. 41 “Quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato masa” yigu̶ me, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. 42 Mu̶a tu̶oĩasere ĩamasiaja yu̶. To bajiri, “Diore mairã me ñaja mu̶a”, mu̶are yimasiaja yu̶. 43 Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ roticõajare, adoju̶ vadicaju̶ yu̶, mu̶are gotimasiogũ̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. No bojagu̶, Dios ĩ cõabecu̶rema, “Masa quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶ ĩ vadijama, ĩju̶are ajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a. 44 Mu̶a masune quẽnase gãmerã yirũ̶cu̶bu̶orere bojarũgũaja mu̶a. Dios sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶. To bajigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, “Quẽnase manire yato Dios” yirã, no bojase mu̶a yirotire yitu̶oĩabetirũgũaja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. 45 Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶re mu̶a ejaro, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶beticama”, mu̶are yigotiyirobetiru̶cu̶ja yu̶. Moisés ñamasir'ine ñaami to bajisere mu̶are yigotiyirogu̶. “Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere quẽnaro mani ajitirũ̶nu̶jama, Dios tu̶ju̶ varu̶arãja mani”, yitu̶oĩaboaja mu̶a. 46 To bajiboarine yu̶ bajirotirene ucamasiñumi Moisés. To bajiri ĩ ucamasirere mu̶a ajitirũ̶nu̶masucõajama, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶borãja mu̶a. 47 Ĩ ucamasirere quẽnaro ajitirũ̶nu̶mena ñari, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a, —ĩnare yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre.

Juan 6

1 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira gajejacatu̶aju̶aju̶ yu̶are ũmato jẽacami Jesús. Gaje vãme, Tiberias vãme cu̶ticaju̶ tira. 2 “Dios macu̶ne ñaja yu̶” yigu̶, rijaye cu̶tirãre Jesús ĩ catiorũgũsere ĩacõari, jãjarã masa ĩre su̶yarũgũcama ĩna. 3 Gajejacatu̶aju̶ ejacõari, burore yu̶are ũmato majacõari, rujicami Jesús. 4 Pascua boserũ̶mu̶ jud'io masa yu̶a quẽnorotirũ̶mu̶ cõñacaju̶. 5 To bajiri jãjarã masa Jesúre ĩre su̶yarũgũrã ĩna vadore ĩacõari, ado bajiro Felipere ĩre yicami Jesús: —Ĩnare ecaru̶arã, ¿noju̶ bare vaja yirãti mani? —ĩre yicami. 6 “Ado bajiro yiru̶cu̶ja yu̶” yimasiboarine, “ ‘Mu̶ ejarẽmose rãca ecamasicõaru̶arãja’ Felipe yu̶re ĩ yicu̶diro ajigu̶sa” ĩre yigu̶ne, yicõañumi Jesús. 7 To bajiro ĩ yijare ado bajiro ĩre yicu̶dicami Felipe: —Doscientos gãjoatiiri rãca vaja yiboarine, ĩnare ecajeomasibetiborãja mani —Jesúre ĩre yicami. 8 To ĩ yirone, yu̶a rãcagu̶, Pedro bedi Andrés vãme cu̶tigu̶, ado bajiro Jesúre yicami: 9 —Sĩgũ̶ daquegu̶, cojomo cõro pan cebada vãme cu̶tise, to yicõari, ju̶arã vaire cu̶oboami, bajigu̶ju̶ma. Masa jãjarã ĩna ñajare, tĩjariaro manimasucõaja ti —Jesúre ĩre yicami Andrés. 10 To bajiro ĩ yirone, —Masare ĩnare rujirotiya —yicami Jesús. Toju̶re tatũcuro ñacaju̶. To bajiri, ta joeju̶ rujicama. Cinco mil ũ̶mu̶a ñacama ĩna. 11 Ĩna rujijediro ĩacõari, pan daquegu̶ ĩ baborotirene juacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yivariquẽnacami Jesús. To yicõari ĩ buerãre yu̶are ĩsicami, “Rujirãre ĩsibatoya” yigu̶. Vaire quẽne, to bajirone yicami. Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano quẽnaro bau̶su̶cu̶tijedicõacama. 12 Ĩna bagajanoro ĩacõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Ĩna baru̶asere juarẽoña. Bajirearobe tiju̶ma —yu̶are yicami Jesús. 13 To bajiro yu̶are ĩ yijare, cebada vãme cu̶tise cojomo cõro pan ñaboarere yu̶a juarẽojama, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yacaju̶. 14 To bajiro ĩaĩañamanire Jesús ĩ yiĩoro ĩacõari, ado bajiro yicama masa: —Diore gotirẽtobosarimasu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicõari, manire rotirocu̶ne ñaami —Jesúre ĩre yicama masa. 15 To bajiro ĩna yijare, “Yu̶ bojabetiboajaquẽne, yu̶re ãmivacõari u̶ju̶ yu̶re cũru̶ama” yimasicõari, ĩ sĩgũ̶ne buro joeju̶re majacoacami Jesús. 16 Ti rãioato ĩacõari, u̶tabu̶cu̶rare rojaejacaju̶ yu̶a, Jesús buerimasa. 17 Rojaeja, cũmua vasãja jẽacaju̶ yu̶a, gajejacatu̶aju̶ Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ vana. Ti rẽtiacoaboajaquẽne, ejabeticõacami Jesús. 18 To yu̶a bajijẽarũtuatone, bu̶to mino vacaju̶. To bajica yiro, bu̶to sabetu̶ocõacaju̶ ti. 19 Cinco o seis kilómetros cõro yu̶a jẽatu̶satone, yu̶a tu̶ju̶ oco joene vadicami Jesús. Oco joene ĩ vadire ĩarãne, u̶cacaju̶ yu̶a. 20 To bajiro yu̶a bajiboajaquẽne, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Güibesa. Yu̶ne ñaja —yu̶are yi vadicami Jesús. 21 To bajiro yu̶are ĩ yijare, variquẽnarãne, ĩre sãcaju̶ yu̶a. Ĩre yu̶a sãrirĩmarone jẽaejacoacaju̶ yu̶a yuja. 22 U̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ tujacana, cũmuane yu̶a ĩ buerã Jesús ĩ manone yu̶a jẽasere ĩacama ĩna. To bajiri gajerũ̶mu̶ yu̶a tudijẽaejabetore ĩacõari, Jesúre quẽne ĩre ĩabeticõari, Tiberias macana ĩna ejase cũmune jẽaejayuma, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶, Jesúre macarã. 25 Yu̶are ĩabu̶jacõari, ado bajiro Jesúre yisẽniĩacama ĩna: —Gotimasiorimasu̶, ¿Divato adore ejari mu̶? —ĩre yisẽniĩacama ĩna. 26 To bajiro ĩna yisẽniĩasere ajicõari: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ĩaĩañamanire yu̶ yiĩosere ĩari, “To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, ĩre ajitirũ̶nu̶ su̶yaroti ñaja” yirã me yu̶re macasu̶yaja mu̶a. “Quẽnaro bau̶su̶cu̶tiriaroju̶ bare ecagu̶ ñaami” yirã ñari, bajiaja mu̶a. 27 Bare mu̶a bojamasuseju̶ama yoaro meacane mu̶are jediveocoatoja ti. To bajiri mu̶a barotire tu̶oĩarejaibeticõaña mu̶a. Gajeye barere bajiro bajise ñaja, Dios ĩ roticõacacu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre yu̶ ĩsisema. Jedibetiru̶aroja tima. “ ‘Tire ĩsimasiami’ yu̶re yimasiato ĩna” yigu̶, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩorũgũrotire yu̶re u̶jocami Dios. To bajiri, bare jedibetiju̶are bojarã, Dios ĩ bojasere yiya mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 28 To bajiro ĩ yijare, ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿No bajiro yu̶a yirotire bojati Dios? —ĩre yisẽniĩacama. 29 To bajiro ĩna yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Jesús: —Dios ĩ cõacacu̶re yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶sere bojaami Dios —ĩnare yicami Jesús yuja. 30 To bajiro ĩ yijare, —¿Ñie ũnire Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yu̶are yiĩoru̶cu̶ada mu̶, tire ĩacõari “Yu̶re ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yu̶are yigu̶? 31 Mani ñicu̶a ñamasiriarã yucú̶ manoju̶ ñacudirã, maná vãme cu̶tisere bamasiñujarã ĩna. To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. Tu̶oĩasaque: “Bare Dios ĩ ñaroayere manire ecagu̶ yivẽjañumi”, yigotiaja Dios oca, masa ĩna ucamasire —Jesúre ĩre yicama. To bajiro ĩna yijama, “Moisés ñamasir'i su̶orine bajiriaroja ti” yirã yicama. 32 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Moisés ñamasir'i me Dios ĩ ñaroayere barere ĩnare cõacami. Yu̶ jacu̶ne ñaami ĩ ñaroayere barere ĩnare cõacacu̶ma. To bajirone bajiaja pan quẽnamasusere quẽne. Tire mu̶are cõami Dios. 33 Tire mu̶a bajama, mu̶a rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsiecoru̶arãja mu̶a. 34 To bajiro ĩ yirone, —To yijama, pan quẽnamasusere yu̶are ecarũgũma mu̶ —ĩre yicama ĩna yuja. 35 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicami Jesús yuja: —Yu̶ne ñaja pan quẽnamasuse Dios ĩ cõase. To bajiri, no bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, bau̶su̶cu̶tirũgũgũ̶re bajiro bajigu̶mi. To bajiri, diseju̶ane Dios ĩ ejarẽmose ĩre ru̶yabetiru̶aroja. 36 To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a, yu̶re ĩarã ñaboarine. Jẽre tirene mu̶are gotiboabu̶ yu̶. 37 No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶ jacu̶ su̶orine yu̶ bojarore bajiro quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoariarã ñaama. No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Mu̶re bojabeaja”, ĩre yibetiru̶cu̶ja yu̶. 38 Adoju̶re vagu̶, yu̶ bojasere yiru̶ me rujiadicaju̶ yu̶. Yu̶ jacu̶ ĩ bojaseju̶are yiru̶, vadicaju̶ yu̶. 39 Ado bajiro bojaami yu̶ jacu̶, yu̶re cõacacu̶: Ĩ su̶orine yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñajediro, ñatu̶sarirũ̶mu̶re rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vasere bojabeami. Ĩ tu̶ju̶ ĩna ñaseju̶are bojaami. 40 No bojagu̶, “Dios macu̶ ñaja mu̶” yu̶re yimasicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶re, Dios ĩ catisere ĩ cu̶osere bojaami yu̶ jacu̶ —ĩnare yicami Jesús. 41 “Pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶ ñaja yu̶ Dios ĩ ñaroju̶ rujiadicacu̶” Jesús ĩ yisere ajicõari, ñagõjaicama jud'io masa u̶jarã. 42 Ado bajiro gãmerã yicama: —¿Adi macagu̶, José macu̶ me ñatique? Ĩ jacu̶re, ĩ jacore quẽne masiaja mani. To bajigu̶ ñaboarine, “Dios ĩ ñaroju̶ rujiadicaju̶ yu̶”, manire yisocaboami —gãmerã yicama ĩna. 43 To bajiro ĩna gãmerã yiñajare, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Yu̶re ñagõmacabesa mu̶a. 44 Yu̶ jacu̶ su̶orine yu̶ bojarore bajiro quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoariarã rĩne ñaama yu̶re ajitirũ̶nu̶rã. Ñatu̶sarirũ̶mu̶ ĩnare catioru̶cu̶ja yu̶. 45 Diore gotirẽtobosariarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rona ĩna bajirotire yirã, gotirã ado bajiro ucayuma ĩna: “Dios ĩ masise su̶orine masiru̶arãma ĩna jedirone”, yiucayuma ĩna. To bajiri yu̶ jacu̶ ĩ masise su̶orine yu̶ bojarore bajiroju̶are tu̶oĩavasoacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. 46 Masu̶, niju̶ane yu̶ jacu̶re ĩagũ̶ maami. Yu̶ sĩgũ̶ne ĩ tu̶ju̶re rujiadicacu̶ ñari, ĩre ĩacacu̶ ñaja yu̶. 47 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, Dios ĩ catisere cu̶ogu̶ ñaami. 48 Pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶ ñaja yu̶. 49 Mu̶a ñicu̶a yucú̶ manoju̶ maná vãme cu̶tisere bare, Dios ĩ cõarũgũrere barũgũriarã ñaboarine bajireajedicoasuma ĩna. 50 Yu̶rema, pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶re, masa ĩna ajitirũ̶nu̶jama, bajireacoaboarine, quẽna tudicaticõari, quẽnaro ñarũgũru̶arãma ĩna. 51 Yu̶ne ñaja pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶ Dios ĩ cõacacu̶ma. No bojarã yu̶re barã ĩna rijato beroju̶, quẽna tudicaticõari, quẽnaro ñarũgũru̶arãma. To bajiro ĩna bajirotire yigu̶, ĩnare rijabosaru̶cu̶ja yu̶ —jud'io masa u̶jarãre yicami Jesús. 52 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yicama ĩna: —¿No bajiro ĩ ruju̶re manire ecariquĩda ĩ? —gãmerã yicama ĩna. 53 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶re, Dios ĩ roticõacacu̶re, yu̶ ruju̶re mu̶a babetijama, yu̶ ri'ire quẽne mu̶a idibetijama, mu̶a rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere cu̶obetiru̶arãja mu̶a. 54 No bojagu̶ yu̶ ruju̶re bagu̶, yu̶ ri'ire idigu̶ ñaami Dios ĩ catisere cu̶ogu̶. To bajicõari, ĩ rijato beroju̶ ñatu̶sarirũ̶mu̶re tudicaticõari, quẽnaro ñarũgũru̶cu̶mi. 55 Yu̶ ruju̶ ñaja bare ñamasuse. To bajicõari, yu̶ ri'i ñaja idire ñamasuse. 56 To bajiri yu̶ ruju̶re bacõari, yu̶ ri'ire idigu̶ma, yu̶ rãcagu̶ ñagũ̶mi. Yu̶ju̶a quẽne, ĩ rãcagu̶ ñaja yu̶. 57 Yu̶ jacu̶, yu̶re cõacacu̶ catirere cu̶ogu̶ ñaami. To bajiri ĩ su̶orine catiaja yu̶. To bajirone bajiru̶cu̶mi yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ quẽne. Yu̶ su̶orine ĩ rijato beroju̶ quẽna tudicaticõari, yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi. 58 To bajiri pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶, Dios ĩ ñaroju̶ rujiadicacu̶ ñaja yu̶. Yu̶ma mu̶a ñicu̶are õ vecaye bare Dios ĩ cõare maná vãme cu̶tisere bajiro bajigu̶ me ñaja. Mu̶a ñicu̶a, maná vãme cu̶tisere bariarã ñaboarine, bajireajediyuma ĩna. No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, ĩ rijato beroju̶ quẽna tudicaticõari, yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi —ĩnare yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre. 59 Ado bajiro ĩ gotimasio ñajama, Capernaum vãme cu̶ti maca ñarivi, Dios ocare ĩna bueriviju̶ ñacõari, ĩnare gotimasiocami Jesús. 60 To bajiro ĩ gotisere ajicõari, jãjarã ĩre su̶yarã, ado bajiro gãmerã yicama ĩna: —To bajiro ĩ yigotimasiose, no bajiro yimasiriaro maja. Tire ajivariquẽnagũ̶ magũ̶mi —gãmerã yicama ĩna. 61 To bajiro ĩna gãmerã yisere masicõacami Jesús. To bajiri, ado bajiro ĩnare yicami: —To bajiro mu̶are yu̶ yigotimasiosere ajitebesa mu̶a. 62 “Riojo me yami” mu̶a yitu̶oĩajama, Dios ĩ roticõacacu̶ õ vecaju̶ yu̶ vadicatoju̶re quẽna yu̶ tudimu̶jatore ĩacõari, “Riojo yiyumi”, yitu̶oĩaboaru̶arãja mu̶a. 63 “Yu̶ ruju̶re ĩna base su̶orine, ĩna rijato beroju̶ ‘Tudirijabeticõato’ yigu̶, Dios ĩ catisere cu̶oru̶arãma masa” yu̶ yijama, yu̶ ruju̶re yigu̶ me yaja yu̶. Yu̶re masa ĩna ajitirũ̶nu̶seju̶are yigu̶ yaja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãrema Esp'iritu Santore ĩnare cõaru̶cu̶ja yu̶, ĩna rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶. 64 To bajiro yu̶ yigotisere, “Socu̶ yami”, yitu̶oĩaja mu̶a sĩgũ̶ri —ĩnare yicami Jesús. Rẽmoju̶ne, “Ĩna ñaru̶arãma ‘Socu̶ yami’ ” yu̶re yitu̶oĩarã, to yicõari, “Ĩ ñaru̶cu̶mi yu̶re ĩsirocarocu̶” yimasigũ̶ ñari, to bajiro ĩnare yicami. 65 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiquẽnocami: —“Yu̶re su̶yarã sĩgũ̶ri, ‘Socu̶ yami’, yu̶re yitu̶oĩaama” yimasigũ̶ ñari, “Ñimarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rã maniborãma, yu̶ jacu̶ su̶orine quẽnaseju̶are ĩna tu̶oĩavasoabetijama”, mu̶are yibu̶ yu̶. To bajiri yu̶ jacu̶ su̶orine quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoarã me ñari, “Socu̶ yami”, yu̶re yaja mu̶a sĩgũ̶ri —ĩnare yicami Jesús. 66 To bajiro ĩ yisere ajicõari, jãjarã ĩre su̶yaboacana ĩre cãmotadicõari, ju̶aji ĩ rãca vacudibeticama ĩna yuja. 67 To bajiro ĩna bajiro ĩacõari, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ado bajiro yu̶are sẽniĩacami Jesús: —¿Mu̶a quẽne, “Ĩre cãmotadito mani”, yu̶re yitu̶oĩati mu̶a? —yu̶are yisẽniĩacami. 68 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicu̶dicami Pedro: —Ñimu̶ju̶a mu̶re bajiro bajigu̶ magũ̶mi. Yu̶a rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶are mu̶ ĩsisere gotiaja mu̶. 69 Mu̶re ajitirũ̶nu̶aja yu̶a. “Rojose yigu̶ me, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶”, mu̶re yimasiaja yu̶a —Jesúre ĩre yicami Pedro. 70 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Mu̶arema, ¿ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre yu̶ne mu̶are bese juabeticati yu̶? To yu̶ yicana mu̶a ñaboajaquẽne, mu̶a vatoare ñaami sĩgũ̶ vãtia u̶ju̶re cu̶digu̶ —yu̶are yicami Jesús. 71 To bajise ĩ yijama, Simón macu̶ Judas Iscariotere yigu̶ yiyumi Jesús, yu̶a ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro rãcagu̶ ñaboarine, ĩre ĩsirocarocu̶ ĩ ñajare.

Juan 7

1 To bajiro ĩ yiro bero, quẽna Galilea sitaju̶ yu̶are ũmato vacudicami Jesús. Judea sitaju̶ ñaru̶abeticami, ti sitana jud'io masa u̶jarã ĩre ĩna sĩaru̶ajare. 2 Yucú̶ manoju̶ ĩna ñicu̶a ĩna ñacudimasirere tu̶oĩariarũ̶mu̶ri, Enramadas vãme cu̶ti boserũ̶mu̶ cõñacaju̶. 3 To bajiri, Jesús bederã ado bajiro ĩre yicama: —Judea sitaju̶ mu̶re su̶yaboacana, jãjarã ñarãma. To bajiri adoju̶re tujabesa. Toju̶ane tudicoasa mu̶, ĩna quẽne, “Ĩaĩañamanire mu̶ yiĩorũgũsere ĩato ĩna” yigu̶. 4 No bojagu̶, jãjarã masa ĩre ĩna ĩamasirotire ĩ bojajama, masa mojoroaca ñaroju̶re yiĩocudibecu̶mi. Ĩaĩañamanire yiĩomasigũ̶ ñari, jãjarã ĩna ñaroju̶are yiĩoaya mu̶ —ĩre yicama ĩna, Jesús bederã. 5 Jesús bederã ñaboarine, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, ĩre yitu̶oĩarã me ñacama. 6 To bajiri ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Judeaju̶ yu̶ varoti ejabeaja maji. No bojarirũ̶mu̶ mu̶a vajama, mu̶arema quẽnacõaja. 7 Diore ajimena mu̶a ñajare, mu̶are ĩatemenama. Yu̶rema ĩateama ĩna, “Mu̶a yirũgũse, rojose ñaja ti” ĩnare yu̶ yijare. 8 Enramadas boserũ̶mu̶ ĩarã vasa mu̶ama. Yu̶rema, yu̶ varoti ejabeaja maji —ĩ bederãre yicami Jesús. 9 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, Galilea sitaju̶re ñacõacaju̶ yu̶a maji. 10 Ĩ bederã ĩna vato bero, Jesús quẽne, Enramadas boserũ̶mu̶ ũmato ĩagũ̶ vacami. To bajiboarine, yayioroaca yu̶are ũmato ejacami. 11 To ñacama jud'io masa u̶jarã quẽne. Ĩre macaboacama. —¿Noju̶ ñati ĩ? —yicudiboacama. 12 Tirũ̶mu̶rire jãjarã masa Jesúre ñagõjai ñacama ĩna. Sĩgũ̶ri ado bajiro yicama: —Quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi —yicama ĩna. Gãjerãju̶ama: —Quẽnaro yigu̶ me ñagũ̶mi. Masare yitogu̶ ñagũ̶mi —boca yicama. U̶jarãre güirã ñari, ĩna masune yayioroaca gãmerã ñagõcõa ñacama ĩna, Jesúre gõjarã. 14 Enramadas boserũ̶mu̶ ĩna yi gu̶dareco cu̶tiato, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire sãjacõari, masare ĩnare gotimasiocami Jesús yuja. 15 Ĩ gotimasiosere ajicõari, no yimasibeticama jud'io masa u̶jarã: —Buebetir'i ñaboarine, ¿no yigu̶ to bajise gotimasiomasiati ĩ? —yicama ĩna. 16 To bajiro ĩna yisere masicõari, —Yu̶ gotimasiosema yu̶ ye me ñaja. Yu̶re cõacacu̶ ye ñaja ti. 17 Dios ĩ bojasere mu̶a yiru̶ajama, “Dios ĩ yerene gotimasioami”, yimasiborãja mu̶a. 18 No bojagu̶ no ĩ tu̶oĩasene gotigu̶ma, masa quẽnase ĩre ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojagu̶mi. No bojagu̶ ĩre cõacacu̶re Diore masa quẽnase ĩre ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojagu̶ma, riojo masune gotigu̶ ñagũ̶mi. Ñie ũniju̶are masare ĩnare yitobecu̶mi. 19 ¿Moisés ñamasir'i Dios ĩ rotimasirere mu̶are cũbesujarique ĩ? Tire cu̶orã ñaboarine no bojagu̶ mu̶a vatoare Dios ĩ rotimasirere cu̶dijeogu̶ maami. Rojose yu̶ yibetiboajaquẽne yu̶re sĩaru̶aja mu̶a —masare yicami Jesús. 20 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna masa: —Vãti mu̶ u̶su̶ju̶re sãjacõari, rojose mu̶re yitogu̶ yigu̶mi. Ñimu̶ju̶a mu̶re sĩaru̶agu̶ magũ̶mi —ĩre yicama ĩna, Jesúre. 21 To bajiro ĩna yijare, —U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaboajaquẽne, sĩgũ̶ rijagu̶re yu̶ catioro ĩacõari ĩau̶cacaju̶ mu̶a, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaboajaquẽne moami” yiĩaterã. 22 Moisés ñamasir'i sũcacare circuncisión yirere mu̶are rotiyumi ĩ. Ĩ masu me tire rotisu̶oyumi. Jẽre ĩ ñicu̶aju̶ne to bajirone yicoadimasiñujarã ĩna. To bajiro rotimasire ñajare, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne, sũcare circuncisión yaja mu̶a. 23 Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere cu̶dirã ñari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne sũcare circuncisión yaja mu̶a. Yu̶ju̶arema u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne sĩgũ̶ rijagu̶re yu̶ catiojama, ¿no yirã yu̶re jũnisiniati mu̶a? 24 Ñie manone rujajine quẽnaro tu̶oĩabetiboarine, “Rojose ĩre ñaja”, yu̶re yibesa mu̶a. “Rojose ĩre ñaja” mu̶a yijama, quẽnaro tu̶oĩa rĩjoro yicõari, “Rojose ĩre ñaja”, yu̶re yiya mu̶a —ĩnare yicami Jesús, masare. 25 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Jerusalén macana sĩgũ̶ri ĩna masune gãmerã sẽniĩacama ĩna: —¿Sĩaru̶arã, ĩna macagu̶ me ñaruyuati ĩ? 26 Ado mani jediro rĩjoroju̶are ñagõñaami ĩ. To ĩ bajiboajaquẽne sĩgũ̶ ĩre boca yimatagu̶ maami. Adoana u̶jarã, “Cristo Dios ĩ cõagũ̶, mani u̶ju̶ ñagũ̶mi ĩ”, ¿yitu̶oĩarãda ĩna? 27 “Ti macagu̶ vayumi”, yimasiaja mani. Cristorema, “Ĩ ejaro, ‘Toagu̶ vayumi’ yimasibetiru̶arãja mani”, yiadire ñaja —ĩna masune gãmerã yicama ĩna, Jerusalén macana sĩgũ̶ri. 28 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ gotimasio ñacacu̶, oca tutuase rãca ñagõcami Jesús yuja: —Yu̶re ĩacõari, “Ti macagu̶ ñaami”, yu̶re yitu̶oĩaboaja mu̶a. To bajiro mu̶a yitu̶oĩajama, yu̶re cõacacu̶re riojo yigu̶re masibeaja mu̶a. 29 Yu̶ma ĩre masiaja. Ĩ cõacacu̶ne ñaja yu̶. Ĩ ñaroju̶ne vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yicami Jesús. 30 To bajiro ĩ yijare, bu̶to ĩre ajijũnisinirã ñari, ĩre ñiaru̶aboacama ĩna, jud'io masa u̶jarã. To bajiboarine ĩre ñiamasibeticama ĩna, “To cõrone ñiaecoru̶cu̶mi” Dios ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejabetijare. 31 Gãjerãma jãjarã ĩre ajitirũ̶nu̶cama ĩna. To bajiri ado bajiro yicama ĩna: —Cristo, Dios ĩ cõar'i ñagũ̶mi ãni. No bojagu̶ ĩ rẽtoro ĩaĩañamanire yigu̶ maniru̶cu̶mi —yicama ĩna, ĩre ajitirũ̶nu̶rã. 32 Masa Jesús ĩ bajisere yayioroaca ĩna gotiro ajiyuma fariseo masa. To bajiri, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasare Jesúre ĩre ñiarotiyuma ĩna, paia u̶jarã quẽne. 33 Ĩna ejaro ĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Yu̶re cõacacu̶ tu̶ju̶ quẽna tudiaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri yoaro meaca adore masa tu̶ju̶re ñaru̶cu̶ja yu̶. 34 Yu̶re macaru̶arãja mu̶a. To bajiboarine yu̶re bu̶jabetiru̶arãja mu̶a. Yu̶ ñaroju̶re no bajiro yi vamasibetiru̶arãja mu̶a —masare ĩnare yigoticami Jesús. 35 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, jud'io masa u̶jarã ĩna masune gãmerã sẽniĩacama ĩna: —¿Noju̶re variquĩda ĩ, ĩre mani bu̶jabetirotoju̶rema? Mani ñaro soju̶aju̶ vacõari griego masa rãca vu̶sarã tu̶ju̶ varu̶ yigu̶mi, ĩ yijama. Toju̶re vacõari, gãjerã masare, o mani yarãre gotimasiogũ̶ varu̶ yigu̶mi, ĩ yijama. 36 “Yu̶re macaboarine yu̶re bu̶jabetiru̶arãja mu̶a. To bajicõari yu̶ ñaroju̶re vamasibetiru̶arãja mu̶a” ĩ yijama, ¿no yire ũnire yati ĩ? —gãmerã yiñagõcama ĩna. 37 Masa manoju̶ ĩna ñicu̶a ĩna ñacudimasirere tu̶oĩatu̶sariarũ̶mu̶, tirũ̶mu̶ ñacaju̶ rujarũ̶mu̶ masuma. Tirũ̶mu̶re vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, oca tutuase rãca ñagõcami Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ oco idiru̶ajama, oco sẽnigũ̶mi. Tire bajirone, no bojagu̶ Diore ĩ masiru̶ajama, yu̶ tu̶ju̶re vadicõari ĩre yu̶ catiorotire sẽnigũ̶ ejato ĩ. 38 Ajiya mu̶a. Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãrema, “Ĩna u̶su̶riju̶ oco masare catiose, riagare bajiro ũmayucõa ñaru̶aroja, ‘Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũrãjaro’ yiro”, yigotiaja Dios oca —masare ĩnare yigoticami Jesús. 39 To bajiro ĩ yijama, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩna u̶su̶riju̶re, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ejacõari quẽnaro ĩnare ejarẽmocõa ñarũgũru̶cu̶mi, ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõari, Diorãca quẽnaro ñaronare” yigu̶ yicami Jesús. Õ vecaju̶re, quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oriaju̶ju̶re Jesús ĩ tudiejabetijare, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore adi macaru̶cu̶rore Jesúre ajitirũ̶nu̶canare cõabesumi Dios maji. 40 Jesús ĩ ñagõsere ajicõari, sĩgũ̶ri ado bajiro yicama: —Diore ĩre gotirẽtobosarimasa, Dios ocare ucarã, “To bajiru̶cu̶mi” masa ĩna yiucamasir'i masune ñaami —yicama ĩna, sĩgũ̶ri. 41 Gãjerãju̶ama ado bajiro yicama ĩna: —Cristo, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i masune ñacõaami —yicama ĩna. Gãjerãma ado bajiro yicama: —Cristo me ñaami. No bajiro yigu̶, Galileagu̶ne Cristo ñabecu̶mi. 42 Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotijama, ado bajiro yaja: “U̶ju̶ David ñamasir'i jãnerabatia jãnami ñaru̶cu̶mi Cristo. To bajiri David ñamasir'ire bajirone Belén macagu̶ne ñaru̶cu̶mi ĩ quẽne”, yigotiaja Dios oca —yicama ĩna. 43 Ado bajise ricatiri rĩne Jesúre ĩre yitu̶oĩacama ĩna. 44 Sĩgũ̶ri ĩre ñiaru̶aboacama. To bajiboarine ĩre ñiamasibeticama. 45 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa Jesúre ĩre ñiamasibeticõari, fariseo masa, paia u̶jarã tu̶ju̶re tudiacama ĩna. Ñie manane ĩna ejaro ĩacõari ado bajiro ĩnare yisẽniĩañujarã ĩna paia u̶jarã: —¿No yirã ĩre ãmiadibeti mu̶a? —ĩnare yiyujarã ĩna. 46 Ado bajiro ĩnare yicu̶diyujarã Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa: —Ĩre bajiro ñagõrã manicama ĩna —yiyujarã ĩna. 47 To bajiro ĩna yijare, fariseo masaju̶a ado bajiro ĩnare yiyujarã: —¿To yitogu̶ ĩ yiserene ĩre ajiri mu̶a? 48 Mu̶a u̶jarã ñaja yu̶a. Yu̶ama sĩgũ̶ ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ maja. Mani u̶jarã quẽne sĩgũ̶ ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ maami. 49 Adoana masa Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere masibeticõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rãma. To bajiro ĩna bajijare, ĩnare rearu̶cu̶mi Dios —yiyujarã ĩna fariseo masa. 50 Nicodemo ñamiju̶ Jesúre ĩre ĩagũ̶ ejar'i, fariseo masu̶ ñañuju ĩ quẽne. Ĩ babarãre ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: 51 —¡Majique! Moisés ñamasir'i manire ĩ rotimasirere yirã, ĩ gotisere ajicõari, ĩre sẽniĩabetiboarine, “Rojose ñaja ti, ĩre”, yimasibeaja mani —yiyuju Nicodemo, ĩ babarãre. 52 To bajiro ĩ yijare, —¿Mu̶ quẽne Galileagu̶ ñatique mu̶? Dios ocare masa ĩna ucamasiriatutire ĩaĩasaque mu̶. Tire mu̶ buero bero, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ Galileaju̶ vadir'i maniru̶cu̶mi” yiucaturere masiru̶cu̶ja mu̶ quẽne —ĩre yiyujarã ĩna, Nicodemore tud'irã. 53 To bajiro ĩre yicõa, ĩna ya viriju̶ tudijedicoasujarã ĩna.

Juan 8

1 Macaju̶ yu̶a tujarone, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ majacoacami Jesús. 2 Gajerũ̶mu̶, busuriju̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ tudiejacami quẽna Jesús. Ĩ ejaro ĩacõari jãjarã masa ĩ tu̶re rẽjacama. To bajiro ĩna bajijare, rujicõari yu̶are gotimasiocami Jesús. 3 To bajiro yu̶are ĩ yigotimasio ñarone, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ejacama. Sĩgõ rõmio manaju̶ cu̶tiboarine gãji rãca ajeri cu̶tigore yu̶a ĩaro rĩjoroju̶are sore jiaejocama ĩna. 4 To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yicama ĩna: —Yu̶are masiogũ̶, adio rõmio manaju̶ cu̶tiboarine gãji rãca so ajeri cu̶tisere ĩamu̶ yu̶a. 5 Moisés ñamasir'i ĩ rotimasire ado bajiro yirotiaja ti: “To bajiro yirãrema gũ̶tane ĩnare reasĩaña”, yaja ti. Mu̶ma, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶? —Jesúre ĩre yicama. 6 “Moisés ĩ yiriarore bajirone Jesús manire ĩ cu̶dibetijama, ‘Jesús, rojose yimi’ ” u̶jarãre yi ocasãru̶arã, Jesúre sẽniĩatoboacama ĩna. To bajiro ĩna yisẽniĩatoboajaquẽne, mubiacõari ĩ ãmo vãsoane ucacami Jesús, sita tũcuroju̶re. 7 Ĩre ĩna sẽniĩatu̶jabetijare, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús yuja: —Mu̶a rãcagu̶, “Rojose yibecu̶ ñaja yu̶” yigu̶, gũ̶tane mu̶are ũmato rocavasu̶oato —ĩnare yicami Jesús. 8 To bajiro yicõa, quẽna mubiacoacami Jesús. Mubiacõari, sita tũcurore ucacõa ñacami quẽna. 9 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Rojose yibeticaju̶” yigu̶ manicami. To bajiri, sore gũ̶tane rocavamenane, bu̶cu̶rã vasu̶o, tiju̶ bero gãjerã vajedicoacama ĩna. To ĩna baji veogo, so sĩgõne Jesúrãca tujacamo so. 10 To ĩna bajiro bero, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, so sĩgõne so ñaro ĩacõari, ado bajiro sore sẽniĩacami Jesús: —¿Noju̶ ñati ĩna yuja, “Rojose yimo” mu̶re yirãma? ¿Rojose mu̶ yise vaja, sĩgũ̶ju̶ama mu̶re sĩamenane, vacoajari ĩna? —sore yicami Jesús. 11 To bajiro ĩ yijare, —Yu̶re sĩamenane, vacoajama —Jesúre yicamo. To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yicami Jesús: —Yu̶ quẽne, “Rojose mu̶ yire vaja rojose tãmu̶oru̶ocoja”, yibeaja yu̶. Vasa. Quẽna gãme rojose yibeja mu̶ yuja —sore yicami Jesús. 12 Quẽna ado bajiro masare ĩnare yigoticami Jesús: —Yu̶ su̶orine Diore masiama masa. Yu̶re ajitirũ̶nu̶masurãma, Diore masimenare bajiro bajibetiru̶arãma ĩna. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre catioaja yu̶, ĩna rijato beroju̶, “Quẽnaro catijedicõa ñarũgũrãjaro” yigu̶ —ĩnare yicami Jesús. 13 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicama fariseo masa: —“To bajiro bajigu̶ ñaja yu̶” mu̶ yiboajaquẽne, niju̶ane gãji mami, “Riojo gotiami” mu̶re yigu̶ma. To bajiri to bajiro mu̶ yiboase vaja maja ti. To bajiro yitocõagũ̶ yaja mu̶ —Jesúre ĩre yicama. 14 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Jesús: —Yu̶ vadicatoju̶re masiaja yu̶. Yu̶ varotore quẽne masiaja yu̶. To bajiri yu̶ masune yu̶ gotise ñaboarine, socase me ñaja ti. Mu̶ama, yu̶ vadicatoju̶re, to yicõari, yu̶ varotore quẽne masibeaja mu̶a. 15 Masa ñari, riojo masimenane, “Rojose yirã ñaama”, gãjerãre yiĩabeserũgũaja mu̶a. Yu̶ma, masa ĩna yisere ĩabesegu̶ me yaja. 16 To bajiboarine masa rojose ĩna yisere yu̶ ĩabesejama, yu̶ sĩgũ̶ne ĩabesebeaja yu̶. Yu̶ jacu̶, yu̶re cõacacu̶, yu̶ rãcane ĩabeseami. To bajiri, masare, “Rojose yirã ñaama” yu̶ yijama, riojo masune ĩnare gotiaja yu̶. 17 Mu̶a ñicu̶a ĩna rotimasirere ado bajiro yiucamasire ñaja ti: “ ‘Rojose yimi’ ju̶arã ĩna yijama, ĩnare ajiya”, yaja ti, mu̶a ñicu̶a ĩna rotimasire. 18 To bajiri, “To bajiro bajigu̶ ñaja yu̶”, masare yiĩorũgũaja yu̶, yu̶ masu quẽne. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ quẽne, ĩ masune, “Yu̶ macu̶ yu̶ cõagũ̶ ñaami” yigu̶ ñari, masa ĩna ajimasirotire ĩnare cõarũgũami —ĩnare yicami Jesús. 19 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿Noju̶ ñati mu̶ jacu̶? —ĩre yicama, Jesúre. To bajiro ĩna yijare ĩnare cu̶dicami Jesús: —Yu̶re ĩamasibeaja mu̶a. To bajiri yu̶ jacu̶re quẽne masibeaja mu̶a. Yu̶re mu̶a ĩamasijama, yu̶ jacu̶re quẽne masiborãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 20 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶, masa ĩna gãjoa sãriaju̶ tu̶ju̶re rũ̶gõcõari, to bajise masare ĩnare yigotimasiocami Jesús. Toju̶ jud'io masa u̶jarã ĩna moariju̶ ti ñaboajaquẽne, Jesúre ñiamasibeticama, ĩre ĩna ñiaroticu maji ti ejabetijare. 21 Quẽna ado bajiro masare yigoticami Jesús: —Varu̶cu̶ja yu̶. Yu̶ vato bero, yu̶re macaboaru̶arãja mu̶a. Yu̶re bu̶jamena rĩne rojose mu̶a yise rãcane bajireacoaru̶arãja mu̶a. To bajiri yu̶ vatoju̶re vamasibetiru̶arãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro gãmerã yicama ĩna, jud'io masa u̶jarã: —¿Ĩ masune sĩayayiru̶ yati ĩ, “Yu̶ varotoju̶re vabetiru̶arãja mu̶a” ĩ yijama? —gãmerã yicama ĩna. 23 To bajiro ĩna yisere ajicõari: —Mu̶ama, adigodoana ñaja. Yu̶ma, õ vecagu̶ju̶ ñaja. Adi macaru̶cu̶roana Diore ajimena ñaja mu̶ama. Yu̶ma, adi macaru̶cu̶roagu̶ me ñaja yu̶. 24 To bajiri, “Rojose mu̶a yise rãcane bajireacoaru̶arãja mu̶a”, mu̶are yibu̶ yu̶. “Ĩne ñaja yu̶” yu̶ yirore bajiro yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶betijama, rojose mu̶a yise rãcane bajireacoaru̶arãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 25 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñati mu̶? —ĩre yicama ĩna, Jesúre. To bajiro ĩna yirone, ĩnare cu̶dicami Jesús: —Mu̶are gotisu̶ogu̶ju̶ne, “Ĩ ñaja yu̶” mu̶are yisu̶oadicaju̶ yu̶. 26 Jairo mu̶are yu̶ gotiroti ñaboaja ti. Rojose mu̶a yisere ĩacõari, “Ado bajiro rojose yaja mu̶a” cojoji me mu̶are yu̶ yiborotine bajicõaja ti. To bajiboarine masare adi macaru̶cu̶roanare mu̶are yu̶ gotijama, yu̶re cõacacu̶ ĩ gotirotise rĩne gotirũgũaja yu̶ —ĩnare yicami Jesús. 27 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, “ ‘Yu̶re cõacacu̶’ yigu̶, ‘Diore, ĩ jacu̶re’ yigu̶ yami”, yiajimasibeticama ĩna. 28 To bajiri ado bajiro ĩnare yigoticami Jesús: —Dios ĩ roticõacacu̶ne ñaja yu̶. Yucú̶tẽroju̶ masa yu̶re ĩna jajuturo bero bajisere ĩacõari, “Riojo yiyumi. To bajiro masune bajigu̶ ñañumi”, yu̶re yimasiru̶arãja mu̶a. “Ĩ masurione ĩ tu̶oĩasere me gotirũgũñumi. Ĩ jacu̶ ĩre ĩ gotimasiorotisere gotirũgũñumi”, yimasiru̶arãja mu̶a. 29 Yu̶re cõacacu̶ yu̶ rãcane ñacõa ñarũgũami. Ĩ bojase rĩne yaja yu̶. To bajiri yu̶re vaveobetirũgũami —masare yigoticami Jesús. 30 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, jãjarã masa ĩre ajitirũ̶nu̶cama. 31 To bajiri jud'io masare ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro goticami Jesús: —Mu̶are yu̶ gotimasiorũgũsere mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, yu̶ buerã masune ñaru̶arãja mu̶a. 32 To bajiro bajirã rĩne Dios ocare socabetire ajimasiru̶arãja mu̶a. Ti ocare ajimasicõari, rojose mu̶a yisejasere yitu̶jaru̶arãja mu̶a, Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arã —ĩnare yicami Jesús. 33 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro yicama ĩna: —Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñari, Dios yarã ñaja yu̶a. To bajiri, ¿no bajiro yigu̶, “Rojose mu̶a yisejasere yitu̶jaru̶arãja mu̶a, Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arã”, yu̶are yati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna. 34 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojarã rojose yirãma, rojose yisejarã ñari, rojose yitu̶jamasibeama. 35 Sĩgũ̶ ĩ u̶ju̶re moabosarimasu̶, “Ado yu̶re moarotigu̶ rãcane ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja yu̶”, yimasibeami. U̶ju̶ macu̶ju̶ama, ĩ rãcane ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi. To bajiri, Dios rĩama, ĩ rãcane ñacõa ñarũgũru̶arãma. 36 To bajiri, rojose mu̶a yisejasere yu̶ su̶orine “Yitu̶jaru̶arãja” mu̶a yijama, “Rojose maja ĩnare”, mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶ yuja. 37 “Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñaja yu̶a” mu̶a yisere masiaja yu̶. To bajiro yirã ñaboarine, yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶beticõari yu̶re sĩaru̶aja mu̶a. 38 Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ yiĩocatire mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶ama, mu̶a jacu̶ rojose yigu̶ ĩ rotisere cu̶dirã ñaja —ĩnare yicami Jesús. 39 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicama ĩna: —Abraham ñamasir'ine ñañumi, “yu̶a jacu̶” yu̶a yigu̶ma —Jesúre ĩre yicama ĩna. To bajiro ĩna yirone, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Abraham ĩ yirũgũriarore bajirone yiborãja mu̶a, ĩ rĩa mu̶a ñajama. 40 Yu̶ jacu̶, Dios oca socase mere ĩ gotirotirore bajirone mu̶are yu̶ gotimasioboajaquẽne, yu̶re sĩaru̶aja mu̶a. Abraham ñamasir'ima ti ũnire yibetirũgũmasiñumi. 41 Yu̶re sĩaru̶arã, mu̶a jacu̶ masu rojose yigu̶ ñadir'i ĩ yirũgũrore bajirone yirã ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicama: —Yu̶a jacu̶ masuma, Dios ñaami. Gãji mami yu̶arema. Ĩ rĩa masune ñaja yu̶ama —Jesúre ĩre yicama ĩna. 42 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —Mu̶a jacu̶ masune Dios ĩ ñajama, yu̶re maiboriarãja mu̶a. Yu̶ masu me vadicaju̶ yu̶. Dios yu̶re ĩ cõajare vadicaju̶ yu̶. Dios tu̶ju̶ vadicõari adone ñaja yu̶. 43 ¿No yirã yu̶ gotisere ajimasibeati mu̶a? Yu̶ gotimasiosere ajiru̶amena ñari, tire ajimasibeaja mu̶a. 44 Mu̶a jacu̶ma, vãtia u̶ju̶ ñaami. Ĩ rĩa ñaja mu̶a. To bajiri ĩ bojasere bajirone mu̶a quẽne yiru̶a tu̶oĩaja mu̶a. Rẽmoju̶ne masare sĩarimasu̶ne ñacoayumi vãtia u̶ju̶. Riojo gotibetirũgũami. Yitorimasu̶, socase jacu̶ ñaami. Ĩ gotijama, socarũgũami. Rẽmoju̶ne to bajirone bajicoayumi. 45 Yu̶rema socabeti quetire gotigu̶ yu̶ ñajare, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. 46 Sĩgũ̶, “Ado bajise rojosere yicaju̶ mu̶”, yu̶re yimasigũ̶ mami. To bajiri, riojo mu̶are yu̶ gotiboajaquẽne, ¿no yirã yu̶re ajitirũ̶nu̶beati mu̶a? 47 Dios rĩa mu̶a ñajama, ĩ ocare ajiboriarãja mu̶a. Ĩ rĩa me ñari yu̶re ajiru̶abeaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 48 To bajiro ĩ yirone, cu̶dicama jud'io masa u̶jarã: —“Samaria sitagu̶, vãti sãñagũ̶ ñaja mu̶” mu̶re yu̶a yirũgũse riojone yiyuja yu̶a —Jesúre ĩre yicama jud'io masa u̶jarã yuja. 49 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Vãti sãñagũ̶ me ñaja yu̶ma. Yu̶ jacu̶ Diore quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oaja yu̶. Mu̶ama, yu̶re rũ̶cu̶bu̶obeaja mu̶a. 50 “Quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna masa” yigu̶ me vadicacu̶ ñaja yu̶. Sĩgũ̶ne ñaami, quẽnaro masa yu̶re ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojagu̶ma. Yu̶re rũ̶cu̶bu̶omenare ĩamasigũ̶ ñaami. Ĩamasicõari, rojose yu̶re ĩna yise vaja rojose tãmu̶orotiru̶cu̶mi. 51 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojarã yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶rãma, bajireabetiru̶arãma ĩna —ĩnare yicami Jesús. 52 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre yicama jud'io masa u̶jarã: —To bajiro mu̶ yisere ajicõari, “Vãti sãñagũ̶ masune ñaami”, mu̶re yimasiaja yu̶a yuja. Abraham ñamasir'i, Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã quẽne, bajireajedicoasuma ĩna. To bajiro ĩna bajire ti ñaboajaquẽne, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma bajireabetiru̶arãma ĩna”, yiboaja mu̶. 53 Yu̶a ñicu̶ Abraham ñamasir'i, ñamasugũ̶ ñamasiñuju ĩma. ¿Ĩ rẽtoro ñamasugũ̶ ñatique mu̶? Abraham quẽne, Diore gotirẽtobosarimasa quẽne bajireajedicoasuma ĩna. To yijama, ¿ñimu̶ ũgũ̶ ñati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna. 54 To bajiro ĩna yijare, ĩnare cu̶dicami Jesús: —Yu̶ masurione, “Quẽnagũ̶ ñaja yu̶. Quẽnase yigu̶ ñaja yu̶” yu̶ yiboajama, ñie vaja maja ti. Yu̶ jacu̶ ñaami quẽnase yu̶re yirũ̶cu̶bu̶ogu̶, “Ĩne ñaami yu̶a Dios” mu̶a yiboagu̶. 55 Ĩre masibeaja mu̶a. Yu̶ma, ĩre quẽnaro masiaja. “Ĩre masibeaja” yu̶ yijama, mu̶are bajirone socagu̶ ñabogu̶ja yu̶. Yu̶ma, quẽnaro masune ĩre masicõaja yu̶. Ĩ yirore bajirone ĩre cu̶diaja yu̶. 56 Mu̶a masa ñicu̶, Abraham ñamasir'i, “Cojorũ̶mu̶ ejaru̶cu̶mi Dios ĩ cõagũ̶, ñajediro masa u̶ju̶” yigu̶, variquẽna yuñamasiñumi. To bajiri adi macaru̶cu̶roju̶re yu̶ ejaro ĩacõari, variquẽnamasucõacami —ĩnare yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre. 57 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicama ĩna, Jesúre: —Bu̶cu̶ me ñaja mu̶. Cincuenta cũ̶mari cu̶obetiboarine, ¿no yigu̶, “Abraham ñamasir'ire ĩre ĩacaju̶ yu̶”, yati mu̶? —ĩre yicama ĩna. 58 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicami: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Abraham ñamasir'i ĩ ñaroto rĩjoroju̶ne jẽre ñacõacaju̶ yu̶ —ĩnare yicami Jesús. 59 To bajiro ĩ yisere ajicõari, gũ̶tari juacama, ĩre rearu̶arã. To bajiro ĩna yirone, ĩnare rudicõa budiacami Jesús, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire ñaboacacu̶.

Juan 9

1 To bajivacu̶ne, sĩgũ̶ rẽmone caje ĩabecu̶ ruyuar'ire ĩre ĩabu̶jacami Jesús. 2 To ĩ bajisere ĩacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a, ĩ buerimasa, Jesúre: —Gotimasiogũ̶, ¿no yigu̶ rẽmone ĩabecu̶ ruyuayujari ĩma? ¿Ĩ jacu̶aju̶a o ĩ masu ye su̶ori bajiyujarique? —Jesúre ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a. 3 To bajiro yu̶a sẽniĩarone, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Ĩ masune rojose ĩ yire vaja me, ĩ jacu̶a quẽne rojose ĩna yire vaja me, to bajigu̶ ruyuayumi ĩ. “Dios ĩ masisere masirãjaro masa” yigu̶, to bajigu̶ ruyuayumi. 4 Ũ̶mu̶a ti ñaro moamasiaja mani. Rãioro beroju̶ma moamasibeaja mani. To bajirone bajiaja mani catise quẽne. Ado ñarãma, moamasiaja mani. To bajiboarine, no bojarirũ̶mu̶ mani bajireacoajama, moamenaja mani. To bajiri, yu̶re cõacacu̶ ĩ rotirore bajirone quẽnaro yirũgũroti ñaja. 5 To bajiri adi macaru̶cu̶roju̶re masa ruju̶re bajiro ruju̶ cu̶ticõari, yu̶ ñasere ĩacõari, to yicõari, yu̶ gotimasiosere ajicõari, Diore masiama masa. Ti ñaja yu̶ moare —yicami Jesús. 6 To bajiro yigajanogũ̶ne, sita tũcuroju̶re gooco eoreacũcami. To yicõa, ĩ goocone sitare yierocami. To yicõari, ĩabecu̶re tine tucami, ĩ cajere. 7 To bajiro ĩre yicõari ado bajiro ĩre yiroticami, ĩabecu̶re: —Siloé vãme cu̶tirita, masa ĩna guarũgũritaju̶ vasa. Toju̶ ejacõari, mu̶ cajere coeba —ĩre yicami Jesús, ĩabecu̶re. (Hebreo oca rãca “siloé” ĩna yijama, “cõar'i” yirã yicama.) To bajiri Jesús ĩ coerotisere ajicõari, ĩ coerotirore bajirone ĩ cajere coegu̶ vacoacami ĩabecu̶. Ĩ cajere coegajanogũ̶ne, ĩacoasuju. To bajiri ĩ ya viju̶ tudicoasuju. 8 Ĩ tudiejaro ĩacõari, ĩ yarã, ĩre ĩarũgũriarã, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —“¿Yu̶re ĩamaicõari, yu̶re ĩsiña” yirujirũgũgũ̶ me ñati ĩma? —yiyujarã ĩna. 9 To bajiro ĩna yirone, —Ĩne ñaami —yiyujarã ĩna sĩgũ̶ri. Gãjerãju̶ama: —Ĩ me ñaami. Ĩre bajigu̶ne ñaami, bajigu̶ju̶ma —yiyujarã gãjerãju̶a. To bajiro ĩna yisere ajicõari ĩ masune, —Ĩne ñaja yu̶ —yigotiyuju ĩ. 10 To bajiro ĩ yigotijare ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã masa: —¿No bajiro yicõari, ĩacoati mu̶ yuja? —ĩre yiyujarã ĩna. 11 To bajiro ĩna yijare, —Sĩgũ̶, Jesús vãme cu̶tigu̶ ĩ goocone sitare yierocõari yu̶ cajere tumi. Tire tucõari, ado bajiro yu̶re yirotimi: “Siloé vãme cu̶tiritaju̶ vacõari, mu̶ cajere coeba”, yu̶re yimi. To bajiri tiraju̶ ejacõari, yu̶ cajere coebu̶ yu̶. To bajiro yigu̶ne, ĩacoaju̶ yu̶ yuja —ĩnare yiyuju ĩ. 12 To bajise ĩnare ĩ yigotijare, ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã masa: —¿Noju̶ ñarojari, to bajiro mu̶re yir'ima? —ĩre yisẽniĩaboayujarã ĩna. —Ba. Masibeaja yu̶ —yiyuju ĩabecu̶ ñaboar'i. 13 To bajiro ĩ yisere ajicõari, fariseo masa tu̶ju̶re ĩabecu̶ ñaboar'ire ĩre jiasujarã ĩna. 14 Ĩ goocone sitare yierocõari ĩabecu̶re Jesús ĩ caje ĩaroticatirũ̶mu̶ma, jud'io masa ĩna u̶su̶sãjarirũ̶mu̶ ñacaju̶ ti. 15 To bajiri ĩabetiboacacu̶re ĩna ãmiejaro ĩacõari, ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã fariseo masa: —¿No bajiro yicõari, ĩabetirũgũboagu̶ne, ĩacoati mu̶ yuja? —ĩre yisẽniĩañujarã fariseo masa. To bajiro ĩre ĩna yirone, —Ĩ goocone sitare yierocõari, yu̶ cajere tumi. Tire coegu̶ne ĩacoaju̶ yu̶ yuja —ĩnare yigotiyuju ĩ. 16 To bajiro ĩ yirone, —Mu̶re to bajiro yir'ima, Dios ĩ cõar'i me ñagũ̶mi. U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re rũ̶cu̶bu̶obesumi —yiyujarã ĩna. Gãjerãju̶ama ado bajiro yiyujarã ĩna: —Rojose yigu̶ ĩ ñajama, ado bajiro ĩaĩañamanire yibetiborimi —yiyujarã gãjerãju̶ama. To bajiri ricatiri rĩne tu̶oĩañujarã ĩna fariseo masa. 17 To yicõari bero, quẽna gãme sẽniĩañujarã ĩna, ĩabecu̶ ñaboar'ire: —Mu̶ma, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶, “Ĩato” mu̶re yir'ire? —yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yirone, —“Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñagũ̶mi”, yaja yu̶ma —yiyuju ĩ. 18 “Ĩabecu̶ ruyuar'i ñaboarine, ĩacoasumi yuja”, yiru̶abesujarã ĩna maji. To bajiri ĩabetiboar'i jacu̶are jicõañujarã ĩna. 19 Ĩna ejaro, ado bajiro ĩnare yisẽniĩañujarã ĩna: —¿Mu̶a macu̶, ĩabecu̶ ruyuacacu̶ mu̶a yigu̶ne ñati ãnima? ¿No bajiro yicõari ĩabecu̶ ñaboarine, ĩacoasujari ĩ yuja? —yisẽniĩañujarã ĩna, ĩ jacu̶are. 20 To bajiro ĩna yisẽniĩajare, ĩnare gotiyujarã ĩna: —Ĩne ñaami yu̶a macu̶ne, ĩabecu̶ ruyuacacu̶ne. 21 To bajiboarine, “Ado bajiro yicõari, ĩaami yuja”, yimasibeaja yu̶a. Ĩ cajere ĩarotir'ire masibeaja yu̶a. Ĩre sẽniĩaña mu̶a. Bu̶cu̶ ñaami jẽre. Ĩ masu mu̶are gotiato —yiyujarã ĩ jacu̶a. 22 Jud'io masa u̶jarãre ĩnare güirã ñari, “Jesúne ñaami ĩre ĩarotir'i” ĩnare yiterã ñari, to bajise yiyujarã ĩ jacu̶a. Jud'io masa u̶jarã ado bajiro yitu̶oĩañujarã ĩna: —“Jesús ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i, mani u̶ju̶” yirãre sãjarotibetiru̶arãja mani, Dios ocare ĩna bueriviriju̶re —yitu̶oĩañujarã ĩna. 23 To bajiri, “Manire sãjarotibetoma” yirã, “Bu̶cu̶ ñaami. Ĩre sẽniĩaña”, ĩnare yiyujarã ĩabetiboar'i jacu̶a. 24 To bajiro ĩna yijare, ĩabetiboar'ire ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna quẽna: —Dios sĩgũ̶rene quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oya, mu̶ cajere ĩarotir'i ĩ ñajare. Jesúju̶arema, “Rojose yigu̶ ñaami”, ĩre yimasiaja yu̶a —ĩre yiyujarã ĩna. 25 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju ĩ: —“Rojose yigu̶, quẽnase yigu̶ ñagũ̶mi”, ĩre yimasibeaja yu̶. “Ĩabecu̶ ñaboacacu̶, yucu̶rema ĩagũ̶ ñaja yu̶ yuja”, yimasiaja yu̶, tirema —yiyuju ĩ. 26 To bajiro ĩ yisere ajiboarine, quẽna ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿No bajiro mu̶re yiri ĩ, “Ĩato ĩ” mu̶re yigu̶? —ĩre yiyujarã ĩna. 27 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —Jẽre mu̶are gotiboabu̶ yu̶. Yu̶re ajibeaja mu̶a. ¿No yiru̶arã quẽna gãme gotire bojati mu̶a? ¿Mu̶a quẽne ĩ buerã ñaru̶atique? —ĩnare yiyuju ĩ. 28 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre tud'iyujarã ĩna: —Mu̶ma, ĩ buegu̶ ñaja mu̶. Yu̶ama, Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere buerã ñaja yu̶ama. 29 “Moisés ñamasir'ire ñagõñumi Dios”, yimasiaja yu̶a. Mu̶re catior'irema masibeaja yu̶a. “Toju̶ vadir'i ñagũ̶mi”, yimasibeaja yu̶a, ĩrema —yiyujarã ĩna. 30 To bajiro ĩna yisere ajiu̶cacõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —Yu̶ cajere ĩ ĩarotiboajaquẽne, “Toju̶ vadir'i ñañumi”, yimasibeaja mu̶a. 31 “Rojose yirãrema ajibecu̶mi Dios. Ĩre rũ̶cu̶bu̶ocõari, ĩ bojasere yirã rĩrene ajigu̶mi Dios”, yimasiaja mani. 32 “Ĩabecu̶ ruyuar'ire sĩgũ̶ ĩre ĩaroticõañuju” yire ajiyamanicaju̶ ti. 33 Yu̶re ĩarotigu̶ma, Dios ĩ cõagũ̶ me ĩ ñajama, yu̶re no yimasibetiborimi —ĩnare yiyuju ĩ. 34 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Rẽmone rojose rãca ruyuar'i ñaja mu̶. To bajigu̶ ñaboarine, “Ĩnare gotimasioru̶cu̶ja yu̶”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶, yu̶are? —ĩre yiyujarã ĩna, ĩabecu̶ ñaboar'ire. To yicõa, ĩre bucõañujarã ĩna, Dios ocare ĩna bueriviju̶ ñaboagu̶re. 35 Ĩabecu̶ ñaboar'ire ĩre ĩna bucõasere ajicaju̶ yu̶a, Jesúrãca. To bajiri ĩre ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —¿Dios ĩ roticõacacu̶re ajitirũ̶nu̶ati mu̶? —ĩre yicami Jesús. 36 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami: —Yu̶re gotiya. “Ĩ ñaami”, yiya. Ĩre ajitirũ̶nu̶ru̶aja —Jesúre ĩre yicami. 37 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Jẽre ĩre ĩaja mu̶. Ĩne ñaja yu̶, ado mu̶ rãca ñagõgũ̶ne —ĩre yicami Jesús. 38 To bajiro ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶, mu̶re ajitirũ̶nu̶aja yu̶ —Jesúre ĩre yicõa, ĩ rĩjoroju̶are gu̶somuniari tuetucami, “Ñamasugũ̶ masune ñaja mu̶” ĩre yirũ̶cu̶bu̶ogu̶. 39 To ĩ yiro bero, ado bajiro masare yicami Jesús: —Ĩamenare bajiro bajirã ñaama Dios ocare ajitirũ̶nu̶mena. “Quẽnaro Diore ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. To bajiboarine Diore ajitirũ̶nu̶mena ñaboarine, “ ‘Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a’ yirãma, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma ĩna” yigu̶agu̶ vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yicami Jesús. 40 To bajiro ĩ yijare, to ñacana fariseo masa sĩgũ̶ri, Jesúre ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿“Dios ocare masimena ñaama ĩna quẽne” yigu̶, yu̶are yati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna. 41 To bajiro ĩna yirone, —“Dios ocare quẽnaro masibeaja yu̶a” mu̶a yigotijama, rojose maniboriaroja ti, mu̶are. “Jẽre Dios ocare masiaja yu̶a” yirã ñari, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶betijare, rojose ñacõa ñaja mu̶are —ĩnare yicami Jesús.

Juan 10

1 Quẽna masare gotimasiogũ̶ ado bajiro yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojagu̶ oveja ĩna ñarisãnirore, sojere sãjabecu̶, soje maniju̶rene joresãjagũ̶ma, juarudirimasu̶ o gãjerã yarãre ẽmacudirimasu̶ ñagũ̶mi. 2 Sojene sãjagũ̶ma, ĩnare coderimasu̶ ñaami. 3 Ovejare coderimasu̶re, “Sãjajaro ĩ” yigu̶ ĩre soje jãnabosagu̶mi, ti sãniro sojere codegu̶. Ĩ sãjatone ĩ oca jedisere ajimasicõarãma ĩna oveja. Ĩna vãmene ĩnare jibugu̶mi, ĩnare masigũ̶ ñari. 4 Ĩnare jibujeocõari, ĩnare rĩjoro cu̶ti vacu̶mi. Ĩ ocare ajimasicõari, ĩre su̶yarãma ĩna. 5 Ĩna ajimasibecu̶rema su̶yamenama ĩna. Ĩ ocare ajimasibeticõari, ĩre rudiru̶arãma ĩna —ĩnare yicami Jesús, masare. 6 Ado bajise ĩnare yigotimasioboacami Jesús. Ĩnaju̶ama boca ajimasibeticama. 7 Ĩna ajimasibetire masicõari, ado bajiro ĩnare goticami Jesús quẽna: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ ñaja soje, oveja ĩna sãjarisojere bajiro bajigu̶. Ovejare bajiro bajirã ñaama masa. 8 Yu̶ rĩjoro ejariarãma, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶”, yisocariarãma. Ĩna ñaro cõrone juarudirimasare bajiro bajirã ñacoayuma ĩna, yu̶re ajitirũ̶nu̶riarãre, “Ajitirũ̶nu̶beticõaña” yirã. To bajiro ĩnare ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãju̶ama, ĩnare cu̶dibesuma ĩna. 9 Yu̶ ñaja sojere bajiro bajigu̶. No bojarãre yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. Ovejare coderimasu̶re bajirone quẽnaro ĩnare ĩacoderũgũru̶cu̶ja yu̶. To bajiri ñie güiose mano quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna. 10 Juarudirimasa, masare juarudiru̶arã, ĩnare sĩama ĩna. Yu̶ju̶ama, “Sĩgũ̶ ru̶yabeto catireayere quẽnaro cu̶ojedicõato ĩna” yigu̶, vadicaju̶ yu̶. 11 Yu̶ ñaja ovejare quẽnaro coderimasu̶re bajiro bajigu̶. Ovejare quẽnaro coderimasu̶re ĩre ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, quẽnaro ĩnare codecõa ñaru̶cu̶mi. Ĩre bajiro bajigu̶ ñaja yu̶. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã rojose ĩna yise vajare yu̶ne ĩnare vaja yibosarocu̶ ñaja yu̶. 12 Sĩgũ̶, vaja bojagu̶ rĩne ĩ moajama, quẽnaro ovejare codetirũ̶nu̶becu̶mi. Buyairo ĩ ejaro ĩacõari, ovejare vaveocoacu̶mi ĩ, ĩre rudigu̶. Ĩ yarã oveja me ĩna ñajare, ĩnare vaveocoacu̶mi. To bajiri, buyairo jiaejacõari, ovejare ĩnare ãgõbatereacõagũ̶mi. 13 Vaja bojagu̶ masune moagũ̶ ñari, ovejare ĩnare maibecu̶ne, ĩnare vaveoru̶cu̶mi, ĩ yarã me ĩna ñajare. 14 Yu̶ ñaja ovejare quẽnaro coderimasu̶re bajiro bajigu̶. Dios, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ masirore bajirone yu̶ quẽne ĩre masiaja. Tire bajirone yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre quẽne ĩnare ĩamasiaja yu̶. Ĩnaju̶a quẽne, yu̶re ĩamasiama ĩna. Ĩnare rijabosarocu̶ ñaja yu̶. 16 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rona, sĩgũ̶ri, jud'io masa me ñaru̶arãma. Ĩnare quẽne ĩnare jirẽoru̶cu̶ja yu̶. Ĩna quẽne yu̶re cu̶diru̶arãma ĩna. To bajiri cojorũ̶mu̶ cojo masare bajirone bajicõa ñarũgũru̶arãma ĩna, gãmerã ĩamairã. To bajiri yu̶ sĩgũ̶ne quẽnaro ĩnare coderũgũru̶cu̶ja yu̶. 17 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare rijabosaru̶aja yu̶, “Ĩna rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatoma ĩna” yigu̶. Yu̶ rijato beroju̶ quẽna tudicatiru̶cu̶ja yu̶, bajigu̶ju̶ma. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre yu̶ rijabosaru̶ajare, yu̶ jacu̶ bu̶to yu̶re maiami. 18 Masare yu̶ rijabosaru̶abetijama, no bajiro yicõari yu̶re sĩabetiborãma ĩna. Masare yu̶ rijabosaru̶ase ñaja yu̶ bojarore bajirone yu̶ yiroti. To bajiri, quẽna yu̶ tudicatiru̶ajama, caticoa masiaja yu̶. To bajiro yu̶ yimasirotire yu̶re cũcami yu̶ jacu̶ —masare yigoticami Jesús. 19 To bajiro ĩ yisere ajicõari, jud'io masa u̶jarã ricatiri rĩne tu̶oĩacama ĩna. 20 Jãjarã ĩna rãcana ado bajiro yicama: —Vãti sãñagũ̶, mecu̶rimasu̶ ĩ ñaboajaquẽne, ¿no yirã ĩre ajiati mu̶a? —ĩnare yicama ĩna. 21 Gãjerãju̶ama, ado bajiro yicama ĩna: —Vãti sãñagũ̶ ĩ ñajama, to bajise ñagõbetiborimi; to yicõari, caje ĩamenare quẽne ĩnare ĩarotibetiborimi —yicama ĩna. 22 Jerusalénju̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ñarãre Diore rũ̶cu̶bu̶omenare ĩnare bucõari, ĩna quẽnorere tu̶oĩariarũ̶mu̶ri ñacaju̶ ti, tirũ̶mu̶ri. Juebu̶cu̶rũ̶mu̶ri ñacaju̶ ti. 23 To bajiri Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjacõari, Salomón vãme cu̶tijacatu̶aju̶are vacaju̶ yu̶a Jesúrãca. 24 To bajiro yu̶a bajiñarone, Jesús tu̶ju̶ jud'io masa u̶jarã rẽjacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama: —¿No cõroju̶, “Ĩ me ñaami. Ĩne ñaami”, mu̶re yimasirãti yu̶a? “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i mu̶ ñajama, yucu̶ne riojo yu̶are gotiya —Jesúre ĩre yicama ĩna. 25 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Jẽre mu̶are gotiboaja yu̶. Yu̶re ajibeaja mu̶a. Yu̶ jacu̶ ĩ rotisene cojoji me mu̶are yiĩocõarũgũboaja yu̶. Tire ĩacõari, “Ĩne ñaami”, mu̶are yiroti ñarũgũboaja ti. 26 Yu̶ yarã me ñaja mu̶a, bajirãju̶ma. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. 27 Oveja ĩna u̶ju̶ ocare ĩna ajimasirore bajirone yu̶ yarã yu̶re ajimasiama ĩna. Yu̶ quẽne quẽnaro ĩnare masiaja. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaama ĩna. 28 Dios ĩ catisere ĩnare ĩsiaja yu̶. To bajiri niju̶ane yu̶re jicãmoto ecobetiru̶cu̶mi. To bajiri, ĩna rijato beroju̶, quẽna tudicatijedicõari yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma. 29 “Ĩnare cu̶oato” yigu̶, yu̶ jacu̶ yu̶re cũcami. Niju̶ane ĩ rẽtoro masigũ̶ magũ̶mi. To bajiri niju̶ane yu̶re jicãmoto veomasibetiru̶cu̶mi. 30 Yu̶, yu̶ jacu̶ rãca sĩgũ̶ne ñaja yu̶a —yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre. 31 To bajiro ĩ yirone, gũ̶tarire juacama ĩna, ĩre rearu̶arã. 32 To bajiro ĩna yisere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Yu̶ jacu̶ ĩ masisene cojoji me mu̶a ĩaro rĩjoroju̶a ĩaĩañamanire yiĩorũgũmu̶ yu̶. ¿Di vãme yu̶ yiĩosere ĩacõari, “Rojose yigu̶ yami” yirã, gũ̶tane yu̶re rearu̶ati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. 33 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna jud'io masa u̶jarã: —Ĩaĩañamanire mu̶ yiĩose su̶ori me gũ̶ta rãca mu̶re rearu̶arãja yu̶a. Rujajine Diore mu̶ yise vaja mu̶re rearu̶arãja yu̶a. Yu̶are bajiro masu̶ ñaboarine, “Dios ñaja yu̶”, yiboaja mu̶ —ĩre yicama ĩna, Jesúre. 34 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —“ ‘Yu̶re bajiro bajirã ñaja mu̶a’ yiyumi Dios”, yiucamasire ñaja, mu̶a ñicu̶a ĩna rotimasire. 35 “Dios ocare masa ĩna ucamasire riojo ñamasuse ñaja”, yimasiaja mani. “Ĩ ocare ajitirũ̶nu̶rãre, ‘Yu̶re bajiro bajirã ñaja mu̶a’ yiyumi Dios”, yimasiaja mani. 36 “Mu̶ sĩgũ̶ne ñaja mu̶, yu̶re bajiro bajigu̶” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re yu̶re cõacami Dios. To bajiro ĩ yicacu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, “Dios macu̶ ñaja yu̶” yu̶ yirone, ¿no yirã, “Diore yiajegu̶ yaja mu̶”, yu̶re yati mu̶a? 37 Yu̶ jacu̶ ĩ yirore bajirone yu̶ yibetijama, yu̶re ajitirũ̶nu̶besa. 38 Yu̶ jacu̶ ĩ yirore bajirone yu̶ yijama, yu̶re ajitirũ̶nu̶betiboarine, yu̶ yiĩosere ĩacõari, “Dios macu̶ ñaami”, yitu̶oĩaroti ñaja mu̶are. To bajiri, “Yu̶ jacu̶ rãcane ñaja yu̶. Ĩ quẽne yu̶ rãcane ñaami” yu̶ yigotimasiosere ajicõari, “Riojo gotiami”, yu̶re yimasirona ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. 39 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre ñiaru̶aboacama ĩna. Jesúju̶ama boca rudicoacami. 40 To bajivacu̶, Jordán vãme cu̶tirisa gajejacatu̶aju̶ yu̶are ũmato jẽacoacami Jesús. Toju̶ ejacõari, masare oco rãca Juan ĩ bautiza ñacatoju̶re tujacaju̶ yu̶a yuja. 41 Toju̶re jãjarã masa ĩre ĩarã ejacama. Jesúre ĩre ĩacõari, ado bajiro gãmerã yicama ĩna: —Ĩaĩañamanire yiĩobetiboarine, jediro Jesús ĩ bajisere gotigu̶, socu̶ mene gotiyumi Juan —gãmerã yicama masa. 42 Toju̶re jãjarã masu, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ su̶yasu̶ocama ĩna yuja.

Juan 11

1 Sĩgũ̶ ñacami Lázaro vãme cu̶tigu̶. Ĩ bederã rõmiri ñacama Mar'ia, gajeo Marta. Ĩna ñacama Betania vãme cu̶ti macana. Mar'ia ñacamo so, Jesús gu̶borire su̶tiquẽnase tucõari so joa ñajone vejacarocaco. Bu̶to rijayuju Lázaro. 3 Lázaro ĩ rijaro ĩacõari, ĩ bederã rõmiri Jesúre ĩre oca cõañuma ĩna: —Mu̶ baba Lázaro bu̶to rijami —ĩre yi oca cõañuma ĩna. 4 Tire ajicõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Rijaye ĩre sĩabetoja. “ ‘Quẽnarẽtogũ̶ ñaami Dios. Ĩ cõrone quẽnagũ̶ ñaami ĩ macu̶ quẽne’ yirũ̶cu̶bu̶orãjaro masa” yigu̶, rijagu̶ bajigu̶mi —yu̶are yicami Jesús. “Ĩre rijaye ĩre sĩabetoja” yigu̶, “Rijayayicõa tu̶jabetiru̶cu̶mi” yiru̶ne yicõañumi. 5 Lázarore, ĩ bederã rõmiri Martare, to yicõari, Mar'iare quẽne ĩnare maicami Jesús. 6 To bajiboarine, “Bu̶to rijami Lázaro” ĩna yisere ajiboarine, vabeticami Jesús maji. Tone yu̶a ñacatone ju̶arũ̶mu̶ ñacõacaju̶ yu̶a maji, Jesúrãca. 7 To baji, ju̶arũ̶mu̶ bero yu̶are ĩ buerãre ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Ita quẽna, Judea sitaju̶. Lázaro ĩ ñaroju̶ vajaro mani —yu̶are yicami Jesús. 8 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a: —Cãnu̶bu̶sane toana jud'io masa u̶jarã gũ̶ta rãca mu̶re rearu̶acama ĩna. ¿Toju̶re quẽna tudivaroti tu̶oĩati mu̶, yu̶are gotimasiogũ̶? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a, Jesúre. 9 To yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Adi macaru̶cu̶roju̶re mani catiro cõro quẽnaro cõĩamasiami Dios. Ĩ bojaro cõro catiru̶arãja mani. No bojarã Diore masirã, Dios ĩ bojasere yitu̶jabeama, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari. 10 Diore masimenaju̶ama, Dios ĩ bojasere yiru̶abeama, yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari —yu̶are yicami Jesús. 11 Tire yu̶are goticõa, quẽna gajeye yu̶are gotirẽmocami: —Mani baba Lázaro, cãnicoarimi. To bajiri ĩre yujiogu̶acu̶ yaja yu̶ —yicami Jesús. 12 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶a: —Cãnigũ̶ ĩ bajijama, caticoaru̶cu̶mi —ĩre yicaju̶ yu̶a, Jesúre. 13 “Cãnigũ̶ bajigu̶mi” Jesús ĩ yisere ajicõari, “Ĩ u̶su̶sãjarere yigu̶mi”, yicõacaju̶ yu̶a. To bajiro yu̶a yitu̶oĩaboajaquẽne, Jesúju̶ama, “Bajirocacoarimi” yiru̶ne yicõañumi Jesús. 14 To bajiri, “Yu̶re quẽnaro ajimasibeama ĩna” yigu̶, riojo yu̶are goticami Jesús: —Lázaro bajiyayicoarimi —yicami yuja. 15 —Variquẽnaja. Quẽnaro ĩ tu̶ju̶re vabeju̶ yu̶, “Riojo Dios macu̶ne ñaami” mu̶a yirũ̶cu̶bu̶orotire yigu̶. To bajiri, ita. Ĩato, Lázarore —yu̶are yicami Jesús. 16 Jesús buerimasu̶ yu̶a rãcagu̶, Tomás vãme cu̶tigu̶ ñacami. Cojoji ruyuarãne, ju̶arã ruyuar'i yu̶a yicacu̶ ñacami. Ado bajise yu̶are yicami: —Ita mani quẽne. Jesúrãcane bajiyayirãsa —yu̶are yicami Tomás. 17 To bajiri, Betaniaju̶ yu̶a ejarone, —Babarirũ̶mu̶ri tu̶saju̶, Lázarore ĩna yujero bero —yu̶are yigoticama masa. 18 Jerusalén macaju̶ ñacõari, vajama, tres kilómetros vaejariaro ñacaju̶ Betania maca. 19 Jerusalén maca vadiriarã jud'io masa jãjarã ejayuma, Lázaro ĩ bajirocajare otirã. “Quẽnabeti bajiaja ti mu̶a gagu̶ ĩ bajiyayise” Martare, to yicõari Mar'iare quẽne yiotirã ejayuma ĩna. 20 To bajiro ĩna yiñarone, “Vadiami Jesús” ĩna yisere ajicõari, yu̶are bocago, vadicoayumo Marta. To so bajiro ũnone, so bedeo, Mar'iaju̶ama, vadibesumo. Viju̶ne ñacõañumo so. 21 Jesús tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro ĩre yicamo Marta: —Yu̶ u̶ju̶, adone mu̶ ñajama, yu̶ gagu̶ bajiyayibetiborimi. 22 Ĩ bajirocato bero ti ñaboajaquẽne, “Diore mu̶ sẽnijama, mu̶ sẽnirore bajirone mu̶re cu̶diru̶cu̶mi Dios”, yimasiaja yu̶ —Jesúre ĩre yicamo so, Marta. 23 To so yisere ajicõari, —Mu̶ gagu̶ quẽna caticoaru̶cu̶mi —sore yicami Jesús. 24 To bajiro ĩ yijare, —Socu̶ me yaja mu̶. Ñatu̶sarirũ̶mu̶ masare Dios ĩ catiorirũ̶mu̶ju̶, quẽna caticoaru̶cu̶mi yu̶ gagu̶ —ĩre yicamo so. 25 To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yicami Jesús: —Yu̶ ñaja masare catiogu̶ masuma. No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma bajiyayicoaboarine, quẽna tudicaticõaru̶arãma ĩna. To ĩna bajiro bero, ju̶aji tudirijabetiru̶arãma. ¿Tire ajitirũ̶nu̶ati mu̶ quẽne? —Martare sore yisẽniĩacami Jesús. 27 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —“Yu̶ u̶ju̶, mu̶ yirore bajirone bajiaja ti. Mu̶ne ñaja, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i, masa ñajediro u̶ju̶. Dios macu̶ne ñaja mu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re vadir'i”, mu̶re yimasiaja yu̶ —Jesúre ĩre yicamo so. 28 To yicõa, so bedeore Mar'iare, sore jigo, tudicoacamo Marta. So tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro Mar'iare sore gotirudiyuju so, yayioroaca: —Manire gotimasiorimasu̶ tone ñaami. “Vadiato”, mu̶re yimi —sore yiyuju Marta, so bedeore. 29 To sore so yigoticõaroju̶ma, guaro vũ̶mu̶ budi vadicoayumo so Mar'ia, Jesúre ĩre ĩagoago. 30 Jesúrãca ti macaju̶re ejabeticaju̶ yu̶a maji. Marta yu̶are so bocacatoju̶ne ñacõacaju̶ yu̶a maji. 31 Mar'ia rãca ñañuma ĩna jud'io masa, so gagu̶ ĩ bajiyayijare otirã. To bajiri Mar'ia guaro so vũ̶mu̶ vado ĩacõari sore su̶yayuma ĩna quẽne. “Masa boero tu̶ju̶ otigo, vaco bajigomo” yirã baji ruyuyuma ĩna. 32 Mar'ia, Jesús tu̶ju̶ ejacõari, ĩ gu̶bori tu̶ju̶ gu̶somuniari tuetucamo so, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo. To yicõari, ado bajiro ĩre yicamo so: —Yu̶ u̶ju̶, cãnu̶ju̶ mu̶ ejajama, yu̶ gagu̶ bajiyayibetiborimi —Jesúre ĩre yicamo so, Mar'ia. 33 Mar'ia so otisere ĩacõari, so rãca vadicana jud'io masa quẽne ĩna otisere ĩacõari, Jesús, bu̶to su̶tiriticami. 34 To bajicõari ĩnare sẽniĩacami Jesús: —¿Noju̶ ĩre yujemasiri mu̶a? —ĩnare yisẽniĩacami Jesús. To bajiro ĩ yirone, —Adoju̶a ĩagũ̶ vadiĩasa yu̶a u̶ju̶ —ĩre yicama ĩna. 35 To bajiro ĩre ĩna yirone, oticami Jesús. 36 Jesús ĩ otisere ĩacõari, ado bajiro yicama ĩna jud'io masa, sĩgũ̶ri: —Ĩaĩasaque. Lázarore bu̶to ĩre maiboayumi —gãmerã yicama ĩna. 37 To bajiro ĩna yirone, gãjerã sĩgũ̶ri ado bajiro yicama: —Caje ĩabecu̶re ĩaroticacu̶ ñaboarine, ¿no yigu̶ Lázarorema, “Rijabeticõato”, yimasibesujari? —gãmerã yicama ĩna sĩgũ̶ri, to ñacodecana. 38 Bu̶to su̶tiritigu̶ne, ejarũ̶gũ̶cami Jesús, Lázaro masa boero tu̶ju̶re. Gũ̶tavi ñacaju̶ ti, bajirocar'ire ĩna yujeriaju̶. Gũ̶tane bibe ecoyuja. 39 Toju̶re ejagu̶ne, —Gũ̶tare tũnuo gocõaña —ĩnare yicami Jesús. To bajiro ĩ yirone ado bajiro ĩre yicamo so, Marta, Lázaro ñaboar'i bedeo: —¡Yu̶ u̶ju̶, majique! Babaricãrãcarũ̶mu̶ tu̶sacoaju̶ ĩ bajiyayiro bero. Jẽre ũ̶ni su̶ticoacu̶mi —Jesúre yicamo so. 40 To so yiboajaquẽne, ado bajiro sore yicami Jesús: —Yu̶re mu̶ ajitirũ̶nu̶jama, rẽtoro ñamasusere Dios ĩ yimasisere ĩaru̶ocoja mu̶, mu̶re yibu̶ yu̶ —sore yicami Jesús. 41 To bajiri yuja, gũ̶tare tũnuogocama masa. Ĩna tũnuogorone, õ vecaju̶are ĩamu̶ocõari, ado bajiro yicami Jesús: —Cacu̶, “Quẽnaja” mu̶re yaja, yu̶re mu̶ ajise ñajare. Tocãrãcajine mu̶re yu̶ sẽniro ajirũgũaja mu̶. To bajiri, “ ‘Dione ñaami Jesúre ĩre cõar'i’ yimasiato ĩna” yigu̶, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a yu̶ yimasirotire mu̶re sẽniaja yu̶ —Diore yicami Jesús. 43 To yigajanogũ̶ne, tutuase avasãcami Jesús yuja: —Lázaro, budiaya mu̶ —yicami Jesús. 44 To bajiro ĩ yirone, bajirocar'ire ĩna yujer'i ñaboarine, budicoadicami Lázaro. Ĩ ricarire to yicõari, ĩ ruju̶re quẽne sudine du̶rear'i ñacami. Ĩ gu̶bori, ĩ ru̶joa quẽne sudine gũmar'i ñacami. To bajiri, —Ĩre õjaña mu̶a. Vajaro ĩ —ĩnare yicami Jesús. 45 To bajiro Jesús ĩ yiĩosere ĩacõari, jãjarã jud'io masa, Mar'iare baba cu̶ticana, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ su̶yasu̶ocama ĩna. 46 Gãjerãma, Jesús ĩ yiĩosere ĩacõari, fariseo masare gotirã vasujarã ĩna. 47 Ĩna gotisere ajicõari, fariseo masa, paia u̶jarã rãca rẽjañujarã ĩna. Rẽjacõari, jud'io masa u̶jarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne jirẽocõañujarã ĩna. To bajiri ĩna rãca ado bajiro gãmerã ñagõñujarã ĩna: —¿No bajiro ĩre yirãti mani? Bu̶to masune ĩaĩañamanire yiĩogũ̶ yami. 48 To bajirone ĩre mani yiboa tu̶jajama, masa jediro ĩre ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. To bajicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguereacõaru̶arãma romano masa. To yicõari mani ñarimacarire reajeocõaru̶arãma ĩna —gãmerã yiyujarã ĩna. 49 Ti cũ̶mare paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Caifás vãme cu̶tigu̶ ñacami. To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Masibeaja mu̶a. 50 Mani ye jedirore ĩna reajama, quẽnabetoja. To bajiri ĩaĩañamanire yiĩogũ̶, manire rijabosato ĩ —yiyuju Caifás. 51 Ĩ masurione to bajise tu̶oĩacõari, yibesuju Caifás. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñari, Dios su̶orine to bajiro gotiyuju, Jesúre ĩre sĩaru̶agu̶ ñaboarine. “Jud'io masa rĩrene ĩnare rijabosabetiru̶cu̶mi Jesús. No bojarã Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rona Dios rĩa ñaronare adi macaru̶cu̶roanare ĩnare rijabosaru̶cu̶mi Jesús” yimasibecu̶ ñaboajaquẽne, ĩ tu̶oĩasere Caifáre cõañuju Dios. 53 To bajiri, Caifás ĩ gotiriarũ̶mu̶ne, “¿No bajiro yicõari Jesúre ĩre sĩarãti mani?”, gãmerã yisu̶oyujarã ĩna, jud'io masa u̶jarã. 54 To bajiri, jud'io masa ĩna ñarorema ñacudibeticami Jesús yuja. To ñabecu̶ne, yucú̶ manoju̶ ñarimaca, Efra'in vãme cu̶ti macaju̶a yu̶are ũmato vacoacami Jesús. 55 Pascua boserũ̶mu̶ ĩna yiroto mojoroaca ru̶yacoadicaju̶ ti. To bajiri, jãjarã masa vacama Jerusalénju̶, “ ‘Rojose mana ñaja mu̶a yuja’ manire yiĩato Dios” yirã, paia ĩna yirotirere yirã vana. 56 Toju̶re ejacõari, Jesúre macaboayujarã ĩna. Ĩre macaboana, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ejacõari ado bajiro gãmerã sẽniĩañujarã ĩna, Jesús ĩ ejabetijare: —¿Mu̶ma no bajiro tu̶oĩati mu̶? ¿Boserũ̶mu̶ vadibetimasucõagũ̶ yiguida? —gãmerã yiyujarã ĩna, Jesús ĩ ejabetijare. 57 Fariseo masa, to yicõari, paia u̶jarã quẽne, “Jesúre mu̶a ĩabu̶jajama, yu̶are gotiba. Ĩre ñiaru̶arã yaja yu̶a”, yiyujarã ĩna, masare.

Juan 12

1 Cojomo cõro, coja jẽnituarirũ̶mu̶ri Pascua boserũ̶mu̶ ñaroti ti ru̶yarũtuato Betania vãme cu̶ti macaju̶ vacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. Lázaro ĩ ñarimaca ñacaju̶ ti maca Betania. To ñacaju̶ Lázarore, bajirocaboar'irene Jesús ĩre ĩ catiocato. 2 Jesús ĩ ejaro ĩacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã ĩre bare quẽnoecacama toana rõmiri. Lázaro bedeo, Marta ñacamo, yu̶are bare jeogo. Lázaro quẽne ñacami, yu̶a rãca bagu̶. 3 Yu̶a bañarone su̶tiquẽnase nardo vãme cu̶tisere ãmiejacamo Lázaro bedeo ñatu̶sago, Mar'ia vãme cu̶tigo. Trescientos gramos cõro ñacaju̶ ti. Jairo vaja cu̶tise ñacaju̶. Tine Jesús gu̶borire yuetucamo so. Yuetucõari so joa ñajone tire vejacarocamo so. Vi jũ̶mu̶rone su̶tijũ̶mu̶coacaju̶ ti. 4 Tone ñacami Judas Iscariote quẽne. Ĩ quẽne yu̶are bajirone Jesús buegu̶ ñacami. Ĩ ñañumi Jesúre ĩaterãre ĩsirocarocu̶. Jesús gu̶borire so yueturo ĩacõari, ado bajiro sore yicami: 5 —Tire su̶tiquẽnasere ĩsicõari, trescientos ñaritiiri juaroco ñaboayumo so. Ti vaja juacõari, maioro bajirãre ĩnare mani ĩsijama, quẽnaboyuja ti —sore yicami Judaju̶ama. 6 Maioro bajirãre maibetiboarine to bajiro yicõacami ĩ. Juarudirimasu̶ ñari to bajise yicami ĩ. Ĩ ñarũgũcami yu̶a gãjoare juabosarimasu̶. To bajiro yica yigu̶ne yu̶a gãjoare juarudicõarũgũñumi ĩ. 7 To bajiri Judas to bajise sore ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Tone yicõato. Yu̶re ĩna yujeroto rĩjoro yuejeo rĩjoro cu̶tigo yamo so. 8 Maioro bajirã mu̶a rãca ñacõa ñarũgũru̶arãma, mu̶a ejarẽmorona. Yu̶ma, mu̶a rãca ñacõa ñabetiru̶cu̶ja —ĩre yicami Jesús. 9 “Betania macaju̶ ñaami Jesús” ĩna yisere ajicõari jud'io masa jãjarã ejacama. Jesús sĩgũ̶rene ĩre ĩarã ejarã me, bajicama ĩna. Lázarore, Jesús ĩ catior'ire ĩarã rãcane vayuma ĩna. 10 Lázarore quẽne sĩaru̶ayujarã ĩna paia u̶jarã, ĩre Jesús ĩ catiore su̶orine, jãjarãbu̶sa Jesúju̶are ajitirũ̶nu̶ su̶yacõari, ĩnare ĩna cãmotadise ñajare. 12 Jerusalénju̶ Pascua boserũ̶mu̶ ĩna yiñarore ĩarã, jãjarã masa ejayuma ĩna. To bajiri Mar'ia Jesúre so yuetucatirũ̶mu̶ beroagarũ̶mu̶ ñacaju̶ tirũ̶mu̶ma. To bajiri tirũ̶mu̶rene Jesús ĩ ejarotire ajicõari, jejejũ ũni rujañoquerire jasurejuacõari Jesúre bocacama. Ĩre bocarã, ado bajiro yiavasã variquẽnacama ĩna: —¡“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagu̶ quẽnaro ĩ yigu̶ ñaami! —Jesúre ĩre yiavasã variquẽnacama ĩna. 14 To bajiro ĩna yi vatone, burro vãme cu̶tigu̶re ĩre bu̶jacõari, ĩre vajejacami Jesús, “To bajirone bajiru̶cu̶mi” Dios oca, masa ĩna yiucamasire ñajare. Ado bajiro yiucamasiñuma ĩna: 15 “Mu̶a Jerusalén macana, güibetiru̶arãja mu̶a. Mu̶a u̶ju̶ ñarocu̶ burro vãme cu̶tigu̶ joeju̶ jesacõari, vadiru̶cu̶mi”, yiucamasiñuma. 16 Maji to bajiro ĩna yiucamasirere ajimasibeticaju̶ yu̶a, ĩ buerimasa. Jesús masare rijabosacõari Dios ĩ ñaroju̶ ĩ tudimu̶jato bero, “Dios ocare masa ĩna ucamasire, Jesús ĩ vadirotirene gotiyuja ti”, yimasicaju̶ yu̶a yuja. 17 Jẽre ĩna yujeriju̶re Lázarore Jesús ĩ catiocatire ĩacana, masa jedirorene gotibatocõañuma. 18 To bajiri, ĩaĩañamanire Jesús ĩ yiĩocatire ajicõari Jesúre ĩarã ejacama jãjarã masa. 19 To bajiro masa ĩna yisere ĩacõari fariseo masa ĩna masune gãmerã ñagõñujarã ĩna: —Ĩaña. Masa jediro ĩ ocare ĩre ajitirũ̶nu̶ama ĩna yuja. No yiriaro maja mani —gãmerã yiyujarã fariseo masa. 20 Pascua boserũ̶mu̶re Jerusalénju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶orã vana rãca sĩgũ̶ri vu̶sacama griego masa. 21 Felipere sẽniĩarã ejayujarã ĩna. Galilea sita Betsaida vãme cu̶ti macagu̶ ñacami Felipe. Jesús buegu̶ ñacami ĩ quẽne. Ado bajiro Felipere yiyujarã ĩna: —Jesúrãca ñagõru̶aja yu̶a —Felipere ĩre yiyujarã ĩna. 22 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Andrére ĩre gotigu̶ vasuju Felipe. To bajiri ĩna ju̶arã Jesúre gotirã ejacama, yu̶a tu̶ju̶. 23 Ĩna gotisere ajicõari, ado bajiro yicami Jesús, ĩnare: —Yu̶ ñaja Dios ĩ roticõacacu̶. Yu̶re ĩna sĩarotirũ̶mu̶ cõñaja ti. Yu̶re ĩna sĩaro bero, “Rẽtoro quẽnagũ̶ ñaami”, yu̶re yimasiru̶arãma masa. 24 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶ rijabosabetijama, masa ñajediro, Diorãca quẽnaro ñabeticõari, ĩna bajirearo bero, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma. Trigo aje oteriarore bajirone bajiaja ti. Trigo ajea, sita ẽñeroca tiare ĩna coacũbetijama, judibetoja ti. Tiare ĩna coacũjama, judicõari, jairo rica cu̶tiru̶aroja ti. To bajirone bajiru̶aroja yu̶re quẽne. Yu̶re ĩna yujejare, yu̶ su̶orine ĩna rijato bero quẽnaro catijedicõa ñarũgũru̶arãma jãjarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rona. 25 No bojarã, no ĩna bojarone ñare cu̶tirãma adi macaru̶cu̶ro ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Ĩ oca yu̶a gotise ñajare, yu̶are ĩna sĩacõajama, quẽnacõaroja” yirãma, Dios ĩ catisere cu̶orã ñaru̶arãma. 26 No bojagu̶ yu̶ bojasere yiru̶agu̶, quẽnaro yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaroti ñaja. To bajiro bajigu̶ma, yu̶ rãca ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi. To bajiro bajigu̶rema quẽnaro ĩre rũ̶cu̶bu̶oru̶cu̶mi yu̶ jacu̶ —ĩnare yicami Jesús. 27 To bajiro yicõari, ado bajiro ñagõcami Jesús quẽna: —Bu̶to tu̶oĩasu̶tiritiaja yu̶. ¿No bajiro yigu̶ti yu̶? ¿“ ‘Cacu̶ rojose tãmu̶oromi’ yigu̶, yu̶re matabosaya”, yigu̶ti yu̶? To bajiro yibetiru̶cu̶ja yu̶. Tire tãmu̶oru̶ne vadicacu̶ ñaja yu̶ —yicami Jesús. 28 To bajiro yicõa, Dioju̶are sẽnicami yuja: —Cacu̶, mu̶ bojarore bajirone bajiato. Masa mu̶re rũ̶cu̶bu̶orãjaro —Diore ĩre yicami Jesús yuja. To bajiro ĩ yirone, õ vecaju̶ ocaruyucaju̶: —Mu̶ su̶ori “Masa quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, yicoadicaju̶ yu̶. To bajiri, yiru̶cu̶ja yu̶ quẽna, mu̶ bajirotire —yi ocaruyucaju̶ õ vecaju̶. 29 Tire ajirãne, —Bu̶jo ñaromi —yicaju̶ yu̶a sĩgũ̶ri. Gãjerãma: —Ángel ĩre ñagõgũ̶ yiromi —yicama ĩna. 30 To bajiro masa ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami Jesús: —“Yu̶re yiro me”, yi ocaruyuaja ti. Mu̶are “Ajiato” yiro, yaja. 31 Yucu̶acane rojose yu̶re yirãre ĩabesesu̶oru̶cu̶mi Dios. To bajiro ĩ yisu̶orone masare ĩnare rojose yirotigu̶re yirẽtorũ̶gũ̶ru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ yirone, masare ĩ rotirũgũboasere rotimasibetiru̶cu̶mi ĩ yuja. 32 Yucú̶tẽroju̶ masa yu̶re ĩna jajutuse su̶orine masa ñajediro u̶ju̶ ñaru̶cu̶ja yu̶ yuja. To bajiro yu̶ bajise su̶orine, “Dios macu̶, yu̶ u̶ju̶ ñaru̶cu̶ja mu̶, mu̶ masise rãca yu̶re ejarẽmorocu̶”, yiru̶arãma jãjarã adi macaru̶cu̶roana. 33 To bajiro ĩ yijama, “Ado bajiro sĩaecoru̶cu̶ja” yigu̶ yicami. 34 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶dicama masa: —Dios ocare masa ucamasire ti gotijama, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ bajirocabetiru̶cu̶mi”, yigotiaja ti. To bajiro ti yigotiboajaquẽne, ¿no yigu̶, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶re yu̶re jajuturu̶arãma ĩna”, yati mu̶? ¿Ñimu̶ju̶a Dios ĩ roticõar'i masuma ñati? —Jesúre ĩre yicama ĩna. 35 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Yu̶ su̶orine riojo ñamasusere masiama masa, ĩna masiru̶ajama. Yoaro mene mu̶are vaveogu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶tu̶saya mu̶a, “Ĩ yirore bajirone yirãsa mani” yirã. To bajise mu̶a yijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabetiru̶arãja mu̶a. Diore masimenaju̶ama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna varotire masibeama. 36 To bajiri, mu̶a rãca yu̶ ñarone yu̶re ajitirũ̶nu̶ña, “Ĩre bajirone Diore masicoaru̶arãja mani” yirã —ĩnare yicami Jesús. To bajiro masare ĩnare yigotigajanocõa, ĩna masibetoju̶a vacõari, ĩnare yayicami Jesús. 37 Jesús, jairo ĩaĩañamanire ĩnare ĩ yiĩoboajaquẽne, ĩre ajitirũ̶nu̶beticama masa. 38 “To bajiro bajiru̶aroja ti” Isa'ias ñamasir'i, ĩ yimasire ñajare, bajicaju̶ ti. Ado bajiro yiucamasiñumi: “Yu̶a u̶ju̶, mu̶re yu̶a gotirẽtobosasere ajiboarine, to yicõari, mu̶ yiĩosere ĩaboarine, mu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ maami”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i. 39 Dios ĩ cõarocu̶re ajitirũ̶nu̶betironare yigu̶ ado bajiro ucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i quẽna: 40 “Ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶beti vaja ĩna masiboasere ĩnare masiriojeocõaru̶cu̶mi Dios. To bajiro ĩ yise ñajare, ĩre ajimasibetiru̶arãma. Riojo ĩna ajimasijama, rojose ĩna yirũgũsere tu̶oĩasu̶tiriticõari, tu̶oĩavasoaborãma ĩna. Yu̶re ĩna sẽnijama, yu̶re ĩna cãmotadicõa tu̶jaborotire ĩnare yirẽtobosabogu̶ja yu̶, yigotiami Dios”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i. 41 “Cristo rẽtoro ñamasugũ̶ maami” Dios ĩ yiĩosere ĩacõari, to bajiro yiucamasiñumi Isa'ias. 42 “To bajiro bajiru̶aroja” Isa'ias ĩ yiucamasire ñaboajaquẽne jãjarã jud'io masa, to yicõari ĩna u̶jarã quẽne sĩgũ̶ri Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cama ĩna. To bajirã ñaboarine, masa ĩna ajiro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja”, yibeticama ĩna bajirãju̶ma, fariseo masa, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sãjarotibetiru̶arãja mani, Dios ocare mani bueriviju̶re” ĩna yire ñajare. To bajiri ĩnare güirã, “Yu̶are masiroma” yirã, tire gotibeticama ĩna. 43 To bajiro yirã ñari, Dios ye rẽtobu̶saro masa yeju̶are rũ̶cu̶bu̶orere bojacama ĩna. 44 Ruyugoaro goticami Jesús: —Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶ sĩgũ̶rene ajitirũ̶nu̶rã me yama. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶rã yama. 45 Yu̶re ĩarãma, yu̶ jacu̶re quẽne ĩarã yama. 46 Yu̶ su̶orine Diore masiama masa. Adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, rojose yitu̶jato” yigu̶. 47 Yu̶ ocare ajiboarine yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶betijama, yu̶ me ñaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõarocu̶ma. Adi macaru̶cu̶roanare rojose yigu̶agu̶ vadicacu̶ me ñaja yu̶ma. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩna ñaro cõrone rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosagu̶agu̶ vadicaju̶ yu̶. 48 To bajiboarine, yu̶re rũ̶cu̶bu̶obeticõari, yu̶ ocare ajitirũ̶nu̶menama, ñatu̶sarirũ̶mu̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma ĩna. 49 Yu̶ masurione tu̶oĩacõari, tire gotigu̶ me yaja yu̶. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ ĩ gotirotise rĩne gotiaja yu̶. 50 “Yu̶ jacu̶ ĩ rotisere ĩna ajitirũ̶nu̶jama, ĩna rijato beroju̶, tudirijabeticõari, yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna”, yimasiaja yu̶. To bajiri yu̶ gotijama, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ yirotirore bajirone gotiaja yu̶ —masare yicami Jesús.

Juan 13

1 Pascua boserũ̶mu̶ yu̶a batu̶saroto rĩjoro, jẽre, “Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ adi macaru̶cu̶rore yu̶ vaveoroto mojoroaca ru̶yaja yuja”, yimasicõacami Jesús. Simón macu̶re, Judas Iscariotere, “Jesús vajanare ĩnare ocasãru̶cu̶ja yu̶, ‘Ĩre ñiato ĩna’ yigu̶” yirere ĩre cõañumi ĩ, vãtia u̶ju̶. Jẽre tire masicõañumi Jesús. “Dios tu̶ju̶ vadicacu̶ ñaja yu̶. To bajiri ĩ tu̶ju̶ quẽna tudiaru̶cu̶ja yu̶. Rẽmoju̶ne, ‘No yiyamagũ̶ ñaja mu̶. No mu̶ bojasere yimasiaja mu̶’ yu̶re yicoadicami Dios”, yimasicõacami Jesús. Rẽmoju̶ne adi macaru̶cu̶roanare, ĩre ajitirũ̶nu̶canare, yu̶are maicoadicami “Mu̶are maimasucõaja yu̶” yigu̶, ado bajiro bajicami Jesús adi macaru̶cu̶roju̶re ĩ ñatu̶sacatirũ̶mu̶ri. Tire mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶. 4 Yu̶a batu̶sañarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, joeado ĩ sãñaritore veacami Jesús. To yicõari, ĩ ruju̶ gu̶darecore toallare siatucami. 5 To yicõari, rujabajaju̶ ocore jiocami. Jiojeo, yu̶a gu̶borire coecami Jesús. Coecõari, toalla rãca yu̶a gu̶borire carocami. 6 Pedro gu̶borire ĩ coegu̶adone, ado bajiro ĩre boca yicami: —¿Yu̶ u̶ju̶ ñaboarine, yu̶ gu̶borire coegu̶agu̶ yati mu̶? —yicami Pedro. 7 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Yucu̶acarema mu̶a gu̶borire yu̶ coesere tu̶oĩamasibeaja mu̶a maji. Bero tire ajimasiru̶arãja mu̶a —yicami Jesús. 8 To bajiro ĩ yiboajaquẽne: —Yu̶ gu̶borire coebetiru̶cu̶ja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yirone, —Mu̶ gu̶borire yu̶ coebetijama, yu̶ rãcagu̶ me ñaru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús. 9 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicami Pedro: —To mu̶ yiro ũnoma yu̶ gu̶bori rĩne coebesa. Yu̶ ãmorire quẽne, yu̶ ru̶joare quẽne coeya —Jesúre ĩre yicami Pedro. 10 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Jẽre guacõar'irema, jediro ĩ ruju̶re coere maja. Gu̶bori rĩne coejama, quẽnaja. U̶eri manare bajiro bajirã ñaja mu̶a. To bajiboajaquẽne sĩgũ̶ ñaami mu̶a rãcagu̶ u̶eri cu̶tigu̶re bajiro bajigu̶ —yu̶are yicami Jesús. 11 “Ĩ ñaami yu̶re ĩsirocarocu̶” yimasicõari, “Mu̶a jedirone u̶eri mana ñajedicõa bajibeaja mu̶a”, yu̶are yicami Jesús. 12 Yu̶a gu̶borire coegajanocõari, quẽna ĩ veacũcatiasere sãñacami Jesús. To yigajano, quẽna gãme ejarũjucõari ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —¿Mu̶a gu̶borire yu̶ coesere ajimasiati mu̶a? 13 “Yu̶are gotimasiogũ̶, yu̶a u̶ju̶”, yu̶re yaja mu̶a. Ĩ masune ñaja yu̶. To bajiro yu̶re mu̶a yijama, quẽnaja. Riojone yaja mu̶a. 14 Yu̶, mu̶a u̶ju̶, mu̶are gotimasiogũ̶ ñaboarine, mu̶a gu̶borire yu̶ coejare, mu̶a masu quẽne, mu̶a gãmerã gu̶bori coejama, quẽnaja. 15 “Yu̶ yirore bajirone yato ĩna” yigu̶, mu̶are yiĩogũ̶ yaja yu̶. 16 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Sĩgũ̶ moabosarimasu̶ ñamasugũ̶ me ñaami ĩ. Ĩ u̶ju̶ju̶ama ñamasugũ̶ ñaami. Sĩgũ̶ gãji ĩ cõar'i ĩ ñajama, ñamasugũ̶ me ñaami. Ñamasugũ̶ju̶ama ĩre cõar'i ñaami. To bajiri mu̶a u̶ju̶ ñari, “Yu̶ yirore bajirone mu̶a masu quẽne gãmerã ejarẽmoña mu̶a”, mu̶are yaja yu̶. 17 Yu̶ gotisere ajicõari, quẽnaro mu̶a yijama, variquẽnaru̶arãja mu̶a. 18 Mu̶a jedirorene yigu̶ me yaja yu̶ adirema. Yu̶ besecanare, mu̶are quẽnaro masiaja yu̶. Yucu̶acane yu̶ bajiroti Dios ĩ goticũcati ejaru̶aroja ti. Ado bajiro yigotiaja ti, Dios ocare masa ucamasire: “Yu̶ rãca bagu̶ ñaboarine yu̶re ĩsirocarocu̶ ñaami”, yigotiaja Dios oca. 19 Ti bajiroto rĩjoroaca mu̶are gotiaja yu̶. To bajiro ti bajiro ĩacõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yiajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a. 20 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶ cõarãre ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶re cõacacu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶ama —yu̶are yicami Jesús. 21 To bajiro yigoticõari bero, bu̶to tu̶oĩasu̶tiriticami Jesús. To bajiri quẽnaro riojo yu̶are goticami: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús. 22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, yu̶a ĩ buerimasa, yu̶a masune gãmerã ĩacaju̶ yu̶a, “¿Ñimu̶ju̶are yati?” yirã ñari. 23 Yu̶re ĩ buegu̶re bu̶to yu̶re maicami Jesús. To bajiri yu̶a batu̶sacatire ĩ tu̶aca barujicaju̶ yu̶. 24 “ ‘¿Ñimu̶ju̶are yati mu̶?’ ĩre yisẽniĩato” yigu̶, yu̶re sõjucami Pedro. 25 To bajiro ĩ yiro ĩacõari, Jesús tu̶bu̶saca vu̶ru̶acaju̶ yu̶, ĩre sẽniĩagũ̶: —Yu̶ u̶ju̶, ¿ñimu̶ju̶a ñati mu̶re ĩaterãre ĩsirocarocu̶ma? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶. 26 To yu̶ yirone, ado bajiro yu̶re cu̶dicami Jesús: —Pan yosecõari, yu̶ ĩsigũ̶ne ñaru̶cu̶mi yu̶re ĩsirocarocu̶ma —yicu̶dicami Jesús. To yicõa yuja, Simón macu̶ Judas Iscariotere, ĩsicami ĩ yuja. 27 Tire bocaãmicõari, ĩ barone ĩ u̶su̶ju̶re vãtia u̶ju̶ sãjacoa ruyucami Judare. To bajiro ĩ bajijare, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Mu̶ yiru̶a tu̶oĩasere yidaya mu̶ —Judare ĩre yicami Jesús. 28 Ĩ rãca barujicana sĩgũ̶ju̶ama to bajiro ĩ yisere ajimasibeticaju̶ yu̶a. 29 Yu̶a ye gãjoare coderimasu̶ ĩ ñajare, “ ‘Boserũ̶mu̶ ñaro mani baroti vaja yiaya’ ĩre yigu̶ yigu̶mi Jesús”, yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶a sĩgũ̶ri. Gajeyerema, “ ‘Maioro bajirãre gãjoa ĩsiaya’ yigu̶ yigu̶mi ĩ yijama”, yicõacaju̶ yu̶a. 30 Bagajano, vacoacami Judas yuja. Jẽre ñamiju̶ ñacaju̶ ti. 31 Judas ĩ budiato bero, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Yucu̶acane, “Quẽnamasugũ̶ ñaami Dios ĩ roticõacacu̶”, yimasiroti ñaja. To bajiro yu̶re yirã ñari, “Quẽnamasugũ̶ ñaami Dios quẽne”, yimasiroti ñaja ti. 32 Diore masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ojama, yu̶re quẽne, “Ĩre rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma”, yiru̶cu̶mi Dios. Yoaro mene to bajiro yigu̶agu̶ yami Dios. 33 Yu̶ rĩare bajiro bajirã ñaja mu̶a. Mu̶a rãca yoaro ñacõa ñabetirũgũru̶cu̶ja yu̶. Yu̶re macaboaru̶arãja mu̶a. Cãnu̶ jud'io masa u̶jarãre yu̶ gotimasirore bajirone mu̶are quẽne gotiaja yu̶. “Yu̶ varotore vamasimenaja mu̶a”, mu̶are yaja yu̶. 34 Yucu̶ne mame rotisere mu̶are gotiaja yu̶: Ado bajiro bajiñama mu̶a: Mu̶are yu̶ ĩamaiadicatore bajirone mu̶a quẽne gãmerã ĩamaiña. 35 Mu̶a gãmerã ĩamairo ĩacõari, “Jesús buerimasa ñaama”, mu̶are yiĩaru̶arãma ĩna, masa jediro —yu̶are yicami Jesús. 36 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Jesúre sẽniĩacami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, ¿noju̶a vacu̶ yati mu̶? —ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yijare, —Yucu̶acarema yu̶ varotoju̶re vamasibecu̶ja mu̶ma maji. Ado beroju̶ yu̶re su̶yaru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús. 37 To bajiro ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶, ¿no bajijare yucu̶acarema mu̶ rãca su̶yamasibecu̶ada yu̶? Mu̶ sĩaecoroti ñaboajaquẽne, yu̶ju̶a sĩaecoru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre yicami Pedro. 38 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —¿Socabetiboatime mu̶? Ñamasusere riojo mu̶re gotiaja yu̶: Gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro idiaji, “Jesúre ĩre masibeaja yu̶”, yiru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús.

Juan 14

1 To bajiro Pedrore ĩre yigajanocõari ado bajiro yu̶are yigoticami Jesús quẽna: —Bu̶to tu̶oĩarejaibeticõaña mu̶a. Diore ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶ña. 2 Yu̶ jacu̶ ya viju̶re jairo mu̶a ñarotijau̶ri ñaja ti. To ti bajibetijama, mu̶are gotibetibogu̶ja yu̶. Toju̶ mu̶a ñarotire mu̶are quẽnoyugu̶ varu̶ bajiaja yu̶. 3 Toju̶ mu̶a ñarotijau̶rire quẽnogajanocõari, quẽna gãme vadiru̶cu̶ja yu̶. “Toju̶re yu̶ ñaro yu̶ rãca ñarãjaro” yigu̶ mu̶are juagu̶ ejaru̶cu̶ja yu̶ quẽna. 4 Yu̶ vaejarotore masiaja mu̶a. To bajiri toju̶ vaejaria maare masiaja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 5 To bajise ĩ yiboajaquẽne, ado bajiroju̶a ĩre yicami Tomás: —Yu̶a u̶ju̶, mu̶ varotore masibeaja yu̶a. ¿No bajiro yicõari, to varia maare masiru̶arãda yu̶a? —Jesúre ĩre yicami. 6 To bajiro ĩ yirone ado bajiro ĩre yicu̶dicami Jesús: —Yu̶ne ñaja varia maare bajiro bajigu̶ma. Yu̶ su̶orine Dios tu̶ju̶re ejare ñaja ti. Yu̶ su̶orine riojo ñamasusere masire ñaja ti. “Ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere masare ĩnare ĩsigũ̶ ñaja yu̶. To bajiri, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã rĩne yu̶ jacu̶ tu̶ju̶re ejaru̶arãma. 7 Yu̶re mu̶a masijama, yu̶ jacu̶re quẽne ĩre masiru̶arãja mu̶a. Yu̶re ĩarã ñari, “Ĩ jacu̶re masiaja yu̶a”, yimasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 8 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicami Felipeju̶ama: —Yu̶a u̶ju̶, mu̶ jacu̶re yu̶are ĩoña mu̶. To mu̶ yicõaroju̶, “Riojo gotiami yu̶are”, yimasiru̶arãja yu̶a yuja —Jesúre ĩre yicami Felipe. 9 To bajiro Felipe ĩ yijare, —Tirũ̶mu̶ju̶ne mu̶a rãca ñacõa su̶oadicaju̶ yu̶. ¿No yigu̶ to yu̶ bajiboajaquẽne yu̶re ĩamasibeati mu̶ maji? No bojagu̶ yu̶re ĩagũ̶ma, yu̶ jacu̶re ĩagũ̶ ñaami. To bajiri, “Mu̶ jacu̶re yu̶are ĩoña”, yibeticõaña mu̶. 10 “Yu̶ jacu̶ rãcane ñacõaja yu̶. Ĩ quẽne yu̶ rãca ñaami”, mu̶are yaja yu̶. Tire ajicõari, ¿“Riojone gotiami”, yu̶re yibetimasucõati mu̶a, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã? Mu̶are yu̶ gotirũgũserema yu̶ masune yu̶ tu̶oĩase mere mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ jacu̶, yu̶ rãcane ñacõarũgũgũ̶ ĩ yise ñajare, jediro yicoadicaju̶ yu̶. 11 “Yu̶ jacu̶ rãcane ñaja yu̶. Ĩ quẽne yu̶ rãcane ñaami” yu̶ yisere yu̶re ajitirũ̶nu̶ña. Yu̶ gotisere ajicõaboarine yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶betijama, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩoadirũgũcatire tu̶oĩacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña mu̶a. 12 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojagu̶ “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami” yu̶re yiajitirũ̶nu̶gũ̶ma, yu̶ yirore bajirone yiru̶cu̶mi. Yucu̶acane yu̶ jacu̶ tu̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. Dios tu̶ yu̶ tudiajare, ĩaĩañamani yu̶ yiĩocati rẽtobu̶saro ĩaĩañamanire yiĩoru̶arãja mu̶a quẽne. 13 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, güimenane sẽnirũgũma mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, no mu̶a bojasere mu̶a sẽniro cõrone mu̶are ĩsirũgũru̶cu̶ja yu̶, “ ‘Quẽnamasugũ̶ ñaami’ yu̶ jacu̶re yimasiato ĩna” yigu̶. 14 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, güimenane yu̶re mu̶a sẽnijama, no mu̶a sẽnirore bajirone mu̶are cu̶diru̶cu̶ja yu̶ —ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús. 15 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro yu̶are goticami Jesús quẽna: —Yu̶re mu̶a maimasucõajama, yu̶ rotisere cu̶diru̶arãja mu̶a. 16 To bajiro mu̶a yijama, yu̶ jacu̶re ĩre sẽniru̶cu̶ja yu̶, “Yu̶re ñavasoarocu̶re ĩre cõato ĩ” yigu̶. Ĩ cõarocu̶ ñaami Esp'iritu Santo riojo gotigu̶. Mu̶a rãca ñacõarũgũru̶cu̶mi, mu̶are yirẽmogũ̶. 17 Diore ajimena Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore masibeama ĩna. To bajiri ĩna u̶su̶riju̶re ĩre sãjarotimasibeama. Mu̶a rãca ĩ ñajare, ĩre masirã ñaja mu̶ama. Mu̶a u̶su̶riju̶re ñacõarũgũru̶cu̶mi. 18 Vagu̶agu̶ yaja yu̶. Mu̶a rãca ñagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶ quẽna. 19 Yucu̶acane vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re ajimenama, yu̶re ĩabetiru̶arãma. Mu̶a rãca yu̶ ñarũgũrotire masiru̶arãja mu̶ama. Yu̶ rijato bero quẽna gãme caticõarocu̶ yu̶ ñajare mu̶a quẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, mu̶a rijato beroju̶ quẽna gãme caticõari ñacõarũgũru̶arãja mu̶a quẽne. 20 Yu̶ jacu̶ rãca ñacõaja yu̶. Mu̶a rãca quẽne ñacõaja yu̶. Mu̶aju̶a quẽne, “Yu̶ rãcane ñacõaja mu̶a” yu̶ yirore bajirone, yu̶ tudicatirirũ̶mu̶, “Socu̶ mene yiyumi Jesús”, yimasiru̶arãja mu̶a yuja. 21 Yu̶ rotisere cu̶digu̶ma, yu̶re maigũ̶ ñaami. Yu̶re maigũ̶rene ĩre mairu̶cu̶mi yu̶ jacu̶ quẽne. Yu̶ quẽne ĩre mairu̶cu̶ja yu̶. Ĩre maicõari, ĩ rãca ñagũ̶ ejaru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ bajiro yu̶re ĩabetiboarine ĩ rãcane yu̶ ñasere “Masiato” yigu̶ ĩre rotiru̶cu̶ja yu̶ —yu̶are yicami Jesús. 22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Judas Iscariote me, gãji Judas vãme cu̶tigu̶, ado bajiro ĩre sẽniĩacami: —Yu̶a u̶ju̶, ¿no yigu̶ gãjerãre ĩnare yiĩobecu̶ne, yu̶a rĩrene yu̶are yiĩoru̶cu̶ada mu̶? —Jesúre ĩre yisẽniĩacami Judas. 23 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —No bojarã yu̶re mairã, yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. To bajiri yu̶ jacu̶ ĩnare mairu̶cu̶mi. To bajiri yu̶ quẽne, yu̶ jacu̶ quẽne, ĩna tu̶ ñarã vadiru̶arãja yu̶a. 24 No bojagu̶ yu̶re maibecu̶ma, yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶becu̶mi. Mu̶are yu̶ gotisema yu̶ masune yu̶ tu̶oĩarujeose mere mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ ĩ gotirotisere gotiaja yu̶. 25 Maji mu̶a rãca ñagũ̶ ñari, tire mu̶are gotiaja yu̶. 26 Yu̶re ñavasoarocu̶re, Esp'iritu Santore ĩre cõaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶. Ñajediro mu̶are yu̶ gotiadicatire, “Masiritiroma” yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús. 27 Gajeye quẽna ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Mu̶are vare gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Mu̶are yu̶ rijabosaroti ñajare, Diorãca quẽnaro ñaru̶arãja mu̶a. Yu̶re ajimenaju̶ama, “Ado bajiro mani yijama, quẽnaro ñaru̶arãja mani” yiboarine, Diorãca quẽnaro ñamasibetiru̶arãma. To bajiri, tu̶oĩarejaibesa mu̶a. To bajicõari, güibesa. 28 “Vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiboarine mu̶a rãca ñagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶ quẽna” yu̶ yisere ajibu̶ mu̶a. Socarã mene yu̶re mu̶a maijama, “Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶re vagu̶agu̶ yaja yu̶” yu̶ yisere ajicõari, quẽnaro variquẽnaboriarãja mu̶a. Ĩ ñaami yu̶ rẽtobu̶saro ñagũ̶. 29 Yu̶ bajiroto rĩjoro tire mu̶are gotiaja yu̶. To bajiri to ti bajiro ĩacõari, bu̶tobu̶sa yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a. 30 Gajeye jairo mu̶are ñagõrẽmobetiru̶cu̶ja yu̶. Diore ajimenare rojose yirotigu̶, vãtia u̶ju̶, jẽre vadicoagu̶mi. To bajiboarine, yu̶re rotimasigũ̶ me ñaami ĩma. 31 Yu̶ jacu̶ ĩ rotirore bajirone yaja yu̶. To bajiro yu̶ yisere ĩacõari, “Ĩ jacu̶re maigũ̶ masune ñacõaami”, yimasiru̶arãma masa —yu̶are yicami Jesús. To bajiro yigajanocõari, —Ita. Vajaro mani —yu̶are yicami Jesús yuja.

Juan 15

1 —U̶yebu̶ ñamasuribu̶re bajiro bajigu̶ ñaja yu̶. Tibu̶re ĩatirũ̶nu̶gũ̶re bajiro bajigu̶ ñaami yu̶ jacu̶. 2 To bajiri tibu̶ ru̶ju̶ri ti rica manijama, jasurereacõaru̶cu̶mi. Ti rica cu̶tijama, quẽnaro ĩatirũ̶nu̶ru̶cu̶mi. “Jairobu̶sa rica cu̶tiato” yigu̶, sĩniriru̶ju̶rirema, tire bejareacõaru̶cu̶mi. 3 Rica cu̶ti ru̶ju̶rire bajiro bajirã ñaja mu̶a, mu̶are yu̶ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rã ñari. To bajiri yu̶ jacu̶ su̶orine jẽre rojose mana ñacoadicaju̶ mu̶a. 4 Quẽnaro yu̶ rãca ñacõarũgũma mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, mu̶a rãcane ñacoarũgũru̶cu̶ja yu̶. U̶yebu̶ ru̶ju̶ tibu̶ju̶re ti tuyabetijama, rica manoja ti. To bajirone bajiru̶arãja mu̶a. Yu̶ rãca mu̶a ñabetijama, quẽnase yimasibetiru̶arãja mu̶a yuja. 5 Yu̶ ñaja u̶yebu̶re bajiro bajigu̶ma. Tibu̶ ru̶ju̶rire bajiro bajirã ñaja mu̶a. No bojarã yu̶ rãca ñarãma, ĩna rãca yu̶ ñajare, quẽnase rĩne yiru̶arãma ĩna. To bajiro ĩna bajijama, jairo rica cu̶tirãre bajiro bajirã ñaru̶arãma ĩna. Yu̶ manijama, ĩna masurione Dios ĩ ĩavariquẽnasere yimasibetiru̶arãma ĩna. 6 No bojagu̶ yu̶ rãca ñabecu̶rema ĩre rocacõaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶. Sĩniriru̶ju̶re ãmicõari, jeameju̶ tĩarocagu̶re bajiro ĩre yicõaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶. 7 Yu̶ rãcane ñacõari, mu̶are yu̶ gotimasiosere masiritibeticõari, mu̶a bojasere yu̶re mu̶a sẽniro cõrone mu̶are ĩsiru̶cu̶ja yu̶. 8 Quẽnase rĩne mu̶a yirũgũsere ĩacõari, yu̶ jacu̶re quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma masa. To bajiri, “Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñaama”, mu̶are yimasiru̶arãma ĩna. 9 Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ mairore bajirone mu̶are quẽne maiaja yu̶. Yu̶ mairã ñaja mu̶a. To bajiri quẽnase rĩne yirũgũña mu̶a, yu̶ bojarore bajirone yirã. 10 Yu̶ rotisere mu̶a cu̶dirũgũjama, yu̶ mairã ñarũgũru̶arãja mu̶a. To bajirone yaja yu̶ quẽne. Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ rotisere cu̶dirũgũaja yu̶. To bajiri yu̶re mairũgũami yu̶ jacu̶. 11 “Yu̶re bajirone quẽnaro variquẽnaro ñato ĩna” yigu̶ mu̶are gotiaja yu̶. 12 Ado bajiro mu̶are rotiaja yu̶: Mu̶are yu̶ maiadicatore bajirone gãmerã maiña mu̶a. 13 Sĩgũ̶ ĩ babare maigũ̶ ñari, ĩ rijabosajama, tiju̶a ñaja ñamasuse gãmerã maireayema. 14 Yu̶ rotirore bajiro mu̶a cu̶dijama, yu̶ babarã ñaru̶arãja mu̶a. 15 To bajiri, “Yu̶re moabosarimasa ñaja mu̶a”, mu̶are yibeaja yu̶ yuja. Moabosarimasama ĩna u̶ju̶ ĩ yisere masimenama ĩna. “Yu̶ babarã ñaja mu̶a”, mu̶are yaja yu̶ yuja. Jediro yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ gotiadicatire mu̶are gotimasiocoadicaju̶ yu̶. To bajiri yu̶ babarã ñaja mu̶a. 16 Yu̶re besecana me ñaja mu̶ama. Yu̶ju̶a mu̶are besecaju̶ yu̶. “Quẽnase rĩne yato ĩna” yigu̶, mu̶are besecaju̶ yu̶. To bajiro mu̶a yijama, gãjerã mu̶are ĩacõari, mu̶are ajicõari yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma ĩna quẽne. To bajiri Dios ĩ catisere cu̶oru̶arãma ĩna quẽne. To bajiri, quẽnase mu̶a yijama, yu̶re mu̶a sẽnirore bajirone mu̶are ĩsiru̶cu̶mi yu̶ jacu̶. 17 Ado bajiro mu̶are rotiaja yu̶: Gãmerã ĩamaiña mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 18 Quẽna ado bajiro yu̶are gotimasiocami Jesús: —Diore ajimena mu̶are ĩna ĩatud'ijama, “Yu̶a rĩrene ĩatud'irã me yirãma ĩna. Jesúre quẽne ĩre ĩatud'icoadicama ĩna”, yitu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a. 19 Diore ajimenama, ĩnare bajiro tu̶oĩarãre maiama ĩna. To bajiri ĩnare bajiro mu̶a tu̶oĩajama, mu̶are quẽne maiboriarãma ĩna. Diore ajimena rãca mu̶a ñarore mu̶are besecaju̶ yu̶, “Tu̶oĩavasoacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãjaro” yigu̶. To bajiri mu̶are ĩatud'iama Diore ajimena yuja. 20 Mu̶are yu̶ gotisere masiritibesa mu̶a: “Moabosarimasu̶ma, ñamasugũ̶ me ñaami. U̶ju̶ju̶ama ñamasugũ̶ ñaami ĩma” yigu̶, mu̶are gotibu̶ yu̶. Diore ajimenama, mu̶a u̶ju̶re, yu̶re rojose yisu̶yarũgũama. To bajiri mu̶are quẽne rojose yisu̶yaru̶arãma. To bajiboarine tu̶oĩavasoacõari, yu̶ gotimasiosere cu̶dirũgũama. To bajiri mu̶are quẽne mu̶are cu̶diru̶arãma. 21 Yu̶re cõacacu̶re quẽne masibeama Diore ajimena. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, mu̶are quẽne rojose yisu̶yaru̶arãma ĩna. 22 Masare gotimasiogũ̶ yu̶ vadibetijama, “Rojose yirã ñaja mani. Dios ĩ rotiriarore bajirone cu̶dibeaja”, yimasibetiboriarãma, Diore ajimena. Ĩnare yu̶ gotimasioro bero ñajare, “Rojose mana ñaja”, yimasibeama ĩna yuja. 23 No bojarã yu̶re ĩatud'irã, yu̶ jacu̶re quẽne ĩatud'irã yama ĩna. 24 Ĩna ĩaro rĩjoroju̶a Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yu̶ yiĩobetijama, “Yu̶are Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire ĩ yiĩobetijare, ‘Dios ĩ cõar'i, Cristo ñaami’ ĩre yimasibeaja yu̶a”, yiboriarãma ĩna. Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yu̶ yiĩoro ĩacana ñaama ĩna. Tire ĩacana ñaboarine ĩna ĩatirũ̶nu̶beti vaja rojose ĩnare ñacõa ñaja. To bajiri, yu̶re ĩateama ĩna. Yu̶ jacu̶re quẽne ĩre teama ĩna. 25 Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajirone bajiaja ti yuja, yucu̶rirema. Ado bajise gotiaja ti: “Ñie manone yu̶re ĩateama ĩna”, yigotiaja ti —yu̶are yicami Jesús. 26 To bajiro yicõari, gajeyere quẽna ado bajiro yu̶are gotimasiocami Jesús: —Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore socabecu̶re mu̶are cõaru̶cu̶ja yu̶, yu̶ gotimasirũgũsere “Ajimasiato” yigu̶, mu̶are ejarẽmorocu̶re. 27 Yu̶ gotimasiosu̶oroju̶ne yu̶ rãcane ñacoadicaju̶ mu̶a. To bajiri, yu̶ gotimasiocatire ajicana ñari, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩocatire ĩacana ñari, masare gotimasiomasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús.

Juan 16

1 Quẽna ado bajiro yu̶are gotimasiorũtuacami Jesús: —“Yu̶re ajiquejeroma” yigu̶, adire mu̶are gotiaja yu̶: 2 Dios ocare mani buerũgũriviju̶ mu̶a ñarore mu̶are bucõaru̶arãma ĩna. To bajiro yicõari mu̶are sĩarãne, “Dios ĩ bojasere bajiro ãnoare ĩre sĩabosaja mani”, yitu̶oĩaboaru̶arãma ĩna. 3 To bajiro ĩna yijama, yu̶re quẽne, yu̶ jacu̶re quẽne masimena ñari, yiru̶arãma ĩna. 4 “ ‘ “To bajiro masune bajiru̶aroja ti” yiquĩda ĩ Jesús’ yitu̶oĩamasirãjaro ĩna” yigu̶, mu̶are gotiaja yu̶. Rẽmoju̶re mu̶are gotisu̶ogu̶, mu̶are gotibeticaju̶ yu̶ maji, “Ĩna rãca ñaru̶cu̶ja yu̶ maji” yigu̶ ñari. 5 Yu̶re cõacacu̶ tu̶ju̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶ yuja. To yu̶ bajiboajaquẽne, “¿Noju̶ vagu̶agu̶ yati mu̶?”, yu̶re yisẽniĩabeaja mu̶a. 6 Sẽniĩamenane, mu̶are yu̶ yigotiserene tu̶oĩasu̶tiritiaja mu̶a. 7 To bajiri, riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ vacoajama, mu̶are quẽnaru̶aroja. Yu̶ vabetijama, mu̶are ejarẽmorocu̶, Esp'iritu Santo mu̶a rãca ñagũ̶ vadibetibogu̶mi. Yu̶ vajama, ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶. 8 Esp'iritu Santo ĩ vadijama, ĩ ejarẽmose rãca, “Riojo manire yiyumi Dios. Rojose yirã ñaja mani”, yimasiru̶arãma masa. Ĩ ejarẽmose rãca quẽnase masune yirere masiru̶arãma ĩna. Gajeye quẽne, ĩ ejarẽmose rãca ado bajiro tu̶oĩamasiru̶arãma masa: “Diore mani cu̶dibeti vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi Dios”, yimasiru̶arãma. 9 Yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶beti vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna varotire Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca masiru̶arãma. 10 Yu̶ jacu̶ ĩ ñaroju̶re yu̶ varoti ti ñajare, yu̶re ĩabetiru̶arãja mu̶a. Yu̶ jacu̶ tu̶ ñacõari, yu̶ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Quẽnaro riojo yigu̶ ñañumi”, yimasiru̶arãja mu̶a. 11 “Masare rojose yirotigu̶re vãtia u̶ju̶re rojoroju̶, rojose tãmu̶oato” yigu̶, ĩre yu̶ cõarotire Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca masiru̶arãja mu̶a. 12 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro yu̶are yigotimasiocami Jesús: —Jairo mu̶are yu̶ gotiroti ñaboaja ti. To ti bajiboajaquẽne yucu̶ne mu̶are yu̶ gotijeocõajama, ajimasimenaja mu̶a maji. 13 Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶a tu̶ ejacõari, ĩ ejarẽmose rãca riojo masu ajimasijeoru̶arãja mu̶a. Ĩ sĩgũ̶ ĩ ejarẽmose rĩne bajibetiru̶aroja. Yu̶ jacu̶ ĩ rotise rãca ejarẽmoru̶cu̶mi. To yicõari, “Ado bajiro bajiru̶aroja” ĩ yise rãca ajimasiru̶arãja. 14 To yicõari, mu̶a rãca yu̶ yiñarũgũcatire mu̶a ajimasirotire mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi Esp'iritu Santo, “ ‘Jesús, quẽnamasugũ̶ ñaami’ ĩre yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶. 15 Ñajedirone yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ rotirore bajirone mu̶are gotiaja yu̶ quẽne. To bajiri, “Mu̶a rãca yu̶ yiadicatire mu̶are gotimasioru̶cu̶mi Esp'iritu Santo”, mu̶are yibu̶ yu̶ —yu̶are yicami Jesús. 16 To yigu̶ne, quẽna ado bajiro goticami Jesús: —Yucu̶ne yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re ĩabetiru̶arãja mu̶a. To bajiboarine quẽna yoaro mene yu̶re ĩacõaru̶arãja mu̶a —ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús. 17 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶ri ĩ buerã, ado bajiro gãmerã yisẽniĩacaju̶ yu̶a: —¿No yire ũnire yigu̶ yati ĩ? —gãmerã yicaju̶ yu̶a. —“Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re ĩabetiru̶arãja mu̶a. To bajiboarine quẽna yoato mene yu̶re ĩacõaru̶arãja mu̶a”, manire yami —gãmerã yicaju̶ yu̶a. 18 —“Yoato mene yu̶re ĩaru̶arãja” manire ĩ yijama, ¿no bajiro bajiru̶ yati? “Tire yigu̶ yami”, yiajimasibeaja mani —gãmerã yicaju̶ yu̶a. 19 To yu̶a yiñarone, “Yu̶re sẽniĩaru̶ama ĩna”, yimasicõacami Jesúju̶ama. To bajiri ado bajiro yu̶are yicami: —“Yoaro mene yu̶re ĩabetiroana yaja mu̶a. To bajiboarine quẽna yoato mene yu̶re ĩacoaru̶arãja mu̶a”, mu̶are yibu̶ yu̶. To bajiro yu̶ yiserene, ¿mu̶a masune gãmerã sẽniĩati mu̶a? 20 Riojo ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶. Tu̶oĩasu̶tiritirã ñari, otiru̶arãja mu̶a. Diore ajimenama, variquẽnaru̶arãma ĩna. Mu̶ama, tu̶oĩasu̶tiritirã ñaboarine yoaro mene quẽna variquẽnacoaru̶arãja mu̶a. 21 Adire bajiro bajiru̶aroja ti: Sĩgõ rõmio, macu̶ cu̶tigoago, tu̶oĩasu̶tiritigomo so, “Josari tãmu̶oru̶ocoja” yigo. So macu̶ cu̶tiro beroju̶ma, tire tu̶oĩasu̶tiritibecone, variquẽna masiriocõagõmo so. 22 Tire bajirone mu̶a quẽne yucu̶rema tu̶oĩasu̶tiritiaja mu̶a. To bajiboarine quẽna mu̶are ĩagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶re ĩacõari, bu̶to variquẽnaru̶arãja mu̶a quẽna. To bajiro mu̶a variquẽnasere gãji, “Variquẽnabeticõaña mu̶a”, yibetiru̶cu̶mi. 23 Tirũ̶mu̶ ti ejarone yuja, ñieju̶are yu̶re sẽniĩabetiru̶arãja mu̶a yuja. Jẽre masicõaru̶arãja mu̶a. Riojo ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami” yu̶re yiajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ jacu̶re mu̶a sẽnijama, mu̶a sẽniro cõrone mu̶are ĩsiru̶cu̶mi. 24 “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, yisẽnibeticaju̶ mu̶a maji, yu̶ jacu̶re. Ado beroma yuja, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, yisẽnirũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mu̶are ĩsiru̶cu̶mi yu̶ jacu̶, “Quẽnaro variquẽnato ĩna” yigu̶ —yu̶are yicami Jesús. 25 Gajeye quẽna ado bajiro yu̶are yigoticami Jesús: —Mu̶are yu̶ gotijama, gotimasiore rãca mu̶are goticoadicaju̶ yu̶ maji. Bero mu̶are yu̶ gotijama, gotimasiore rãca me mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro yu̶ jacu̶ yere mu̶are yu̶ gotijare, quẽnaro ajimasiru̶arãja mu̶a. 26 Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ yu̶ tudiejato berone, “Yu̶are sẽnibosaya mu̶”, yu̶re yibetiru̶arãja mu̶a. Mu̶a masune, yu̶ jacu̶re güimenane, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, ĩre yisẽnirũgũru̶arãja mu̶a. 27 Mu̶are maiami yu̶ jacu̶, yu̶re mu̶a maijare. “Dios ĩ cõar'i ñaami” mu̶a yiajitirũ̶nu̶jare, mu̶are maiami ĩ. 28 Yu̶ jacu̶ tu̶ ñar'i, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. To bajiri adi macaru̶cu̶roanare vaveocoaru̶cu̶ja yu̶, quẽna yu̶ jacu̶ tu̶ tudiacu̶ —yu̶are yicami Jesús, ĩ buerãre. 29 To bajiro ĩ yisere ajicõari ĩre cu̶dicaju̶ yu̶a yuja: —Yucu̶rema gotimasiore rãca me, mu̶ gotisere quẽnaro ajimasiaja yu̶a yuja. 30 “Ñajediro masigũ̶ ñaja mu̶”, yiĩamasiaja yu̶a yuja. Mu̶re yu̶a sẽniĩaroto rĩjoroju̶ne jẽre yu̶a sẽniĩarotire masicõaja mu̶. To bajiri, “Dios tu̶ vadir'i ñaja mu̶”, mu̶re yiajitirũ̶nu̶aja yu̶a yuja —Jesúre ĩre yicaju̶ yu̶a. 31 To bajiro yu̶a yijare, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —¿Socarã mene, “Quẽnaro mu̶re ajitirũ̶nu̶aja yu̶a”, yu̶re yati mu̶a? 32 Riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yucu̶ne yu̶re cãmotadijedicoaru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajiboajaquẽne, sĩgũ̶ne ñabetiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ rãcane ñacõa ñaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶. 33 Ti jediro mu̶are gotiaja yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, quẽnaro ñacõaru̶arãja mu̶a” yigu̶. Adi macaru̶cu̶roana, Diore ajimena, rojose mu̶are ĩna yijare, rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. To bajiboarine, tu̶oĩatĩmama: Masa rojose yu̶re ĩna yiboajaquẽne, rojose yibeticõari, Dios ĩ bojaseju̶are yicoadicaju̶ yu̶. To bajiri, mu̶a quẽne yu̶re bajirone yimasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús, ĩ buerãre.

Juan 17

1 To bajiro yicõari bero, õ vecaju̶are ĩamu̶ocõari, ado bajiro yicami Jesús: —Cacu̶, mu̶ tu̶ju̶ yu̶ tudiaroti mojoroaca ru̶yaja ti yuja. Masa, “Quẽnamasugũ̶ ñaami” yu̶re ĩna yimasirotire yigu̶, ejarẽmoña. To bajiro mu̶ yijama, yu̶ su̶orine, “Quẽnamasugũ̶ ñaami”, mu̶re quẽne yiru̶arãma ĩna. 2 Mu̶ macu̶ ñaja yu̶. “Masare ñajedirore rotimasiato ĩ” yigu̶ yu̶re cõacaju̶ mu̶. Mu̶ su̶orine yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Ĩna rijato bero quẽnaro catijedicõa ñarũgũrãjaro” yigu̶ yu̶re cõacaju̶ mu̶. 3 Ado bajiro bajiama ĩna tudirijabetirere cu̶orãma: Dios ñamasugũ̶re, mu̶re masiama. To yicõari, mu̶ roticõacacu̶re quẽne yu̶re masiama. 4 Adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ ñaro, yu̶ su̶orine quẽnase mu̶re yirũ̶cu̶bu̶ocoadicama ĩna masa. Yu̶re mu̶ yirotirũgũro cõrone jẽre mu̶re yibosagajanoaja yu̶. 5 Adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne mu̶re bajirone rũ̶cu̶bu̶o ecogu̶ ñacoadicaju̶ yu̶. To bajiri, mu̶ tu̶ju̶ yu̶ tudiejaro, quẽna yu̶re ĩna yirũ̶cu̶bu̶orotire yigu̶, yu̶re yirẽmoña mu̶. 6 Yu̶ buerimasa mu̶re ajimena rãca ĩna ñarore mu̶ besecana ñama. Ĩnare besecõari, yu̶re ĩsicaju̶ mu̶. To bajiri yu̶ su̶orine mu̶re masiama ĩna yuja. Mu̶ yarã ñacõari, mu̶ ocare cu̶dirã ñaama. 7 To bajiri jediro yu̶ gotimasiose, to yicõari, ĩaĩañamani yu̶ yiĩosere ĩacõari, “Dios su̶orine yami”, yimasiama ĩna. 8 Mu̶ ocare yu̶re mu̶ gotiroticatore bajirone ĩnare goticoadicaju̶ yu̶. Tire ajicõari, “Dios tu̶ vadir'i, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yimasiama ĩna yuja. 9 Mu̶re ĩnare sẽnibosaja yu̶. Mu̶re ajimenarema ĩnare mu̶re sẽnibosabeaja yu̶. Yu̶re mu̶ ĩsicana ñajare, sẽnibosaja yu̶. 10 Yu̶ yarã ñarã ñari, mu̶ yarãne ñarã bajiama. Ĩna su̶orine yu̶re quẽnase yirũ̶cu̶bu̶oama masa. 11 Yucu̶acane mu̶ rãca ñagũ̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri adi macaru̶cu̶rore vaveoacu̶ yaja yu̶ yuja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, adi macaru̶cu̶roju̶ tujacõarã yama ĩna. Cacu̶, rojose yigu̶ me ñaja mu̶. Mu̶ masise, yu̶re mu̶ ĩsicati rãcane ãnoare ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña. Cojoro cõro tu̶oĩarã ñaja mani. Manire bajirone ĩna quẽne “Sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩato ĩna” yigu̶, ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña. 12 Adi macaru̶cu̶roju̶re ĩna rãca ñagũ̶ yu̶ yimasirotire yu̶re mu̶ ĩsicati ñajare, quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶coadicaju̶ yu̶. “Sĩgũ̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatomi” yigu̶ quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶coadicaju̶ yu̶. To bajiboarine sĩgũ̶ ñaami rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varocu̶. “To bajiro bajiru̶aroja” mu̶ yicatire masa ĩna ucamasicati ti goticatore bajirone yigu̶ bajiru̶cu̶mi ĩma. 13 Yucu̶acane mu̶ tu̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶ yuja. Adi macaru̶cu̶roju̶re ñagũ̶ maji adire mu̶re sẽniaja yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ variquẽnarore bajirone ĩna quẽne quẽnaro variquẽnajedicõato ĩna” yigu̶. 14 Ãnoa yu̶ buerã, yu̶re mu̶ gotiroticatire ajicõari tu̶oĩavasoacana ñaama ĩna. To bajiri mu̶re ajimena ĩna tu̶oĩare bajirone tu̶oĩabeama ĩna yuja. Yu̶re bajirone tu̶oĩarã ñama. To bajiro bajirã ĩna ñajare, ĩnare ĩateama masa, mu̶re ajimena. 15 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, “ ‘Mu̶re ajimena rãca vatoaju̶ ñabeticõato ĩna’ yigu̶, ĩnare juacoasa mu̶”, mu̶re yibeaja yu̶. Ado bajiroju̶a mu̶re sẽniaja yu̶. Quẽnaro ĩnare yirẽmoña, “Vãtia u̶ju̶re ĩre cu̶diroma ĩna” yigu̶. 16 Mu̶re ajimena ĩna tu̶oĩarore bajirone tu̶oĩagũ̶ me ñaja yu̶. To bajiri, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã quẽne, mu̶re ajimena ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã me ñaama ĩna. 17 Riojo ñamasuse ñaja ti mu̶ oca. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare yirẽmoña mu̶, mu̶ ocare “Quẽnaro ajimasiato ĩna” yigu̶. Mu̶ ocare ajimasicõari, “Quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶, ĩnare yirẽmoña. 18 Mu̶re ajimena vatoaju̶re yu̶re cõacaju̶ mu̶. Yu̶ quẽne, to bajirone mu̶re ajimena vatoaju̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare cõagu̶agu̶ yaja yu̶. 19 “Yu̶ bajirotire mu̶ tu̶oĩacatore bajirone bajiru̶aroja ti”, mu̶re yaja yu̶, “Yu̶ su̶orine quẽnase ĩnare ejaru̶aroja” yimasigũ̶ ñari. To bajiro mu̶re yaja yu̶, “Yu̶re ĩacõari, ‘Dios ocare socabetire Jesús ĩ cu̶dirore bajirone cu̶dirãsa mani’ yato ĩna” yigu̶ —yicami Jesús, Diore sẽnigũ̶. 20 Gajeye ado bajiro Diore sẽnicami Jesús: —Yu̶ rãca ñacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã rĩrene ĩnare sẽnibosagu̶ me yaja yu̶. Ãnoa ĩna gotimasiose ti ñajare, “Gãjerã quẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma” yigu̶, ĩnare quẽne sẽnibosaja yu̶. 21 “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñajediro sĩgũ̶re bajiro ñato ĩna” yigu̶, mu̶re sẽniaja yu̶, to yicõari, “Mani rãca quẽne ñacõa ñato ĩna” yigu̶. Cacu̶, yu̶ rãca ñaja mu̶. Yu̶ quẽne, mu̶ rãca ñaja. To mani bajirore bajirone sĩgũ̶re bajiro ĩna ñasere bojaja yu̶. To bajiro ĩna bajiro ĩacõari, “Socu̶ mene Dios ĩ cõar'i ñañumi Jesús”, yitu̶oĩavasoaru̶arãma masa. 22 “ ‘Diorãca ñaami’ masa yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, yu̶re ejarẽmoadicaju̶ mu̶. To bajirone yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre quẽne, yu̶re mu̶ ejarẽmocatore bajirone ĩnare ejarẽmoru̶cu̶ja yu̶, masa, ĩnare ĩacõari “ ‘Diorãca ñaama’ ĩnare yirũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶. To bajiro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶, mani bajirore bajirone, “Sĩgũ̶re bajiro ñato ĩna” yigu̶. 23 Ĩna rãca ñarũgũaja yu̶. Mu̶ quẽne, yu̶ rãca ñarũgũaja mu̶. To bajiri sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩaru̶arãma ĩna. To bajiro ĩna bajiro ĩacõari, “Dios ĩ cõar'ine ñañumi Jesús”, yimasiru̶arãma masa. “Ĩ macu̶re ĩ mairore bajirone ĩnare quẽne maiami Dios”, yimasiru̶arãma masa. 24 Cacu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã yu̶re mu̶ ĩsicana ñaama ĩna. To bajiri yu̶ rãca ĩna ñarotire bojaja yu̶, mu̶ rãca yu̶ rotiñarore “Ĩarãjaro ĩna” yigu̶. To bajiri, mu̶ rãca yu̶ rotisere ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne Jesúre maicoayumi Dios” ĩna yimasirotire bojaja yu̶. 25 Cacu̶ rojose yigu̶ me ñaja mu̶. Mu̶re ajimenama, mu̶re masibeama ĩna. Yu̶ma, mu̶re masiaja yu̶. Ãnoa yu̶ buerã quẽne, “Dios ĩ cõar'ine ñaami”, yu̶re yimasiama ĩna. 26 “Ado bajiro bajigu̶ ñaami Dios”, ĩnare yigotimasiocoadicaju̶ yu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre. To bajirone ĩnare gotimasiocõaja yu̶ maji, yu̶re mu̶ mairore bajirone “Gãjerãre maiato ĩna” yigu̶. To yicõari, “Ĩna rãca yu̶ ñacõa ñarũgũrotire masiato ĩna” yigu̶ to bajiro yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare gotimasioaja yu̶ —Diore ĩre yicami Jesús.

Juan 18

1 To bajiro Diore Jesús ĩ yisẽniro bero, Cedrón vãme cu̶ti cora gajejacatu̶aju̶ vacaju̶ yu̶a, ĩ rãca. To vanane, olivo vãme cu̶tisere oteriaveseju̶re jiacaju̶ yu̶a. 2 Tocãrãcajine ti veseju̶re rẽjacaju̶ yu̶a. To bajiri Judas, Jesúre ĩaterãre ĩsirocacacu̶ quẽne, yu̶a rãca rẽjarũgũcacu̶ ñari, toju̶re quẽnaro masicami. 3 To bajiri ti vesere masigũ̶ ñari, surarare, to yicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasare ũmato ejacami Judas. Paia u̶jarã, to yicõari, fariseo masa ĩna cõariarã ñacama. Jariaserine besu cu̶ocama ĩna. Sĩgũ̶ri sĩabusuoriari, gãjerã mu̶jorijãirire bajise sĩare cu̶ocama ĩna. 4 Jẽre, “To bajirone yu̶re yiru̶arãma” yigoticacu̶ ñari, ĩnare bocagu̶acami Jesús. Ĩnare bocacõari ado bajiro ĩnare sẽniĩacami: —¿Ñimu̶re macati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. 5 To bajiro ĩ yirone, —Jesús Nazaret macagu̶re macaja yu̶a —ĩre yicu̶dicama ĩna. To bajiro ĩna yirone, —Yu̶ne ñaja —ĩnare yicu̶dicami ĩju̶ama. Judas, Jesúre ĩaterãre gotiyiror'i quẽne ĩna rãca ñacami. 6 “Yu̶ne ñaja yu̶” Jesús ĩ yirone, ju̶davẽjacoacama ĩna. 7 To ĩna bajirone, ĩnare tudisẽniĩacami Jesús: —¿Ñimu̶re macarã bajiati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. To bajiro ĩ yirone, —Jesús Nazaret macagu̶re macaja yu̶a —yicama ĩna. 8 To bajiro ĩna yisere ajicõari: —“Yu̶ne ñaja yu̶”, jẽre mu̶are yibu̶ yu̶. Yu̶rene mu̶a macajama, yu̶ rãcanare ĩnare varotiya maji —ĩnare yicami Jesús. 9 To bajiro ĩ yijama, “ ‘To bajiru̶aroja ti’ ĩ yigoticatore bajiro bajiato” yigu̶ yicami. Ado bajise Diore ĩre yicami: “Cacu̶, yu̶re mu̶ ĩsicanare quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶coadicaju̶ yu̶, ‘Sĩgũ̶ bajiyayiromi’ yigu̶”, yicami Jesús. 10 Jesúre ĩna ñiaru̶aro ĩacõari, ĩ jariasere yoveacami Pedro. Tiasene paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasu̶re, Malco vãme cu̶tigu̶re riojojacatu̶aga gãmorore ĩre jatarocacõacami Pedro. 11 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro Pedrore ĩre yicami Jesús: —Mu̶ jariasere tudisuacõaña quẽna. Rojose yu̶ tãmu̶orotire yu̶ jacu̶ ĩ bojacatire, “Tãmu̶oru̶abecu̶mi”, ¿yu̶re yiboatime mu̶? —Pedrore ĩre yicami Jesús. 12 To bajiro ĩ yirone surara, ĩna u̶ju̶ rãca, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa quẽne Jesúre ñiacama ĩna. Ĩre ñiacõari, ĩ ãmobearire siacama ĩna. 13 To yicõari, Anás ya viju̶ ĩre ãmicoacama ĩna yuja. Caifás ũmañicu̶ ñacami Anás. Ti cũ̶mare paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñacami Caifás. 14 Caifás ñañuju: “Ĩre mani sĩabetijama, mani ñaro cõrone sĩajeocõaru̶arãma ĩna romano masa. To bajiri manire rijabosagu̶re bajirone bajiato ĩ”, yigotir'i ñañuju ĩ. 15 Pedro rãca, Jesúre ĩna ãmivato su̶yacaju̶ yu̶a. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re quẽnaro ĩ masigũ̶ ñacaju̶ yu̶. To bajiri josari mene paia u̶ju̶ ya vi ta biberiasãniro rẽtosãjacoacaju̶. 16 Pedroju̶ama ta biberiasãniro su̶yaroju̶aju̶ne sãjabecu̶ne tujacoacami. To bajiri paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re masigũ̶ ñari, ta biberiasãnirore coderimaso rãca ñagõgũ̶ tudibudicoacaju̶ yu̶. To yicõari Pedrore ĩre jisõcaju̶ yu̶. 17 To cõrone ta biberiasãnirore coderimaso, Pedrore ĩre sẽniĩacamo so: —¿Jesús buerimasa rãcagu̶ me ñati mu̶? —ĩre yicamo so, Pedrore. To so yirone, —Ĩ me ñaja yu̶ —sore yicami Pedro. 18 Ti u̶sajare, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasa, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa quẽne jea riocõari, sũmañacama ĩna. Pedro quẽne ĩna rãca sũmañacami. 19 Jesúre ĩna ãmiejaro, ĩacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju: —¿Nocãrãcu̶ ñati mu̶ buerã? ¿Ñie ũnire ĩnare gotimasiorũgũati mu̶? —ĩre yisẽniĩañuju ĩ, Jesúre. 20 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Masa ĩaro rĩjoroju̶a gotisu̶oadicaju̶ yu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re, to yicõari, ĩ ocare mani buerũgũriviriju̶re quẽne. Diseju̶ane yayioroaca yu̶ gotimasiore maja. 21 ¿No yigu̶ yu̶ju̶are sẽniĩati mu̶? Yu̶re ajicanaju̶are ĩnare sẽniĩaĩasaque. Yu̶ gotirũgũcatire mu̶re gotiru̶arãma ĩna. Tire masirãma ĩna —ĩre yiyuju Jesús, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re. 22 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasu̶ Jesús riogare jayuju. Ĩre jacõari, —To bajiro mu̶ yicu̶dijama, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ me yaja mu̶ —Jesúre ĩre yiyuju Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasu̶. 23 To bajiro ĩ yirone, ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo me yu̶ yijama, “Ado bajiro yaja mu̶”, yu̶re yigotiya mu̶. Riojo yu̶ yiboajaquẽne, ¿no yigu̶ yu̶re jati mu̶? —ĩre yiyuju Jesús. 24 To bajiro ĩre yisẽniĩacõari bero, ĩre ĩna siarere jojiorotibecu̶ne paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Caifás vãme cu̶tigu̶ tu̶ju̶are Jesúre cõañuju Anás. 25 To ĩna yiñaro ũnone jea sũmacõa ñacami Pedro. Ĩ rãca jea sũmañarã ado bajiro ĩre yisẽniĩacama ĩna: —¿Ĩ buerimasu̶ me ñati mu̶ quẽne? —ĩre yisẽniĩacama ĩna. To bajiro ĩna yirone, —Bajibeaja. Ĩ me ñaja yu̶ —yicami Pedro. 26 To bajiro ĩ yirone, sĩgũ̶ paia u̶ju̶re moabosarimasu̶ Pedrore ĩre sẽniĩacami: —Olivo vãme cu̶tisere oteriaveseju̶, ĩ rãca mu̶ ñaro, mu̶re ĩamu̶ yu̶ —ĩre yicami. Ĩ ñacami Pedro ĩ gãmoro jatacacu̶. 27 To bajiro ĩ yisẽniĩasere ajicõari, —Ĩ me ñaja yu̶ —yicõacami quẽna Pedro. To bajiro ĩ yirirĩmarone, gãjabocu̶ ñagõcõacami yuja. 28 Tiju̶ bero, Caifás ya vi ñariarã, Pilato ya viju̶are Jesúre ĩre ãmivacama. Jud'io masa u̶ju̶ ñaboarine, Roma vãme cu̶ti macagu̶ ñacami Pilato. To cõrone busumu̶jacoacaju̶ yuja. Ĩ ya vire sãjabeticama ĩna jud'io masa, “Gãjerã masa ya vi mani sãjajama, Pascua bare bamasimenaja mani” yitu̶oĩarã ñari. 29 To bajiri, Pilato ĩna rãca ñagõru̶ budiacami ĩ yuja: —¿Ñie rojose ĩ yise su̶ori ĩre ocasãti mu̶a? —yicami Pilato, jud'io masare. 30 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna: —Rojose ĩ yibetijama, mu̶ tu̶ ĩre ãmiejobetiboriarãja yu̶a —ĩre yicama ĩna. 31 To bajiro ĩna yirone, —Ĩre ãmicoasa mu̶a. Mu̶a masune rojose ĩ yisere ĩacõĩajeocõari, rojose ĩ yise vaja rojose ĩre yiba mu̶a yuja —ĩnare yiboacami Pilato, jud'io masare. To bajiro ĩnare ĩ yirone, —Yu̶a, jud'io masama, masare sĩamasibeaja —Pilatore ĩre yicama ĩna. 32 “Yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajutusĩacõaru̶arãma masa” Jesús ĩ yicatore bajirone bajicaju̶ ti. 33 Quẽna sãjacõari, Jesúre ĩre jiyuju Pilato. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yisẽniĩañuju: —¿Jud'io masa u̶ju̶ masune ñati mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato. 34 To bajiro ĩ yirone, —¿Mu̶ masu tu̶oĩarine, to bajise yu̶re yisẽniĩati mu̶? ¿Gãjerã mu̶re ĩna gotijare, to bajise yu̶re sẽniĩatique mu̶? —ĩre yiyuju Jesús, Pilatore. 35 To bajiro ĩ yijare, —Jud'io masu̶ me ñaja yu̶, tia. Mu̶ yarãne, paia u̶jarã rãca, yu̶ tu̶ mu̶re ãmiejoama ĩna. ¿Ñie ũni rojose yirori mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato. 36 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Masa u̶ju̶ mu̶ yigu̶re bajiro bajigu̶ me ñaja yu̶. To bajiro bajigu̶ yu̶ ñajama, yu̶re su̶yarimasa yu̶re ĩaterãre ĩna rãca gãmerã quẽaboriarãma ĩna, “Yu̶re ñiaroma ĩna” yirã. To bajiri, masa u̶ju̶ mu̶ yigu̶re bajiro bajigu̶ me ñaja yu̶. Yu̶re rotise adone ñabeaja —Pilatore ĩre yiyuju Jesús. 37 To bajiro ĩ yirone, —To yijama, ¿u̶ju̶ ñati mu̶? —yiyuju Pilato. To bajiro ĩ yirone ĩre cu̶diyuju Jesús: —Mu̶ yirore bajirone bajiaja yu̶. U̶ju̶ne ñaja yu̶. Adi macaru̶cu̶roju̶re vadicõari ruyuacaju̶, riojo ñamasusere gotiru̶. No bojarã yu̶ gotisere ajivariquẽnarãma, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñaama —Pilatore ĩre yiyuju Jesús. 38 To bajiro ĩ yirone, —¿Ñie ũnire yigu̶ yati mu̶, ñamasuse ñaja mu̶ yiserema? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato. To bajiro Jesúre ĩre yisẽniĩa gajanocõari, budiejacami Pilato, jud'io masare gotigu̶agu̶ quẽna: —Yu̶ ĩajama, ñie rojose yigu̶ me ñaami. 39 Tocãrãca cũ̶mari Pascua mu̶a yiro cõro, sĩgũ̶ tubibe ecor'ire mu̶are bubosarũgũaja yu̶. To bajiri, ¿mu̶a jud'io masa u̶ju̶re yu̶ bubosasere bojati mu̶a? —ĩnare yicami Pilato, jud'io masare. 40 To bajiro ĩnare ĩ yijare, ado bajiro ĩre avasãcu̶dicama ĩna: —¡Ĩrema bubesa mu̶! ¡Barrabáju̶are ĩre bucõaña! —yiavasãcama ĩna, Pilatore. Barrabáju̶ama, juarudirimasu̶ ñañuju.

Juan 19

1 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Jesúre ĩre bajerotiyuju Pilato yuja. 2 Jesús ru̶joa joere jotabedo suariabedo ĩre jeoyujarã surara. To yicõari, u̶jarã ĩna sãñarito ũnore sũarivu̶jorore ĩre sãñujarã ĩna. 3 To bajiro ĩre yigajanocõa, ĩ tu̶bu̶sa ejarũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Jud'io masa u̶ju̶re mu̶re quẽnarotiaja yu̶a yuja —yiajatud'iyujarã ĩna, Jesúre. To yicõari ĩ riogare ĩre jayujarã ĩna. 4 To bajiro ĩna yiro bero quẽna budiejacõari jud'io masare ado bajiro ĩnare yicami Pilato yuja: —¡Ĩaña mu̶a! Yu̶ ĩajama, ñieju̶a rojose yigu̶ me ñaami. Mu̶a quẽne ĩre ĩacõari, “Yu̶re bajiro tu̶oĩato” yigu̶, ĩre buaja yu̶ —ĩnare yicami Pilato. 5 To bajiro ĩ yirone, jotabedo jesacõari, sũarivu̶jorore sãñacõari budiadicami Jesús. To cõrone yuja ado bajiro masare yicami Pilato: —¡Ĩaña mu̶a! Ãni ñaami ĩ yuja —ĩnare yicami Pilato. 6 To bajiro ĩ yirone, Jesús ĩ budiadore ĩacõari ado bajiro avasãcama ĩna paia u̶jarã, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa quẽne: —¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutuya! ¡Ĩre jajutuya! —yiavasãcama ĩna. To bajiro ĩna yirone, —¡Mu̶a masune ĩre ãmivacõari yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutuaya mu̶a! Yu̶ju̶a yu̶ ĩajama, ñieju̶a rojose yigu̶ me ñaami —ĩnare yicami Pilato, jud'io masare. 7 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicama jud'io masa: —Yu̶a ñicu̶a ĩna rotimasiriarore bajirone yirã “Rijacoajaro” yaja yu̶a, “Dios macu̶ ñaja yu̶” ĩ yise vaja —Pilatore ĩre yicama ĩna. 8 To bajiro ĩna yisere ajicõari bu̶tobu̶sa güiyuju Pilato. 9 To bajiri quẽna viju̶ ĩre jicõari ĩre sẽniĩañuju Pilato: —¿Noagu̶ masu ñati mu̶? ĩre yisẽniĩañuju Pilato. To bajiro ĩ yisẽniĩaboajaquẽne —ĩre cu̶dibesuju Jesús. 10 To bajiri quẽna ĩre tudisẽniĩañuju Pilato: —¿Yu̶re cu̶dibeatime mu̶? Gãjerãre mu̶re yucú̶tẽroju̶ yu̶ jajuturotiru̶ajama, jajutu rotimasiaja yu̶. Mu̶re yu̶ buru̶ajaquẽne bucõamasiaja yu̶. ¿Tire masibeatique mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato. 11 To bajiro ĩ yirone, —No bajiro yicõari rotimasibetibogu̶ja mu̶, Dios ĩ bojabetijama. Masare rotirocu̶re mu̶re cũcami Dios. To bajiri mu̶ tu̶ju̶re yu̶re cõagũ̶re, mu̶ rẽtoro rojose masu ñacõaja ti —Pilatore ĩre yiyuju Jesús. 12 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “¿No bajiro yicõari, Jesúre ĩre bucõaroti ñaboati ti?”, yitu̶oĩañuju Pilato yuja. To bajiro ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, ado bajiro yiavasãcama jud'io masa: —Ĩre mu̶ bucõajama, u̶ju̶ ñamasugũ̶ César vãme cu̶tigu̶ rãcagu̶ me ñaru̶cu̶ja mu̶. No bojagu̶ ĩre sẽnibecu̶ne, “U̶ju̶ ñaru̶cu̶ja yu̶” yigu̶ma, César ĩ ĩategu̶ ñaami. To bajiri, ĩre mu̶ bujama, quẽnabeaja —Pilatore ĩre yiavasãcama ĩna. 13 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Jesúre ĩre jiburoticami Pilato yuja. To yicõari, rotigu̶ ĩ rujiriju̶re ejarũjũcoacami Pilato. Gabata vãme cu̶ticaju̶ hebreo ocarema. “Gũ̶tane bu̶oriaju̶” yire ũni ñacaju̶ ti. 14 Pascua boserũ̶mu̶ bare basu̶oriarũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶, ñacaju̶ ti. Ũ̶mu̶recaji ñaro ado bajiro ĩnare yicami Pilato, jud'io masare: —Ãni ñaami mu̶a u̶ju̶ —ĩnare yicami. 15 To bajiro ĩ yisere ajicõari, bu̶to avasãcama ĩna quẽna: —¡Sĩacõaroti ñaja! ¡Sĩacõaroti ñaja! ¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutusĩarotiya mu̶! —Pilatore ĩre yiavasã cu̶dicama ĩna. To bajiro ĩre ĩna yise ñajare, ado bajiro ĩnare yicami Pilato: —¿No yigu̶ mu̶a u̶ju̶re jajutusĩarotigu̶ada yu̶? —ĩnare yicami Pilato. To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶dicama paia u̶jarã: —César sĩgũ̶ne ñaami yu̶a u̶ju̶ma. Ñimu̶ju̶a gãji maami —yicama ĩna, Pilatore. 16 To bajiro ĩna yisere ajicõari, “Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩato ĩna” yigu̶, Jesúre ĩnare ĩsicami Pilato. To bajiri Jesúre ĩre ãmicoacama ĩna yuja. 17 Ĩre ĩna ãmiato, yu̶a quẽne su̶yacaju̶ yu̶a. Ĩre ãmivacõari, yucú̶tẽrore ĩre gajaroticama ĩna. Hebreo ocama Gólgota vãme cu̶ti buroju̶ ĩre ãmivacama ĩna. “Ru̶joco Buro” yire ũni ñacaju̶ ti. 18 Toju̶ ĩre ãmiejacõari, Jesúre yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutucama ĩna. Ĩ tu̶ gãjerã ju̶arã ĩnare jajutucama. Sĩgũ̶re ĩ riojojacatu̶a, gãjire ĩ gãcojacatu̶a ĩnare jajutucama ĩna. 19 Jesús ĩ tuyaritẽroju̶re ĩ ru̶joa vecare ĩ vãmere ucaturotiyumi Pilato. Ado bajise yituyacaju̶: “Jesús Nazaret macagu̶, jud'io masa u̶ju̶” yiucature ñacaju̶ ti. 20 Jãjarã jud'io masa tire ĩacama ĩna. Maca tu̶acane ñacaju̶ ti, Jesúre ĩna jajutucato. Ĩ ru̶joa veca vãme tuyase griego oca, hebreo oca, lat'in oca quẽne ñacaju̶ ti. 21 To bajiri jud'io masa paia u̶jarã ado bajiro ĩre yicama, Pilatore: —“Jud'io masa u̶ju̶ ñaami” mu̶ yiucarotiboare quẽnabeaja ti. “ ‘Jud'io masa u̶ju̶ ñaja yu̶’ yiboami”, yiucavasoarotiya mu̶ —Pilatore ĩre yicama ĩna. 22 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Pilato: —Jẽre uca ecocoamu̶. To bajiro ñacõato —ĩnare yicami Pilato. 23 Yucú̶tẽroju̶ Jesúre jajutugajanocõari, ĩ sudi sãñaboarere juacama ĩna surara. Babaricãrãcaju̶ vocõari, gãmerã batocama ĩna. To bajiri, cojasene ru̶yacaju̶ ti, ĩna ãmirotiase. Jesús ĩ sãñarito joeado tiayamano ñacaju̶ ti. Riojone suamu̶jagajanoriaro ñacaju̶ ti. 24 To bajiri ado bajiro gãmerã yicama surara: —Tiasere vobeticõato mani. “Ñimu̶ju̶a tiasere ĩ ãmiu̶jaro ĩarãsa mani” yirã, gũ̶tariacane reacũĩacama ĩna. To bajiro ĩna yijama, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotiriarore bajirone bajicaju̶ ti yuja, ado bajiro ti yimasire ñajare: “Yu̶ ye sudire gãmerã batoru̶arãma ĩna. ‘Ñimu̶ju̶a tiasere ĩ ãmiu̶jaro ĩaĩarãsa mani’ yiru̶arãma ĩna. To yirãne gũ̶tariacane reacũĩaru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. To bajiri, to bajirone yicama surara. 25 Jesús yucú̶tẽroju̶ ĩ tuyaro tu̶ju̶ adocãrãcu̶ ñacaju̶ yu̶a: Ĩ jaco, to yicõari, so yo Cleofas manajo Mar'ia vãme cu̶tigo, gajeo Mar'ia Magdalena, ñacaju̶ yu̶a. 26 Yu̶ Jesús ĩ buecacu̶, ĩ maigũ̶ quẽne ñacaju̶ yu̶. Ĩ jaco rãca yu̶ ñasere ĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Caco, ĩ ñaru̶cu̶mi mu̶ macu̶re bajiro bajigu̶ —sore yicami Jesús, yu̶ju̶are. 27 To yicõari, yu̶ju̶are ado bajiro yicami: —Mu̶ jacore bajiro bajigo ñaru̶ocomo so —yu̶re yicami Jesús. To bajiro ĩ yise ñajare, yu̶ ya viju̶ sore ũmato ñarũgũcaju̶ yu̶ yuja. 28 Jesús, to bajise yu̶are ĩ yiro bero, “Dios ĩ bojadicatore bajirone jẽre adi macaru̶cu̶roju̶re yijeocõaja yu̶ yuja” yigu̶ ñari, Dios ocare masa ĩna ucamasire, “Ti gotirore bajirone bajiato ti” yigu̶, —Bogoaja yu̶re —yicami Jesús yuja. 29 To ñacaju̶ u̶ye oco jiase. Tire, sudiro bu̶ru̶ane ñiabiacõari, hisopo vãme cu̶tiricu̶ gajane siatucama ĩna, tibu̶ru̶are. To yicõari, Jesús rise tu̶ju̶re ñumu̶otucama ĩna. 30 U̶ye oco jiase veroĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Dios ĩ roticõacatore bajirone jẽre yijeocõaja yu̶ yuja. To cõrone ñaja —yicami Jesús. To yigu̶ne, murocayo, u̶su̶tadicõa tu̶jacami Jesús yuja. 31 Pascua boserũ̶mu̶ bare basu̶oriarũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶ ñacaju̶ ti. Gajerũ̶mu̶ yu̶a jud'io masa u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñacaju̶. To bajiri yucú̶tẽroju̶ rijariarã ruju̶ri tuyasere bojabeticama ĩna. To bajiri Pilatore ĩre sẽniñujarã jud'io masa u̶jarã: —Yucú̶tẽroju̶ tuyarãre ĩna ñicu̶gũ̶ri gõare jatũ̶rerotiya mu̶, “Guaro rijacoajaro” yigu̶. To yicõari ĩna ruju̶rire rujio rotiya —ĩre yiyujarã ĩna, jud'io masa u̶jarã. 32 To bajiri Pilato ĩ rotijare, ĩ yarã surara vacõari, yucú̶tẽroju̶ Jesús tu̶ju̶ ju̶arã tuyarãre ĩna ñicu̶gũ̶ri gõare jatũ̶recama ĩna. 33 Jesús tu̶ju̶re ejarũ̶gũ̶cõari, “Jẽre u̶su̶tadicoasumi ãnima”, ĩre yiĩacama ĩna. To bajiri ĩ ñicu̶gũ̶ri gõare jatũ̶rebeticama ĩna. 34 To bajiboarine Jesús varubu̶re sĩgũ̶ surara sarejoracami. Ĩ sarejorarone, ri'i, oco rãca budicaju̶. 35 Yu̶, tire gotigu̶, tire ĩacacu̶ masune ñacõaja yu̶. “Riojo gotiaja tire”, yimasiaja yu̶. Mu̶are quẽne, quẽnabu̶saro “ ‘Jesús ñaami Dios macu̶ mani u̶ju̶, ĩ masise rãca manire ejarẽmogũ̶’ yimasiato ĩna” yigu̶, riojo tire gotiaja yu̶. 36 To bajiro ti bajijama, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajirone jediro bajicaju̶ ti. Ado bajiro gotiaja Dios oca: “Cojo gõaro ĩre gõaro jajeabetiru̶arãma ĩna”, yigotiaja ti Dios oca. 37 Gajeju̶ Dios oca ti gotijama, ado bajiro gotiaja: “Sarejora ecor'ire ĩaru̶arãma masa”, yigotiaja Dios oca. 38 To ĩna yiro bero, Arimatea vãme cu̶ti macagu̶ José, Jesús ruju̶rire ãmiru̶ Pilatore sẽniñuju ĩ. Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cacu̶ ñacami José. To bajiboarine gãjerãre gotibatobeticami, jud'io masa u̶jarãre güigu̶. To bajiri, “Ãmiña” Pilato ĩ yijare, Jesús ruju̶rire rujiogu̶ vasuju José. 39 Nicodemo ñamiju̶ Jesúrãca ñagõgũ̶ ejar'i quẽne ejayuju. Treinta y cuatro kilo cõro rũ̶cu̶se su̶tiquẽnasere juaejayuju ĩ. Mirra vãme cu̶tise, áloe vãme cu̶tise rãca vu̶ore ñañuju ti su̶tise. 40 To bajiri José, Nicodemo rãca, Jesús ruju̶rire rujiocõari sudijãiri botiquẽnarijãirine su̶tisere tucõari, ĩre gũmañujarã ĩna. Yu̶a jud'io masa, to bajiro yirũgũcaju̶ yu̶a, bajirearãre yujerã. 41 Jesúre yucú̶tẽroju̶ ĩna jajutusĩacato, ote vese tu̶ju̶ ñacaju̶ ti. Ti veseju̶re masa yujeriavi gũ̶tavi mame quẽnoriaviju̶re ĩ ruju̶rire cũñujarã. Gãjerãre yujeĩañamanivi ñañuju ti vi. 42 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶, Pascua bare basu̶oriarũ̶mu̶ ti ejaroto mojoroaca ru̶yacaju̶ ti. To bajiri ti viju̶ Jesús ruju̶rire cũñujarã ĩna, sõju̶ me ti ñajare.

Juan 20

1 Gaje semana ĩna moasu̶oriarũ̶mu̶ busuriju̶ jẽju̶ rẽtiabu̶saroju̶ne vasuju so Mar'ia Magdalena. Jesúre ĩna yujeriavi tu̶ ejacõari, so ĩajama, gũ̶ta tũnuobibeboaria mañuju. 2 To ti bajiro ĩacõari, ũmadi, yu̶a tu̶ju̶ ejacamo so. Pedro, yu̶, Jesús bu̶to ĩ maicacu̶, ñacaju̶ yu̶a. Yu̶a tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro yu̶are goticamo so: —Mani u̶ju̶ ruju̶rire ãmicoasuma ĩna. “Toju̶ ĩ ruju̶rire cũriarãma ĩna”, yimasibeaja yu̶ —yu̶are yicamo so. 3 To so yisere ajicõari, Pedro rãca ĩarã vacoacaju̶ yu̶a. 4 Yu̶a ju̶arã, cojoro cõro ũmacaju̶ yu̶a. Pedro rẽtobu̶saro ũmacaju̶ yu̶ju̶a. To bajiri, yu̶ju̶a ĩ rĩjoro ejacoacaju̶ yu̶. 5 Mubiacõari, ti vire ĩasõcaju̶ yu̶. Ĩre ĩna gũmaboare rĩne ñacaju̶. Sãjabeticaju̶ yu̶, bajigu̶ju̶ma. 6 Yu̶ beroju̶ ejacami Pedroju̶ama. Ĩma ĩre ĩna yujeriaviju̶ sãjacoacami. Ĩ quẽne, Jesúre ĩna gũmaboare rĩrene ĩacami. 7 Jesús ru̶joare ĩna gũmariaro ricatiju̶ ti jesaro ĩacami. Ĩre ĩna du̶reariaboare gajeroju̶ jesacaju̶ ti. 8 To cõrone yu̶ quẽne ĩ rĩjoro ejasu̶ocacu̶ quẽne sãjacoacaju̶ yu̶. Tire ĩacõari, “Tudicaticoasumi Jesús”, yimasicaju̶ yu̶ yuja. 9 “Rijacoaboarine tudicaticoaru̶cu̶mi Jesús” Dios ocare masa ĩna ucamasire ti yigotisere ajimasibeticaju̶ yu̶a maji. 10 To bajicõa, yu̶a ya viju̶ tudicoacaju̶ yu̶a yuja. 11 Mar'ia Magdalenama, Jesúre ĩna yujeriavi tu̶ju̶ne oticõa tujasumo so. Otiñagõne, mubiacõari, ti vire ĩasõcõañuju so. 12 Ĩasõcõagõne, ju̶arã ángel mesa, botiquẽnase sãñacõari rujirãre ĩañuju so. Sĩgũ̶ Jesús ru̶joa ñariaroju̶are rujiyuju ĩ. Gãji, ĩ gu̶bori ñariaroju̶are rujiyuju. 13 So otiñaro ĩacõari, sore sẽniĩañujarã ĩna, Mar'ia Magdalenare: —¿No yigo otiati mu̶? —sore yiyujarã ángel mesa. To bajiro ĩna yirone, —Yu̶ u̶ju̶ ruju̶rire ãmicoasuma ĩna. “Toju̶ ĩ ruju̶rire cũriarãma ĩna”, yimasibeaja yu̶ —yiyuju so. 14 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, ju̶darũ̶gũ̶gõne Jesúre ĩañuju so. Ĩre ĩaboarine, “Jesúne ñaami”, yimasibesuju so. 15 To cõrone ĩju̶a sore sẽniĩañuju ĩ: —¿No yigo otiati mu̶? ¿Ñimu̶re macati mu̶? —sore yiyuju Jesús. “Adi vese coderimasu̶ ñagũ̶mi”, yitu̶oĩacõañuju so. To bajiri ado bajiro ĩre yiyuju so: —Ĩ ruju̶rire mu̶ ãmicũjama, “To cũmu̶ yu̶”, yu̶re yigotiya. Ãmigõ varu̶o yaja yu̶ —ĩre yiyuju so. 16 To so yirone, ado bajiro sore yiyuju Jesús yuja: —Mar'ia —sore yiyuju. To bajiro ĩ yirone hebreo ocane ado bajiro ĩre yiyuju so: —Rabuni —yiyuju so. “Gotimasiogũ̶” yire ũni ñaja ti. 17 To so yirone, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Yu̶re moaĩabesa maji. Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ mu̶jabeaja yu̶ maji. Vasa. Yu̶ yarãre ĩnare gotiaya: “Dios mani jacu̶, mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶, ĩ ñaroju̶ vacu̶ yimi”, ĩnare yigotiaya —sore yigotirotiyuju Jesús, Mar'ia Magdalenare. 18 To bajiro ĩ yirio, yu̶are gotigo ejacamo so. “Mani u̶ju̶re ĩamu̶ yu̶”, yu̶are yicamo so. To yicõari, Jesús ĩ gotiroticõariarore bajirone yu̶are goticamo. 19 Moasu̶oriarũ̶mu̶ rãioati ñamire yu̶a Jesús ĩ buecana viju̶re rẽjacõari, ñacaju̶ yu̶a. Yu̶a yarã jud'io masare ĩnare güirã ñari, sojere tubibecõari ñacaju̶ yu̶a. To bajiro yu̶a bajiñaro yu̶a vatoane ruyuarũ̶gũ̶cõacami Jesús: —¿Ñati mu̶a? Quẽnaro ñaña mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 20 To yigu̶ne, ĩ ãmorire ĩna jajucatire, ĩ varubu̶re ĩna sarecatire yu̶are ĩocami Jesús. Yu̶a ĩ buecana yu̶a u̶ju̶re ĩacõari, bu̶to variquẽnacaju̶ yu̶a yuja. 21 To bajiri quẽna ado bajiro yu̶are gotirũtuacami Jesús: —Quẽnaro ñaña mu̶a. Yu̶ jacu̶ masa tu̶ju̶ yu̶re ĩ cõacatore bajirone yu̶ quẽne mu̶are cõaja yu̶ yuja —yu̶are yicami Jesús. 22 To yigu̶ne, yu̶are jutijeocami. Jutijeogu̶ne, ado bajiro yicami: —Dios ĩ cõagũ̶re Esp'iritu Santore bocaãmiña mu̶a. 23 Ĩre bocaãmicõari, gãjerã rojose ĩna yisere mu̶a masiriojama, Dios quẽne rojose ĩna yisere masirioru̶cu̶mi. Rojose ĩna yisere mu̶a masiriobetijama, Dios quẽne rojose ĩna yisere masiriobetiru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús. 24 Yu̶are Jesús ĩ ruyuaĩororema, Tomás yu̶a rãcagu̶ cojoji ruyuarãne, ju̶arã ruyuar'i yu̶a yicacu̶ manicami maji. 25 Jesús ĩ ruyuaĩoro bero Tomáre ĩabu̶jacõari, “Mani u̶ju̶re ĩre ĩamu̶ yu̶a”, ĩre yiboacaju̶ yu̶a. To bajiro ĩre yu̶a yiboajaquẽne ado bajiro yu̶are boca cu̶dicami Tomás: —Ĩ ãmorire ĩre ĩna jajucati gojerire ĩacõari yu̶ tõmeĩabetijama, to yicõari ĩ varubu̶re ĩna sarecatiju̶re yu̶ moaĩabetijama, “Ĩne ñaami”, yimasibecu̶ja yu̶ —yu̶are boca yicami Tomás. 26 Cojomo cõro idia jẽnituarirũ̶mu̶ri bero quẽna rẽjacaju̶ yu̶a. Tirũ̶mu̶ yu̶a rẽjarirũ̶mu̶re Tomás quẽne ñacami yuja. Soje turiaro ti ñaboajaquẽne yu̶a vatoane ruyuarũ̶gũ̶cami Jesús quẽna. —¿Ñati mu̶a? Quẽnaro ñaña mu̶a —yu̶are yicami Jesús. 27 To yicõa, ado bajiro Tomáre ĩre yicami: —Yu̶ ãmorire ĩacõari, mu̶ ãmo vãsoane yu̶re tõmeĩaña mu̶. Mu̶ ãmo vãsoane yu̶ varubu̶re ĩna saremasiriju̶re tõmeĩaña. “Ĩ me ñagũ̶mi”, yibeja yuja. “Ĩne ñaami”, yimasiña mu̶ yuja —ĩre yicami Jesús. 28 To bajiro ĩre ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶, Dione ñaja mu̶ —Jesúre yicami Tomás. 29 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Tomás, yu̶re ĩagũ̶ ñari, “Ĩne ñaja mu̶”, yu̶re yaja mu̶. Gãjerãma yu̶re ĩabetiboarine mu̶ yirore bajirone yu̶re ĩna yijama, quẽnaro variquẽnaru̶arãma ĩna —Tomáre ĩre yicami Jesús. 30 Gajeye jairo ĩaĩañamanire yiĩocami Jesús, yu̶are ĩ buerãre. Ti ñaro cõrone ucajeobeaja yu̶, adi queti ucagu̶. 31 Yu̶ ucasema, “Mani rijato beroju̶, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosacõari, ĩ rotirotire yigu̶, Dios ĩ cõar'i, to yicõari, ĩ macu̶ ñagũ̶mi Jesús” mu̶a yitu̶oĩarotire yigu̶, ucaja yu̶. To bajiro Jesúre mu̶a yitu̶oĩajama, mu̶a rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsiecoru̶arãja mu̶a quẽne.

Juan 21

1 Tiju̶ bero, quẽna yu̶are ruyuaĩocami Jesús, ĩ buecanare. Tiberias vãme cu̶tira tu̶saroju̶ yu̶are ruyuaĩocami ĩ. Ado bajiro bajicami: 2 Adocãrãcu̶ ñacaju̶ yu̶a, rẽjacana: Simón Pedro vãme cu̶tigu̶, Tomás yu̶a rãcagu̶ cojoji ruyuarãne, ju̶arã ruyuar'i yu̶a yicacu̶, Natanael, Galilea sitagu̶ Caná vãme cu̶ti macagu̶, yu̶a Zebedeo rĩa, gãjerã ju̶arã Jesús ĩ buecana ñacaju̶ yu̶a. 3 To yu̶a bajiñarone, ado bajiro yicami Pedro: —Vai vayagu̶acu̶ yaja yu̶ —yicami. To bajiro ĩ yijare, —Yu̶a quẽne mu̶ rãca vana yaja —ĩre yicaju̶ yu̶a. To yi, ĩ rãca vacoacaju̶ yu̶a. Va, cũmua vasãjacaju̶ yu̶a. Ti ñamire vai vaya ñamicu̶tiboacaju̶ yu̶a. 4 Ti busumu̶jadone u̶tabu̶cu̶ra tu̶ne yu̶are ruyuaĩocõacami Jesús. To ĩ bajiboajaquẽne, “Ĩne ñagũ̶mi”, yimasibeticaju̶ yu̶a. 5 Ado bajise yu̶are yicami: —¿Vai sĩabeati mu̶a? —yu̶are yicami Jesús. To bajiro ĩ yijare, —Vai vayaboaja yu̶a. Sãjabeama —ĩre yicaju̶ yu̶a. 6 To yu̶a yirone, —¡Cũmua riojojacatu̶are bajiu̶re rocaroaya mu̶a! To bajiro mu̶a yijama, vai sĩaru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. To ĩ yirotirore bajirone yicaju̶ yu̶a. Jãjarã vai ĩna sãjajare, no yi tũ̶amu̶o sãtĩmabeticaju̶ yu̶a. 7 Tire ĩaboacu̶, yu̶, Jesús ĩ maicacu̶ ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶, Pedrore: —Mani u̶ju̶ne ñaami —ĩre yicaju̶ yu̶. Tire ajicõari, ĩ sudiro veacũcatiasere guaro sãña, jatirocaroa, bacõa jãjacami ĩ, Jesús ĩ ñaroju̶are. 8 Cien metros cõro vijariaroju̶re jayacaju̶ yu̶a. To bajiri jabua cu̶toju̶re bajiu̶re sãjacanare vaire vejajãjacaju̶ yu̶a. 9 Jãjaeja, majacõari, jeame ũ̶ju̶rime vecare vai jesarãre ĩnare ĩacaju̶ yu̶a. To bajicõari, pan quẽne jesacaju̶ ti. 10 Yu̶a ejaro ĩacõari ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Gãjerã vai juadirẽmoña yucu̶acane mu̶a vayasĩarãre —yu̶are yicami Jesús. 11 To bajiro ĩ yisere ajicõari, cũmuaju̶re ejasãjacami Pedro. To yicõari, bajiu̶re boeju̶ vejamocũcami, jacarã vai sãñaricu̶re. Ciento cincuenta y tres ñarirãcu̶ ñacama vai ñajediro. Jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, surebeticaju̶ ti, bajiu̶. 12 To ĩ yiro bero, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Bayujiroaya —yu̶are yicami Jesús. “¿Ñimu̶ ñati mu̶?”, ĩre yisẽniĩabeticaju̶ yu̶a, “Mani u̶ju̶ne ñaami” yirã ñari. 13 To yicõa, yu̶a tu̶ju̶ ejarũ̶gũ̶, panre yu̶are ĩsibatocami. Vaire quẽne, to bajirone yicami. 14 Idiaji yu̶are ruyuaĩocoacami, ĩ sĩaecocato bero tudicaticõari. 15 Yu̶a bayujigajanoro bero, Pedrore ĩre sẽniĩacami Jesús: —¿Mu̶ rãcana yu̶re ĩna mairo rẽtoro yu̶re maiati mu̶ Pedro, Jonás macu̶? —ĩre yisẽniĩacami Jesús. To bajiro ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶ mu̶re maiaja yu̶. Mu̶re yu̶ maisere masiaja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yijare, —¡Oveja rĩare ĩna ecarũgũriarore bajirone yu̶ yarãre yu̶re gotimasiobosaba mu̶! —ĩre yicami Jesús. 16 Quẽna tudisẽniĩacami Jesús, Pedrore: —¿Yu̶re maimasucõati mu̶ Pedro, Jonás macu̶? —ĩre yicami Jesús. To bajiro ĩ yirone Pedroju̶ama: —Yu̶ u̶ju̶ mu̶re maiaja yu̶. Mu̶re yu̶ maisere masiaja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro quẽna. To bajiro ĩ yijare, —¡Ovejare coderiarore bajirone yu̶ yarãre yu̶re codebosaba mu̶! —ĩre yicami Jesús. 17 To yicõa, quẽna ĩre tudisẽniĩaquẽnocami Jesús: —¿Yu̶re maiati mu̶ Pedro, Jonás macu̶? —ĩre yicami Jesús. Idiaji, “¿Yu̶re maiati mu̶?” Jesús ĩ yisere ajicõari, su̶tiriticoacami Pedro yuja. To bajiri ado bajiro Jesúre ĩre yicami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, ñajediro masigũ̶ ñaja mu̶. Mu̶re yu̶ maisere masiaja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yijare, —Ovejare ĩna ecarũgũrore bajirone yu̶ yarãre yu̶re gotimasiobosaba mu̶. 18 Socu̶ mene mu̶re gotiaja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ mamu̶ ñagũ̶ju̶ma sudi sãñacõari, no mu̶ bojarone vacudirũgũcaju̶ mu̶ maji. Bu̶cu̶ mu̶ ñatone mu̶ ãmorire siacõari, mu̶ varu̶abetoju̶re mu̶re ãmiru̶arãma ĩna —Pedrore ĩre yicami Jesús. 19 To bajise Pedrore ĩ yijama, ĩ sĩaecoroti vãmere gotimasiogũ̶ yicami. To bajiro mu̶ yiecosere ĩacõari, “Diore rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma masa” yigu̶, to bajise goticami Jesús, Pedrore. To yigajanogũ̶ne, —Vayá yu̶ rãca. Yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaya —ĩre yicami Jesús. 20 Ju̶dati ĩacõari ĩnare yu̶ su̶yaro yu̶re ĩacami Pedro. Yu̶ ñacaju̶ Jesús ĩ buecacu̶, bu̶to ĩ maicacu̶. Yu̶ne ñaja Jesús, Pascua boserũ̶mu̶ yu̶are ĩ ũmato batu̶sacatirũ̶mu̶ ĩ tu̶bu̶saca ñacõari, “¿Ñimu̶ ñati, mu̶re ĩaterãre ĩsirocarocu̶ma?” Jesúre yisẽniĩacacu̶. 21 Yu̶re ĩacõari, ado bajiro Jesúre ĩre yisẽniĩacami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, ãnima, ¿no bajiro bajirijariquĩda? —Jesúre ĩre yisẽniĩacami Pedro. 22 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Quẽna yu̶ tudivadirotoju̶ ĩ catirotire yu̶ bojajama, caticõa ñarũgũru̶cu̶mi maji. No bajiro mu̶re yibeaja ti, mu̶ masibetijaquẽne. Mu̶ma yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaya mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús. 23 To bajiro ĩ yirone, yu̶ju̶arema, “ ‘Rijabetiru̶cu̶mi’ yigu̶ yigu̶mi” yirene masicõacama ĩna. To bajiboarine Jesúju̶ama, “Rijabetiru̶cu̶mi”, yibeticami. Ado bajiroju̶a yicami ĩ: “Yu̶ tudiejariju̶ju̶ ĩ catisere yu̶ bojajama, caticõaru̶cu̶mi maji. Tire mu̶ masibetijama, no yibeaja mu̶re” yigu̶ yicami Jesús. Tire quẽnaro ajimasibeticõari, “Rijabetiru̶cu̶mi Juan” yire queti gotibatoyuma ĩna. 24 Juan ñaja yu̶, Jesús ĩ buecacu̶. Yu̶ne ñaja, adi paperare ucagu̶. Yu̶ gotisere, “Riojo gotiaja ti”, yimasiaja mani. 25 Gajeye jairo ñaja Jesús ĩ yiĩocati. Jediro Jesús ĩ yirũgũcatire mani ucajeocõajama, adi macaru̶cu̶rore tĩjabetiboroja paperatutiri. To cõrone ñaja.

Hechos 1

1 ¿Teófilo, ñaboati mu̶? Tirũ̶mu̶ mu̶re papera cõasu̶ocaju̶ yu̶. Ti papera rãca Jesús ĩ yisu̶orere masare ĩ gotimasiorere mu̶re ucacõacaju̶ yu̶. Ĩ bueriarã yu̶re ĩna goticato cõro ucajeocõacaju̶ yu̶. Ĩ ruyuarere ucasu̶ocaju̶ yu̶. To yicõari, ĩ sĩaecorere, tudicaticõari õ vecaju̶ ĩ mu̶jarere quẽne ucacaju̶ yu̶. Õ vecaju̶ ĩ mu̶jaroto rĩjoro, ĩ bueriarãre ĩnare gotimasioroticõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Ado bajiro yiba mu̶a” ĩnare ĩ yigoticũrere ucacaju̶ yu̶. 3 Ĩ rijato bero, tudicaticõari ĩ cõaronare cojoji me ĩnare ruyuaĩoñuju Jesús. To bajicõari, cuarenta ñarirũ̶mu̶ri ĩna rãca ñagũ̶, ĩnare ĩ ũmato yirũgũriarore bajiro ĩnare ũmato yicõa ñañuju, “Ĩne ñaami” ĩna yimasirotire yigu̶. To bajiñagũ̶, “Yu̶ rijabosare su̶orine yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩavariquẽnaami Dios yuja”, ĩnare yigotimasioñuju. 4 Ĩna rãca ñagũ̶ju̶, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús maji: —Adone ñacõama maji, Jerusalénne. Dios mani jacu̶ ĩ gotirere bajirone ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ejarotire yuba mu̶a. Tire mu̶are yu̶ goticatire ajicaju̶ mu̶a. 5 Tirũ̶mu̶ju̶ oco rãca mu̶are bautizacami Juan, “Dios ĩ bojabeti yiru̶abeaja” mu̶a yitu̶oĩajare. To bajiri, yoaro mene Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios, mu̶a rãca ñarocu̶re, “Dios ĩ bojarore bajirone yimasiato” yirocu̶re —ĩnare yiyuju Jesús. 6 To bajiri, Jesúrãca rẽjarã ado bajiro sẽniĩañujarã ĩna: —Tirũ̶mu̶ju̶ romano masa, mani Israel ñamasir'i jãnerabatia ye sitare ẽmacõari, moarotisu̶oadimasiñuma ĩna. ¿Yucu̶rema, ĩnare bucõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶”, yigotigu̶ti mu̶? —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna. 7 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —No bajiro yicõari, masimenaja mu̶ama. Dios mani jacu̶ma ĩ masise rãca ĩ yirotire, ĩ sĩgũ̶ne masiami. 8 To bajiboarine, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ vado, ĩ masise mu̶are ejaru̶aroja ti. To bajiri, gãjerã masa tu̶ju̶ vacõari yu̶re gotibosarã varu̶arãja mu̶a. Jerusalénju̶re, adi maca Judea sita jediro, Samaria sitaju̶ quẽne, macaru̶cu̶ro ñaro cõrone yu̶re gotibatocudibosaru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús ĩ buerãre. 9 To bajiro ĩnare gotigajanogũ̶ne, ĩre ĩna ĩañarone mu̶jacoasuju Jesús. Buerigasero ejacu̶ne yayicoasuju. To bajiro ĩ bajiro bero ĩre tudiĩabesujarã yuja. 10 Ĩ mu̶javeoro bero to bajirone vecaju̶re ĩamu̶ocõa ñañujarã ĩna maji. To ĩna bajirone ĩna vatoaju̶ ju̶arã ángeles ruyuarũ̶gũ̶cõañujarã ĩna. Bu̶to botise sudi sãñarã ñañujarã ĩna. 11 To bajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Mu̶a Galileana, ¿ñiere yirã ũ̶mu̶agaseroju̶are ĩamu̶ocõa ñati? Jesús, mu̶a rãca ñar'i, ũ̶mu̶agaseroju̶ ĩ mu̶jato mu̶a ĩarore bajirone tudirujiadiru̶cu̶mi quẽna —Jesús bueriarãre yiyujarã ángeles. 12 To bajiri, Olivo vãme cu̶ti buro ñañujarã ĩna, Jesús ĩ bueriarã, ĩ cõarona. To bajiri Jerusalénju̶ tudicoasujarã ĩna yuja. Ti buro tu̶acane ñañuju ti, ti maca. 13 Ti macaju̶ ejacõari, viju̶ vecaga sõaju̶re ñañujarã ĩna. Ado bajise vãme cu̶tiyujarã ĩna: Pedro, Juan, Santiago, Andrés, Felipe, Tomás, Bartolomé, Mateo, gãji Santiago Alfeo macu̶ ñañuju ĩ. Gãji Simón Celote ĩna yigu̶ ñañuju. Gãji, Santiago macu̶ Judas ñañuju ĩ. Tocãrãcu̶ ñañujarã ĩna. 14 Sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩacõari, rẽjarũgũñujarã ĩna, Diore sẽnirã. Jesús bederã, ĩ jaco Mar'ia, gãjerã rõmia quẽne ñañujarã ĩna. 15 Tirũ̶mu̶rire ĩna rãca rẽjarũgũñujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Ciento veinte cõro ñariarãma ĩna. Ĩna vatoaju̶ vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro: 16 —Ajiya mu̶a, yu̶ yarã. Tirũ̶mu̶ju̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Judas ĩ bajirotire ucamasiñuju, mani ñicu̶ David ñamasir'i, Jesúre ĩre ñiacanare ũmato ejacacu̶re. 17 To bajiri Judas yu̶a rãcagu̶ ñaboacami. Ĩ ye moare quẽne ñaboacaju̶ ti. 18 Judas, ĩ masune rojose yicõari, rijacoasuju ĩ. Ĩ ru̶joaju̶ane quediruji, tũ̶asiarocayocõa tu̶jasuju. To baji, tuvagu̶a potogu̶ne, ĩ gu̶damisi budibatecoasuju ti. To ĩ bajiro bero, rojose ĩ yire vaja gãjoa ñarãre juacõari, ti sitare vaja yiyujarã ĩna gãjerã. 19 To bajiri to ĩna yijare, Jerusalén ñarã, Acéldame vãme yiyujarã ĩna, ti sitare. Ĩna ocarema ri'i vese yire ũni ñañuju ti. 20 “To bajiro bajiru̶aroja” David ñamasir'i ĩ yimasire socase me ñañuja, ado bajiro ĩ ucamasirema: “Masa mano ñato ĩ ya vi. To bajiro bajicõari ĩ ye moare ñaboarere, gãji moavasoato”, Diore yiucabosayuju David ñamasir'i, Judas ĩ bajirotire goti rĩjoro yigu̶. 21 To bajiro David ñamasir'i ĩ yiucamasire ti ñajare, Judare ĩre vasoagu̶, Jesús ĩ rijato bero quẽna ĩ tudicatiro ĩacacu̶re, Juan, Jesúre ĩ tuñĩabiaro ĩacacu̶re, yu̶a Jesús ĩ cõasu̶ocana rãca vacudicacu̶re macato mani —yiyuju Pedro. 23 To bajiro ĩ yiro bero, ju̶arãre ũ̶mu̶are beseyujarã ĩna. “José vãme cu̶tigu̶ quẽnagũ̶mi” yicõari, “Gãji, Mat'ias vãme cu̶tigu̶ quẽnagũ̶mi”, yiyujarã ĩna. Josére, Justo ĩre yiyujarã gãjerã. Gaje vãmerema, Barsabás ĩre yiyujarã. 24 To bajiro yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniñujarã ĩna: —Jesús yu̶a u̶ju̶, mu̶ masiaja ñajediro masa ĩna tu̶oĩasere. To bajiri ãnoare, “Niju̶a ñati mu̶ besegu̶” yu̶are ĩoña mu̶. 25 Judare vasoarocu̶ yu̶a rãca moarocu̶re ĩoña yu̶are. Rojose yiru̶ Judas yu̶are vaveocami. To bajiri yucu̶rirema rojose ĩ yicati vaja, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ñagũ̶mi —yisẽniñujarã ĩna, Jesúre. 26 To yigajano, José vãme ucatuyujarã ĩna, gũ̶taju̶re. To yicõari, gajea gũ̶tare Mat'ias vãme ucatuyujarã. “Tiarire reacũĩato mani, ¿ñimu̶ju̶a ñati Dios ĩ besegu̶ma?”, yiyujarã ĩna. Gũ̶tarire reacũĩacõari, “Mat'iane ñaami Dios ĩ besegu̶ma”, yimasiñujarã ĩna. To bajiri, ju̶aãmo cõro, coja gu̶bo jẽnituarirãcu̶ ñañujarã maji. To bajiri, Mat'ias rãca ñarã, ju̶aãmo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã yuja.

Hechos 2

1 Pentecostés boserũ̶mu̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rẽjañujarã ĩna. 2 To bajiro ĩna bajiñarone, ñaro tu̶sarone bu̶si ocaruyuayuju õ vecaju̶. Bu̶to mino cu̶tiejarore bajiro ejayuju, ĩna ñariviju̶re. 3 To bajicõari, jea ũ̶ju̶sere bajise ruyuayuju. To bajicõari tocãrãcu̶rene ĩnare quedireajeoyuju. 4 To bajiro ti bajirone, Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩnare ejayuju, tocãrãcu̶rene. Ejacõari, ĩna ñagõmasirotire ĩnare u̶joyuju. To bajiro ĩ yijare, tocãrãcu̶ne ricatiri rĩne ñagõjedicoasujarã ĩna, gãjerã masa yere. 5 Pentecostés boserũ̶mu̶ ñaro, jud'io masa Jerusalén macaju̶re boserũ̶mu̶ ĩarã ejariarã ñañujarã, Diore rũ̶cu̶bu̶orã. Jud'io masa ñaboarine, ricatiri rĩne ñagõrã ñañujarã, gaje macariana vadiriarã ñari. 6 To bajiri mino vatore bajiro ti bu̶sisere ajicõari, jãjarã masa rẽjañujarã ĩna, ti bu̶siroju̶re. To ejacõari ĩna ajijama, ricati oca ñagõrã ñaboarine, sĩgũ̶ ru̶yariaro mano ĩna ocare ajiyujarã ĩna. To bajiri, no bajiro yimasiña mañuju ĩnare. 7 No yimasibeticõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —¿Galileana me ñati, mu̶a ĩajama? 8 Galileana, mu̶a ocare, yu̶a ocare quẽne ñagõmasimena ñaboarine, ãnoaju̶ama, ¿no bajiro yicõari, mani ocare ñagõmasiati ĩna yuja? 9 Adocãrãca sitana vadiriarã ñaja mani: Partia, Media, Elam, Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto, Asia, Frigia, Panfilia, Egipto, to yicõari, Cirene maca adoju̶ana Africana quẽne, Roma macaju̶ vadiriarã sĩgũ̶ri jud'io masa quẽne ñaama. 11 To yicõari, gãjerã jud'io masare bajiro Diore rũ̶cu̶bu̶orã Roma macaju̶ vadiriarã ñaama ĩna quẽne. Creta, Arabia vadiriarã quẽne ñaama. To bajiro mani bajiboajaquẽne, Dios quẽnaro manire ĩ yiñasere mani oca rãca manire gotiama, Galileana ñaboarine —gãmerã yiyujarã ĩna. 12 To bajiro yitu̶oĩarejaica yirã, no bajiro yimasibesujarã ĩna. To bajiri ado bajiro gãmerã yicõa ñañujarã: —¿Ñie ũnire yirã, to bajiro yati ĩna? —gãmerã yisẽniĩañujarã ĩna. 13 Gãjerãju̶ama: —Mecu̶rã yama, yiajatud'iyujarã ĩna —Jesús buerimasa ñariarãre. 14 To bajiro ĩna yiajatud'isere ajicõari, ju̶aãmo cõro, coja jẽnituarirãcu̶ ñarã rãca vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju Pedro. Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, bu̶to tutuase rãca ado bajiro gotiyuju Pedro, to rẽjarã ĩna ajijediro: —Quẽnaro ajiya yu̶ yarã, yu̶ gotisere, Jerusalén ñarã quẽne. 15 “Mecu̶rã yaja mu̶a”, yu̶are yirãja mu̶a. Mecu̶rã me yaja yu̶a. Busuriju̶aca ñaja maji. Masa mecu̶riaju̶ ejabeaja maji. 16 Ado bajiroju̶a bajiaja: Yu̶are mu̶a ĩase, “To bajiro bajiru̶aroja”, yiyuju Diore gotirẽtobosamasir'i, Joel. Ado bajiro yiucamasiñuju: 17 “Adi macaru̶cu̶ro ñatu̶sarirũ̶mu̶rire Esp'iritu Santore ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶, jediro masare. To bajiri, ĩ su̶orine mu̶a rĩa, Diore gotirẽtobosaru̶arãma ĩna. Mamarãma, yu̶ yiĩosere ĩamasiru̶arãma ĩna. Bu̶cu̶rãma, yu̶ cõasere cãjiriaru̶arãma. 18 Tirũ̶mu̶rire Esp'iritu Santore cõaru̶cu̶ja yu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre. Ũ̶mu̶are, rõmiare quẽne ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri yu̶ ocare gotimasioru̶arãma ĩna. 19 To bajiri õ vecaju̶ ĩaĩañamanire mu̶are yiĩogũ̶, adigodo quẽne ĩaĩañamanire yiĩoru̶cu̶ja yu̶. Ri'i ñaru̶aroja ti. To bajicõari, jea ũ̶ju̶se, bueri buemu̶jaru̶aroja ti. 20 Ũ̶mu̶agu̶ muiju quẽne rẽtiacoaru̶cu̶mi. Ñamiagu̶ muiju quẽne ri'ire bajirone sũagũ̶ ñacoaru̶cu̶mi. Ti jediatone, Dios rojose yirãre ĩabeserirũ̶mu̶ ejaro bajiru̶aroja. Ñamasurirũ̶mu̶ ñaru̶aroja, Jesús to bajiro ĩ yiĩorirũ̶mu̶. Gajerũ̶mu̶ tire bajiro bajibetiru̶aroja yuja. Güiorirũ̶mu̶ ñaro yiru̶aroja yuja. 21 To bajiboajaquẽne no bojarã, ‘Yu̶ u̶ju̶, rojose yigu̶ ñaja yu̶. Rojose yu̶ yisere masirioya mu̶’ yirãre rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶, yami Dios”, yiucamasiñuju Joel —yiyuju Pedro. 22 To yicõa, quẽna tudigotiyuju Pedro: —Dios ĩ beserimasa ajiya mu̶a. Nazaret macagu̶ Jesús ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca mu̶are yiĩoñumi. To bajiri, “Dios ĩ rotirore bajiro yiyumi Jesús”, yimasiaja mu̶a, tire ĩacana ñari. 23 To bajiro yimasirã ñaboarine, Jesúre ĩaterãre ocasãñuja mu̶a. To yicõari, yucú̶tẽroju̶ ĩnare jajurotiyuja mu̶a, ĩre. Tire mu̶a yiroto rĩjoroju̶ne masicõañuju Dios. “To bajiro rojose ĩre ĩna yiboajaquẽne, quẽnaseju̶are yiru̶cu̶ja yu̶” yigu̶, ĩre cõañuju Dios, Jesúre. To bajiri mu̶are matabesumi, “Jesúre ĩre sĩato ĩna” yirã, ĩre ĩaterãre mu̶a ĩsiboajaquẽne. 24 To bajiro Jesúre mu̶a yiboajaquẽne, Dioju̶ama, Jesús ĩ sĩaecoro bero, quẽna ĩre catiocõañumi. To bajiri rijayayicõa tu̶jabesumi Jesús, no yiyamagũ̶ ñari. 25 To bajiri tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶ David ñamasir'i, Jesús ĩ bajirotire yigu̶, ado bajiro ucamasiñumi ĩ: “Cacu̶, yu̶ rãcane ñaja mu̶. Yu̶re mu̶ ejarẽmose ti ñajare, ñiere güibeaja yu̶. 26 Tire yu̶ tu̶oĩajama, yu̶re quẽnamasucõaja. To bajiri bu̶to variquẽnagũ̶ quẽnase mu̶re ñagõaja yu̶. To bajiri, ‘Yu̶ ruju̶ ti yayiboajaquẽne, quẽna tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶’ yitu̶oĩa tutuaja yu̶. 27 Cacu̶, masiaja yu̶, ĩna yujeroju̶ne ñacõa ñabetiru̶cu̶ja yu̶. Mu̶ macu̶ ñaja yu̶. Mu̶re rũ̶cu̶bu̶oaja yu̶. To bajiri yu̶ ruju̶ boarocabetiru̶aroja ti. 28 To bajiri quẽna yu̶re catioru̶cu̶ja mu̶. To cõrone bu̶to variquẽnaru̶cu̶ja yu̶, mu̶ rãca ñagũ̶ ñari”, yiucamasiñumi David, Jesús ĩ yirotirene yigu̶. 29 Ĩ tu̶oĩase mere yimasiñuju ĩ. Ĩ rijato, adone ĩre yujerocamasiñujarã, ĩrema. “Ado ñaja ĩre yujeriaro”, yimasiaja mani. 30 To bajiro bajirotire goti rĩjoro cu̶tirimasu̶ ñamasiñuju David. “Beroju̶ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ jãnami ñaru̶cu̶mi. Yu̶re bajiro u̶ju̶ ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju David, Diore gotirẽtobosagu̶. 31 To bajiro ti bajirotire masigũ̶ ñari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ Cristo rijacoaboarine, ĩ tudicatirotire ucamasiñuju. “Ĩna yujeroju̶ne ñacõa ñabetiru̶cu̶mi Cristo. To bajicõari, ĩ ruju̶ quẽne, boabetiru̶aroja. To bajigu̶ ñari, tudicaticoaru̶cu̶mi quẽna”, yiucamasiñuju. 32 Jesús ĩ rijato bero, ĩre tudiĩacaju̶ yu̶a. To bajiri, “Dios ĩre catioyumi”, yimasiaja yu̶a. 33 Jesúre, õ vecaju̶ ñacõari, ĩre jiyuju Dios. To bajiri rũ̶cu̶bu̶oriaju̶re Dios ĩ rujiro riojojacatu̶aju̶are rujigu̶mi. Toju̶re Dios ĩ gotiriarore bajirone, “Esp'iritu Santore rotiya mu̶”, Jesúre ĩre yiyuju. To bajiri Jesúju̶a yu̶are cõañumi, Esp'iritu Santore. Jẽju̶ mu̶a ĩase, mu̶a ajise quẽne, Esp'iritu Santo ĩ ejajare, bajibu̶ ti. Tine ñaja ti, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejase. 34 Quẽna David ñamasir'i ĩ bajimasirere gotiaja yu̶. David ĩ masu ĩ bajirotire yigu̶ me, ucamasiñuju. Ĩ ruju̶, Dios ĩ ñaroju̶re mu̶jabetiriaroja. To bajiboarine Jesús ĩ mu̶jarotire yigu̶ne, ado bajiro yiucamasiñuju David: “ ‘Yu̶ riojojacatu̶a rujiya maji. 35 Mu̶re ĩaterãre, “Rojose yitu̶jaya” ĩnare yu̶ yiro bero, rojose yimasibetiru̶arãma yuja. To cõrone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶’ yiru̶cu̶mi Dios, yu̶ u̶ju̶re”, yiucamasiñumi David. 36 To bajiri, “Israel ñamasir'i jãnerabatiare, ‘Socase me ñaja’ yimasirãjaro” yigu̶, mu̶are gotiaja yu̶. Jesúre, yucú̶tẽroju̶re mu̶a sĩar'irene, mani u̶ju̶ ñamu̶orũ̶gõrocu̶re cõañuju Dios —yiyuju Pedro, masare. 37 To bajiro ĩ yisere ajicõari tu̶oĩarejai su̶tiritiyujarã ĩna. To bajiri, Pedro rãcanare sẽniĩañujarã: —¿Yu̶a yarã, no yirãti yu̶a? —yiyujarã ĩna. 38 To bajiro ĩna yirone, cu̶diyuju Pedro: —Rojose mu̶a yisere su̶tiriticõari tu̶oĩavasoaya. To yicõari, oco rãca bautizarotiya mu̶a, “ ‘Yu̶are rijabosar'i ñaami’ Jesúre ĩre yitu̶oĩarã ñaja yu̶a” yirã. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere masiriocõari, Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios. 39 Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi, mu̶a rĩare quẽne, mu̶a jãnerabatiare quẽne, sõju̶anare quẽne. “Yu̶ rĩa ñaru̶arãja mu̶a” ĩ yirere cu̶dirã ñajedirore ĩre cõaru̶cu̶mi Dios —yiyuju Pedro. 40 Ti rĩne gotigu̶ me yiyuju Pedro. Jairo ĩnare gotimasioñuju. To yigu̶ne ado bajiro gotiyuju: —Masa adirũ̶mu̶ana rojose yirã rãca ñabesa mu̶a. Cãmotadicoasa mu̶a, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna rãca vatobe” yirã —yiyuju Pedro. 41 To bajiro ĩ yigotisere quẽnaro ajiyujarã ĩna. To bajiri tres mil cõro ñarã, ñarẽmoñujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri, ĩnare bautizarotiyujarã ĩna, “Rojose yiru̶abeaja. Dios yarã ñaja yu̶a yuja” yirã. 42 To bajiri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã rãca rẽjañujarã ĩna. Tocãrãcarũ̶mu̶ne ĩna rãca rẽjarũgũñujarã. To bajiri sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩañujarã ĩna. To bajicõari Diore sẽnirũgũñujarã ĩna. Bare barã quẽne, Jesús ĩ yirotiriarore bajirone yibayujarã ĩna. 43 Tirũ̶mu̶ri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã jairo ĩaĩañamanire yiyujarã, Dios ĩ masisere ĩnare ĩ cõajare. Tire ĩacõari, no yimasibesujarã ĩna toana ñajediro. 44 Tocãrãcu̶ne Jesúre ajitirũ̶nu̶rã sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩañujarã. “Yu̶ ye ti ñaboajaquẽne, mu̶re ti ru̶yajama, ĩsiru̶cu̶ja yu̶”, gãmerã yitu̶oĩajedicõañujarã ĩna. Gãjerãre maioro bajirãre ĩacõari, ĩna ye gajeyeũnire ĩsicõari vaja sẽni, juayujarã, ĩna, maioro bajirãre gãjoa ĩsiru̶arã. 46 Tocãrãcarũ̶mu̶ sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã ñari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re rẽjarũgũñujarã ĩna, Diore sẽnirã. To yigajano, gãjerãre jicoasujarã ĩna, ĩnare barotirã. Ĩna ya viriju̶ ejacõari, bare barãne, Jesús ĩ rotiriarore bajirone yibavariquẽnañujarã ĩna. To bajiro bajirã, quẽnase Diore yirũ̶cu̶bu̶orũgũñujarã ĩna. To bajiri ĩnare ĩacõari, “Quẽnaro yirã ñaama”, yiĩañujarã ĩna, ti macana. To bajiri, Jesús ĩ masisere ĩnare cõañuju. Ĩnare ĩ cõajare, cojorũ̶mu̶ ru̶yabeto ti macana sĩgũ̶ri, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. To bajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã tu̶ju̶ rẽjañujarã ĩna quẽne. Ĩna rãca ñarã, jãjarãbu̶sa ñañujarã, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã.

Hechos 3

1 Tocãrãcarũ̶mu̶ ñamicaju̶a tu̶sato, Diore sẽnirã ejarũgũñujarã ĩna jud'io masa. To bajiri cojorũ̶mu̶ Pedro, Juan rãca, Diore ĩre sẽnirã vasujarã ĩna quẽne, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶. 2 Ti vi soje tu̶re rujiyuju rẽmone micagũ̶ ruyuar'i. Tocãrãcarũ̶mu̶ toju̶re ĩre ãmiejorũgũñujarã ĩ babarã. Ti soje, Quẽnarisoje vãme cu̶ti soje ñañuju ti. Ti soje tu̶re rujicõari, ti vi sãjarãre, “¿Yu̶re ĩamaicõari, gãjoa ĩsiru̶abeati mu̶a?”, yirujirũgũñuju ĩ. 3 To bajiri, Pedro, Juan rãca ĩna sãjatone, gãjoare ĩnare sẽniñuju micagũ̶. 4 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre ĩañujarã ĩna. To yirãne, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Adoju̶are ĩaña, mu̶ —ĩre yiyuju. 5 To ĩ yijare, “Yu̶re ĩsiru̶arãma mojoroaca” yigu̶, quẽnaro ĩnare ajiyuju micagũ̶ju̶ama. 6 To yicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Gãjoa maja yu̶are. Gajeye quẽnamasuse mu̶re yirẽmoru̶cu̶ja yu̶. Jesucristo Nazaret macagu̶ ĩ masise rãca mu̶re varotiaja yu̶ —yiyuju Pedro, micagũ̶re. 7 To yicõari, ĩ riojojacatu̶aga ãmore ñiacõari, ĩre tũ̶avũ̶mu̶orũ̶gõñuju Pedro. To ĩ yirone, ĩ ñicu̶gũ̶ri, ĩ ãñatigãri tĩmacoasuju, ĩre, micaboar'ire yuja. 8 To bajicõari, jatirocarũ̶gũ̶cõari, vasu̶oyuju ĩ yuja. Ĩna rãca sãjasuju micaboar'i, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re. To jatisãjacu̶ne, “Dios quẽnaro yu̶re yami. Yu̶ rijaye cu̶tisere yu̶re catioami”, yivariquẽnañuju ĩ. 9 Ti vi ñarã, to bajiro ĩ yivariquẽnasere ĩañujarã ĩna. 10 To bajiri ĩre ĩamasicõari u̶cayujarã ĩna. “¿‘Quẽnarisoje’ vãme cu̶ti soje tu̶ gãjoa sẽnirujirũgũgũ̶ me ñati ĩ?”, yiyujarã ĩna. 11 To bajiri micagũ̶ ñaboar'i, Pedrore, Juanre ĩnare ñiatuayuju, “Yu̶re vaveobeticõato ĩna” yigu̶. Salomón vãme cu̶tijacatu̶aju̶are rũ̶gõñujarã ĩna, Pedro, Juan rãca. To bajiro ĩna bajirone, masa ĩna ñaro cõrone ũmarẽjañujarã ĩna, ĩre ĩna catiorore ĩau̶cacõari. 12 Ĩna ũmarẽjaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro: —¿No yirã ĩau̶cati? Ĩau̶cabesa, mu̶a, yu̶ yarã Israel ñamasir'i jãnerabatia. Ãni micar'ire yu̶a masune catiobeju̶ yu̶a. “Diore quẽnaro cu̶dirã ñari, ĩre catioma”, yitu̶oĩabesa mu̶a. 13 Ado bajiroju̶a bajiaja: Mani ñicu̶a Abraham, Isaac, to yicõari, Jacob ĩna rũ̶cu̶bu̶omasir'i, ĩ bojasere yicacu̶re Jesúre “Ñamasugũ̶ ñaami” yirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ãni micar'ire yu̶are catiorotimi. To bajiro yigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, Jesúre ĩaterãre ocasãcaju̶ mu̶a, u̶jarãre, “Ĩre sĩato ĩna” yirã. U̶ju̶ Pilato, Jesúre ĩ burotiru̶aboajaquẽne, mu̶aju̶a ĩre sĩaru̶acaju̶. 14 Dios ĩ bojase rĩne yigu̶re Jesúre burotimenane, Barrabáju̶are ĩre buroticõacaju̶ mu̶a, Pilatore. 15 To bajiro mu̶a yijama, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsirocu̶re sĩarotiyuja mu̶a. To bajiboarine rijar'irene tudicatiocõañuju Dios. Ĩre ĩacõari, “Quẽna tudicaticoasumi”, yimasiaja yu̶a. 16 Ãni micagũ̶ ñaboagu̶re ĩre ĩaja mu̶a. “Jesús yu̶re catioru̶cu̶mi” ĩ yitu̶oĩajare, rẽmone ĩ ñicu̶gũ̶ri tĩmacoaju̶ ti. Tire ĩacõari, “Jesús su̶orine bajiaja ti”, yimasiaja mu̶a. 17 Mani u̶jarã rãca Jesúre ĩre sĩaroticaju̶ mu̶a, riojo tu̶oĩabetica yirã. 18 “To bajirone bajiru̶aroja ti” Dios ĩ yimasire ñajare, bajicaju̶ tima. Ado bajiro ucamasiñujarã Diore ĩre gotirẽtobosariarã: “Rojose tãmu̶ocõari, sĩaecoru̶cu̶mi Cristo”, yiucamasiñujarã ĩna. 19 Tire ajicõari, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Diore sẽniña mu̶a. To mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere masirioru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yijare, ĩ rãca quẽnaro ñaru̶arãja mu̶a. 20 To bajiro mu̶a bajijama, Jesúre mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios quẽna, tirũ̶mu̶ju̶ne “ ‘Masa u̶ju̶ ñaña mu̶’ yigu̶ mu̶re cõaru̶cu̶ja” yimasir'i ñari. 21 Yucu̶rema õ vecaju̶ ñagũ̶mi Jesús. “To cõrone adi macaru̶cu̶rore tudiquẽnoru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yitu̶oĩariaro bajiro ti bajiroto rĩjoro, tone ñacõa ñaru̶cu̶mi. Adi ñaja tirũ̶mu̶ana Diore ĩre gotirẽtobosamasiriarã, ĩna ucamasire. 22 Diore gotirẽtobosamasir'i, Moisés vãme cu̶tigu̶, ado bajiro gotimasiñuju, mani ñicu̶are: “Dios mani u̶ju̶ yu̶re ĩ cõacatore bajirone gãji ĩ ocare gotirocu̶re cõaru̶cu̶mi. Ĩ cõarocu̶ma, mani rãcagu̶ne ñaru̶cu̶mi. Jediro ĩ yirore bajirone cu̶diru̶arãja mu̶a. 23 Ĩ yirore bajiro cu̶dimenarema, ĩnare bucõaroti ñaja ti. Ĩnare bucõari ĩnare sĩaroti ñaja”, yimasiñuju Moisés. Adi ñaja, Jesús ĩ bajirotire goti rĩjoro yigu̶, mani ñicu̶are ĩ gotimasire. 24 Samuel vãme cu̶timasir'i, to yicõari, ĩre bajiro bajirã quẽne ĩ beroana Diore ĩre gotirẽtobosariarã ñajediro, adirũ̶mu̶ri bajirotire gotiyujarã ĩna quẽne. 25 Tirũ̶mu̶ju̶, mani ñicu̶are Dios ĩ gotirere gotimasiñujarã ĩna. Dios mani ñicu̶are ĩ goticõare ti ñajare, quẽnase manire ejaru̶aroja ti. Ado bajiro mani ñicu̶ Abraham ñamasir'ire gotimasiñuju Dios: “Masa jedirore quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶, mu̶ jãnerabatia su̶ori”, yimasiñuju Dios, mani ñicu̶ ñamasir'ire gotigu̶. 26 To yimasir'i ñari, ĩ macu̶re catiocõari bero, mani jud'io masa tu̶ju̶re ĩre cõasu̶oyumi Dios, “Ĩ su̶ori, rojose ĩna yisere masiriocõari, quẽnaro ñato ĩna” yigu̶ cõañuju, ĩ macu̶re —ĩnare yigotimasioñuju Pedro.

Hechos 4

1 To bajiri Pedro, Juan rãca, ado bajiro masare gotimasioñujarã ĩna: —Jesús, sĩaecogu̶ ñaboarine, quẽna tudicaticoasumi. To bajiri mani quẽne tudicatiru̶arãja, yimasiaja mani —yiyujarã Pedro, Juan rãca. To ĩna yiñarore paia, to yicõari, saduceo masa quẽne ejayujarã ĩna. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa u̶ju̶ quẽne ejayuju ĩ. Bu̶to jũnisiniejayujarã ĩna, Pedro, Juan rãca to bajiro ĩna gotimasiosere ajicõari. 3 To bajiri Pedrore, Juanre quẽne ĩnare ñejecõari, tubibe, vaveocoasujarã ĩna, rãioriju̶ ti ñajare. 4 To bajiro ĩnare ĩna yiboajaquẽne, Jesús ocare ajicõari, jãjarã ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. To bajiri ũ̶mu̶a cinco mil ñañujarã ĩna. 5 To bajiri busuriju̶ tudirẽjañujarã ĩna quẽna, jud'io masa u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, bu̶cu̶rã quẽne. 6 Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Anás, to yicõari, ĩ yarã Caifás, Juan, Alejandro ñañujarã ĩna quẽne. 7 To bajiri, Pedro, Juan rãca tubibe ecoriarãre, jirotiyuju Anás. To ĩ yijare, ĩ rĩjoroju̶are ejarũ̶gũ̶ ejayujarã Pedro, Juan rãca. To ĩna ejaro, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Anás: —¿Ñimu̶ masare mu̶are gotimasiorotimasiri? ¿Ñimu̶ ĩ masise rãca micagũ̶re catiomasiri mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañuju Anás. 8 To bajiro ĩ yisẽniĩaro, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca cojo vãme ru̶yabeto quẽnaro cu̶diyuju Pedro: —Yu̶a u̶jarã, bu̶cu̶rã quẽne, quẽnaro yu̶re ajiya. “¿Ñimu̶ ĩ masise rãca micagũ̶re catiomasiri mu̶a?” yu̶are mu̶a yisẽniĩasere cu̶diru̶cu̶ja yu̶. 10 “Quẽnaro masiato” yirã, adi macana, to yicõari, “Israel sitana ñaro cõrone masiato” yirã, ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶a. Jesucristo Nazaret macagu̶ su̶orine micagũ̶ ñaboar'i catimasimi. Jesús, yucú̶tẽroju̶ mu̶a sĩar'ine, Dios ĩ tudicatior'ine, micagũ̶ ñaboagu̶re ĩre catiomasimi. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ David ñamasir'i ado bajiro ucamasiñumi: “Gũ̶ta rãca vi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocarãma. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnarica ñaru̶aroja tia. Tia gũ̶ta su̶orine quẽnarivi quẽnoru̶cu̶mi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogu̶mi”, yiucamasiñumi. “Ado bajiro bajiaja” yire ũni ñaja adi: Mu̶a jud'io masa u̶jarã, Jesúre ĩre bojabesuja mu̶a. To bajiboarine ñamasugũ̶ ñaami. 12 Jesús rĩne ñaami adi macaru̶cu̶roana masa, ĩna rijato beroju̶, rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶, Dios ĩ cõar'i. Gãji to bajiro manire yirẽtobosagu̶ maami —yiyuju Pedro. 13 To bajiri Pedro, Juan rãca quẽnaro masirãre bajiro ĩna ñagõsere ajimasicõañujarã u̶jarã. “Papera buebetiriarã ñaboarine, quẽnaro ñagõama ĩna. Jesúrãca ñarũgũriarãne ñaruyuama ĩna. To bajiri ĩre bajirone gotimasioama”, yitu̶oĩañujarã ĩna, u̶jarã. 14 To bajiri micagũ̶ ñaboar'i, Pedro, Juan rãca ĩ ñajare, “Rojose yiyuja mu̶a”, yimasibesujarã u̶jarã. 15 To yi, budiarotiyujarã u̶jarã, Pedrore, to yicõari Juanre quẽne. To yicõari ado bajiro ĩna masune gãmerã ñagõñujarã ĩna: —¿No yirãti mani ĩnare, Pedrore, Juanre quẽne? Jerusalén macana ĩna ñaro cõrone masiama micar'ire ĩna catiorere. To bajiri, “Socarã yama”, yimasiña maja. 17 To bajiri ado bajiro ĩnare gotiroti ñaja: “Jesús yere quẽna mu̶a ñagõrẽmojama, rojose tãmu̶orã vana yaja mu̶a”, ĩnare yiroti ñaja, “To cõrone Jesús yere gotibatobeticõato yuja” yirã —yitu̶oĩañujarã u̶jarã. 18 To yi, quẽna ĩnare jisõñujarã ĩna, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne. Ĩna sãjaejarone: —Jesús yere masare gotimasiobesa mu̶a —yiboayujarã ĩna, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne. 19 To bajiro u̶jarã ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyujarã Pedro, Juan rãca: —Mu̶are yu̶a cu̶dijama, Diore cu̶dimena yirãja yu̶a. To bajiri, mu̶a tu̶oĩajama, mu̶aju̶are yu̶a cu̶dijama, ¿riojo yirã yirãjari yu̶a? 20 Jesúre yu̶a ĩacati, yu̶a ajicatire quẽne, tire gotitu̶jamasimenaja —yiyujarã Pedro, Juan rãca. 21 Tire ajicõari, —Gotimasiobeticõaña, Jesús yere. Jesús yere mu̶a gotijama, rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a —yiyujarã u̶jarã quẽna. Micagũ̶ ĩ catisere ĩacõari, “Quẽnaro yigu̶ ñaami Dios”, yiyujarã masa. To ĩna yisere ajirã ñari, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne rojose ĩnare yimasibesujarã ĩna. To bajiri ĩnare budiroticõañujarã u̶jarã. 22 Micagũ̶ ñaboar'i, Pedro, Juan rãca ĩna catior'i, cuarenta cũ̶mari rẽtobu̶saro tu̶sacu̶ ñañuju ĩ. 23 Budicoanaju̶ma, ĩna babarã tu̶ju̶ vacoasujarã Pedro, Juan rãca. Toju̶ ejacõari paia u̶jarã, to yicõari, bu̶cu̶rã quẽne, ĩnare ĩna yirere gotiyujarã ĩna. 24 Tire ajicõari, sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩacõari, ado bajiro Diore sẽniñujarã ĩna: —Dios, yu̶a jacu̶, mu̶ rĩne ñajediro masirẽtogũ̶ ñaja mu̶. Mu̶ne, ũ̶mu̶agaserore quẽnoñuja, sitare quẽne, riagarire quẽne jediro. Adi macaru̶cu̶roayere jediro rujeoyuja mu̶. 25 Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶a ñicu̶ mu̶ bojarore bajiro yimasir'i David ñamasir'i, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ado bajiro ucamasiñumi: “¿No yirã ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶re jũnisiniati jud'io masa, to yicõari, jud'io masa me ñarã quẽne? ¿No yirã Diore rojose yiru̶aboati ĩna? 26 ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶re, to yicõari, Diore quẽne rojose yiru̶arã, adi macaru̶cu̶roana u̶jarã rẽjacõari, ñayuru̶arãma”, yiucamasiñumi David. 27 Socu̶ me yimasiñumi David. Ĩ gotimasiriarore bajirone bajicaju̶. U̶ju̶ Herodes, Poncio Pilato vãme cu̶tigu̶ quẽne, jud'io masa, to yicõari, jud'io masa me quẽne, rẽjacama ĩna. Mu̶ bojase rĩne yigu̶re, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶ cõar'ire Jesúre rojose ĩre yiru̶arã rẽjacama ĩna. 28 “Ado bajirone bajiru̶aroja” mu̶ yiriarore bajiro yirã, to bajiro yicama ĩna. 29 To bajiri Dios yu̶a jacu̶, yu̶are ajiya. “Rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a” yu̶are ĩna yisere masiritibesa mu̶. Mu̶ yirore bajiro mu̶re cu̶diru̶aja yu̶a. To bajiri yu̶are yirẽmoña mu̶, “Ñie güimenane Jesús ĩ goticatire quẽnaro gotiato ĩna” yigu̶. 30 Mu̶ masise rãca masa rijarãre catioya mu̶. Ĩaĩañamanire quẽne yiya mu̶, “ ‘Jesús, Dios ĩ bojase rĩne yigu̶, ĩ macu̶ su̶orine to bajiaja ti’ yato ĩna masa” yigu̶ —yiyujarã ĩna, Diore sẽnirã. 31 Diore ĩna sẽnigajanoro, sita nu̶ru̶añuju. Tirĩmarone, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo, ĩ masisere ĩnare ĩsiñuju. To ĩ yijare, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajirone güimenane, Dios ocare masare gotiyujarã ĩna. 32 Jesúre ajitirũ̶nu̶rã sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã ñañujarã ĩna. Ĩna cu̶osere, “Yu̶ sĩgũ̶ ye ñaja”, yibesujarã ĩna. Ñajedirore, “Mani ye ñaja” yirã, ĩna babarãre ĩsiñujarã ĩna. 33 Jesús ĩ bajireayere gotimasio tu̶jabesujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã. “Jesús, rijacoaboarine, tudicaticõari ñaami quẽna”, yigotiyujarã ĩna, masare. To bajiro quẽnaro ĩnare yigoticõari, ĩaĩañamanire ĩnare yiĩoñujarã. “To bajirone quẽnaro yiñato ĩna” yigu̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñaro cõrone quẽnaro ĩnare yirẽmoñuju Dios. 34 Sita cu̶orã, viri cu̶orã, gãjerãre ĩsiñujarã ĩna. To yicõari, gãjoa bu̶jayujarã. Gãjoa bu̶jacõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩsiñujarã ĩna, “Maioro bajirãre ĩnare ĩsiato” yirã. To bajiri ĩna rãcana niju̶a maioro bajigu̶ mañujarã yuja. 36 To bajiro Jesúre ajitirũ̶nu̶rã vatoare, sĩgũ̶ jud'io masu̶ levita jũnagu̶ ñañuju ĩ. José vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Chipre vãme cu̶tiyoaju̶ ruyuar'i ñañuju ĩ. Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, Josére gajeye ĩre vãme yiyujarã, Bernabé. Griego ocama, “Quẽnase gãjerãre oca cu̶tigu̶” yire ũni ñañuju ti vãme. 37 Sita cu̶oyuju José. Tire gãjire ĩsiñuju ĩ. Ti vajane gãjoa bu̶jacõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩsiñuju, “Maioro bajirãre ĩsiato” yigu̶. Quẽnaro yigu̶ ñañuju José.

Hechos 5

1 Anan'ias vãme cu̶tigu̶ ĩ manajo Safira rãca, quẽnaro yirã me ñañujarã ĩna. Anan'ias ĩ manajo rãca ĩna ya vesere gãjerãre ĩsiñujarã. To yicõari, gãjoa bu̶jayujarã ĩna. 2 Anan'ias ĩ manajo rãca cojoro cõro tu̶oĩañujarã ĩna. To bajiri gãjoa mojoro yayioyujarã ĩna. To yicõari Jesús gotiroticõasu̶oriarãre ĩsigũ̶ vacoasuju, ru̶yasere. Ĩna tu̶ju̶ ejacõari, —Ado cõrone bu̶jabu̶ yu̶ —ĩnare yiĩsiñuju Anan'ias. 3 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Anan'ias, ¿no yigu̶ Diore ĩategu̶re vãtia u̶ju̶re cu̶diati mu̶? ¿Mu̶ ya vese me ñari, mu̶ ĩsiriavesema? ¿Ti vese vaja mu̶re ĩna ĩsirema, mu̶ ye me ñari? To bajiro ti bajiboajaquẽne, “Ti vese vaja ñaro cõrone mu̶are ĩsiaja yu̶”, yitoaja mu̶. To bajiro yu̶are mu̶ yitojama, yu̶a rĩrene yitogu̶ me yaja mu̶. Diore, Esp'iritu Santore quẽne yitogu̶ yaja mu̶ —yiyuju Pedro, Anan'iare. 5 To ĩ yisere ajicõari, rijaquedicoasuju Anan'ias. To bajiro ĩ bajirere ajicõari, bu̶to güiyujarã toana. 6 Sĩgũ̶ri mame bu̶cu̶arã Anan'ias ruju̶re gũmacõari, ĩre yujerã vacoasujarã ĩna. 7 Tres hora bero ejayuju Anan'ias ñaboar'i manajo. “To bajiro bajiriaroja”, yibesuju so. 8 To so ejarone, —¿Adi ñati vese vaja, jediro mu̶a bu̶jare? —sore yiyuju Pedro. —Ti ñaro cõrone ñaja —ĩre yicu̶diyuju so. 9 To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yiyuju Pedro: —¿No yirã mu̶ manaju̶ rãca cojoro cõro tu̶oĩacõari, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore yitoru̶ari mu̶a? Õ tu̶saroma mu̶ manaju̶re yujerã variarã. Mu̶re quẽne ãmiaroana yirãma, mu̶re yujeru̶arã —sore yiyuju Pedro. 10 To ĩ yirirĩmarone, rijaquedicoasuju soju̶ama. Sãjanane, rijaqueariore ĩabu̶jayujarã mame bu̶cu̶arã. To bajiri sore ãmibudicõari, so manaju̶re ĩna yujeriaro tu̶ju̶ sore yujeyujarã. 11 To bajiri, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñajediro, to yicõari, ĩna tu̶ana quẽne, “To bajiyuju” yisere ajicõari, bu̶to güiyujarã ĩna. 12 Tirũ̶mu̶rire Jesúre ajitirũ̶nu̶rã jediro sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi, Salomón vãme cu̶tijacatu̶aju̶are rẽjarũgũñujarã ĩna. To bajicõari, Jerusalén macana ĩna ĩaro rĩjoro Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yiĩoñujarã ĩna Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã. 13 To bajiri, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, “Quẽnarã masu ñaama”, ĩnare yirũ̶cu̶bu̶oyujarã Jerusalén macana. To bajiro yiboarine, Anan'ias ĩ manajo Safira mesa ĩna bajirere masicõari, “ ‘Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶ quẽne’ yisocacõari sãjaru̶cu̶ja yu̶”, yibesujarã ĩna, güirã. 14 To bajiri jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Rõmia quẽne, ũ̶mu̶a quẽne ñañujarã. 15 Ĩaĩañamanire Pedro ĩ yiĩorere ajicõari, rijaye cu̶tirãre ĩna jesariajau̶ri rãcane maa tu̶ ĩnare juaejoyujarã ĩna. To bajiro ĩna yiejorã, Pedro ĩ rẽtorotire yuñañujarã, “Yu̶are moaĩato ĩ” yirã. “Ĩ moaĩabetijaquẽne, ĩ vãti mani joere ti rẽtojama, caticoaru̶arãja mani” yirã, yuñañujarã ĩna. 16 To bajicõari, ti maca tu̶ana jãjarã masa vasujarã, Jerusalénju̶re, rijaye cu̶tirãre, to yicõari ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarãre quẽne juavana. To bajiri rijaye cu̶tiboariarã catijedicoasujarã. Ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarãre, vãtiare ĩnare bureayujarã ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã. 17 Tire ajicõari, paia u̶ju̶ ĩ rãcana, saduceo masa quẽne bu̶to jũnisiniñujarã, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre. 18 To bajiri ĩnare ñejeroticõari tubiberiaviju̶ tubiberotiyujarã ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre. 19 To ĩna yiboajaquẽne, tubiberiaviju̶ ĩna ñaro, ángel ĩnare ruyuayuju ĩ, ñamiju̶. To bajicõari, ĩnare jãnabucõañuju. 20 Ĩnare jãnabucõari, —Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ vasa mu̶a —yiyuju. —To ejacõari masare gotiba, Dios ĩ catisere ĩna cu̶orotire yirã —ĩnare yiyuju ángel. 21 To bajiri busuriju̶ jẽju̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire sãjaejacõari, masare ĩnare gotimasioñujarã quẽna. Dios oca masare ĩna gotimasio ñarone, paia u̶ju̶, ĩ rãcana, to yicõari, Israel sitana u̶jarã quẽne rẽjañujarã ĩna. To yicõari, “Tubiberiaviju̶ ñarãma” yirã, ĩnare jiroticõañujarã ĩna. 22 Ĩna jiroticõariarã tubiberiaviju̶re ĩna ejaro, mañujarã ĩna. To bajiboa, tudicoasujarã ĩna, gotirã tudiana. 23 Tudiejacõari, gotiyujarã ĩna: —Tubiberiavi quẽnaro turiaro ti ñarore ejaboabu̶ yu̶a. Ti vire coderimasa quẽne tone ñaboama ĩna. To bajiboarine sojere jãnacõari yu̶a ĩajama, mama ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã —yigotiyujarã ĩna, tudiejana. 24 Tire ajicõari, paia u̶ju̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa u̶ju̶ quẽne, no yimasibesujarã ĩna yuja. “To bajiro ĩna bajijama, ¿no bajiro yiroana yirãda ĩna?”, yiyujarã ĩna. 25 To ĩna yitu̶oĩarejaiñarone sĩgũ̶, ĩna tu̶re ejacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Mu̶a tubibecũboariarãma, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ masare gotimasio ñama ĩna —ĩnare yigotiyuju. 26 To ĩ yijare, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa u̶ju̶, ĩre moabosarimasa rãca Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩnare ñejerã vasujarã ĩna. To bajicõari rujaji yimenane, ĩnare ñejecoasujarã, “Rujajine ĩnare mani yijama, manire gũ̶tane reasĩaborãma masa” yigüirã ñari. 27 To bajiro ĩnare yi vacõari, u̶jarã rĩjoroju̶are ĩnare ũmato ejayujarã ĩna. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju paia u̶ju̶: 28 —Jesús yere mu̶a gotimasiosere, mu̶are gotirotibetiboacaju̶ yu̶a. To yu̶a yiboajaquẽne, adoanare Jerusalén macanare ĩna ñaro cõro ĩnare buecudiyuja mu̶a. To bajiri sĩgũ̶ ru̶yariaro mano masiama mu̶a gotimasiocudisere. “Ĩna su̶orine sĩaecocami Jesús”, yiyuja mu̶a, yu̶are —yiyuju paia u̶ju̶, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre. 29 To ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pedro, ĩ babarã rãca: —Dioju̶are cu̶diroti ñaja manire. Masa ĩna rotisere rẽtoro ñaja Dios ĩ rotiseju̶a. 30 Mani ñicu̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶omasir'ine ñaami Jesúre yucú̶tẽroju̶ mu̶a jajusĩarotir'irene tudicatior'ima. 31 Õ vecaju̶ ñacõari, Jesúre ĩre jiyuju. To bajiri ĩ riojojacatu̶a rũ̶cu̶bu̶oriaju̶re rujigu̶mi. Jesús masa u̶ju̶ ñarocu̶re, ĩna rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re cũñuju Dios. “Mu̶ su̶ori Israel jãnerabatia rojose ĩna yisere yitu̶jamasiru̶arãma” yigu̶, to yicõari, “To bajiro yirãre rojose ĩna yisere masiriomasiru̶cu̶ja yu̶” yigu̶, ĩre cõañuju Dios. 32 Tire masiaja yu̶a. Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo rãca ñaja yu̶a. To bajiri jediro Dios ĩ yirere gotiaja yu̶a. No bojagu̶re Dios ĩ yirore bajiro cu̶digu̶re, Esp'iritu Santore ĩre cõaru̶cu̶mi —yiyujarã ĩna, Pedro ĩ babarã rãca. 33 To ĩ yisere ajicõari, bu̶to jũnisinirã ñari, ĩnare sĩaru̶ayujarã. 34 Gamaliel vãme cu̶tigu̶, ĩna rãcagu̶, Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasu̶ ñañuju ĩ, masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶. Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, —Pedro, ĩ babarãre ĩnare bucõaña —yiyuju, gãjerã u̶jarã rãca ñagõru̶. 35 To yicõari, ado bajiro ĩ babarãre gotiyuju: —Quẽnaro ajiya yu̶ yarã mu̶a. Ãnoare mu̶a yiru̶asere quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. 36 Teudas ĩ yirere masiritibesa mu̶a. Yoabeaja ti, “Ñamasugũ̶ ñaja” ĩ yiboariaro bero. Tire ajicõari, “Socaro me bajiroja”, ĩre yisu̶yaboayujarã cuatrocientos ñarã. Tiju̶ bero, gãjerã ĩre sĩacõañujarã. To bajiri ĩre su̶yaboariarã no ĩna bojarone bajicõañuma ĩna. Ĩ gotimasioboare quẽne to cõrone jedicoasuja. 37 Tiju̶ bero, “To cõro ñaama masa” yimasiru̶arã, ĩna ucaturotirirũ̶mu̶rire Galileagu̶, Judas vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Ĩre quẽne ĩ gotisere ajicõari jãjarã masa ĩre su̶yaboayujarã. Tiju̶ bero, ĩre sĩacõañujarã gãjerã. To ĩna yijare, ĩre su̶yaboariarã no ĩna bojarone bajicõañuma ĩna quẽne. 38 To bajiri mu̶are gotiaja yu̶: Gõjanabiobesa ãnoare. No ĩna bojarore bajiro yato. Ĩna masune tu̶oĩacõari, ĩna gotimasiocudijama, yayiori mene jedicõaru̶aroja tia. 39 Dios ĩ gotirotiserene ĩna yijama, gãjerãre ĩna gotisere “Ajitirũ̶nu̶beticõato” yirã, no bajiro yimasimenaja mu̶a. To bajiri mu̶a yiru̶asere quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a; Dios ĩ rotiserene yicõari, “Yibetirotirene yiyuja” yirobe —ĩnare yiyuju Gamaliel, ĩ babarãre. 40 To ĩ yisere ajicõari, —Socu̶ me yaja mu̶. To bajiro masu bajiru̶aroja ti —yiyujarã ĩna. To yi, Pedrore, to yicõari, ĩ babarãre quẽne jiejocõari, ĩnare bajerotiyujarã ĩna yuja. Ĩnare bajegajano, Jesús yere ĩna gotimasiosere gotirotibesujarã ĩna yuja. To yicõari, ĩnare budirotiyujarã. 41 To bajiro ĩnare ĩna yiro bero, Pedro, ĩ babarã rãca u̶jarã vatoare ñariarã, variquẽnase rãca budicoasujarã. Jesúre mani ajitirũ̶nu̶se su̶ori rojose yiecoaja mani. “ ‘To bajiro bajiru̶arãma, Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jamena ñari’ Dios ĩ yire ñajare, bajiaja mani”, yitu̶oĩa variquẽna budiasujarã. 42 To bajiri Jesús yere u̶jarã ĩna gotirotibetiboajaquẽne, masare gotimasio tu̶jabesujarã ĩna. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re, to yicõari ĩna ya viriju̶re quẽne Jesucristo yere masare gotimasiocudirũgũñujarã ĩna.

Hechos 6

1 Tirodore Jesúre ajitirũ̶nu̶rã jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna. To bajiri, griego oca ñagõrã, hebreo oca ñagõrãre ado bajiro ñagõjaisu̶oyujarã: —Tocãrãcarũ̶mu̶ne mu̶a bare batojama, cojoro cõro batobeaja mu̶a. Manaju̶a rijaveoriarãre hebreo oca ñagõrã rõmiri rĩne jairo ĩsiaja mu̶a —yiyujarã ĩna griego oca ñagõrã. 2 To bajiro ĩna gãmerã ñagõjaisere ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã jedirore ĩnare jirẽoñujarã ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã. To yicõari, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩna: —Yu̶arema, yu̶a gotimasioseju̶a ñaja, bare batoreaye rẽtoro ñamasusema. Bare batoreju̶are yu̶a yijama, Diore ĩre cu̶dimena yirãja yu̶a. 3 To bajiri, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã beseya mu̶a, mu̶a vatoanare, bare batorona ñaronare. Quẽnaro tu̶oĩarã, “Quẽnaro yirã ñaama” mu̶a yirã, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩarã, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajirone yirãre, ĩnare beseya mu̶a. 4 Ado bajiroju̶a yirũgũru̶arãja yu̶ama. Diore ĩre sẽnirũgũru̶arãja. To yicõari, Dios ocare masare gotimasiorã ñaru̶arãja, yu̶ama —yiyujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã. 5 To bajiro ĩna yisere ajicõari, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, Esteban vãme cu̶tigu̶re beseyujarã ĩna. Jesúre quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñañuju ĩ. To bajicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩagũ̶, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñañuju. To yicõari, gãjerã Estebanre bajiro bajirãre beseyujarã ĩna. Adocãrãcu̶ ñañujarã ĩna: Felipe, Prócoro, Nicanor, Timón, Parmenas, to yicõari, Antioqu'ia macaju̶ vadir'i, Nicolás, tocãrãcu̶ ñañujarã, “Bare batoato” yirã ĩna beseriarã. Nicoláma, jud'io masu̶ me ñaboarine jud'io masare bajiro bajiyuju ĩ. 6 Ĩnare besegajanocõari, “Ãnoa ñaama masa, yu̶a beserã”, yiyujarã, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre. To ĩna yijare, ĩnare ãmo ñujeocõari Diore ĩre sẽniñujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, “Quẽnaro ĩnare ejarẽmoato Dios” yirã. 7 To bajiri, masa jãjarãbu̶sa ajitirũ̶nu̶ñujarã, Jesús yere. To bajirã rĩne, toju̶re Jerusalénju̶re, Jesús yere ajitirũ̶nu̶rã, jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna. Paia quẽne jãjarã, Jesús yere ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna. 8 Estebanre quẽnaro yirẽmoñuju Dios. To yicõari, ĩ masisere ĩre u̶joyuju. To bajiri jairo ĩaĩañamanire masare yiĩoñuju Esteban. 9 Ĩaĩañamani Esteban ĩ yiĩoñaro, ĩ rãca gãmerã ñagõñujarã ĩna. Dios ocare ĩna bueriviju̶ vadiriarã ñañujarã. Moabosarimasa ñaboariarã ya vi vãme cu̶tiyuju ti vi. Cojo macana me ñañujarã ĩna, bajirãju̶ma. Cirene macana, Alejandr'ia macana ñañujarã ĩna. Ĩna rãcana Cilicia sitana, Asia sitana ñañujarã ĩna. Esteban rãca ñagõboanane, oca josayujarã ĩna. 10 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmojare, ĩna rẽtoro masiñuju Esteban. To bajiri no bajiro ĩre yimasibesujarã ĩna. 11 To bajiri, gãjerãre yayioroaca gãjoa ĩsiñujarã ĩna, “ ‘Rojose yimi’ u̶jarãre yato ĩna” yirã. To bajiri, “ ‘Diore, to yicõari, Moisés ñamasir'ire quẽne rojose ĩnare ñagõmacami’ yigotiba mu̶a”, ĩnare yiyujarã. 12 To bajiro ĩna yigotire ñajare, Estebanre bu̶to jũnisiniñujarã ti macana. To bajiri, bu̶cu̶rã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa rãca Estebanre ñiañujarã, ĩna u̶jarã tu̶ju̶re ĩre ãmivaru̶arã. 13 Ĩna u̶jarã tu̶ju̶re ĩna ãmiejarone gãjoa ĩsiecoriarã, ado bajiro yisocayujarã: —Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire, to yicõari, Moisés ĩ rotimasirere quẽne rũ̶cu̶bu̶obecu̶ rojose ñagõrũgũami Esteban. 14 Ado bajiro ĩ gotisere ajirũgũmu̶ yu̶a: “Jesús Nazaret macagu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguerearu̶cu̶mi. To yicõari, Moisés manire ĩ roticũmasirere vasoaru̶cu̶mi”, yigotirũgũmi Esteban —yisocayujarã ĩna. 15 To ĩna yisocasere ajicõari, ĩna u̶jarã yoaro ĩre ĩañañujarã, Estebanre. Ĩre ĩna ĩajama, ángel riogare bajiro rioga cu̶tiyuju Esteban.

Hechos 7

1 To bajiri, paia u̶ju̶, Estebanre ĩre sẽniĩañuju: —¿“Rojose yimi” mu̶re ĩna yise, riojo yati ĩna? —ĩre yiyuju, Estebanre. 2 To ĩ yirone, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Esteban: —Yu̶ yarã, ajiya mu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶ Abraham ñamasir'i, Mesopotamia ĩ ñarone, Harán vãme cu̶ti macaju̶re ĩ ñagũ̶ varoto rĩjoro, ĩ rãca ñagõmasiñuju Dios. 3 Ado bajiro yimasiñuju: “Mu̶ ñarore, to yicõari, mu̶ yarãre quẽne vaveoya, gaje sitaju̶ mu̶re yu̶ ĩorotoju̶ vacu̶”, ĩre yimasiñuju Dios, mani ñicu̶ ñamasir'ire. 4 To bajiro Dios ĩ yisere ajicõari, Caldea maca ñar'i, Harán vãme cu̶ti macaju̶re ñagũ̶ vamasiñuju. To ĩ ñaro, ĩ jacu̶ ñamasir'i ĩre rijaveocoamasiñuju. Tiju̶ bero, adoju̶ mani ñari sitaju̶re ĩre ñarotimasiñuju Dios. 5 “Adi sitaju̶ ñaña” Dios ĩ yiboajaquẽne, ñajediro gãjerã ye sita ñamasiñuju ti maji. To bajiri, “Adi ñaja yu̶ ye sita”, yimasibesuju Abraham. Rẽmone, “Ado bajiro bajiru̶aroja”, yimasiñuju Dios, Abrahamre: “Ti sitare mu̶re ĩsiru̶cu̶ja yu̶. Mu̶ rijato beroju̶, mu̶ jãnerabatia ye sita ñaru̶aroja”, yimasiñuju Dios, Abrahamre, rĩa magũ̶ ĩ ñaboajaquẽne. 6 To yicõari, ado bajiro ĩre gotimasiñuju Dios: “Cojorũ̶mu̶ adi sitare vaveoru̶arãma mu̶ jãnerabatia. Adi sitare vaveocõari, gãjerã sitaju̶re ñaru̶arãma. Toju̶re ĩna ñaro, cuatrocientos cũ̶mari ĩnare rotiajeru̶arãma ĩna. 7 To bajiboarine mu̶ jãnerabatiare rojose ĩnare ĩna yise vaja gãmetoru̶cu̶ja yu̶ quẽne. Tiju̶ bero, mu̶ jãnerabatia ti macare tudiveocoaru̶arãma. To baji, adi sitaju̶re tudiejaru̶arãma quẽna. Adoju̶ ñacõari yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma”, yiyuju Dios, mani ñicu̶re Abraham ñamasir'ire. 8 To yicõari, ado bajiro Abrahamre rotimasiñuju Dios: “Yu̶ gotisere, ‘To bajirone bajiru̶aroja’ mu̶ yicu̶dijama, mu̶ macu̶ ĩ ruyuaro bero, circuncisión ĩre yiru̶cu̶ja mu̶. ‘Dios yu̶ ñaami’ yigu̶, to bajiro ĩre yiru̶cu̶ja mu̶”, yimasiñuju Dios, Abrahamre. To bajiro Dios ĩ yire ñajare, ĩ macu̶ Isaac ĩ ruyuaro cojomo cõro, idia jẽnituarirũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶re circuncisión ĩre yimasiñuju Abraham. To bajiri Isaac ĩ macu̶ Jacob vãme cu̶tigu̶re circuncisión ĩre yimasiñuju. Jacob quẽne to bajirone yimasiñuju, ĩ rĩare mani ñicu̶a ñamasiriarãre. Ju̶aãmo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã ĩna. 9 Jacob rĩa, ĩna bedi, José vãme cu̶tigu̶re bu̶to ĩre ĩatemasiñujarã ĩ gagu̶ mesa. To bajiri Egipto sita vanare ĩre ĩsicõari, vaja sẽnimasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne quẽnaro ĩre ĩatirũ̶nu̶cõa ñañuju Dios. 10 Egiptoju̶ José rojose ĩ tãmu̶oborotire ĩre yirẽtobosamasiñuju Dios. To bajiri u̶ju̶, faraón ĩna yigu̶ rãca ñamasiñuju José. To ĩ bajiñaro, ĩ masisere u̶jomasiñuju Dios, Josére. Faraón, ĩre ĩavariquẽnacõari, “Rotigu̶ ñato, ĩre yicũgũ̶jaro ĩ” yigu̶ yimasiñuju Dios. To bajiri Egipto sitana ñaro cõrone, ĩ ya vianare quẽne, “Ĩnare rotiru̶cu̶ja mu̶”, Josére ĩre yicũmasiñuju faraón. 11 To ĩ yiro bero, Egipto sitaju̶re bare jedicoamasiñuju. Canaán sitaju̶re quẽne jedicoamasiñuju. Masa bu̶to ñiorijamasiñujarã ĩna. To bajicõari rojose tãmu̶omasiñujarã ĩna. Mani ñicu̶a, no ũno bare bu̶jamasibetimasiñujarã ĩna. 12 To bajiri José jacu̶ mani ñicu̶ ñamasir'i, Jacob, “Egiptoju̶ trigo ĩna juacũre ñañuju ti” yirere ajicõari, ĩ rĩare cõamasiñuju “Vaja yirã vajaro” yigu̶. 13 Egiptoju̶ bare juarã vamasiñujarã ĩna. Tiju̶ bero, quẽna toju̶ne vamasiñujarã ĩna. To ĩna bajiro ĩacõari, ado bajiro ĩnare yimasiñuju José: “Yu̶re ĩamasibeaja mu̶a. Mu̶a bedine ñaja yu̶”, ĩnare yimasiñuju. To bajiro José ĩ yirere ajicõari, “Ĩ yarã ñaama”, yimasiñuju faraón. 14 To bajiri José, ĩ yarã ĩna ñaro cõrone ĩ jacu̶re quẽne jiroticõañuju, “Egiptoju̶ ñato ĩna” yigu̶. Ĩna jediro ñarã, setenta y cinco ñamasiñujarã ĩna. 15 To bajiri, Egiptoju̶re vamasiñuju Jacob. Egiptoju̶ yoaro ñaboacu̶ju̶, bajirocacoamasiñuju Jacob. To bajicõari, ĩ rĩa ñariarã, mani ñicu̶a ñamasiriarã quẽne, toju̶ne bajireamasiñujarã ĩna. 16 Jacob ĩ bajirocaro bero, ĩ ruju̶rire juamasiñujarã, Siquem vãme cu̶ti macaju̶. Toju̶ ejacõari, ĩre yujemasiñujarã, gũ̶taviju̶. To ñamasiñuju Abraham, Hamor rĩare ĩ vaja yimasiriavi, gũ̶tavi. 17 To bajiboarine mani ñicu̶a ñamasiriarã, Egiptoju̶re jãjarãbu̶sa masa bu̶ju̶masiñujarã. To ĩna bajiñaro rĩne, cõñamasiñuju mani ñicu̶a ñamasiriarãre Dios ĩ sita ĩsiroti, mani ñicu̶ Abraham ñamasir'ire ĩ gotiriarore bajirone ti bajiroti. 18 Tiju̶ bero, gãji u̶ju̶ Egiptoju̶re rotisu̶omasiñuju. José ĩ ñamasirere masibecu̶, to yicõari, mani ñicu̶a ñamasiriarãre rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñamasiñuju ĩ. 19 Ĩne mani ñicu̶a ñamasiriarãre ĩnare yitomasiñuju. To yicõari, rojose yimasiñuju. Mame ruyuarã rĩamasare riagaju̶ ĩnare rearotimasiñuju ĩ, “Bu̶ju̶roma” yigu̶. 20 Tirodorene ruyuamasiñuju Moisés quẽne. Dios ĩ ĩajama, quẽnagũ̶aca ñamasiñuju ĩ. To bajiri, ĩ jacu̶a idiarã muijua ĩre cu̶omasiñujarã ĩna. 21 To bajiñaboa, so macu̶acare viju̶re ĩre yayiomasibeticõari, riagaju̶ ĩre jomasiñuju so. To so yir'ire, u̶ju̶ Egiptoagu̶ maco, ĩre ĩabu̶jacõari, so macu̶re yigore bajiro ĩre masomasiñuju so. 22 To bajiro so yibu̶cu̶omasir'i, Egiptoana ĩna bajisere quẽnaro masiñuju ĩ, Moisés. Ĩ ñagõjama quẽnaro tu̶oĩamasicõari ñagõñuju ĩ, ĩna yere. Quẽnaro ĩ yisere ĩacõari, bu̶to ĩre yirũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna. 23 Cuarenta cũ̶mari cu̶otu̶sacu̶, “Yu̶ yarãre ĩagũ̶ varu̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩamasiñuju ĩ. 24 To yi va, ĩna tu̶ju̶ ĩ ejaro, ĩ yu̶re egipcio masu̶ ĩre ĩ bajero ĩacõari, ĩre gãmetoca yigu̶, ĩre sĩacõamasiñuju Moisés. 25 “ ‘Egipcio masa rojose manire ĩna yisere manire yirẽtobosarocu̶, Dios ĩ cũr'i ñaami Moisés’ yu̶re yimasiru̶arãma yu̶ yarã”, yitu̶oĩamasiboayuju Moisés. To bajiro ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, tire tu̶oĩabetimasiñujarã ĩnaju̶ama. 26 To bajiri gajerũ̶mu̶ quẽna ĩ yarãre ĩnare ĩagũ̶ vamasiñuju Moisés. To ejacõari, ĩ yarã ju̶arã ĩna gãmerã quẽañarore ĩamasiñuju ĩ. Ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yimasiboayuju: “Yu̶re ajiya maji. ¿No yirã cojo masa ñaboarine, gãmerã quẽati mu̶a?”, ĩnare yimasiboayuju. 27 To ĩ yirone, ĩ babare quẽagũ̶ju̶a, Moisére ĩre turocacõañuju, ĩre jũnisinigũ̶: “¿Ñimu̶ ‘Ĩna u̶ju̶ ñaña’ mu̶re yicati? 28 ¿Ñamica egipcio masu̶re mu̶ sĩariarore bajiro yu̶re quẽne sĩaru̶ yatique mu̶?”, ĩre yimasiñuju ĩ, Moisére. 29 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Egipto sita ñar'i, Madián sitaju̶are rudicoamasiñuju Moisés. Toju̶ manajo bu̶jacõari, ju̶arã rĩa cu̶timasiñuju ĩ. 30 To bajiri, cuarenta ñaricũ̶mari bero, cojorũ̶mu̶ Sina'i vãme cu̶tiricu̶ gũ̶tau̶ tu̶ju̶ yucú̶ manoju̶re vacudigu̶ vamasiñuju Moisés. To bajiro ĩ bajirone, ĩ tu̶ju̶re yucú̶ zarza vãme cu̶tiu̶, ũ̶ju̶rũ̶gõmasiñuju. To bajiro vatoaju̶re ruyuarũ̶gũ̶ñuju ángel. 31 Tire ĩacõari, u̶cacoamasiñuju Moisés. Quẽnaro ĩaru̶ tu̶bu̶saca ĩ vatone ado bajiro ĩre ñagõmasiñuju Dios: 32 “Yu̶ne ñaja Dios. Mu̶ ñicu̶a Abraham, Isaac, Jacob quẽne ĩna rũ̶cu̶bu̶ocacu̶ne ñaja yu̶”, yimasiñuju Dios, Moisére. Tire ajicõari, güigu̶ nanamasiñuju ĩ. To bajiri, ĩaru̶abetimasiñuju. 33 Quẽna tudiñagõñuju Dios: “Adone yu̶ ñaro ñaja ti. To bajiri mu̶ gu̶bo sudi vejeya mu̶, yu̶re rũ̶cu̶bu̶ogu̶. 34 Yu̶ yarã Israel ñamasir'i jãnerabatia, Egiptoju̶ rojose ĩna tãmu̶osere ĩarũgũaja yu̶. To bajicõari, ĩna su̶tiritisere ĩaja yu̶. To bajiri, ‘Egiptoanare cãmotadiato ĩna’ yigu̶, ĩnare yirẽmogũ̶ vabu̶ yu̶. Egiptoju̶ quẽna mu̶re tudiarotiaja yu̶”, ĩre yimasiñuju Dios —yigotiyuju Esteban, u̶jarãre. 35 To yicõa, quẽna gotirũtuasuju: —Moiséne ñaami, mani ñicu̶a ĩna ajiru̶abetir'i. “Yu̶a u̶ju̶ me ñaja mu̶. Rojose yu̶a yisere ĩacõĩarimasu̶ me ñaja mu̶”, ĩre yimasiñujarã mani ñicu̶a. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Dioju̶ama, Egiptoju̶ ñamasiriarãre ĩnare ũmato varocu̶re yigu̶, yucú̶ zarza vãme cu̶tiu̶ ũ̶ju̶ñaro vatoaju̶re ángel su̶orine Moisére gotimasiñuju Dios. 36 To bajiri ĩaĩañamanire yiĩomasiñuju Moisés, Egiptoju̶. To yigajano, mani ñicu̶a ñamasiriarãre ĩnare ũmato vadimasiñuju. To bajivacu̶, moa riaga Oco Sũarisa vãme cu̶toju̶re, to yicõari, yucú̶ manoju̶re quẽne ĩaĩañamanire ĩnare yiĩomasiñuju Moisés. 37 Ĩne ñamasiñumi ado bajiro mani ñicu̶a ñamasiriarãre ĩnare gotimasir'i: “Dios mani jacu̶ yu̶re ĩ cõacatore bajirone, gãji ĩ ocare gotirocu̶re cõaru̶cu̶mi. Dios ĩ cõarocu̶ma, mani yu̶ne ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju Moisés mani ñicu̶a ñamasiriarãre. 38 Moiséne mani ñicu̶a ñamasiriarã rãca gũ̶tau̶ Sina'i vãme cu̶tiu̶ veaju̶ rẽjamasiñuju. Ĩ sĩgũ̶ne gũ̶tau̶ju̶re mu̶jacõari, ángel rãca ñagõmasiñuju. To ĩ yijare, ĩre ĩsimasiñuju, Dios ĩ rotisere, mani jedirone mani ajitirũ̶nu̶ su̶yarotire. 39 To bajiboarine tire ĩ gotisere ajiru̶abetimasiñujarã ĩna, mani ñicu̶a. Tire ajiterã ñari, quẽna Egiptoju̶re tudiaru̶amasiñujarã ĩna. 40 To yicõari Moisés gũ̶tau̶ joeju̶ ĩ ñatoye rĩne, ĩ gagu̶ Aarón vãme cu̶tigu̶re ado bajiro ĩre yimasiñujarã ĩna: “¿Noju̶ ñati mu̶ bedi, Egipto sitaju̶ mani ñaro manire ũmato vadicacu̶ma? Toju̶ ĩ bajiñasere masibeaja mani. To bajiri, Diore bajiro bajigu̶re mani rũ̶cu̶bu̶orocu̶re quẽnoña mu̶. Ĩ ũgũ̶ rãca mani ñajama, manire quẽnaru̶aroja ti. No mani varu̶arore manire ũmato varu̶cu̶mi”, yimasiñujarã, Aarón ñamasir'ire. 41 To yirã ñari, ta vecu̶ macu̶acare bajigu̶ quẽnorujeomasiñujarã ĩna. To yicõari, vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, soeĩsimasiñujarã. To yicõari, basavariquẽna codemasiñujarã, ĩna quẽnorujeor'i ta vecu̶ macu̶re bajigu̶ ñagũ̶re rũ̶cu̶bu̶orã. 42 To bajiri Dios ĩnare ĩatirũ̶nu̶ tu̶jacoamasiñuju. Ĩna bojarore bajiro ĩna yiru̶ajare, ĩnare matabetimasiñuju Dios. To bajiri ñocoare, muijure quẽne, ñamiagu̶ muijure quẽne, yirũ̶cu̶bu̶omasiñujarã ĩna yuja. To bajiri Diore gotirẽtobosamasir'i, Amós, ado bajiro ĩ ucamasire ñajare, bajiyuja ti: “Israel ñamasir'i jãnerabatia, yu̶re ajiya mu̶a: ¿Cuarenta ñaricũ̶mari yucú̶ manoju̶ ñarã, vaibu̶cu̶rã, mu̶a sĩarãre yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, yu̶re soeĩsirũgũcati mu̶a? 43 Yu̶re rũ̶cu̶bu̶omenane, mu̶a masu mu̶a quẽnorujeoriarãrene rũ̶cu̶bu̶ocaju̶ mu̶a. Mojoriviaca quẽnocaju̶ mu̶a. To yicõari, ti vi jubeaju̶ Moloc vãme cu̶tigu̶re ĩre jeocõari gajarũgũcaju̶ mu̶a. Gãjire quẽne ñocore bajiro bajigu̶re mu̶a quẽnorujeor'ire, Refán vãme cu̶tigu̶re ĩre rũ̶cu̶bu̶ocaju̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yirũgũcati ñajare, Babilonia soju̶aju̶ mu̶are cõaru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios ĩnare —yiyuju Esteban, u̶jarãre gotigu̶. 44 To yicõa, ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju Esteban: —To bajiri mani ñicu̶a yucú̶ manoju̶ ñarã, cabra vãme cu̶tirã gase rãca ĩna quẽnoriavire cu̶omasiñujarã ĩna. “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” ĩna yirũ̶cu̶bu̶orivi ñamasiñuju ti vi. Dios, Moisére ĩ yiĩoriarore bajirone ti vire quẽnorujeomasiñujarã ĩna. No ĩna bojaro vana quẽne ti vire ãmicoarũgũmasiñujarã ĩna. 45 Moisés ĩ rijato bero, Josué vãme cu̶tigu̶ ĩre ñavasoamasiñuju. Moisés rãcana ĩna bajirearo bero, ti vire cu̶osu̶yayujarã ĩna rĩa, mani ñicu̶a. Ti vire ãmicõari, adi sita Canaán vãme cu̶ti sitaju̶re vadimasiñujarã ĩna. To bajiri Dios ĩnare yirẽmoñuju, mani ñicu̶are. Adi sita ñaboariarãre ĩnare bucõamasiñuju Dios. To ĩ yiriaro bero, mani ñicu̶ David ñamasir'i ĩ ñaro quẽne ñacõamasiñuju ti vi maji, cabra gasene ĩna quẽnoriavi. 46 David ñamasir'ire quẽnaro ĩre yimasiñuju Dios. To bajiri Diore variquẽnagũ̶ ñari, ĩ yarã Jacob jãnerabatia rãca, ĩre ĩna yirũ̶cu̶bu̶oroti vire ĩre bu̶abosaru̶amasiñuju. To ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, ĩre bu̶arotibetimasiñuju Dios. 47 David macu̶ Salomón ñamasir'iju̶a Diore ĩre vi bu̶abosamasiñuju yuja —yiyuju Esteban, u̶jarãre gotigu̶. 48 To yicõa, quẽna gotirũtuasuju ĩ: —To bajiboarine, masa ĩna quẽnoriavire ñabecu̶mi Dios, Diore ĩre gotirẽtobosamasir'i, ado bajiro ucamasire ñajare: 49 “ ‘Adi macaru̶cu̶roaye, to yicõari, õ vecaye ñajediro u̶ju̶ ñaja yu̶. To bajiro bajigu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, ¿no bajirivi yu̶re bu̶abosaru̶arãda mu̶a? ¿No bajiriju̶ quẽnobosaru̶arãda yu̶ u̶su̶sãjarotiju̶rema? 50 Yu̶ne ñaja ñajediro rujeocacu̶ma’ yami Dios”, yiucamasiñumi ĩre gotirẽtobosamasir'i —yigotiyuju Esteban. 51 To bajiro ĩnare yigajano, ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju quẽna: —Dios ocare ajitirũ̶nu̶betirũgũaja mu̶a. “Dios magũ̶mi” yirãre bajiro ĩ ocare ajiteaja mu̶a. Mani ñicu̶are bajiro Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore cu̶dimena ñaja mu̶a. 52 Sĩgũ̶, Diore gotirẽtobosar'i, mu̶a ñicu̶a quẽnaro ĩna yir'i manicoayumi. To bajiri, Cristo rojose yibecu̶re, ĩ ejarotire gotiriarãre quẽne ĩnare sĩamasiñuma mu̶a ñicu̶a. To yiriarã ñari, cãnu̶ribu̶sane “Jesúre ĩre sĩato” yirã ĩre ĩaterãre ĩsirocayuja mu̶a. To bajiro mu̶a yijare, ĩre sĩañuma. 53 Dios ĩ rotimasirere cu̶dibetirũgũaja mu̶a, ángel mesa su̶ori mu̶a ñicu̶a ĩna gotiecore ti ñaboajaquẽne —u̶jarãre ĩnare yiyuju Esteban. 54 Tire ajicõari, yaia guarãre bajiro guji ĩoñujarã ĩna, Estebanre bu̶to jũnisinirã ñari. 55 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, Esp'iritu Santo ĩ masisere u̶jar'i ĩ ñajare, bu̶tobu̶sa ĩre ejarẽmoñuju Esp'iritu Santo. To bajiri, õ vecaju̶ ĩamu̶ogũ̶ne, Dios ĩ ñasere ĩabu̶jayuju. To bajicõari, ĩ riojojacatu̶a ñagũ̶re Jesúre quẽne ĩañuju. 56 Tire ĩacõari, ado bajiro u̶jarãre ĩnare yiyuju Esteban: —Ĩaña mu̶a quẽne. Ũ̶mu̶agasero soje jãnacoaju̶. Dios ĩ roticõacacu̶, ĩ riojojacatu̶aju̶are ñaami —yiyuju Esteban. 57 To ĩ yijare, quẽna ĩ tudiñagõrotire ajiterã, ĩna gãmo gojerire bibeyujarã ĩna. To yi, ĩna jediro bu̶to avasãcõari, ĩre ñiarã ũmarẽjañujarã ĩna. 58 To yicõari, ti maca soju̶aju̶ ĩre vejacoasujarã ĩna, gũ̶tarine ĩre reasĩaroana. Toju̶ eja, ĩna sudi joeayere vejecõari, Saulo vãme cu̶tigu̶re ĩre ĩsiñujarã ĩna, “Tire codebosato” yirã. To yicõari, gũ̶tarine Estebanre ĩre reasu̶ovasujarã ĩna. 59 Gũ̶tane ĩre ĩna reañarone, Jesúre ado bajiro sẽniñuju Esteban: —Jesús, yu̶ u̶ju̶ yu̶ u̶su̶re bocaãmiña mu̶ —yiyuju Esteban. 60 To yi, gu̶somuniari tuetucõari, avasãñuju Esteban: —Yu̶re rojose ĩna yisere ĩnare masirioya mu̶ —Jesúre ĩre yisẽniñuju Esteban. To yigajanogũ̶ne, rijacoa tu̶jasuju Esteban.

Hechos 8

1 Estebanre gũ̶tane ĩre reasĩariarã rãcagu̶, ĩna sudire coderine ñañuju Saulo. “Estebanre ĩre sĩacõato”, yitu̶oĩañuju ĩ quẽne. Esteban ĩ sĩaecoro bero, ĩ ruju̶rire ĩacõari, sĩgũ̶ri jud'io masa Diore quẽnaro rũ̶cu̶bu̶orã ĩre yujeyujarã ĩna. To yirãne, bu̶to otiyujarã Estebanre. Tirũ̶mu̶rine Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre Jerusalénju̶ ñarãre rojose yisu̶oyujarã ti macana. To bajiri Saulo quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre cojovi ru̶yabeto ĩnare macañuju ĩ. Ĩnare bu̶jagu̶ne, ũ̶mu̶are quẽne rõmiare quẽne ĩnare juacõari tubibecũrũgũñuju ĩ. To bajiri ĩna jedirone Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩ gotiroticõasu̶oriarã rãca ñariarã rudiasujarã Judea sitaju̶, to yicõari, Samaria sitaju̶re quẽne. Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãma Jerusalénre vaveobesujarã ĩna. 4 Jerusalén macana rudiriarã no ĩna vacudiro cõrone Jesús yere gotimasiocudiyujarã ĩna. 5 Felipe, Jerusalénju̶ ñar'i, Samaria sita ñarimacaju̶re vasuju. Toju̶ ejacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõar'i Jesús yere ĩnare gotimasioñuju Felipe. 6 Jãjarã masa rẽjañujarã, ĩ gotisere ajiru̶arã ñari. To bajicõari, ĩaĩañamanire ĩ yiĩosere ĩañujarã ĩna. To bajicõari ĩ gotimasiosere quẽnaro ajiyujarã ĩna. 7 To ĩna bajirone jãjarã masa u̶su̶riju̶re sãñarãre vãtiare bureayuju Felipe. Ĩnare ĩ bureajare, bu̶to avasãbudivasujarã ĩna vãtia. Jãjarã rijarãre quẽne catioyuju ĩ. Micarãre, rujasagueri vanare quẽne quẽnoejarotiyuju ĩ. 8 To bajiri ti macana bu̶to variquẽnañujarã ĩna. 9 Ti macaju̶re Simón vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Cojo cũ̶ma me ĩ masisere yiĩoñuju ĩ. “Gãjerã rẽtoro masigũ̶ ñaja yu̶” yigu̶, ĩaĩañamani yiĩorũgũñuju ĩ. To bajiro yigu̶ ñari, “Yu̶ ñaja ñamasugũ̶ma”, yiyuju ĩ, masare. To ĩ yise ñajare, sĩgũ̶ ru̶yariaro mano ĩre ajiyujarã. Bu̶cu̶arã quẽne, rĩamasa quẽne jediro quẽnaro ĩre ajiyujarã ĩna. “Diore bajiro masiami”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶orũgũñujarã ĩna. 12 To yiriarã ñaboarine, Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, “Yu̶ yarã ñaja” Dios ĩ yiĩavariquẽnasere gotiyuju Felipe. Tire ajicõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ñujarã ũ̶mu̶a, rõmia quẽne. To yicõari, oco rãca Felipere ĩre bautizarotiyujarã, “Jesúre ajitirũ̶nu̶aja” yirã. 13 Simón quẽne, Jesús yere ajitirũ̶nu̶ñuju ĩ. To yicõari, oco rãca bautizarotiyuju ĩ quẽne. To ĩ yiro bero, Felipere baba cu̶tisu̶oyuju. To yicõari ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca Felipe yiĩosere ĩacõari, no yimasibesuju Simón, ti ũnire ĩabetirũgũr'i ñari. 14 Jesús gotiroticõasu̶oriarã Jerusalénju̶ ñarã, “Samaria sitana jãjarã Dios ocare ajitirũ̶nu̶ñujarã” yire quetire ajiyujarã ĩna. To bajiri, Samariaju̶re cõañujarã ĩna, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne. 15 To bajiri, Samaria sitaju̶re ejacõari, Diore ĩnare sẽnibosayujarã ĩna, toana Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶orãre. Oco rãca bautizarotiriarã ĩna ñaboajaquẽne, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩnare ejabesuju maji. To bajiri, “Esp'iritu Santo ĩnare ejato” yirã, Diore sẽniñujarã ĩna. 17 To yicõari, Pedro, Juan rãca, Diore sẽnicõari Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶orãre ĩna ãmori rãca ĩnare ñujeoyujarã ĩna. To cõroju̶ Esp'iritu Santo ejayuju, ĩnare. 18 Ĩna ãmori rãca ĩna ñujeorore Esp'iritu Santo ĩ ejasere ĩañuju Simón. Tire ĩacõari ĩnare gãjoa ĩsiru̶, ado bajiro yiyuju Simón: —Gãjerãre yu̶ ãmo ñujeorone Esp'iritu Santo ĩ ejarotire bojaja yu̶ quẽne —ĩnare yiyuju Simón. 20 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pedro: —Vaja mani Dios ĩ cõasere, “Vaja yire ñaroja ti”, yitu̶oĩaboaja mu̶. To bajiro yitu̶oĩagũ̶ ñari, mu̶ gãjoa rãcane bajirocacoaru̶cu̶ja mu̶. 21 Rojose mu̶ tu̶oĩasere masiami Dios. To bajiri, Esp'iritu Santore mu̶re cõabetiru̶cu̶mi Dios. 22 Mu̶ tu̶oĩasere ĩamasicõaja yu̶. Rojose rĩne tu̶oĩagũ̶ ñaja mu̶. To bajiri, rojose mu̶ tu̶oĩasere yitu̶jaya. To yicõari, Diore sẽniña mu̶, “Rojose yu̶ yisere masirioya” yigu̶ —yiyuju Pedro. 24 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Simón: —Diore sẽnibosaya mu̶a, yu̶re. Mu̶a gotisere bajiro yu̶re ti bajirotire bojabeaja yu̶ —yiyuju Simón. 25 To ĩ yiro bero, Jesús ĩ yirere ĩna ĩarere, to yicõari, ĩ gotimasiorere ti macanare gotiyujarã. Ĩnare gotimasio gajanocõari, Jerusalénju̶ tudianane Samaria sita ñarimacarianare Jesús ye quẽnasere ĩnare gotimasioñujarã ĩna. 26 To ĩna bajiñarone, Felipere ado bajiro ĩre yiyuju ángel: —Jerusalénju̶ vasa. To ejacõari, Gaza vãme cu̶ti maca vati maare vaja mu̶. Yucú̶ manoju̶ ñavati maa ñaja ti maama —yiyuju ángel, Felipere. 27 To bajiri Felipe vacoasuju, ángel ĩ gotiriarore bajirone. Maa vacu̶, Etiop'ia sitana u̶jore gãjoa codebosarimasu̶re ĩre ĩañuju Felipe. Jerusalénju̶ Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ejar'i, tudiacu̶ bajiyuju ĩ. 28 Caballo ĩ tũ̶a vaticoroju̶ sãñacõari, Diore gotirẽtobosamasir'i, Isa'ias ĩ ucamasirere buesãñañuju ĩ. 29 To bajiri, ado bajiro yiyuju Esp'iritu Santo, Felipere: —Ĩ tu̶bu̶sa vacõari, ĩre baba cu̶ti vasa mu̶ —yiyuju, Felipere. 30 To bajiri ĩ tu̶ vaejacõari, ajiyuju, Diore gotirẽtobosamasir'i Isa'ias ĩ ucamasirere ĩ buesere ajiyuju Felipe. Tire ajicõari, —¿Mu̶ buesere ajimasiati mu̶? —yiyuju Felipe, Etiop'iagu̶re. 31 To ĩ yirone: —“To bajiro yiru̶aro yaja”, yiajimasibeaja yu̶, ñimu̶ yu̶re ĩ gotiro cõro —yiyuju ĩ, Felipere. To yigu̶ne, —Yu̶ tu̶ vasãjagu̶aya —yiyuju Etiop'iagu̶. 32 Dios ocare Isa'ias ñamasir'i ĩ ucamasirere ĩ buere ado bajiro yiyuju ti: “Ovejare sĩaroana ĩre ñiacõari ĩna jiatore bajiro ĩre yiru̶arãma ĩna. To bajiri, ovejare ĩna joa suaro ĩ avasãbetore bajiro yigu̶, rojose ĩre ĩna yiboajaquẽne, ñagõbetiru̶cũ̶mi. 33 Masa ĩna ĩaro rĩjoro bojoneose yiecoru̶cu̶mi. Rojose ĩ yibetiboajaquẽne, ‘Rojose yigu̶ me ñaami’ ĩre yibosagu̶ maniru̶cu̶mi. To bajiri, ĩ sĩaecoro bero, ‘Ĩ jãnerabatia ñaama’ yimasiña maniru̶aroja”, yiucamasire ñañuju, Etiop'iagu̶ ĩ buere. 34 To bajiri, —Yu̶re gotiya mu̶. Ñimu̶re yiro yati, to bajiro ti yijama. ¿Ĩ masune ĩ bajirotire tu̶oĩacõari yiyujari? ¿Gãji ĩ bajirotire yigu̶, ucamasiñujarique ĩ? —yiyuju Etiop'iagu̶, Felipere. 35 To ĩ yijare, Isa'ias ĩ ucamasirere ĩre ĩagotigu̶ne, ado bajiro ĩre gotiyuju Felipe: —Isa'ias ñamasir'i to bajiro ĩ ucajama, Jesús ĩ bajirotirene yigu̶ yimasiñumi —ĩre yigotiyuju Felipe. To yicõari, Jesús ĩ bajiñarere ĩre gotimasioñuju yuja. 36 To yi vana rĩne, maa tu̶ u̶tabu̶cu̶ra ejayujarã ĩna. To eja, —Ĩaña, ado ñaja oco. ¿Yucu̶ne, oco rãca yu̶re bautizaru̶abeati mu̶? —yiyuju Etiop'iagu̶, Felipere. 37 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju Felipe: —“ ‘Jesúne ñaami Dios macu̶, rotimu̶orũ̶gõrocu̶’ yigu̶ ĩ cõar'i” mu̶ yijama, oco rãca mu̶re bautizaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yiyuju Felipe. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Etiop'iagu̶: —To bajirone bojaja. Jesúne ñaami Dios macu̶, rotimu̶orũ̶gõrocu̶ yigu̶ ĩ cõar'i, yaja yu̶ —yiyuju Etiop'iagu̶. 38 To yi, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ tujayujarã. To bajicõari, ũmato rojasuju, oco rãca Etiop'iagu̶re ĩre bautizagu̶acu̶. 39 Ĩre bautiza gajano, ĩna majarũ̶gũ̶rone, ñaro tu̶sarone ruyubetiboarine Esp'iritu Santo ĩre ãmicoasuju, Felipere. To bajiri ĩre ĩabeticõa tu̶jasuju Etiop'iagu̶. To bajiboajaquẽne, quẽnaro variquẽna vasuju ĩ Etiop'iagu̶. 40 Felipeju̶ama, “To bajiro bajiriaja” yiri mene, Azoto vãme cu̶ti macaju̶ ejayuju. Toju̶ ñacõari, cojo maca ru̶yabeto Jesús ĩ bajirere masare gotimasiocudiyuju ĩ. Goticudigu̶ rĩne, Cesarea vãme ti macaju̶re ejacoasuju ĩ Felipe.

Hechos 9

1 Saulo ñañuju. Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sĩaru̶, bu̶to ĩnare ĩajũnisinirũgũñuju maji. To bajiri, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re sẽnigũ̶ vasuju. 2 Damasco vãme cu̶ti maca ñarivi, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre macagũ̶ varu̶, papera sẽniñuju: —Ĩnare yu̶ ĩabu̶jaro cõrone ũ̶mu̶are, rõmiare quẽne, juadiru̶cu̶ja yu̶, Jerusalénju̶ ĩnare tubibecũru̶ —yiyuju Saulo, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re sẽnigũ̶. 3 Ĩre sẽnigajano, vasuju ĩ. Maa ĩ vato rĩne Damasco macaju̶ ĩ cõñatone, ñaro tu̶sarone vecaju̶ bu̶to caje mose busurujiayuju ti. 4 To bajiro ti bajijare, quedirocacũcoasuju Saulo. Ĩ quedirocacũatone, ado bajiro ocaruyuyuju ti: —Saulo, Saulo, ¿no yigu̶ rojose yu̶re yisu̶yarũgũati mu̶? —yi ocaruyuyuju, õ vecaju̶. 5 To bajiro ti yirone, —¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñacõari, to bajise yu̶re yati mu̶? —yiyuju Saulo. To ĩ yirone, —Yu̶ne ñaja, Jesús, rojose mu̶ yisu̶yarũgũgũ̶ne —ĩre yiyuju Jesús. 6 To bajiro ĩre yicõa, —Damascoju̶ vasa mu̶. To mu̶ ejaro, “Ado bajiro yiya”, mu̶re yiru̶arãma —Saulore yiyuju Jesús. 7 Saulo rãca vana, masa maniboarine, to bajiro yi ocaruyusere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna. 8 To ti bajiro bero, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩaru̶aboayuju Saulo. Ĩ caje ruyubesuju. To ĩ bajijare, ĩ babarã Damascoju̶ vana ĩre tũ̶a vasujarã ĩna. 9 Damascoju̶ ejacõari, idiarũ̶mu̶ ĩabeti, babeti, idibeti, bajiñañuju Saulo. 10 Damascoju̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñañuju ĩ, Anan'ias vãme cu̶tigu̶. Ĩre ruyuaĩocõari: —Anan'ias —ĩre yiyuju Jesús. —Adone ñaja yu̶ —yiyuju Anan'ias. 11 To ĩ yirone, —Vasa Riojo vãme cu̶ti maaju̶re. Ti maa vacu̶ne, Judas vãme cu̶tigu̶ ya vire ejaru̶cu̶ja mu̶. Toju̶ ejacõari, “¿Adone ñati Saulo, Tarso vãme cu̶ti macagu̶?”, ĩre yiba mu̶. Yucu̶rema yu̶re sẽnigũ̶ yami Saulo. 12 Jẽre ĩre ĩomu̶ yu̶, ĩ tu̶ju̶ mu̶ ejarotire. To bajiri ĩ tu̶ sãjaejacõari mu̶ ãmo ñujeoru̶cu̶ja mu̶, “Quẽna tudiĩato” yigu̶ —Anan'iare yiyuju Jesús. 13 Tire ajicõari, ado bajiro yiyuju Anan'ias: —Bu̶to queti ajirũgũaja yu̶, Diore ajitirũ̶nu̶rãre Jerusalénju̶ ñarãre rojose ĩ yirũgũrere. 14 Yu̶are mu̶re rũ̶cu̶bu̶orãre tubiberu̶, ejarimi —Jesúre ĩre yiyuju Anan'ias. 15 To ĩ yise ñajare, ado bajiro Anan'iare gotiyuju Jesús: —Yu̶ ocare masare gotimasiorocu̶ yigu̶, ĩre cũmu̶ yu̶, Saulore. U̶jarãre, jud'io masare quẽne, jud'io masa mere quẽne gotimasioru̶cu̶mi. 16 To bajiri, “Yu̶re gotimasiobosagu̶ ñari, rojose tãmu̶oru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yiru̶cu̶ja yu̶ —Anan'iare ĩre yiyuju Jesús. 17 To ĩ yijare, vacoasuju Anan'ias. Viju̶ sãjaejacõari, ĩ ãmo ñujeoyuju, Saulore. To yigu̶ne, —Yu̶ rãcagu̶, ajiya mu̶. Jesús mani u̶ju̶, mu̶ vado, mu̶re ruyuaĩorine yu̶re cõami, “Quẽna tudi caje ĩato” yigu̶. “Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶re ejato” yigu̶ yu̶re cõami —Saulore ĩre yiyuju Anan'ias. 18 To ĩ yirone, rujarũ̶tu̶rori ĩ cajeariju̶re ñase jãnevẽjañuju, Saulore. To ti bajirone quẽna tudiĩacoasuju Saulo. To bajisere ĩacõari, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, oco rãca ĩre bautizarotiyuju Saulo, “Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶” yigu̶. 19 To ĩ yiro bero, bacõari, ruju̶ tĩmacoasuju Saulo quẽna. To bajiri yoarobu̶sa ñañuju Saulo, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca, Damascoju̶. 20 Bero, Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjaejacõari, “Dios macu̶ ñaami Jesús”, ĩnare yigotimasioñuju Saulo. 21 To ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, ñajediro: —Ãni Saulo, ¿Jerusalénju̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare sĩar'i me ñati? To yicõari, ¿Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ñejeru̶ me adoju̶re vayujari ĩ? ¿Ĩnare ñejecõari, paia u̶jarãre ĩsibequĩda ĩ? —yiyujarã masa. 22 To bajiro ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, tocãrãcarũ̶mu̶ jãjarãbu̶sa, Jesúre ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna, Saulore ajicõari. “Socu̶ me yaja yu̶. Jesúne ñaami, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶ Dios ĩ cõar'i”, yiyuju Saulo. Quẽnaro ĩ gotise ñajare, no bajiro yimasibesujarã ĩna, jud'io masa Jesúre ĩre ajimena. 23 To bajiri Damascoju̶, Saulo ĩ gotiñasere ĩacõari, “Ĩre sĩaroti ñaja manire”, yitu̶oĩañujarã ĩna, jud'io masa Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶mena. 24 To bajiri ĩre ĩna sĩaru̶asere ajiyuju Saulo. Ñami, ũ̶mu̶a quẽne ĩre sĩaru̶arã, quearũgũñujarã ĩna maca budiriasojeri tu̶ju̶re. 25 Ĩre ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, Saulo Jesús yere ĩ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rã ĩre ejarẽmoñujarã, “Rudiajaro” yirã. Ñami, maca matariacũ̶ni veca ñarisojeju̶, jibu̶ jairijibu̶ne sãcõari, ticũ̶ni su̶yaroju̶aju̶ ĩre rujiocõañujarã. To bajiro ĩna yijare, rudicoasuju Saulo. 26 Rudiva, Jerusalénju̶ ejacoasuju ĩ. Toju̶re ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca rẽjaru̶aboayuju ĩ. “Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ me ñagũ̶mi Saulo” yitu̶oĩarã ñari, bu̶to ĩre güiyujarã ĩna. 27 To ĩna bajiboajaquẽne, Bernabé vãme cu̶tigu̶, Saulore ĩre ejarẽmoñuju ĩ. —Vayá. Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩnare ñagõto mani —Saulore ĩre yiyuju Bernabé. To yi, ĩna tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro Saulo ĩ bajirere ĩnare gotiyuju Bernabé: —Ãnire Saulore maaju̶ ĩ vatone ĩre ruyuaĩoñuju Jesús. Ĩre ruyuaĩocõari ĩre ñagõñuju ĩ. To ĩ yiro bero, Damasco vãme cu̶ti macanare güibecu̶ne Jesús ĩ bajirere gotimasioñuju —ĩnare yiyuju Bernabé, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre. 28 To ĩ yisere ajicõari, “Mani rãcagu̶ ñaami Saulo”, ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna yuja. To ĩna yijare, Jerusalénju̶ ĩna rãca ñacõañuju Saulo. To bajiro bajigu̶ rĩne güiri mene Jerusalén macanare Jesús ĩ bajirere ĩnare goticudiyuju ĩ. 29 Jud'io masa ñaboarine griego oca ñagõrã quẽne ñañujarã. To bajiri, Saulo rãca ñagõboanane, oca josayujarã. To yirãne, ĩre sĩaru̶ayujarã ĩna. 30 Ĩre ĩna sĩaru̶asere ajicõari, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ Saulore ĩre ãmicoasujarã ĩ rãcana. Ĩre ãmiejacõari, ĩ ya macaju̶ Tarso vãme cu̶ti macaju̶re cõacõañujarã ĩna. 31 Tirodore Judea, Samaria, Galilea sitana quẽne Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rojose tãmu̶obesujarã. Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩnare ĩ ejarẽmose rãca Jesús ocare bu̶tobu̶sa ajivariquẽnarũtuasujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna, Diore quẽnaro cu̶dirã. 32 To bajiri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã rãcagu̶ Pedro vãme cu̶tigu̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩacudigu̶, Lida vãme cu̶ti macaju̶, ejayuju Pedro. 33 Toju̶ ejacõari, micagũ̶re Eneas vãme cu̶tigu̶re ĩre ĩabu̶jayuju ĩ. Cojomo cõro idia jẽnituaro rãca cũ̶mari ĩ cãnijesariaroju̶ jesacõarũgũñuju ĩ. 34 Ĩre ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Ajiya mu̶. Jesucristo mu̶re catioami. To bajiri vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. To bajicõari mu̶ cãnijesariarore quẽnocũña mu̶ —yiyuju Pedro. To bajiro ĩ yirone, micagũ̶ ñaboar'i vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju ĩ. 35 Ĩ bajisere ĩañujarã Lida vãme cu̶ti macana, to yicõari, Sarón vãme cu̶ti macana quẽne. Tire ĩacõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna jediro. 36 Tirũ̶mu̶ri Jope vãme cu̶ti macaju̶ Tabita vãme cu̶tigo ñañuju so. Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶gõ ñañuju. Griego ocarema, Dorcas vãme cu̶tigo ñañuju. Quẽnase yigo ñañuju so. Maioro bajirãre quẽnaro yirẽmorũgũñuju. 37 To bajiro yicudiboacone, bajirocacoasuju so. To bajiri so yarã so bajirocato ĩacõari, rijariarãre ĩna yirũgũriarore bajiro sore ĩna yujeroto rĩjoro, so ruju̶re coecõari, vecaga sõaju̶ sore cũñujarã ĩna. 38 Jope vãme cu̶ti maca tu̶ne ñañuju Lida vãme cu̶ti maca. To bajiri, Lida macaju̶ Pedro ĩ ñasere ajiyujarã Jope macana, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Tire ajicõari, ju̶arã, Pedrore “Ĩre jirã vajaro” yirã ĩnare cõañujarã ĩna. To bajiro ĩna yicõariarã, ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Yu̶a rãca guaro vayá —ĩre yiyujarã ĩna. 39 To ĩna yisere ajicõari, ĩna rãca vacoasuju Pedro. Toju̶ ejacõari, Dorcas bajirocario so ñarisõaju̶re ĩre jimu̶ocõañujarã ĩna. Jãjarã manaju̶a rijaveoriarã otiñañujarã ĩna, so ruju̶ tu̶re. To ĩna yiñarone, Pedro ĩ ejaro ĩacõari, ĩ tu̶ju̶re gãnibiarũ̶gũ̶coasujarã rõmia, ĩre gotiru̶arã: —Ĩaña mu̶. Dorcas ñaboario so bajirocaroto rĩjoro jairo sudi yu̶are tiaĩsiboacamo —yirãne, Pedrore ĩre juaĩoñujarã ĩna. 40 To ĩna yirone, —Adi sõare vijagocoasa maji —ĩnare yiyuju Pedro. To yigajanocõari, gu̶somuniari tuetucõari, Diore sẽniñuju Pedro. Diore sẽnigajanocõari, rijariore ju̶darũ̶gũ̶ ĩañuju. Ju̶darũ̶gũ̶ ĩacõari: —Tabita, vũ̶mu̶rũjuña mu̶ —sore yiyuju Pedro. To ĩ yisere ajicõari, tudicaticoasuju so. To bajigo ñari, Pedrore ĩacõari vũ̶mu̶rũjuñuju so. 41 To so bajirone, so ãmore ñiacõari sore tũ̶avũ̶mu̶oñuju Pedro. To yicõari, ti sõare vijagoriarãre ĩnare jãjarotiyuju quẽna: —Quẽna so tudicatisere ĩarã vayá mu̶a —ĩnare yiyuju Pedro, manaju̶a rijaveoriarãre, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. 42 To bajiri, quẽna so tudicatirere ajiyujarã toana Jope vãme cu̶ti macana ñajediro. Tire ajicõari, jãjarã ñañujarã “Jesús ĩ masise rãca yiyumi Pedro” yirã ñari, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñato mani quẽne” yirã. 43 To bajiro ĩ yiro bero, yoaro Jopeju̶ ñacudiyuju Pedro, vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶, Simón vãme cu̶tigu̶ tu̶ju̶re.

Hechos 10

1 To bajiri Cesarea vãme cu̶ti macaju̶re, Cornelio vãme cu̶tigu̶ ñañuju ĩ. Surara mesare coderã u̶ju̶ ñañuju romano masu̶. Italia sitana surara u̶ju̶ ñañuju ĩ. To bajiri cojomo cõro masa cõro ñarãre rotigu̶ ñañuju ĩ. 2 Jud'io masu̶ me ñaboarine, quẽnaro Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶oyuju, ĩ ya viana rãca. Jud'io masare maioro bajirãre quẽnaro ĩnare yirẽmorũgũñuju ĩ. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore ĩre sẽnirũgũñuju. 3 To bajiri cojorũ̶mu̶ ñamicaju̶a tu̶sato, ángel ĩre ruyuaĩoñuju, Corneliore. Quẽnaro ĩre ĩamasucõañuju Cornelio. Ĩ tu̶ju̶re sãjaejacõari, —¡Cornelio! —ĩre yiyuju ángel. 4 To ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibesuju maji. Ĩre güigu̶ ñari, ĩre ĩacõa ñañuju Cornelio. To bajigu̶ne, —¿Ñie bojati mu̶? —ĩre yiyuju Cornelio. To ĩ yirone, —Diore ĩre mu̶ sẽnisere ajivariquẽnarũgũami. Maioro bajirãre mu̶ ejarẽmosere quẽne ĩavariquẽnarũgũami. To bajiri mu̶re quẽnaro yigu̶agu̶ yami. 5 To bajiri, Jope vãme cu̶ti macaju̶re ñaami Simón Pedro vãme cu̶tigu̶. Ĩre jirã varonare ĩnare cõaña mu̶. 6 Gãji Simón vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶ ya viju̶re ñaami Simón Pedro, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ñarivire —ĩre yiyuju ángel, Corneliore. 7 To yigajanocõari, ĩre vaveocoasuju ángel. Ĩ vato bero, ju̶arã ĩre moabosarimasare to yicõari, ĩ surarare quẽnaro Diore ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶re quẽne ĩre jiyuju Cornelio. 8 Ĩnare jicõari, ángel ĩre ĩ gotirere ĩnare gotiyuju. To yigajanocõari, Jope macaju̶ ĩnare varotiyuju. 9 To ĩ yicõariarã, gajerũ̶mu̶ ũ̶mu̶recaji ñaro Jope maca tu̶ tu̶sasujarã ĩna. To ĩna bajirone, vi rijo tũnaju̶ mu̶jacõari, Diore ĩre sẽniñuju Pedro. 10 Yoaro Diore sẽniñagũ̶ ñari, ñiorijacoasuju. To bajiri gãjerãre ĩre ĩna bare quẽnobosañasere yuyuju ĩ. To ĩ bajiñarone, ado bajise ĩre ruyuaĩoñuju Pedrore: 11 Õ vecaju̶ ũ̶mu̶agasero soje jãnacoasuju ti. To bajicõari, sudijãi jairijãi ju̶ajacatu̶a gaja ñiacõari yorujiocõariarore bajiro rujiayuju ti. Rujiadi, ĩ tu̶ju̶ ejayuju. 12 Toju̶re ñañujarã vaibu̶cu̶rã jediro. Jẽnirã, vu̶rã, ãña quẽne, ñajediro ñañujarã ĩna. 13 Ĩ tu̶ju̶ ti ejaro, ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecaju̶, Pedrore: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Ĩnare sĩacõari, baya —ĩre yi ocaruyuyuju. 14 Tire ajicõari ado bajiro yiyuju Pedro: —Babeaja yu̶. Rẽoriarãre divatoju̶ane baĩabeticaju̶ yu̶ —boca yicõañuju Pedro. 15 To ĩ yirone, quẽna ocaruyuyuju: —“Rẽore ñaja”, yibesa. “Baya” Dios ĩ yisema, quẽnase ñaja —yi ocaruyuyuju. 16 Idiajiju̶ ĩre bajiĩocoasuju ti. To baji, tudimu̶jacoasujarã. 17 Tire ĩacõari, “¿Ñie ũni yu̶re bajiati ti?”, yitu̶oĩañuju Pedro. To ĩ yiñarone, Simón vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶ ĩ ñariju̶re gãjerãre sẽniĩacõari ĩ ya vi soje tu̶re ejayujarã Cornelio ĩ cõariarã. 18 Ejacõari, —¿Adi vire Simón Pedro vãme cu̶tigu̶ ñati? —yiyujarã ĩna. 19 Pedro ĩ ĩasere ĩ tu̶oĩañarone, ado bajiro ĩre gotiyuju Esp'iritu Santo: —Idiarã ũ̶mu̶a mu̶re macarã ejama. 20 Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩnare ĩagũ̶ rujiasa mu̶. Tu̶oĩarejaibecu̶ne vasa, yu̶ cõarã ĩna ñajare —Pedrore ĩre yiyuju Esp'iritu Santo. 21 To bajiri, ĩna tu̶re rujiacõari, —Yu̶ne ñaja mu̶a macagũ̶. ¿No bajiro yirã vadi mu̶a? —ĩnare yiyuju ĩ. 22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pedrore gotiyujarã ĩna: —Yu̶a u̶ju̶ Cornelio yu̶are cõami. Surara u̶ju̶ ñaami. Quẽnaro Diore ajirũ̶cu̶bu̶oami. “Quẽnase yigu̶ ñaami”, ĩre yama jud'io masa jediro. To bajiri ado bajiro ĩre gotiyuju ángel: “Cornelio ajiya mu̶. Simón Pedrore jiaya mu̶. To yicõari ĩ gotisere quẽnaro ajiba mu̶”, yu̶a u̶ju̶re ĩre yiyuju ángel —yiyujarã Cornelio ĩ cõariarã, Simón Pedrore. 23 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Pedro: —Ado sãjaaya maji. Rãioato yaja. Yu̶ tu̶ cãniña maji —ĩnare yiyuju Pedro. To yi, gajerũ̶mu̶ ĩna rãca vasuju yuja. Sĩgũ̶ri Jopeana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩ rãca vasujarã, ĩre baba cu̶ti vana. 24 To bajiri gajerũ̶mu̶, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ ejayujarã ĩna. Ĩna ejaroto rĩjoro, ĩ yarãre, to yicõari, ĩ babarãre quẽne ĩnare jirẽoñuju Cornelio, “Simón Pedro ĩ gotisere ajito mani” yigu̶. 25 To baji, vi tu̶ju̶ ĩna ejarone, Pedrore bocaãmiru̶ budiasuju Cornelio. Ĩre bocacõari, gu̶somuniari tuetuyuju, Pedrore rũ̶cu̶bu̶ogu̶. 26 To ĩ yijare, —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Mu̶re bajirone masu̶ ñaja yu̶ quẽne —Corneliore ĩre yiyuju Pedro. 27 To yi, gãmerã ñagõrãne viju̶ sãjacoasujarã yuja. Sãjaejacõari, jãjarã ejacõari, bajiñarãre ĩnare ĩañuju Pedro. 28 Ĩnare ĩacõari, ado bajiro gotiyuju ĩ: —Yu̶a jud'io masa, gãjerã masa ya vire yu̶a sãjajama, to yicõari, no bojariju̶ gãjerã masa rãca yu̶a vu̶sajama, yu̶a u̶jarã ĩna rotisere cu̶dimena yirãja yu̶a. Tire ajiriarãja mu̶a. To bajiro ti bajiboajaquẽne, Dioma ado bajiro yu̶re yimasimi: “ ‘Quẽnaja’ yu̶ yisema quẽnase ñaja. ‘Rẽore ñaja’ yibesa mu̶”, yu̶re yimasimi Dios. To bajiri, “Jud'io masu̶ ñaboarine gãjerã masa rãca yu̶ ñajama, quẽnacõaja ti”, yimasiaja yu̶ yuja. 29 To bajiri mu̶a ocare ajicõari, tu̶oĩarejaibecu̶ne vabu̶ yu̶. To bajiri, ¿no bajiro yato yirã, yu̶re bojacõari mu̶a? —ĩnare yiyuju Pedro. 30 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Cornelio: —Cãnu̶ babarirũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶, ñamicaju̶a, ado cõro muiju ĩ tu̶satone Diore sẽniñamasimu̶ yu̶. Ĩre yu̶ sẽniñarone, sudi bu̶to botise sãñacõari, yu̶re ruyuarũ̶gũ̶masimi ángel. 31 Ruyuarũ̶gũ̶cõari, ado bajiro yu̶re gotimasimi: “Diore ĩre mu̶ sẽnisere ajivariquẽnarũgũami. Maioro bajirãre mu̶ ejarẽmosere quẽne ĩavariquẽnarũgũami. To bajiri mu̶re quẽnaro yigu̶agu̶ yami. 32 To bajiri, Jope macaju̶ Simón Pedro vãme cu̶tigu̶re jiaya. Gãji Simón, vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶ ya viju̶re ñaami, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ñarivire”, yu̶re yimasimi ángel. 33 To ĩ yijare, guaro mu̶re jicõamasimu̶ yu̶. Quẽnaro vayuja mu̶. Ado mu̶ ejajare, variquẽnaja yu̶a. Adoju̶re Dios ĩ ĩaro rẽjamu̶ yu̶a, ñajediro mu̶re ĩ gotirotirere ajiru̶arã —Pedrore ĩre yiyuju Cornelio. 34 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro gotiyuju Pedro yuja: —Ajimasiaja yu̶ yuja. Gãjerã masare ĩ mairo rẽtoro jud'io masare maigũ̶ me ñaami Dios. 35 No bojarãre Diore mani rũ̶cu̶bu̶ojama, quẽnaro mani yijama, cojoro cõrone manire ĩavariquẽnaami Dios. 36 Dios ĩ ejarẽmose rãca yu̶a yarã Israel ñamasir'i jãnerabatiare ĩnare gotimasiorũgũaja yu̶a, ñajediro u̶ju̶ Jesucristo su̶orine Diorãca quẽnaro ĩna ñaroti quetire. 37 Jesús, Nazaret vãme cu̶ti macagu̶ ĩ bajirere masirãja mu̶a. Galilea vãme cu̶ti sitaju̶ oco rãca Juan ĩre ĩ bautizariaro bero, Esp'iritu Santore, to yicõari, ĩ masisere Jesúre cõañumi Dios. To bajiro ĩ yicõar'i ñari, masare quẽnaro yicudicami, Galilea sitanare, to yicõari Judea sitanare quẽne. Ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarãre, vãtiare ĩnare bureacudicami. Tire masirãja mu̶a. 39 Ti jedirore ĩacaju̶ yu̶a Jesús ĩ gotiroticõasu̶ocana, Jerusalén vãme cu̶ti macaju̶ yicatire quẽne. To bajiro ĩ yiro bero, Jerusalénju̶ yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩacama ĩna. 40 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne, ĩre catiocõari, “Ĩnare ruyuaĩoña”, Jesúre ĩre yiyumi Dios. 41 Jediro masa mere Jesúre ĩre ruyuaĩorotiyumi. Rẽmoju̶ne Jesús ĩ bajicatire gotirona ĩ cũcana yu̶a ñajare, “Ĩre catioyumi Dios” yu̶a yimasirotire yigu̶, ĩre ruyuaĩorotiyumi. To bajiri, Jesús ĩ tudicatiro bero, ĩ rãca ba, idi, yicaju̶ yu̶a. 42 “Catirãre, bajireariarãre quẽne ĩna yisere ĩacõĩarocu̶re Jesúre ĩre cũñumi Dios”, yu̶are yigoticudiroticami Jesús. 43 Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ñaro cõrone Jesús ĩ bajirotire ucamasiñujarã ĩna. To bajiro yirã ñari, no bojarãre, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriorotire ucamasiñujarã —yiyuju Pedro. 44 Ĩnare ĩ gotimasio ñarone, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩnare ejayuju ĩ. 45 To ĩ bajirone, ricatiri rĩne oca ñagõsu̶oyujarã ĩna, quẽnase Diore yirũ̶cu̶bu̶orã. Tire ĩacõari, “Jud'io masa mere quẽne ejaami Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo” yirã ñari, no yimasibesujarã Pedro rãca ejariarã jud'io masa. 47 To bajiri, ĩ rãcanare ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro: —Yu̶re ajiya yu̶ yarã. Esp'iritu Santo, manire ĩ ejacatore bajirone ĩnare quẽne ĩ ejajare, ¿mani rãcagu̶ niju̶ane, “Oco rãca ĩnare bautizabeticõato” yigu̶ magũ̶mi? —ĩnare yiyuju Pedro. 48 To yicõari, —“Jesús su̶orine Dios yarã ñaama” yirã, oco rãca ĩnare bautizaya mu̶a —ĩ rãcanare ĩnare yiyuju Pedro. To bajiri, ĩna bautiza ecoro bero, “Vabesa maji. Yu̶a rãca ñacõaña”, Pedrore ĩre yiyujarã Cornelio rãcana.

Hechos 11

1 To bajiri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, gãjerã ĩre ajitirũ̶nu̶rã Judea sitanaju̶a, “Jud'io masa me ñaboarine, Jesúre ajitirũ̶nu̶ñujarã” yire quetire ajiyujarã ĩna. 2 To bajiri, Jerusalénju̶ Pedro ĩ tudiejaro, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿No yigu̶ jud'io masa vi me ti ñaboajaquẽne, sãjacati mu̶? To bajicõari, ¿no yigu̶ ĩna rãca bacati mu̶? —yiyujarã, Pedrore. 4 To bajiro ĩre ĩna yijare, ado bajiro riojo ĩnare gotiyuju Pedro: —Jope macaju̶ ñacõari, Diore ĩre yu̶ sẽnirone, ado bajiro yu̶re ruyuacaju̶. Vecaju̶ sudijãi jairijãi ju̶ajacatu̶a gaja ñiacõari, yorujiocõariarore bajiro ejacaju̶ ti, yu̶ tu̶ju̶. 6 “¿Ñie ñati, ti jubeaju̶re?” yigu̶, quẽnaro ĩacaju̶ yu̶. Toju̶ ñacama sãñarã vaibu̶cu̶rã jediro. Ãña, jẽnirã, to yicõari, vu̶rã quẽne ñacama. 7 Ĩnare yu̶ ĩarone, õ vecaju̶ ado bajiro ocaruyucaju̶: “Pedro, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Ĩnare sĩacõari, baya mu̶”, yu̶re yi ocaruyucaju̶ ti. 8 “Babeaja yu̶. Rẽorere divatoju̶ane baĩabeticaju̶ yu̶”, boca yicõacaju̶ yu̶. 9 To yu̶ yirone, ado bajiro yu̶re ocaruyucaju̶ quẽna: “ ‘Rẽore ñaja’, yibesa. ‘Baya’ Dios ĩ yisema, quẽnase ñaja”, yu̶re yi ocaruyucaju̶. 10 Idiajiju̶ to bajiro yu̶re bajiĩocaju̶. To baji, tudimu̶jacoacaju̶ quẽna. 11 Ti mu̶jato bero, idiarã ejacama, yu̶ ñariviju̶re. Cesarea vãme ti macagu̶ Cornelio vãme cu̶tigu̶ ĩnare cõañumi, yu̶re “Macato ĩna” yigu̶. 12 Ĩna ejarone, “Tu̶oĩarejaibecu̶ne vasa mu̶” Esp'iritu Santo yu̶re ĩ yijare, vacaju̶ yu̶. Cojomo cõro coja jẽnituarirãcu̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rã yu̶re baba cu̶ti vacama ĩna. Ĩna rãca vacõari, Cornelio ya viju̶re sãjacaju̶ yu̶a. 13 Yu̶a sãjaejarone, ángel, ruyuaĩocõari, ĩre ĩ gotirere yu̶are goticami Cornelio. Ado bajiro yu̶are goticami: “ ‘Jope macaju̶ mu̶ ũ̶mu̶are ĩnare cõaña mu̶, Simón Pedro vãme cu̶tigu̶re “Ĩre jirã vajaro” yigu̶. 14 Mu̶re, mu̶ ya vianare quẽne gotimasioru̶cu̶mi ĩ. Mu̶are ĩ gotimasiose su̶orine mu̶a rijato bero, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire yirẽto ecobosaru̶arãja mu̶a’, yu̶re yigotimasimi ángel”, yu̶are yicami Cornelio. 15 To bajiro yu̶are ĩ yiro bero, ĩnare gotimasiocaju̶ yu̶. Ĩnare yu̶ gotimasiosu̶orone, Esp'iritu Santo manire ĩ ejacatore bajirone ĩnare quẽne ejacami. 16 To ĩ bajirone, mani u̶ju̶ Jesús ĩ goticatire masibu̶jacõacaju̶ yu̶: “Tirũ̶mu̶ju̶ oco rãca mu̶are bautizacami Juan, ‘Dios ĩ bojabeti yiru̶abeaja’ mu̶a yitu̶oĩajare. To bajiri, yoaro mene Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios, mu̶a rãca ñarocu̶re, ‘Dios ĩ bojarore bajirone yimasiato’ yirocu̶re” manire ĩ yigoticatire. 17 Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã mani ñajare, Esp'iritu Santore manire ĩ cõacatore bajirone ĩnare quẽne cõacami Dios, jud'io masa me ĩna ñaboajaquẽne. Ĩnare quẽne to bajiro ĩ yijare, “Jud'io masa me ñari, mani rãcana me ñaama”, yimasibeaja yu̶ —ĩnare yiyuju Pedro. 18 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre sẽniĩatu̶jacõañujarã ĩna. Ado bajiroju̶a yiyujarã ĩna yuja: —Quẽnaro yigu̶ ñaami Dios. “Jud'io masa mere quẽne, rojose ĩna yisere masirioami, ĩna rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñato ĩna” yigu̶ —yiyujarã jud'io masa Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. 19 Tirũ̶mu̶ri rĩjoro Estebanre sĩacõari gãjerãre quẽne Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩnare yiyujarã ĩna Diore masimena. To bajiri sĩgũ̶ri Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Fenicia sita ñarimacariju̶, Chipre vãme cu̶tiyoa ñarimacariju̶, to yicõari, Antioqu'ia vãme cu̶ti macaju̶ quẽne rudiasujarã ĩna. Ti macariju̶re ejacõari, jud'io masa rĩrene Jesús yere ĩnare gotiyujarã ĩna. 20 Gãjerãma, Chipre vãme cu̶tiyoa ñarimacariana, Cirene vãme cu̶ti macana, vacõari Antioqu'ia macaju̶ ejayujarã. Toju̶ ejacõari, jud'io masa mere quẽne Jesús yere ĩnare gotiyujarã ĩna. 21 “Quẽnaro gotimasioato ĩna” yigu̶, ĩnare ejarẽmoñuju Esp'iritu Santo. To bajiri Jesús ĩ bajirere ajicõari, masa ĩna rotisere ĩna ajirũ̶cu̶bu̶oboarere ajitu̶jacõari, jãjarã Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. 22 Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶rere ajiyujarã Jerusalén macana Jesúre ajitirũ̶nu̶ su̶yarã. To bajiri ĩna tu̶ju̶re Bernabé vãme cu̶tigu̶re ĩre cõañujarã. 23 To ĩna cõar'i, ejacõari, Dios quẽnaro ĩnare ĩ yisere ĩañuju. To bajiri bu̶to variquẽnacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Tocãrãcu̶ne, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rũgũña mu̶a —ĩnare yiyuju Bernabé. 24 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩagũ̶ ñari, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yigu̶, to bajicõari, Jesúre quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñañuju Bernabé. To bajiri jãjarã masa, ĩ gotimasiosere ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. 25 Tiju̶ bero, Tarso vãme cu̶ti macaju̶re vasuju Bernabé, Saulore macagũ̶. 26 To ĩre ejabu̶jacõari, “Ita mu̶, Antioqu'iaju̶”, ĩre yiyuju. To bajiri vasujarã Antioqu'iaju̶re. Toju̶re cojo cũ̶ma ñañujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca. Toju̶ ñacõari jãjarã masare Dios oca Jesús yere ĩnare gotimasioñujarã ĩna. Ti macane Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, “Cristiano masa ñaama ĩna”, yisu̶oyujarã. “ ‘Mani u̶ju̶ ñaami Cristo’ yirã ñaama” yire ũni ñañuju ti vãme. 27 Tirũ̶mu̶rirene Jerusalén macana, Diore ĩre gotirẽtobosarimasa ejayujarã toju̶re, Antioqu'iaju̶re. 28 Ĩna rãcagu̶ ñañuju Agabo vãme cu̶tigu̶. Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna rẽjarũgũroju̶re sãjaejacõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Agabo: —Judea sita ti ñaro cõrone, ñio ejaru̶aroja. Bare jedicoaru̶aroja —yiyuju Agabo. To ĩ yisere ajicõari, “Judeana ñiorijaru̶arãma ĩna. Gãjoa ĩnare cõato mani”, yiyujarã Antioqu'iana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To ĩna yiriarore bajirone yiyujarã ĩna. Ĩna cu̶ose ĩna ĩsimasiro cõro Saulore, Bernabére quẽne ĩnare ĩsiñujarã, Judea ñarãre Jesúre ajitirũ̶nu̶rã bu̶cu̶rãre “Ĩnare ĩsiato” yirã. To bajiro ti bajijama, Roma macagu̶ Claudio vãme cu̶tigu̶ masa ñajediro u̶ju̶ ĩ ñariarodore bajiyuju.

Hechos 12

1 Tirũ̶mu̶rirene, U̶ju̶ Herodes, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sĩgũ̶rire rojose ĩnare yisu̶oyuju ĩ. 2 To yicõari, “Juan bedire Santiagore ĩ ru̶joare jataya mu̶a”, ĩnare yiyuju ĩ. 3 To bajiro ĩre ĩ yirotisere ajicõari, bu̶to variquẽnañujarã jud'io masa ĩ yarã sĩgũ̶ri. Ĩna variquẽnaro ĩacõari, Pedrore quẽne ñiaroticõari, tubiberotiyuju ĩ. To bajiro ti bajijama, pan vu̶oyamanire ĩna bariarũ̶mu̶rire bajiyuju. Ĩre tubiberotigu̶, “Rudiromi” yigu̶, ado bajiro quẽnaro coderotiyuju ĩ: —Diez y seis ñarãre babaricãrãcu̶ne vacõari, tocãrãcajine babaricãrãcu̶ codevasoaya mu̶a —ĩnare yiyuju. To yicõari, “Pascua boserũ̶mu̶ ti jediro, masa ĩna ĩaro rĩjoro Pedrore ĩre sĩarotiru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩañuju Herodes. 5 To bajiri quẽnaro masune code ecocõañuju Pedro. Tire ajicõari, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Diore bu̶to ĩre sẽnibosayujarã ĩna. 6 Gajerũ̶mu̶ busuriju̶ne ñaboayuju, Herodes Pedrore ĩ sĩarotirũ̶mu̶. Ju̶arã surara coderimasa vatoaju̶re cãnicũñañuju Pedro. Ju̶aãmoju̶ne cõmemari rãca siaecocõañuju. Gãjerã surara soje tu̶ne coderũ̶gõñujarã ĩna. 7 To ĩna bajiboajaquẽne, ñaro tu̶sarone ruyuayuju ángel. To ĩ bajirone Pedrore ĩna tubiberiasõa busujũ̶mu̶cõañuju. To bajicõari, Pedrore ĩre moaĩañuju ángel, ĩre yujiogu̶. Ĩ yujiro ĩacõari, —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶ —ĩre yiyuju, Pedrore. To ĩ yirone, Pedrore ĩna siaboariamari, cõmemari jojivẽjacoasuju. 8 To ti bajirone, —Mu̶ sudi sãñaña. Mu̶ gu̶bo sudi cu̶daya —Pedrore ĩre yiyuju. To yigu̶ne, ado bajiro yirẽmoñuju: —Mu̶ sudiro joeagarore quẽne sãña. To yicõari, vayá. Yu̶re su̶yaya mu̶ —ĩre yiyuju ángel, Pedrore. 9 To ĩ yirone, ĩre su̶yacoasuju Pedro. To bajiboarine, “To bajiro bajigu̶ja yu̶”, yimasibesuju ĩ. “¿Socaro me bajiati ti?” yiboacu̶, “Ba. Socaro bajiroja gajeyerema”, yitu̶oĩañuju Pedro. 10 To bajivana rĩne, ju̶a soje surara ĩna coderisojerire rẽtoasujarã ĩna. Tu̶sarisoje, cõme soje ñañuju ti. Ti soje tu̶ ĩna ejarone, ti masune jãnacoasuju ti. To baji budirũ̶gũ̶, maa ĩre ĩ ũmato vacu̶ne, “To bajigu̶mi” yimasiña manone yayicoasuju ángel. To bajiri Pedro sĩgũ̶ne tujacõañuju yuja. 11 To bajisere ĩacõari, “Socaro me bajiaja”, yimasicoasuju Pedro. “ ‘Herodes ĩre sĩaromi’ yigu̶, yu̶re ũmato budirocu̶re cõañumi Dios”, yitu̶oĩañuju ĩ. “To bajiri jud'io masa rojose yu̶re ĩna yiru̶aboase rẽtocoaju̶ ti yuja”, yitu̶oĩañuju Pedro. 12 To yitu̶oĩamasicõari, Juan Marcos vãme cu̶tigu̶ jaco, Mar'ia ya viju̶ vacoasuju ĩ. Ti viju̶re jãjarã masa rẽjacõari ñañujarã, Diore sẽnirã. 13 To ĩna yiñarore soje tu̶ ejacõari, —¿Ñaboati mu̶a? —yiyuju Pedro. Ti viju̶re, sĩgõ ti vianare ejarẽmorimaso ñañuju so, Rode vãme cu̶tigo. To bajiri Pedro ĩ sẽniĩasere ajicõari, soje tu̶ ejarũ̶gũ̶cõari, ajiyuju so, “¿Ñimu̶ ñarojari?” yigo. 14 Soje jãnabecone ajirũ̶gõca yigo, Pedro ocare ajimasiñuju. Ĩ ocare ajimasicõari bu̶to variquẽnañuju. To bajigo ñari, soje jãnabecone gotigo tĩjasuju, ti vianare. —Macajú̶ju̶ ñaromi Pedro —ĩnare yigotiyuju so. 15 To bajiro ĩnare so yirone, —Mecu̶gõ yigoja mu̶ —sore boca yiyujarã ĩna. To ĩna yijare, —Soco me yaja yu̶ —ĩnare boca yicu̶diyuju so. To so yijare, —Ba, ángel, Pedrore coderimasu̶ ñagũ̶mi —sore yiyujarã ĩna. 16 To ĩna yiboajaquẽne, —¿Ñaboati mu̶a? —yi ocaruyucõa ñañuju Pedro, macajú̶ju̶ ñacõari. To bajiri, sojere jãnacõari, Pedrore ĩre ĩau̶cayujarã ĩna. 17 Ĩre ĩna ĩau̶casere ĩacõari, ĩnare, “Ñagõbesa” yigu̶, ĩ ãmone ñumu̶oñuju Pedro. To yicõari, “Ado bajiro yu̶re yirẽmomi Dios, tubiberiaviju̶ yu̶ ñaro”, ĩnare yigotiyuju. Tire gotigajanocõari, —Adire Santiagore, to yicõari, mani rãcanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne ĩnare gotiaya mu̶a —ĩnare yiyuju Pedro. To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, gajeroju̶ vacoasuju ĩ. 18 Gajerũ̶mu̶ busuato tubiberiavire codeboariarã, Pedro ĩ mano ĩacõari, “¿No bajiro bajiyujari ĩ?” gãmerã yiboana, bu̶to tu̶oĩarejaiyujarã ĩna. 19 Herodes quẽne, Pedro ĩ mano ĩacõari, ĩre macarotiboayuju. Ĩre bu̶jabesujarã ĩna. To bajijare, tubiberiaviju̶ codeboariarãre ĩnare sẽniĩaboayuju Herodes. Ĩna cu̶dimasibetijare, “Ĩnare sĩacõaña”, yiyuju ĩ. To yicõari bero, Judea sitaju̶ ñar'i, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ ñagũ̶, vacoasuju Herodes. 20 Tirũ̶mu̶rire Tiro vãme cu̶ti macanare, to yicõari Sidón vãme cu̶ti macanare quẽne bu̶to ĩnare jũnisiniñuju Herodes. To bajiri Sidón macana, Tiroana rãca rẽjacõari, Herodere ñagõrã vasujarã ĩna. “Herodes ĩ jũnisinicõa ñajama, u̶ju̶ ĩ ñari sita bare mani bu̶jarũgũsere ĩsibecu̶mi” yirã ñari, to bajiro bajiyujarã ĩna. Herodes tu̶ju̶re ñañuju ĩre ejarẽmogũ̶ ñamasugũ̶, Blasto vãme cu̶tigu̶. To bajiri Herodere ĩna ñagõroto rĩjoro, ĩre ñagõñujarã ĩna, Blastore. To ĩna yise ñajare, ĩnare ĩamaicõari, ĩnare ñagõbosayuju Blasto. Ĩnare ĩ ñagõbosarone, “Cojorũ̶mu̶ ĩnare ñagõru̶cu̶ja yu̶ maji”, ĩre yiyuju Herodes. 21 “To cõro ĩnare ñagõru̶cu̶ja yu̶” ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejaro, u̶ju̶ ñagũ̶ ĩ sãñase sudi quẽnase sãñañuju ĩ Herodes. To yicõari, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuroju̶re ejarũjucõari, masare gotiyuju ĩ. 22 Ĩ ñagõsere ajicõari, —Masu̶ me ñaami ãni. Dione ñaami —yiavasã variquẽnañujarã masa. 23 To bajiro ĩna yiñarone, ángel Herodere rijaye ĩre cõañuju. To ĩ yijare, ĩ gu̶dajoaju̶re vãsia ĩna bajare, bajirocacoasuju Herodes. “To bajise yibesa mu̶a. Dios me ñaja yu̶. Dios sĩgũ̶rene rũ̶cu̶bu̶oya mu̶a” ĩ yibetijare, to bajiro bajiyuju ĩre. 24 Herodes ĩ bajirocarirodore Jesús ĩ bajirere Dios oca gotisere ajicõari, jãjarãbu̶sa Jesúre ajitirũ̶nu̶rũtuasujarã ĩna. 25 Bernabé, Saulo rãca Jerusalén vãme cu̶ti macanare gãjoa ĩnare ĩsigajanocõari, Antioqu'iaju̶ tudiasujarã ĩna. Gãji, Juan Marcos vãme cu̶tigu̶, ĩna rãca vasuju ĩ.

Hechos 13

1 To bajiri, Antioqu'ia vãme cu̶ti macaju̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãcana, ĩnare gotimasiorã, to yicõari, gãjerã Diore gotirẽtobosarã ñañujarã. Adocãrãcu̶ ñañujarã: Bernabé, Simón, Lucio, Cirene vãme cu̶ti macagu̶, Manaén, Saulo. Tocãrãcu̶ ñañujarã ĩna. Simónre, Ñigũ̶ ĩre yiyujarã gãjerã. Manaénju̶a, U̶ju̶ Herodes ñamasir'i rãcagu̶ ñaboayuju ĩ. Cojovata bu̶cu̶ariarã ñañujarã ĩna. 2 To ñacõari, bare bamenane, Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶o ñañujarã ĩna. To yiñarãne, Esp'iritu Santo su̶orine ado bajiro yiyujarã ĩna, Bernabére, Saulore quẽne: —Gajeroju̶ mu̶a gotimasiocudirotire bojami Dios. To bajiri, ĩ bojarore bajirone yiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyujarã. 3 To yicõari, quẽna Diore rũ̶cu̶bu̶orã bare bamenane, Diore ĩnare sẽnibosayujarã ĩna, Bernabére, Saulore. To yicõari, ĩna ru̶joari joere ĩna ãmori ñujeoyujarã, Bernabére, Saulore, “Dios ĩ bojarore bajirone gotimasiocudiya” yirã. To bajiro ĩnare yigajanocõari, ĩnare varotiyujarã ĩna. 4 To bajiri Esp'iritu Santo ĩnare ĩ cõajare, vacoasujarã ĩna, Bernabé, Saulo, Seleucia vãme cu̶ti macaju̶re. Ti maca moa riaga tu̶ ñañuju ti. To bajiri, rojaeja, cũmua jairicaju̶ vasãja vacoasujarã ĩna, Chipre vãme cu̶tiyoaju̶ vana. 5 Salamina vãme cu̶ti maca jetagare rocatuejayujarã ĩna. Ejacõari, tiyoa ñarimacarire jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviriju̶re Jesús bajirere Dios oca gotisere gotimasiocudiyujarã ĩna. Ĩna rãcagu̶, ĩnare ejarẽmogũ̶ ñañuju Juan vãme cu̶tigu̶. 6 To bajiri goticudirã rĩne, Pafos vãme cu̶ti macaju̶re ejasujarã ĩna. Toju̶re sĩgũ̶ Barjesús vãme cu̶tigu̶re ĩre ĩabu̶jayujarã ĩna. Barjesús ti yijama, griego ocarema Elimas yiru̶aro yiyuju ti. Jud'io masu̶ ñañuju ĩaĩañamanire yigu̶. “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaja yu̶”, yisocagu̶ ñañuju ĩ. Ti macagu̶ u̶ju̶ju̶a, Sergio Paulo vãme cu̶tigu̶, quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari, quẽnaro masigũ̶ ñañuju. To bajigu̶ ñari, Jesús ĩ bajirere ĩna gotimasiosere ajiru̶, Bernabére, Saulore ĩnare jicõañuju ĩ. To ĩ yire ñajare, ĩre gotimasioñujarã ĩna. Ĩna gotimasio ñarone, —Ĩnare ajibesa —yiyuju Barjesúju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶romi” yigu̶. 9 To ĩ yiboajaquẽne, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, Barjesúre ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Saulo, romano ocarema Pablo vãme cu̶tigu̶: —Vãtia u̶ju̶re bajiro socajaigu̶ ñaja mu̶. Jediro quẽnasere bu̶to tegu̶ ñaja mu̶. Dios oca quẽnaro riojo ti gotiboajaquẽne, “Tire ajibeticõaña. Socase ñaja”, masare yimavisiogu̶ ñaja mu̶. 11 To bajiri yucu̶ne rojose mu̶ yise vaja rojose mu̶re cõaami Dios. Caje ĩabecu̶ne ñacõaru̶cu̶ja mu̶, Dios ĩ bojaro cõro —ĩre yigotiyuju Pablo, Barjesúre. To bajiro ĩ yirone, ĩabecu̶ ñacoasuju ĩ yuja. To bajiri, “Yu̶ ãmore ñiacõari yu̶re tũ̶ato” yigu̶, masare vare macaboayuju ĩ yuja. 12 To ĩ bajisere ĩacõari, “Jesús ĩ bajirere gotimasiorã ñari, to bajiro yama” yitu̶oĩagũ̶ ñari, Jesús ĩ bajirere ajitirũ̶nu̶ñuju ti macana u̶ju̶. 13 To bajiri Pablo rãcana, Pafos vãme cu̶ti macare ñariarã, cũmua jairica rãca vacoasujarã ĩna, Perge vãme cu̶ti macaju̶ vana. Panfilia sitaju̶re ñañuju Perge. Ti macaju̶ ĩna rãca ejacõari, Juanju̶ama, Jerusalénju̶ tudicoasuju. 14 Perge maca ñariarã, Pisidia sita ñarimaca Antioqu'ia vãme cu̶ti macaju̶ vasujarã. Ti macaju̶ ejacõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaro, jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjasujarã ĩna. 15 To bajiri Moisés ñamasir'i ĩ ucamasirere, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ucamasirere quẽne ĩagotiyuju gãji. To bajiro ĩ yiro bero, Pablo rãcanare sẽniĩañujarã ĩna, ti vi u̶jarã: —“Bu̶tobu̶sa Diore ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yirã, quẽnase oca yu̶are gotiya mu̶a —ĩnare yiyujarã ĩna. 16 To bajiro ĩna yijare, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ ãmone ñumu̶oñuju Pablo, “Ñagõbesa mu̶a” yigu̶. To bajiro yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Yu̶re ajiya mu̶a, Israel ñamasir'i jãnerabatia, to yicõari, ñajediro Diore rũ̶cu̶bu̶orã quẽne: 17 Dios, Israel ñamasir'i jãnerabatia ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶, Egipto sitaju̶ ĩna ñaro ĩnare bu̶ju̶rotimasiñuju ĩ. To yicõari, ĩ masise rãca yucú̶ manoju̶ ĩnare ũmato vamasiñuju ĩ. 18 To bajiri, cuarenta ñaricũ̶mari yucú̶ manoju̶ ñarã ĩre ĩna rũ̶cu̶bu̶obetiboajaquẽne, ĩna rãca ñacõa ñarũgũñuju ĩ. 19 Bero, ĩ su̶orine Canaán sita ñarimacarianare heteo masare, gergeseo masare, amorreo masare, cananeo masare, ferezeo masare, heveo masare, to yicõari jebuseo masare quẽne ĩnare sĩareacõari, ĩna ñaboaria macarire ñamasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna bajijama, “Yu̶ yarãju̶a, ti sitare ñaru̶arãma” Dios ĩ yimasire ñajare, to bajiro bajiyuma ĩna. 20 To bajiri, Egipto sitaju̶re ĩna ñasu̶oriacũ̶ma, to yicõari Canaán sitaju̶are ĩna ñasu̶omasiriacũ̶ma rãca, cuatrocientos cincuenta ñaricũ̶mari tu̶samasiñuju ti. Bero, gãjerã masa rojose ĩnare ĩna yijare, ĩnare ũmato ñaronare cũmasiñuju Dios. Samuel vãme cu̶tigu̶re ĩre cũtu̶samasiñuju. Diore gotirẽtobosagu̶ ñamasiñuju ĩ. 21 Samuel ĩ ñarirodore, “Gaje sitare u̶ju̶ ĩ ñarore bajiro yu̶a quẽne u̶ju̶ bojaja”, yimasiñujarã jud'io masa. To ĩna yijare, ĩna u̶ju̶ ñarocu̶re cũmasiñuju Dios. Ĩ cũsu̶omasir'i ñamasiñuju Cis macu̶, Saúl vãme cu̶tigu̶. Benjam'in ñamasir'i jãnami ñamasiñuju ĩ. Cuarenta ñaricũ̶mari rotimasiñuju Saúl. 22 Rojose ĩ yisere ĩavariquẽnabeticõari, Isa'i ñamasir'i macu̶ David vãme cu̶tigu̶ju̶are u̶ju̶ ñarotimasiñuju Dios. “Ñajediro yiru̶cu̶mi”, yiĩamasiñuju Dios, David ñamasir'ire. 23 To bajiri, “David jãnamire, Israel ñamasir'i jãnerabatia rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yigotiriarore bajirone Jesúre ĩre cõañumi. 24 Israel ñamasir'i jãnerabatiare Jesús ĩ gotimasioroto rĩjoroju̶ne, ĩna jedirore ado bajiro ĩnare gotimasiorũgũñuju Juan vãme cu̶tigu̶: “Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiritiya mu̶a. Tu̶oĩasu̶tiriticõari, ‘Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Diorãca quẽnaro ñaru̶arãja yu̶a’ yirã, oco rãca yu̶re bautizarotiya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere mu̶are masirioru̶cu̶mi Dios”, ĩnare yigotimasiorũgũñuju ĩ. 25 To bajiro ĩ yigotimasiorũgũrere ĩ gotigajanoroto rĩjoro, ado bajiro ĩnare gotiyuju: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñaja yu̶. Yu̶ bero ejaru̶cu̶mi ĩma. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugũ̶ masu ĩ ñajare”, masare yigotiyuju Juan —yiyuju Pablo. To yicõa, quẽna tudigotiyuju: 26 —Abraham ñamasir'i jãnerabatiare to yicõari, ñajediro Diore rũ̶cu̶bu̶orãre quẽne rojose mani tãmu̶oborotire manire ĩ yirẽtobosaru̶ase quetire manire cõañumi Dios. 27 Jerusalén macana, to yicõari, ĩna u̶jarã quẽne, “Ãnine ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, mani yurũgũgũ̶”, Jesúre ĩre yimasibesujarã ĩna. Tocãrãca semana u̶su̶sãjariarũ̶mu̶rire Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasirere ĩagotirã ñaboarine riojo tu̶oĩamasibesujarã. “Dios ĩ cõagũ̶ me ñaami” yirã, Jesúre ĩre sĩarotiyujarã ĩna, “To bajiro bajiru̶aroja” Dios ĩ yimasiriarore bajirone yirã. 28 Diseju̶a rojose Jesús ĩ yise ti maniboajaquẽne, “Ĩre sĩarotiya”, Pilatore ĩre yiyujarã ĩna. 29 “To bajiro yiru̶arãma ĩna” Dios ĩ yiriarore bajirone ti bajiro bero, Jesúre yucú̶tẽroju̶ tuyagu̶re ĩ ruju̶rire ãmirujiocõari, masa yujeriavi gũ̶taviju̶ ĩre cũñujarã ĩna. 30 Ĩre ĩna sĩaboajaquẽne, ĩre catiocõañuju Dios quẽna. 31 Ĩ sĩaecoroto rĩjoro, Galilea sitaju̶ ĩ rãca vadicõari Jerusalénju̶ ejariarãre tudicaticõari cojorũ̶mu̶ me ĩnare ruyuaĩoñuju Jesús. To bajiri, ĩ bajirere gotirũgũama ĩna, ĩre ĩariarã ñari. 32 To bajiri, quẽnase quetire mu̶are gotiaja: Tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶are jud'io masare, “Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja” ĩ yimasiriarore bajirone yiyumi Dios. Manire, ĩna jãnerabatiare, to yicõari ñajedirore quẽne yibosagu̶, Jesús ĩ rijacoaboajaquẽne, ĩre catioyumi Dios. Ado bajiro gotiaja ti, Dios ĩ goti rĩjoro cu̶tire, Salmo segundo ucare: “Yu̶ macu̶ ñaja mu̶. Adirũ̶mu̶ yu̶re bajirone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶ yuja”, yimasiñuju Dios, Jesúre ĩre ĩ gotirotire yigu̶. 34 “Jesúre ĩ catioro bero, tudirijabetiru̶cu̶mi” yigu̶, quẽna gajeju̶ ado bajiro yimasiñumi Dios: “Davidre yu̶ goti rĩjoro cu̶ticatore bajirone quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶ yuja”, yimasiñumi Dios. 35 Quẽna gajeju̶ ado bajiro gotiaja ti: “Mu̶ bojasere yigu̶re, ‘Ĩ rijato bero, boayayiromi’ yigu̶, ĩre tudicatioru̶cu̶ja mu̶”, yaja ti. 36 To bajiro ti yijama, David ñamasir'i ĩ bajiroti mere gotiyuja. Dios ĩ bojasere yigu̶ ñamasiñuju David. To bajiro yigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, ĩ bajirocaro bero gũ̶taviju̶, ĩ ñicu̶are ĩna yujeriaviju̶re ĩ ruju̶rire yujemasiñujarã masa. Ĩre ĩna yujero bero, ĩ ruju̶ri ñaboare boayayicoariaroja ti. 37 To bajiboarine Jesúju̶ama, rijacoaboarine, Dios ĩre ĩ catiojare, ĩ ruju̶ri boayayibesuju. 38 To bajiri, ado bajiro tu̶oĩaña mu̶a: “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶dijeoroti ñaja manire”, yimasicaju̶ mani. “Ñajedirore mani cu̶dijeojama, ‘Quẽnarã ñaama’ Dios ĩ yiĩarã ñari, mani rijato beroju̶ ĩ tu̶ju̶ ñaru̶arãja”, yicaju̶ mani. To bajiboarine, “Cu̶dijeogu̶ magũ̶mi”, yicoadicaju̶ mani. Yucu̶rema ado bajiroju̶a bajiaja yuja: Jesúre mani ajitirũ̶nu̶jama, rojose mani yisere masiriocõari, Jesús manire ĩ rijabosare su̶orine, “Ñie rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. 40 Dios ocare ajiterã, ĩna bajirotire ucamasiñuma Diore gotirẽtobosariarã. Ado bajiro ĩre ucabosamasiñuma: “Yu̶ ocare ajiterã, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩorotire, ‘Bajibetiru̶aroja’ mu̶a yiboasere ĩau̶cacõari, bajireacoaru̶arãja mu̶a”, yiucamasiñuma Diore gotirẽtobosariarã. To bajiri, “Ĩna bajirotire bajiro bajiru̶abeaja yu̶a” yitu̶oĩacõari, mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro ajiya mu̶a —ĩnare yigotiyuju Pablo. 42 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, Pablo, Bernabé rãca ĩna budiatone, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩna, Dios ocare ĩna buerivi ñarã: —Gaje semana u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro yu̶are gotimasiorẽmorã vaba quẽna —ĩnare yiyujarã ĩna. 43 Jud'io masa, to yicõari gãjerã Diore rũ̶cu̶bu̶orã quẽne, Pablo, Bernabé rãca budicõari, ĩnare su̶yasujarã ĩna. To ĩna bajirone, —“Manire maigũ̶ ñari, Jesús ĩ rijabosare su̶orine manire ĩavariquẽnaami Dios”, yicõa ñarũgũña mu̶a —ĩnare yiyujarã ĩna, Pablo, Bernabé rãca. 44 To bajiri, gaje semana u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro ti macana, jãjarã rẽjañujarã ĩna, Jesús ĩ bajirere Dios oca gotisere ajirã. 45 Jãjarã ĩna rẽjasere ĩacõari, bu̶to jũnisiniñujarã jud'io masa. To bajicõari, “Socu̶ yaja mu̶”, Pablore ĩre yitud'iyujarã ĩna. 46 To ĩna yiboajaquẽne, bojonemenane, ado bajiro gotiyujarã Pablo, Bernabé rãca: —Dios oca, jud'io masare gotimasiosu̶ore ñaja ti. To bajiboarine, tire ajiteaja mu̶a. To bajiro yirã ñari, “Mani rijato beroju̶ tudicatibetiru̶arãja mani” yirãre bajiro yaja mu̶a. To bajiri Dios ocare ajiterã mu̶a ñajare, gãjerã masare ĩnare gotimasiorũtuana yaja yu̶a yuja. 47 Ado bajiro yu̶are rotiyumi Dios: “Yu̶ ocare mu̶a gotimasiose su̶ori yu̶re masiru̶arãma jud'io masa me ñarã. ‘Adi macaru̶cu̶roana ñajediro, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yu̶ yirẽtobosarotire sẽnirãjaro’ yigu̶, mu̶are cõagũ̶ yaja yu̶”, yu̶are yiyumi Dios —ĩnare yigotiyujarã Pablo, Bernabé rãca, jud'io masare. 48 To ĩna yisere ajicõari, “Quẽnaro masu yigu̶ ñaami Dios”, yivariquẽnañujarã jud'io masa meju̶a. To bajicõari, “Ĩna rijato beroju̶, quẽna tudirijabetiru̶arãma” Dios ĩ yimasiriarã, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. 49 To bajiri, Pablo, Bernabé rãca, mani u̶ju̶ ĩ bajirere ĩna gotisere ti macana, to yicõari ti maca tu̶ana quẽne ajijediyujarã ĩna. 50 Ĩna gotisere ĩna ajijedicoaboajaquẽne, Pablore, Bernabére gotiyiroyujarã ĩna, jud'io masa, gajeyeũni jairã rõmiri Diore rũ̶cu̶bu̶orãre, to yicõari ti macana ñamasurãre quẽne. To bajiro ĩna yijare, jũnisinicõari, Pablo, Bernabére varotiyujarã ĩna. 51 To bajiro ĩna yijare, ti macaye sitare ĩna gu̶bo sudi tuyasere varerea, vacoasuju Pablo, Bernabé rãca. To bajiro ĩna yijama, “Yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yirã yiyujarã ĩna. To yicõari, Iconio vãme cu̶ti macaju̶ vacoasujarã ĩna. 52 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, ĩna gotimasiore su̶orine Jesúre ajitirũ̶nu̶rãma, bu̶to variquẽnañujarã ĩna. To bajicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajirone yirũgũñujarã ĩna.

Hechos 14

1 Iconio macaju̶ ejacõari, jud'io masa Dios ocare ĩna buerivire sãjasujarã Pablo, Bernabé rãca. Sãjaejacõari, quẽnaro ĩna gotimasiojare, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna, jãjarã jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne. 2 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, jud'io masa, Pablo, Bernabé rãca ĩna gotiboasere ajimenama, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã socarã ñaama”, jud'io masa me ñarãre ĩnare yigotiyujarã ĩna. To ĩna yijare, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩateyujarã ĩna. 3 Ti macaju̶re yoaro ñacõañujarã Pablo, Bernabé rãca. “Mani u̶ju̶ ĩ bajirere mani gotirotire manire ejarẽmoru̶cu̶mi” yitu̶oĩarã ñari, “Ĩ rijabosare su̶orine manire ĩavariquẽnaami Dios” yire quetire ĩnare gotirũgũñujarã ĩna. To yicõari, Jesús quẽnaro ĩnare ĩ ejarẽmojare, ĩaĩañamanire yiĩorũgũñujarã ĩna. 4 To bajiro ĩna yiñaboajaquẽne, ti macana ricatiri rĩne tu̶oĩañujarã ĩna: Sĩgũ̶ri Pablo mesa ĩna gotisere ajitirũ̶nu̶ñujarã. Gãjerãma, ĩnare ĩaterã, jud'io masa rãcana ñañujarã. 5 To bajiri, jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne, “Gũ̶tane Pablore, Bernabére reasĩato mani”, gãmerã yiyujarã, ĩna u̶jarã rãca. 6 To ĩna yiru̶ase quetire ajicõari, Licaonia sitaju̶ rudicoasujarã Pablo mesa. Ti sitaju̶ ejacõari, Listra vãme cu̶ti maca, Derbe vãme cu̶ti macare, to yicõari, ti macari tu̶rire quẽne Jesús ĩ bajirere goticudiyujarã ĩna. 8 Listra macare ñañuju sĩgũ̶ rẽmoju̶ne ruyuagu̶ju̶ne micar'i. To bajiri, no yivamasibecu̶ ñañuju. Pablo ĩ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rujiyuju ĩ. 9 Ĩre ĩ ajitirũ̶nu̶sere, to yicõari, “Jesús, yu̶re catioru̶cu̶mi” ĩ yitu̶oĩasere ĩre ĩamasicõañuju Pablo. 10 To yicõari, oca tutuase rãca ado bajiro ĩre yiyuju: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña —ĩre yiyuju Pablo. To ĩ yirone, jativũ̶mu̶rũ̶gũ̶coasuju. To bajiri quẽnaro vamasigũ̶ ñañuju. 11 To bajiro Pablo ĩ yisere ĩacõari, ado bajiro avasãñujarã, ĩna oca, Licaonia oca rãca: —Masa ĩna rũ̶cu̶bu̶orã õ vecana, manire bajirone ruju̶ cu̶ticõari, adoju̶re rujiayuma —yiavasãñujarã ĩna. 12 To yicõari Bernabére, “Zeus” ĩre yiyujarã ĩna. Pabloju̶arema, “Hermes” ĩre yiyujarã ĩna, “Zeure ñagõbosagu̶ ñaami” yirã. 13 Ti maca tu̶ju̶re Zeure yirũ̶cu̶bu̶oriavi ñañuju. Ti viju̶re pai ĩ yirore bajiro yigu̶ ñañuju, “Zeure rũ̶cu̶bu̶oto mani” masare ũmato yigu̶. “Pablo, to yicõari Bernabére ĩnare rũ̶cu̶bu̶oto mani” yigu̶, ta vecu̶a, gore quẽne juaáyuju ĩ. “Pablo mesare rũ̶cu̶bu̶oto mani” yigu̶, vaibu̶cu̶rã sĩacõari, masare ũmato soeru̶ yiboayuju. 14 Ĩ ũmato yigu̶adire ĩamasicõari, “Ti ũnire yu̶are yirũ̶cu̶bu̶obetiroti ñaja” yirã, ĩna sudire tũ̶avoyujarã. To yicõari, masa ĩna ñaro ũmaejacõari, oca tutuase rãca ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —¿No yirã to bajise yati mu̶a? Yu̶a quẽne masane ñaja yu̶a. Mu̶are bajirãne ñaja. To mu̶a yise ũnirene, “Yitu̶jato ĩna” yirã, mu̶are gotirã vabu̶ yu̶a. To bajiro yu̶are mu̶a yiboase, vaja maja. Tire yitu̶jacõari, Dios catimu̶orũ̶gõgũ̶ju̶are yirũ̶cu̶bu̶oya mu̶a. Ĩ ñaami ũ̶mu̶agaserore, sitare, ocore, ñajediro rujeor'i. 16 Tirũ̶mu̶ju̶rema masa no bojarãrene ĩna rũ̶cu̶bu̶osere, bojabecu̶ ñaboarine, “Tone yicõato”, ĩnare yimasiñuju Dios. 17 “Tone yicõato” yigu̶ ñaboarine, quẽnaro ĩnare yicoadimasiñumi Dios, “ ‘Quẽnagũ̶ ñaami’ yimasiato ĩna” yigu̶. Ĩne ñaami oco quedisere, rica cu̶tire quẽne mu̶are cõarũgũgũ̶ma, “Rodori rica cu̶tiato” yigu̶. Ĩne ñaami barere mu̶are cõarũgũgũ̶ma. Mu̶are quẽnaro ĩ yise ñajare, variquẽnaja mu̶a —ĩnare yigotiyujarã Pablo, Bernabé rãca. 18 To bajiro ĩnare ĩna yigotiboajaquẽne, “Pablo, Bernabére ĩnare rũ̶cu̶bu̶orã vaibu̶cu̶rã sĩaĩsito mani”, yitu̶oĩacõañujarã ĩna. 19 To bajiro ĩna yiñarone, jud'io masa, Antioqu'ia macana, to yicõari, Iconio macana quẽne ejayujarã ĩna. Ejacõari, Pablore, Bernabére ĩnare gotiyujarã ĩna, ti macanare. To bajiro ĩna yijare, gũ̶ta rãca Pablore ĩre reayujarã, ĩre sĩaru̶arã. To bajiro ĩre yicõari, “Jẽre rijacoajami” yirã, ti maca tu̶saroju̶ ĩre vejavacõari, ĩre rocacõañujarã ĩna. 20 To bajiro ĩna yirocar'ire ĩre ejayujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To ĩna ejarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶, ti macaju̶ane jiacoasuju Pablo quẽna. Gajerũ̶mu̶ Derbe vãme cu̶ti macaju̶a vacoasuju Pablo, Bernabé rãca. 21 Ti macaju̶re ejacõari, toanare Jesús ĩ bajirere ĩnare gotimasioñujarã. Tire ajicõari, jãjarã ñañujarã Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶orã. Ĩnare gotimasio gajanocõari, Listra macaju̶ vasujarã ĩna quẽna. Listra macare eja, ĩna rãca bajiña, Iconio macaju̶a vacoasujarã ĩna. Ti macare eja, ĩna rãca bajiña, Pisidia sita ñarimacaju̶a Antioqu'iaju̶ vacoasujarã ĩna. 22 To ĩna bajicudiriaroriju̶ ñariarãre Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Jesúre ajitirũ̶nu̶rã mani ñajare, rojose manire yirũgũama masa. To bajiro manire ĩna yiboajaquẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶arãja mani, “Ĩ yarã ñari, ĩ tu̶ju̶ ejarona ñaja mani” yirã —ĩnare yiyujarã ĩna. 23 To yicõari, ĩnare ũmato ñaronare bu̶cu̶rãre ĩnare beseyujarã. To yicõari, bare bamenane ado bajiro Diore mani u̶ju̶re ĩnare sẽnibosayujarã ĩna: “Ado ñarã mu̶ yarã ĩna ñajare, quẽnaro ĩnare yirẽmoña, mu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶cõa ñarotire yigu̶”, ĩnare yisẽnibosayujarã ĩna. Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñarimacarine ejacõari, to bajiro rĩne yicõañujarã, Diore ĩnare sẽnibosarã. 24 Pisidia sita ñarimacari ñariarã, Panfilia sitare ñarimacare, Perge vãme cu̶ti macare ejayujarã. Ti macaju̶ ejacõari, Jesús ĩ bajirere ĩnare gotimasioñujarã ĩna. To yigajanocõari, Atalia vãme cu̶ti macaju̶ vacoasujarã ĩna. 26 Ti macaju̶ ejacõari, cũmuane vacoasujarã, Antioqu'ia macaju̶ tudiana, “Quẽnaro ĩnare ejarẽmoato” yirã, Diore ĩnare sẽnibosariarã ĩna ñaroju̶. Ĩna goticudiroticõariarore bajirone yijeocõariarã ñari, Antioqu'iaju̶re tudiejayujarã ĩna, Pablo mesa. 27 Ti macaju̶re tudiejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre rẽocõari ĩna bajicudirere, Dios ĩnare ĩ yirẽmorere, to yicõari, jud'io masa me ñaboarine Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶rere quẽne ĩnare gotiyujarã ĩna. 28 Tone yoaro ñacõañujarã, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca.

Hechos 15

1 Tirodore, sĩgũ̶ri Judea sitana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Antioqu'ia macaju̶re vasujarã. To ejacõari toanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare gotimasioñujarã. Ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Moisés ñamasir'ire circuncisión yirere Dios ĩ roticũmasirere, mu̶a yibetijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a varotire mu̶are yirẽtobosabetiru̶cu̶mi Jesús —ĩnare yigotiyujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre. 2 Pablo, Bernabé rãca, to bajiro ĩna yisere ajicõari, bu̶to ĩnare jũnisiniñujarã ĩna. To bajiri, “To bajirone bajiroja” ĩna gãmerã yimasibetijare, Jerusalénju̶ Pablore, Bernabére, to yicõari, gãjerã ĩna rãcanare quẽne ĩnare cõañujarã Antioqu'iana. “Jerusalén macanare Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre, to yicõari, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ũmato ñarãre quẽne, circuncisión yirere ĩnare sẽniĩaaya mu̶a”, ĩnare yicõañujarã ĩna. 3 To ĩna yicõariarã, Fenicia sitare, Samaria sitare quẽne ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro ĩnare gotibatoyujarã ĩna: —Jud'io masa me ñaboarine, yu̶a gotimasiosere ajicõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶oboarere rũ̶cu̶bu̶otu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶cama —ĩnare yigotibatoyujarã ĩna. Tire ajicõari, bu̶to variquẽnañujarã ĩna. 4 Jerusalénju̶ Pablo, Bernabé rãca ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare bocaãmiñujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, to yicõari, ĩnare ũmato ñarã quẽne. To bajicõari, Dios su̶orine jediro ĩna yirere ĩnare gotiyujarã ĩna, Pablo, Bernabé rãca. 5 To bajiro ĩna yisere ajicõari, fariseo masa, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro yiyujarã ĩna: —Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre jud'io masa me ñarãre quẽne, ĩnare circuncisión yiroti ñaja ti. Moisére Dios ĩ yiroticũmasiriarore bajirone yiroti ñaja ĩnare quẽne —yiyujarã ĩna. 6 To bajiro ĩna yijare, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã, rẽjañujarã ĩna, to ĩna yisere gãmerã ñagõrẽtobudiru̶arã. 7 Yoaro gãmerã ñagõñañujarã ĩna. To ĩna bajiñarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro: —Yu̶ yarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, yu̶re ajiya. Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a rãcagu̶re yu̶re besecõari, jud'io masa me ñarãre Jesús ĩ bajicatire yu̶ gotirotire yigu̶, yu̶re cõacami Dios, “Tire ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶. Tire masiaja mu̶a. 8 Masa ĩna tu̶oĩasere masigũ̶ ñari, jud'io masa me ñarãre quẽne Esp'iritu Santore ĩnare cõacami Dios, manire ĩ cõacatore bajirone. To bajiro ĩnare ĩ yicati ñajare, “Ĩnare quẽne ĩavariquẽnaami Dios”, yimasiaja mani. 9 “Jud'io masa me ĩna ñajare, rojose ĩna yisere ĩnare masiriobetiru̶cu̶ja”, yibesumi Dios. Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶su̶orijau̶ne, rojose ĩna yisere masiriocõari, Jesús ĩ rijabosare su̶orine “Ñie rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩañumi Dios. 10 To bajiro ĩnare ĩ yire ti ñaboajaquẽne, “Mu̶are ru̶yaja. Dios mu̶are ĩ ĩavariquẽnase mu̶a bojajama, ado bajiro yiroti ñaja”, ĩnare yaja mu̶a, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre. To bajiro ĩnare mu̶a yijama, Jesús ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios manire ĩ yisere ajimenare bajiro yirã yaja mu̶a. Circuncisión ĩnare mu̶a yirotijama, Dios ĩ rotimasire ñaro cõrone cu̶diroti ñaroja ĩnare. Rẽmoju̶ne mani ñicu̶a quẽne yijeobeticoadimasiñuma. Mani quẽne, tire cu̶dijeobeticaju̶ mani. 11 Ado bajiroju̶a tu̶oĩaroti ñaja manire: “Tire mani cu̶dise su̶ori me, rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosagu̶, Jesucristo manire rijabosayumi”, yiroti ñaja manire. To bajirone bajiaja jud'io masa me ñarãre quẽne —ĩnare yigotiyuju Pedro. 12 To bajiro Pedro ĩ yisere ajicõari, ñagõbesujarã ĩna yuja. To ĩna bajirone, Dios ĩ masise su̶orine ĩaĩañamanire jud'io masa me ñarãre ĩna yiĩorere ĩnare gotiyujarã Pablo, Bernabé rãca. 13 To bajiro ĩna yigajanoro bero, ado bajiro yiyuju Santiago vãme cu̶tigu̶: —Yu̶ yarã, yu̶re ajiya. 14 Jud'io masa me ñarã ĩna bajirere manire gotigajanoami Simón. Ĩ gotisere ajicõari, “Jud'io masa me ñarãre quẽne ĩnare besecõari, ‘Yu̶ rĩa ñaama ĩna’ yiĩavariquẽnañumi Dios”, yimasiaja mani. 15 Ti bajirotire tu̶oĩacõari ado bajiro ucamasiñujarã Diore gotirẽtobosamasiriarã: 16 “ ‘Adirũ̶mu̶ri ñarã, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnerabatia, u̶jarã me ñaama ĩna. To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, beroju̶ mu̶a jud'io masare ĩamaicõari, David jãnamire, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, ĩre yicõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩ rotisu̶orone, jud'io masa me ñarã quẽne yu̶ rĩa ñaru̶arãma. To bajiro ĩna bajirotire yigu̶, ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶’ yami Dios”, yiucamasiñujarã ĩna, mani u̶ju̶re Jesúre Dios ĩ cõarotire yirã —yigotiyuju Santiago. 19 —To bajiri, ado bajiro tu̶oĩaja yu̶: Jud'io masa me ñaboarine, ĩna rũ̶cu̶bu̶orere rũ̶cu̶bu̶o tu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre jairo ĩnare rotibetiroti ñaja. 20 Tirũ̶mu̶ju̶ne u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere gotimasiocoayuma ĩna, tocãrãca macarine. To bajiri ñamasuse rĩne ado bajiro ĩnare yiucacõato mani: “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna yirũ̶cu̶bu̶orã tu̶ju̶re vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, mojoroaca ĩna tu̶ju̶ cũrãma. Tire babesa, ĩnare yiucacõato mani. To yicõari, manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa, ĩnare yiucacõato mani. Vaibu̶cu̶rã sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa. Ĩna ri'ire quẽne idibesa, ĩnare yiucacõato mani —ĩnare yiyuju Santiago. 22 To bajiro ĩ yisere ajivariquẽnacõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩnare ũmato ñarã quẽne, “Pablo, Bernabé rãca Antioqu'iaju̶ mani cõaronare beseto mani”, yiyujarã ĩna. To bajiri, Judas, Barsabás ĩna yigu̶, to yicõari Silas vãme cu̶tigu̶ ñañujarã ĩna. Jesúre ajitirũ̶nu̶rã vatoaju̶re ñamasurã ñañujarã ĩna. 23 To bajiri, Pablo, Bernabé rãcare ĩnare cõañujarã ĩna. Ado bajise queti ĩna rãca ucacõañujarã ĩna: “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩnare ũmato ñarã to yicõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶ocana quẽne, mu̶a yarã ñaja yu̶a, mu̶a quẽne Jesúre ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare. To bajiri mu̶are, jud'io masa me ñarãre, Antioqu'ia macanare, Siria sitanare, to yicõari Cilicia sitanare quẽne mu̶are quẽnaroticõaja yu̶a. Cojo masare bajiro bajirã ñari, Jesús bederã rĩne ñaja mani. 24 Ado yu̶a rãcana sĩgũ̶ri, ĩnare yu̶a cõabetiboajaquẽne, mu̶a ñaroju̶re vacõari mu̶are ĩna gotimavisiocudise quetire ajibu̶ yu̶a. 25 To bajiri, ‘Ĩnare ucacõato mani, tire ĩnare gotiquẽnorã. To yicõari, ado mani rãcanare “Ĩnare ĩarã vajaro” yirã, Pablo, Bernabé rãca ĩnare cõato mani’ yitu̶oĩaja yu̶a. Pablo, Bernabé, yu̶a ĩamairã ñaama ĩna. 26 Ĩnare ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, Jesús mani u̶ju̶ ĩ bojasere yicõa ñañuma ĩna, toju̶ ĩna gotimasiocudijaquẽne. 27 To bajiri Judare, Silare, mu̶are cõaja yu̶a, Pablo, Bernabé rãca. Toju̶ ejacõari, mu̶are yu̶a ucacõasere quẽnaro mu̶are gotiquẽnoru̶arãma ĩna. 28 Esp'iritu Santo yu̶are ĩ tu̶oĩaejarẽmose rãca, ñamasuse rĩne mu̶are yiroticõaja yu̶a: 29 ‘Ado bajirã ñarãma’ ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶orã tu̶ju̶re vaibu̶cu̶re sĩacõari, mojoroaca ĩna tu̶ju̶ cũrãma. Tire babesa mu̶a. To yicõari, vaibu̶cu̶rã mu̶a sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa. Ĩna ri'ire quẽne idibesa. To yicõari, manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Adire mu̶a yijama, quẽnase yirã ñaru̶arãja mu̶a. Mu̶are quẽnarotiaja yu̶a”, ĩnare yiucacõañujarã ĩna, Antioqu'ianare, jud'io masa me ñarãre. 30 To bajiri, Antioqu'ia macaju̶ ĩna varotirã, ĩnare vare goti, vacoasujarã ĩna. To ejacõari Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare rẽocõari, gotiquẽnorã ĩna ucacõarere ĩnare ĩsiñujarã ĩna. 31 Tire ĩacõari, bu̶to variquẽnañujarã ĩna, tu̶oĩasu̶tiritiñaboariarã. 32 Judas, Silas quẽne, Diore gotirẽtobosarimasa ñañujarã ĩna. To bajiri toanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre Jesús ocare quẽnaro gotimasioñujarã. Tire ajicõari, bu̶tobu̶sa ajivariquẽnañujarã ĩna. 33 Ĩna rãca yoaro ĩna bajiñaro bero, ĩnare queti cõariarã tu̶ju̶ tudiana, ĩnare ĩna vare gotirone, —Quẽnaro tudiasa mu̶a —ĩnare yitu̶ocõañujarã ĩna. 34 To ĩna bajirone, —Adone tujagu̶ yaja yu̶ —yitujacõañuju Silama. 35 Pablo, Bernabé quẽne, Antioqu'iaju̶re tujayujarã ĩna. To ñacõari, gãjerã jãjarã rãca Jesús ĩ bajirere masare gotimasiocõa ñarũgũñujarã ĩna. 36 Antioqu'iaju̶ yoaro bajiñaboana, —Ita. Quẽna ĩnare tudiĩacudito, Jesús ĩ bajirere mani goticudicati macarire, “¿Mani goticudicatore bajirone ajitirũ̶nu̶cõa ñati?” yirã —ĩre yiyuju Pablo, Bernabére. 37 To bajiri, Juan Marcos vãme cu̶tigu̶re ĩre jiaru̶aboayuju Bernabéju̶ama. 38 Ĩre ĩ jiaru̶aboajaquẽne, bojabesuju Pabloju̶ama, Panfilia macaju̶ Jesús ĩ bajirere ĩna gotimasiocudirore ĩnare ĩ tudiveore ti ñajare. 39 To bajiri sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩamasibetica yirã, gãmerã cãmotadicõañujarã ĩna. Bernabéju̶ama, Chipre vãme cu̶tiyoaju̶ Juan Marcore ĩre ũmato vasuju. 40 To ĩ bajiro bero, Pabloju̶ama, Silare ĩre jiyuju. Ĩna varoto rĩjoro, toana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Diore ĩnare sẽnibosayujarã, Pablore, Silare quẽne, “Ĩna goticudiro ĩnare ejarẽmoato Dios” yirã. To bajiro ĩna yiro bero, vacoasujarã ĩna. 41 To bajivana, Siria sitare, Cilicia sitare quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare gotimasiocudirũgũñujarã ĩna, “Bu̶tobu̶sa ajivariquẽnato ĩna” yirã.

Hechos 16

1 To bajivana, Derbe vãme cu̶ti macare, to yicõari Listra vãme cu̶ti macaju̶re quẽne ejayujarã Pablo mesa. Ti macaju̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶re, Timoteo vãme cu̶tigu̶re ĩre bu̶jayujarã ĩna. Jesúre ajitirũ̶nu̶gõ jud'io maso macu̶ ñañuju ĩ. Ĩ jacu̶ma, griego masu̶ ñañuju. 2 Listra macana, Iconio macana quẽne, “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, ĩnare yigotiyujarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Timoteore. 3 “Ĩ jacu̶ griego masu̶ ñacami”, yimasijedicõañujarã ti macariana. To bajiri ĩ rãca Timoteo ĩ vacudirotire bojagu̶ ñari, “Jud'io masa adi macariana, ‘Circuncisión yiyamagũ̶ ñagũ̶mi Timoteo’ yiĩateroma” yimasigũ̶ ñari, “Circuncisión yirotiya”, yiyuju Pablo. 4 To bajiro yicõa, vacoasujarã ĩna, Timoteo rãca. Ĩna ejarimacari ñaro cõrone Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro ĩnare gotirũgũñujarã ĩna: —Jerusalén macana Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ũmato ñarã quẽne, “Adi vãmere yibetiroti ñaja” ĩna yirere —ĩnare gotirũgũñujarã. 5 To bajiro ĩna yigotirũgũsere ajivariquẽnañujarã ĩna, ti macariana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajicõari, jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna. 6 Asia sitaju̶re Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere ĩnare gotirotibesuju Esp'iritu Santo. To bajiri toju̶re vamenane, Frigia, Galacia, to yicõari, Misia sita ñarimacarianare quẽne ĩnare gotimasiocudiyujarã ĩna. 7 Misia sita tu̶sariju̶ ejacõari, Bitinia sitaju̶re varu̶aboayujarã ĩna. Ĩnare varotibesuju Esp'iritu Santo. 8 To bajiri, Misia sitare varũtu vanane, ti sita ñarimaca Troas vãme cu̶ti macaju̶ ejayuma ĩna. 9 Ti macaju̶re Pablo ĩ ejarãioati ñamire, Macedonia sitagu̶ ĩre ruyuaĩoñuju. Ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Vayá. Yu̶are ejarẽmogu̶aya —ĩre yijiyuju. 10 Ĩre ĩ ruyuaĩojare, —Macedonia sitaju̶ vajaro. Toju̶re Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere mani gotirotire yigu̶, ĩre ruyuaĩorotiyumi Dios —yitu̶oĩacaju̶ yu̶a. To yirã ñari, yu̶a gajeyeũnire quẽnosãcaju̶ yu̶a, Macedoniaju̶ varu̶arã. 11 To bajiri, Troas maca ñariarã, cũmuane vacõari, Samotracia vãme cu̶tiyoaju̶ ejacaju̶ yu̶a. To ejacõari, gajerũ̶mu̶ Macedonia sita ñarimaca, Neápolis vãme cu̶ti macaju̶re vacaju̶ yu̶a. 12 Romano masa, Macedonia sitare ẽmacõari ĩna ñaro ñacaju̶. Ti maca ejacõari, Filipos vãme cu̶ti macaju̶ vacaju̶ yu̶a. Jairimaca, ñamasuri maca ñacaju̶ ti maca. Toju̶re yoarobu̶saca ñacaju̶ yu̶a. 13 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro, ti maca tu̶saroju̶ vacaju̶ yu̶a, riaga boeju̶. “Jud'io masa, rẽjacõari Diore ĩre ĩna sẽniriju̶ ñaroja”, yitu̶oĩa rojacaju̶ yu̶a. Rojaejacõari, to rẽjarãre rõmiare ĩnare gotimasiocaju̶ yu̶a, Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere. 14 Sĩgõ yu̶are ajigo, Lidia vãme cu̶tigo ñacamo, Tiatira vãme cu̶ti macago. Sudijãiri, sũarivu̶jojãiri ĩsicõari, vaja sẽnigõ ñacamo. Quẽnaro Diore yirũ̶cu̶bu̶ogo so ñajare, “Pablo ĩ gotimasiosere ajimasiato” yigu̶, ĩ masisere sore cõañumi Dios. To bajiro sore ĩ yijare, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶ocamo so. 15 To bajiro so bajijare, sore, to yicõari, so ya vianare quẽne oco rãca ĩnare bautizacaju̶ yu̶a. To yu̶a yiro bero, —“Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶gõ ñamo” yu̶re mu̶a yijama, yu̶ ya viju̶ ñarã vayá mu̶a —yu̶are yicamo so. To so yijare, so ya viju̶ ñacaju̶ yu̶a. 16 Cojorũ̶mu̶ Diore sẽniriaroju̶ vana, gãjerãre moabosarimasore sore bu̶jacaju̶ yu̶a. Vãti sãñagõ ñacamo so. Vãti su̶orine masa ĩna bajirotire tu̶oĩacõari, riojo gotigo ñacamo. To bajiro bajigo so ñajare, ĩna bajirotire masiru̶arã, sore sẽniĩarũgũñujarã. To so yise vaja jairo gãjoa bu̶jarũgũñujarã so u̶jarã. 17 To bajiri yu̶are su̶yacõari, ado bajiro yu̶are yiavasã su̶yarũgũcamo so: —Ãnoa, masirẽtogũ̶ Dios ĩ bojasere yirã ñaama. Dios, masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare ĩ yirẽtobosarotire gotirimasa ñaama —yiavasã su̶yarũgũcamo so. 18 Tocãrãcarũ̶mu̶ne to bajiro so yiavasã su̶yajare, bu̶to gõjanabidicami Pablo. To bajiri ju̶darũ̶gũ̶cõari, so u̶su̶ju̶ vãti sãñagũ̶re ado bajiro ĩre yicami: —Jesucristo ĩ rotise rãca mu̶re budirotiaja yu̶ —ĩre yicami Pablo. To bajiro ĩ yirone, budicoacami vãti. 19 So u̶su̶ju̶re vãti ĩ budicoajare, masa ĩna bajirotire gotimasibeco ñacamo so yuja. To bajiro so bajijare, “So su̶orine gãjoa bu̶jarũgũboabu̶ mani. No yicõari, gãjoa bu̶jariaro maja mani yuja” yijũnisinirã ñari, Pablore, Silare quẽne ĩnare ñejecama so u̶jarã. Ĩnare ñejecõari, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa tu̶ju̶ ĩnare juaácama. 20 Ĩna tu̶ ejacõari, ado bajiro goticama ĩna: —Ãnoa jud'io masa mani ñarimacanare gotigõjanabioama. 21 Ĩna ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro yiroti ñaja, yigotimasioama ĩna. Manima romano masa mani ñajare, ĩna gotisere mani ajijama, U̶ju̶ César ĩ rotisere cu̶dimena yirãja mani —ĩnare yigoticama ĩna, vãti sãñaboario u̶jarã. 22 To bajiro ĩna yisere ajicõari, jãjarãbu̶sa ĩnare ĩajũnisinicama ĩna. Ĩnare sudi vejecõari, ĩnare bajeroticama masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa. 23 Bu̶to ĩnare ĩna bajero bero, tubiberiaviju̶ ĩnare tubiberoticama. To yicõari, —Quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶ma —ĩre yicama ĩna, ti vire coderimasu̶re. 24 To ĩna yijare, gu̶dareco ñari aru̶aju̶re no yirudimasiña manoju̶ ĩnare juacõari, yucú̶jãi goje cu̶tijãine ĩna gu̶borire yirẽtobuñiacõari, ĩnare tubibecũcõañuju. 25 To ĩ yicõariarã, ñami gu̶dareco ñaro Diore sẽni, basa, yiñañujarã ĩna, Pablo, Silarãca. Gãjerã, ti vi tubibe ecoriarã, to ĩna yisere ajiyujarã. 26 To bajiro ĩna yiñarone, bu̶to sita sabeyuju. To bajiro ti bajirone, ti vi ñarisõari sojeri jedirone jãnajedicoasuju. Cõmemarine ĩnare ĩ siaboare jojijedicoasuju, ĩna jedirorene. 27 To bajiro ti bajirone, yujicõari, ti vi ñarisõari sojeri ñaro cõrone jãnariasojeri ti ñacõajare, “Budijedicõariarãma ĩna” yigu̶, ĩ masune jariase rãca sĩagu̶agu̶ yiboayuju ti vi ĩacoderimasu̶. 28 To ĩ yigu̶adone, —¡Mu̶ masune sĩabeticõaña! Yu̶a ñaro cõrone adorine ñajedicõaja yu̶a —ĩre yiyuju Pablo. 29 To ĩ yisere ajicõari, sĩabusuorotiyuju ti vi coderimasu̶. To yicõari, ti viju̶re ũmasãjacõari, bu̶to güigu̶ ñari, nanagũ̶ne Pablo, Silarãca rĩjoroju̶are gu̶somuniari tuetuyuju, ĩnare rũ̶cu̶bu̶ogu̶. 30 To ĩ yiro bero, ĩnare bucõari, ado bajiro sẽniĩañuju ĩ: —Rojose yu̶ tãmu̶oborotire Dios yu̶re ĩ yirẽtorotire yu̶ bojajama, ¿no bajise yiroti ñati yu̶re? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ. 31 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Mani u̶ju̶ Jesúre mu̶ ajitirũ̶nu̶jama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶ vaborotire mu̶re, mu̶ yarãre quẽne yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios —ĩre yiyujarã Pablo, Silarãca. 32 To bajiro ĩre yicõari, ĩre, ĩ ya vianare quẽne mani u̶ju̶ ocare ĩnare gotimasioñujarã ĩna. 33 Ti ñamine Pablo mesa cãmire coeyuju ĩ, tubiberiavi coderimasu̶. Ĩnare ĩ coegajanorone, ĩre, ĩ ya vianare quẽne oco rãca ĩnare bautizayujarã ĩna. 34 To bajiro ĩnare ĩna yiro bero, ĩ ya viju̶ ĩnare jiacõari bare ĩnare ecayuju. Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari, bu̶to variquẽnañujarã ĩna. 35 Gajerũ̶mu̶ busuriju̶ masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa, ado bajiro ĩna surarare ĩnare yiyujarã ĩna: —Tubiberiavi coderimasu̶re ĩre gotiaya, “Pablore, Silare ĩnare bucõato” —ĩnare yiroticõañujarã ĩna. 36 To ĩna yiroticõare ti ñajare, ado Pablo mesare ĩnare gotiyuju ti vi coderimasu̶: —“Pablore, Silare ĩnare bucõaña”, yu̶re yicõañuma ĩna. To bajiri, “Rojose manire yirẽmomenama”, yitu̶oĩa variquẽna budiasa mu̶a —ĩnare yiyuju ĩ. 37 To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare yiyuju Pablo, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa ĩna cõariarãre: —Bajibeaja. Roma macana yu̶a ñaboajaquẽne, rojose yu̶a yirere ĩacõĩamenane, yu̶are bajerotimasima ĩna, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a. To yicõari yu̶are tubiberotimasima. To bajiro yu̶are yirã ñaboarine, ¿no yirã masa ĩna ĩabetone yu̶are burotiati ĩna? Ĩna masune yu̶are burã vadiato —ĩna cõariarãre ĩnare yiyuju Pablo. 38 To ĩ yijare, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa tu̶ju̶ ejacõari, Pablo ĩ gotirere ĩnare gotiyujarã ĩna. To ĩna yisere ajicõari, “Roma macana ñañuma ĩna quẽne” yimasicõari, bu̶to güiyujarã ĩna. 39 To bajiri tubiberiaviju̶ ejacõari, “Rojose mu̶are yu̶a yimasisere masirioya mu̶a”, ĩnare yiyujarã, Pablo mesare. To ĩna yiro bero, ĩnare bucõari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare varotiyujarã ĩna, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa. 40 To bajiro ĩnare ĩna yiro bero, Lidia ya viju̶ vasujarã ĩna. Ti viju̶ sãjaejacõari, to ñariarãre Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro ĩnare gotiyujarã ĩna. Ĩnare gotigajanocõari, vacoasujarã Pablo mesa.

Hechos 17

1 To bajivanane, Anf'ipolis, Apolonia vãme cu̶ti macare rẽtoanane, Tesalónica macaju̶re ejayujarã Pablo mesa. Toju̶re jud'io masa Dios ocare ĩna buerivi ñañuju ti. 2 To bajiri ĩ yirũgũriarore bajiro yigu̶acu̶, ti vire sãjañuju Pablo. Idia semana cõro tocãrãcarũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ri ñaro Dios oca masa ĩna ucamasirere ĩnare bueajiocõari, ado bajiro ĩnare gotimasiorũgũñuju: 3 —Tire quẽnaro mu̶a buejama, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ rojose tãmu̶ocõari, ĩ rijarotire, to yicõari, quẽna ĩ tudicatirotire gotiaja ti”, yimasiru̶arãja mu̶a quẽne. “To bajiro bajiru̶cu̶mi” ĩna yiucamasir'i, “Jesúne ñaami”, mu̶are yaja yu̶ —ĩnare yigotimasioñuju Pablo. 4 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶ri jud'io masa, griego masa Diore rũ̶cu̶bu̶orũgũriarã, to yicõari, rõmia ñamasurã quẽne, “Pablo mesa rãcana ñaja yu̶a”, yiyujarã ĩna. 5 To bajiro ĩna yisere bu̶to ĩajũnisiniñujarã gãjerã jud'io masa. Ĩajũnisinicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijau̶ ejacõari, “Pablore, Silare ĩnare ñejecõari, rojose yito mani” yirã, rojose yirãre ĩnare jirẽoñujarã ĩna. To yicõari, “Jasón ya viju̶ ñarãma” yirã, ĩnare macarã sãjasujarã ĩna. 6 Ĩnare bu̶jabetica yirã, Jasón to yicõari gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne, ĩnare vejabudiacõari, ti maca u̶jarã tu̶ju̶ ĩnare juaásujarã. To ejacõari, ado bajiro ĩnare avasãgotiyujarã ĩna: —Ãnoa, macaru̶cu̶ro jediro ñarã masare gõjanabiorã ñaama. To bajiri adoju̶re quẽne manire gõjanabiorã ejama ĩna. 7 Jasón ĩnare bocaãmiñumi ĩ ya viju̶. Ĩna jedirone, U̶ju̶ César ĩ rotisere ajirũ̶cu̶bu̶omena ñaama. “Gãji ñaami mani u̶ju̶, Jesús vãme cu̶tigu̶”, yirũgũama ĩna —yiavasã gotiyujarã ĩna. 8 To bajiro ĩna yigotisere ajicõari, maca u̶jarã, gãjerã to rẽjarã quẽne, bu̶to avasãjũnisiniñujarã ĩna. 9 To yicõari, Jasónre, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne ĩnare gãjoa sẽniñujarã ĩna, “Tire mu̶a ĩsijama, mu̶are buru̶arãja yu̶a” yirã. To ĩna yijare, gãjoa ĩnare ĩna ĩsirone, ĩnare bucõañujarã ĩna. 10 Tirũ̶mu̶ rãioati ñamine, Berea vãme cu̶ti macaju̶ Pablo mesare ĩnare varotiyujarã ĩna Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Toju̶re ejacõari, Dios ocare ĩna bueriviju̶re sãjañujarã ĩna. 11 Tesalónica vãme cu̶ti macanare bajiro tu̶oĩabesujarã ĩna, ti macana jud'io masa. Pablo ĩ gotimasiosere bu̶to ajivariquẽnañujarã ĩna. Tocãrãcarũ̶mu̶rine Pablo ĩ gotisere ajicõari, Dios oca masa ĩna ucamasirere buerũgũñujarã ĩna, “¿Pablo ĩ gotisere bajirone gotiati?” yirã. 12 To bajiri jãjarã jud'io masa, griego masa rõmia ñamasurã, ũ̶mu̶a quẽne, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. 13 Berea macaju̶re Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere Pablo ĩ gotimasio ñasere ajiyujarã Tesalónica macana jud'io masa. Tire ajicõari, Pablo ĩ gotimasio ñaroju̶re vasujarã ĩna. Toju̶ ejacõari, “Pablo rojose yigu̶ ñaami”, ĩnare yigotiyujarã ĩna. To ĩna yijare, Pablore bu̶to ĩre jũnisiniñujarã ĩna, ti macana. 14 To ĩna yijare, moa riaga boeju̶ Pablore ĩre varotiyujarã ĩna Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiboarine, Timoteo, Silarãca Berea macane ñacõañujarã ĩnama. 15 Pablo rãca variarã, Atenas vãme cu̶ti macaju̶ ĩre cũejoyujarã ĩna. Ĩre cũ, Berea macaju̶ ĩna tudiatone, “Guaro yu̶ tu̶ju̶ vayá”, yiucacõañuju Pablo, Silas, Timoteore. 16 Pablo, Atenas macaju̶ ñacõari, Silas, Timoteore ĩnare yuñañuju ĩ. To bajiñagũ̶, ti macana, ĩna yiñasere ĩañuju, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna yirũ̶cu̶bu̶oñasere. Tire ĩacõari, bu̶to tu̶oĩarejaiyuju. 17 To bajiri jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjacõari, ĩnare gotimasioñuju Pablo, Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere. Griego masare, Diore rũ̶cu̶bu̶orũgũriarãre quẽne gotimasioñuju. To yicõari, tocãrãcarũ̶mu̶rine masa ĩna rẽjarũgũrijau̶ ejarãre ĩnare gotimasioñuju Pablo. 18 Toju̶re epicúreo masa, to yicõari estoico masa ĩ rãca ñagõñujarã ĩna. To yicõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —¿Ñie ũnire ñagõru̶ yiboati, ãni tu̶oĩamasibecu̶? ¿No bajise gotiru̶ yiboati? Ĩ yarã ĩna rũ̶cu̶bu̶orãre “Ĩna quẽne rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, manire gotimasioru̶ yiboami —gãmerã yiyujarã ĩna, Jesús rijacoaboarine, quẽna ĩ tudicatirere Pablo ĩ gotisere ajicõari. 19 To bajiro gãmerã yicõari, ĩre jiasujarã ĩna, masa rẽjacõari ĩna gãmerã gotiroju̶, Areópago vãme cu̶toju̶. To ejacõari, —¿Ñie ũnire ajiĩañamanire yu̶are gotirũgũati mu̶? 20 Mu̶ gotise ũnire ajibetirũgũmu̶ yu̶a. Mu̶ gotiri vãmere masiru̶aja yu̶a —Pablore ĩre yiyujarã ĩna. 21 (Atenas vãme cu̶ti macana, to yicõari, gãjerã gajeroju̶ vadiriarã quẽne, ĩna ajiĩabetirũgũrere ĩna ajijama, Areópagoju̶ vacõari, ti rione gãmerã gotirũgũñujarã ĩna.) 22 To bajiri ĩna vatoaju̶re vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pablo: —Atenas vãme cu̶ti macana, yu̶re ajiya mu̶a. “Ado bajirã ñarãma” yiquẽnorujeocõari, mu̶a rũ̶cu̶bu̶orã jãjarã ñaama adi macare. Ĩnare bu̶to rũ̶cu̶bu̶orã ñaja mu̶a. Mu̶a quẽnoriarãre mu̶a rũ̶cu̶bu̶orivirire, ĩacudica yigu̶, cojoju̶ soemu̶oriaju̶re, ucaturere ĩamu̶ yu̶. Ado bajiro yibu̶ ti: “Ado ñaja Dios ĩañamagũ̶re rũ̶cu̶bu̶oriaju̶” yibu̶. Ĩre masibetiboarine, mu̶a rũ̶cu̶bu̶ogu̶re mu̶are gotigu̶agu̶ vadimasimu̶ yu̶. 24 Ĩne ñaami Dios, ñajediro u̶ju̶, adi macaru̶cu̶ro ũ̶mu̶agaserore, to yicõari, catirã ñajedirore rujeor'i. Masa ĩna bu̶ariavire ñagũ̶ ũgũ̶ me ñaami ĩma. 25 Masa ĩre ĩna yibosasere bojagu̶ me ñaami. Diseju̶a ĩrema ru̶yabetoja. Ĩne ñaami ñajediro mani catirotire manire ĩsirũgũgũ̶ma. 26 “Macaru̶cu̶ro ti ñaro cõrone jãjarã masa ñarũtuaru̶arãma” yigu̶, rẽmoju̶re sĩgũ̶ne ũ̶mu̶re rujeosu̶omasiñuju. Mani catirotirodorire, to yicõari, mani ñaroti sitare quẽne manire cũbosamasiñuju. 27 “Ĩabu̶jayamagũ̶ ñaboarine, yu̶re ĩna sẽnijama, yu̶re masiru̶arãma ĩna” yigu̶, to bajiro manire rujeomasiñuju ĩ. Sõju̶ me ñaami. Ado mani rãcane ñacõagũ̶mi. 28 Ĩ su̶orine catiaja mani. Sĩgũ̶ri mu̶a yarã ado bajiro ucamasiñuma ĩna: “Mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶ yarã ñaja mani. To bajiri ĩ rĩa ñaja mani”, yiucamasiñuma. 29 To bajiri, Dios rĩa ñari, “Orone, cõme vetane, gũ̶tane masare bajirã ĩna quẽnoriarã ũgũ̶ ñagũ̶mi mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶”, ĩre yitu̶oĩabeticõato. Masa ĩna quẽnoboasema Diore bajiro bajise me ñaja ti. 30 Tirũ̶mu̶ju̶rema, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna yirũ̶cu̶bu̶oñasere bojabecu̶ ñaboarine, rojose yibetimasiñumi Dios, “Ĩ bojabetire yirã yirãja mani” ĩna yimasibetijare. To bajiboarine yucu̶rema, “Yu̶ ĩavariquẽnabetire yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are yiya”, yami Dios, masa ñajedirore. 31 To bajiri, “Cojorũ̶mu̶ masa ĩna yisere riojo ĩabeserocu̶re cũru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios. To bajiro ĩ yir'i ñari, adi macaru̶cu̶roju̶re ejacõari, ĩ rijato bero Dios ĩre ĩ catiore ñajare, “Masa ĩna yisere ĩabeserocu̶ ñaami”, yimasire ñaja —ĩnare yigotiyuju Pablo. 32 “Bajirocacoaboarine quẽna tudicaticoasuju” Pablo ĩ yigotisere ajicõari, ĩre ajayujarã ĩna, sĩgũ̶ri. To ĩna yirone, gãjerãju̶ama: —To mu̶ gotiserema, gajerũ̶mu̶ mu̶re ajiru̶arãja —ĩre yiyujarã ĩna. 33 To bajise ĩre ĩna yijare, vacoasuju Pablo. 34 Sĩgũ̶ri, Pablo ĩ gotisere ajicõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. Dionisio, Areópago masu̶ ñañuju ĩ. To yicõari, Dámaris vãme cu̶tigo, gãjerã quẽne ñañujarã ĩna.

Hechos 18

1 To bajiro bero, Atenas macaju̶ ñar'i, Corinto vãme cu̶ti macaju̶ vacoasuju Pablo. 2 Toju̶ ejacõari, Ponto sitaju̶ ruyuar'i jud'io masu̶ Aquila vãme cu̶tigu̶re ĩabu̶jayuju. Italia sitagu̶ u̶ju̶ Claudio vãme cu̶tigu̶, Roma vãme cu̶ti macaju̶re jud'io masa ĩna ñasere bojabecu̶ ñari, ĩnare varotiyuju ĩ. To ĩ yijare, Italiaju̶ ñariarã, Corinto macaju̶ ejayujarã ĩna, Aquila, ĩ manajo Priscila vãme cu̶tigo rãca. Ĩnare ĩabu̶jar'i ñari, ĩna ya viju̶ ĩnare ĩagũ̶ vasuju Pablo. 3 Vaibu̶cu̶rã gaserorine viri bu̶arotire quẽnocõari, vaja sẽnirã ñañujarã ĩna. To bajiri Pablo quẽne, tire moarũgũr'i ñari, ĩna tu̶ju̶ ñacõari, ĩna rãca moañuju ĩ. 4 Ĩna rãca ñacõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro Dios ocare ĩna bueriviju̶ vacõari, jud'io masare, griego masare quẽne, “Jesús yere ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, ĩnare gotimasiorũgũñuju Pablo. 5 Macedonia sitaju̶ ñariarã, Pablo ĩ ñaroju̶re Corinto macaju̶re ejayujarã Silas, Timoteo rãca. To bajiri ĩna ejaro bero, vaibu̶cu̶rã gaserorine viri bu̶arotire ĩ quẽnorũgũboarere yitu̶jacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ne jud'io masare ĩnare gotimasiorũgũñuju. “Jesúne ñaami masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, rotimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios ĩ cõar'i”, ĩnare yigotimasiorũgũñuju Pablo. 6 To bajiro ĩnare ĩ yigotiboajaquẽne, ĩre ajiterã “Rojose yigu̶ ñaami Pablo. Socagu̶ ñaami”, yiyujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yijare, “To cõrone mu̶are gotitu̶jagu̶ yaja” yigu̶, ĩ sudi sãñasere tũ̶ayayeyuju Pablo. To yicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju: —Jesús su̶orine Dios quẽnaro ĩ yisere mu̶are yu̶ gotisere ajiterã ñari, su̶oye cu̶tiaja mu̶a. Yu̶ su̶ori me bajiru̶arãja mu̶a. To bajiri, jud'io masa meju̶are mu̶are yu̶ gotiboasere ĩnare gotigu̶acu̶ yaja yu̶ —ĩnare yigotiyuju Pablo. 7 To yigajanocõari, ti vi ñar'i, budicoasuju ĩ. Ti vi tu̶re ñañuju Ticio Justo vãme cu̶tigu̶ ya vi. Jud'io masu̶ me ñaboarine, Diore ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñañuju ĩ. To bajiri ĩ tu̶ sãjasuju Pablo. 8 Jud'io masa Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ Crispo vãme cu̶tigu̶, ĩ ya viana, to yicõari Corinto macana quẽne, jãjarã Pablo ĩ gotimasiosere ajicõari, “Jesúrãcana ñaja yu̶a” yirã, oco rãca bautizarotiyujarã ĩna. 9 Cojo ñami Pablore ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús, mani u̶ju̶: —Güibesa. Güibecu̶ne yu̶ yere ĩnare gotimasiocõa ñaña. 10 Mu̶ rãcane ñaja yu̶. To bajiri mu̶re ñiacõari, rojose mu̶re yirocu̶ maami. Adi macare jãjarã ñaama yu̶re ajitirũ̶nu̶rã —Pablore ĩre yigotiyuju Jesús. 11 To bajiri cojo cũ̶ma jedi, gaje cũ̶ma gu̶dareco Corintoju̶re Dios ocare ĩnare gotimasio ñañuju Pablo. 12 Tirodore Acaya sita u̶ju̶ ñañuju Galión vãme cu̶tigu̶. To bajiri Pablo ĩ gotimasio ñarone, jud'io masa, ĩre ñiacõari, Galión tu̶ju̶ Pablore ĩre ãmiasujarã ĩna, “ ‘Rojose yigu̶ ñañumi’ ĩre yato” yirã. 13 To ejacõari, ado bajiro Galiónre gotiyujarã ĩna: —“Ado bajiro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶orũgũru̶arãja mu̶a” Dios ĩ yicũmasire mere masare ũmato yirũgũami —ĩre yigotiyujarã ĩna. 14 To ĩna yijare, Pablo ĩ ñagõgu̶adone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Galión: —Rojose ĩ yire ti ñajama, “Rojose yigu̶ yiyumi”, mu̶are yiajibogu̶ja yu̶. 15 To bajiboarine mu̶a ñicu̶a ĩna yirũgũrere ĩ yijama, ĩ yibetijaquẽne, no yibeaja, yu̶rema. To bajiri no yigu̶ ĩ yirere ĩacõĩabecu̶ja yu̶. Mu̶a masune tire oca quẽnoña —ĩnare yiyuju Galión, jud'io masare. 16 To yigajanocõari, ĩnare budirotiyuju ĩ. 17 To ĩ yirã, budianane Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ Sóstenes vãme cu̶tigu̶re ĩnare ũmato var'irene ñiacõari, quẽañujarã ĩna. To ĩna yiboajaquẽne, “To yaja mu̶a”, ĩnare yibeticõañuju Galión. 18 To bajiro bero, Corinto macaju̶re yoaro ñacõañuju Pablo. To bajiñaboacu̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre vare goti, vacoasuju. Priscila so manaju̶ Aquila quẽne ĩ rãca vasujarã ĩna, Siria sitaju̶ vana. Cencrea macaju̶ ejacõari, “Tire yiru̶cu̶ja yu̶” Diore ĩre yir'i ñari, ĩ ru̶joa joare suarotiyuju Pablo. To bajiro ĩ yiro bero, cũmuane Efeso macaju̶ vacoasujarã ĩna. 19 Ti macaju̶ ejacõari, Priscila so manaju̶ Aquila rãca to ĩna ñatoyene, jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ vasuju Pablo. Ti vi ejacõari, ĩnare gotimasioñuju ĩ. 20 To ĩ yiñarone, —Yu̶a rãca yoarobu̶sa ñacõaña —ĩre yiboayujarã ĩna. To ĩna yijare, —Mu̶a rãca yoaro ñamasibeaja yu̶. Dios ĩ bojajama, quẽna mu̶are ĩagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju. To yicõari, ĩnare vare goti vacoasuju cũmuane, Cesarea macaju̶ vacu̶. 22 Cesarea macare ejacõari, Jerusalénju̶ vacoasuju ĩ. To ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare quẽnaroti gajanocõari, Antioqu'ia macaju̶ vacoasuju. 23 Ti macaju̶ ejacõari, yoaro ñañuju. To bajiñaboacu̶, vacoasuju Galacia sitaju̶re, to yicõari, Frigia sitaju̶re quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre “Bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶rũtuajaro” yigu̶, ĩnare goticudigu̶acu̶. 24 Tirodore Efeso macaju̶ ejayuju jud'io masu̶, Apolos vãme cu̶tigu̶. Alejandr'ia vãme cu̶ti macaju̶ ruyuar'i ñañuju ĩ. Dios ocare masa ĩna ucamasirere quẽnaro masigũ̶ ñañuju ĩ. 25 “Jesús ñañumi, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i” gãjerã ĩna yigotimasior'i ñañuju ĩ. “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, ‘Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja’ yirã, oco rãca bautizarotiya” Juan ĩ yire rĩne masiñuju ĩ. To bajiboarine, ĩ masiro cõro quẽnaro gotimasio variquẽnañuju. 26 Ti macaju̶ ejacõari, Dios ocare ĩna bueriviju̶re bojonebecu̶ne ĩnare gotimasioñuju ĩ. To bajiro ĩ yisere ajiyujarã ĩna, Priscila, so manaju̶ rãca. Tire ajicõari, “Cojo vãme ĩre ru̶yaja” yirã, ricati ĩre jicãmotocõari, ĩre gotirẽmoñujarã ĩna, Jesús ocare, to yicõari ĩ bajirere quẽne. 27 Ĩ gotimasiorotire ĩre ĩna gotirẽmoro bero, Acaya sitana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñaroju̶ varu̶a tu̶oĩañuju Apolos. “To mu̶ vajama, quẽnamasucõaroja ti”, ĩre yiyujarã ĩna, Efeso vãme cu̶ti macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri Acaya vãme cu̶ti sitanare queti ĩnare ucacõañujarã ĩna, “Apolo mu̶a tu̶ ĩ ejaro, quẽnaro ĩre bocaãmiña mu̶a” yirã. To bajiri, Acayaju̶re vacoasuju ĩ. To ejacõari, Dios ĩ ejarẽmose rãca Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶oriarãre ado bajiro ĩnare yirẽmoñuju Apolos: 28 Quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, jud'io masa ĩna gotiboasere, “To bajiro me bajiaja” yigu̶, Dios oca masa ĩna ucamasirere gotiyuju ĩ. —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõar'i, ĩne ñaami Jesús —yigotimasioñuju ĩ. Quẽnaro ĩ gotimasiojare, “To bajiro me bajiaja”, yimasibesujarã jud'io masa.

Hechos 19

1 Corinto vãme cu̶ti macaju̶ Apolos ĩ ñatoyene, Pabloju̶a gũ̶tayucu̶ vatoaju̶ ñarimacarire rẽtoacõari, Efesoju̶ ejayuju. Toju̶ ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sĩgũ̶rire ĩnare bu̶jayuju Pablo. 2 Ĩnare bu̶jacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju: —Jesúre ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶, ¿Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶are ejacati? —ĩnare yiyuju. To ĩ yisere ajicõari, —¿Ñimu̶ ñati Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶ yigu̶ma? Ĩre masibeaja yu̶a —ĩre yicu̶diyujarã ĩna. 3 To ĩna yisere ajicõari, —¿Ñie ũnire yirã, oco rãca bautizaroticati mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañuju Pablo. To ĩ yisere ajicõari, —Juan ĩ yirere yirã, oco rãca bautizaroticaju̶ yu̶a —ĩre yicu̶diyujarã ĩna. 4 To bajiro ĩna yijare, —“Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja yu̶a” yirãre ĩnare bautizayuju Juan. To yicõari, “Yu̶ bero ejarocu̶re ĩre ajitirũ̶nu̶ma mu̶a”, ĩnare yigotiyuju ĩ, Jesús ĩ ejarotire yigu̶ —ĩnare yigotiyuju Pablo. 5 To yicõari Jesús ĩ gotimasiorere, ĩ bajirere quẽne ĩnare gotiyuju Pablo. Tire ajicõari, “Manire rijabosayumi Jesús mani u̶ju̶. To bajiri ĩ rãcana ñaja yu̶a” ĩre ĩna yiajitirũ̶nu̶su̶ojare, oco rãca ĩnare bautizayuju Pablo. 6 To yigajanocõari, ĩ ãmori rãca ĩnare ĩ ñujeorone, Esp'iritu Santo ĩnare ejayuju. To ĩnare ĩ bajirone, ajiyamani oca ñagõñujarã ĩna. To yicõari, Diore ĩre gotirẽtobosayujarã ĩna. 7 Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã ĩna. 8 Jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ tu̶oĩagüibecu̶ne idiarã muijua ado bajiro ĩnare gotimasio ñañuju Pablo: —Jesúne ñaami “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i. Ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, “Yu̶ rãcana ñaama” ĩnare yiĩavariquẽnaami Dios —ĩnare yigotirũgũñuju. 9 To bajiro ĩnare ĩ yigotiboajaquẽne, sĩgũ̶ri ĩre ajitecoasujarã ĩna. To bajiri, “Jesús yere ajitirũ̶nu̶ su̶yare socase ñaja”, yigotiyujarã ĩna, ti vi rẽjarãre. To bajiro ĩna yijare, Tirano vãme cu̶tigu̶ ya vi, bueriaviju̶ Jesús yere ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ũmato vacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ne ĩnare gotimasiorũgũñuju Pablo. 10 Ju̶a cũ̶ma ĩnare gotimasio ñañuju ĩ. To bajiri Asia sitana, jud'io masa, to yicõari griego masa quẽne, mani u̶ju̶ Jesús ĩ bajirere to yicõari, ĩ gotimasiorere Pablo ĩ gotisere ajijedicoasujarã ĩna. 11 Tirodore ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca yiĩoñuju Pablo. 12 To bajiri, Pablo ĩ masune rijaye cu̶tirãre ĩ moaĩagũ̶ vabetiboajaquẽne, sudi joeaye, to yicõari ĩna ru̶joa siariarorine Pablore ĩre moaĩaroticõari, juacoarũgũñujarã rijaye cu̶tirã tu̶ju̶. Tire ĩna juaejasere moaĩarãne, caticoarũgũñujarã. Masa u̶su̶riju̶ sãñarã vãtia quẽne, budicoarũgũñujarã. 13 Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureacõari, vaja sẽnicudirimasa ñañujarã ĩna, ĩaĩañamanire Pablo ĩ yiĩorirodore. To yirũgũriarã ñari, “ ‘Jesús ĩ rotise rãca yaja yu̶a’ mani yijama, quẽnaro manire cu̶diru̶arãma vãtia”, gãmerã yiyujarã ĩna. To yirã ñari, “Pablo masare ĩ gotimasiorũgũgũ̶, Jesús ĩ rotise rãca budiya”, yirũgũñujarã ĩna, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare. 14 To bajiro yirũgũñujarã jud'io masu̶ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Esceva vãme cu̶tigu̶ rĩa. Cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã ĩna. 15 To bajiro yirũgũriarã ñari, vãti sãñagũ̶ ĩ ñariviju̶re sãjaejacõari, “Jesús ĩ rotise rãca budiya”, yiboayujarã, masu̶ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire. To ĩna yirone, —Jesúrema masiaja yu̶. Pablore quẽne ĩre masiaja. To bajiboarine mu̶arema masibeaja —ĩnare yicõañuju vãti. To yigu̶ne, —Ĩnare quẽaña mu̶ —yiyuju vãti, ĩ sãñagũ̶re. To ĩ yijare, ĩnare quẽacõari, ĩna sudire voreajeocõañuju. To ĩ yiriarã, cãmirori cu̶ticõari, sudi manane, ũmabudicoasujarã, ĩre rudiana. 17 Efeso macana, jud'io masa, to yicõari griego masa quẽne, to bajiro Esceva rĩa ĩna yiecorere ajicõari, bu̶to güiyujarã ĩna. To yicõari, Jesús yere ĩna gotijama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca gotiyujarã ĩna. 18 To yicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Dios ĩ bojabetire ĩna yirũgũrere masa ĩna ajiro rĩjoroju̶a gotirã ejayujarã ĩna, “Tire tudiyibetiru̶arãja yu̶a” yirã. 19 “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja yu̶a” yirã, ĩaĩañamani yiĩorimasa, ĩna ucariatutirire buerã ñañujarã gãjerãma. To bajiri ĩna buerũgũriatutirire juadicõari, soereayujarã ĩna, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a. Cincuenta mil ñaritiiri cõro vaja cu̶ti ñañuju titutiri. 20 To bajiri, Jesús yere ajitirũ̶nu̶rã jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna. 21 To bajiro ti bajiro bero, ado bajiro yiyuju Pablo: “Macedonia sitanare, Acaya sitanare ĩacudigu̶ varocu̶ ñagũ̶ja yu̶. To bajigu̶ne, Jerusalén macaju̶re ejacoaru̶cu̶ja yu̶. Ti macaju̶re ñacõari, Roma vãme cu̶ti macaju̶re quẽne ejacoaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩañuju Pablo. 22 To bajiro yitu̶oĩagũ̶ ñari, Macedonia sitaju̶re ĩ varoto rĩjoro, ĩre ejarẽmorãre, Erasto, to yicõari, Timoteore ĩnare cõañuju ĩ. Ĩju̶ama, Asia sitaju̶re ñacõañuju maji. 23 Tirodore Jesús yere ajitirũ̶nu̶mena, Jesús yere ajitirũ̶nu̶rãju̶are bu̶to jũnisiniñujarã, Efeso macana rĩne ñaboarine. 24 Demetrio vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Masore bajigo ñagõre ĩna quẽnorio Artemisa vãme cu̶tigore ĩna rũ̶cu̶bu̶orivire bajiriviriaca cõme botisene quẽnocõari ĩsigũ̶ ñañuju ĩ. Gãjerã quẽne, ĩ quẽnose ũnire quẽnorimasa ñañujarã ĩna. Tire quẽnorã ñari, tire ĩsicõari, jairo gãjoa bu̶jarũgũñujarã ĩna. 25 Ĩre bajiro moare cu̶tirãre, to yicõari ĩre moabosarimasare quẽne jirẽoñuju Demetrio. Ĩ tu̶ ĩna ejarone, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Mani moase jairo vaja cu̶tiaja ti. Tire manire ĩna moarotibetijama, ñie mana ñaru̶arãja mani. Tire masiaja mu̶a. 26 Pablo ĩ gotirũgũsere ajirũgũaja mani. “Masa ĩna quẽnorãma, rũ̶cu̶bu̶oriarã me ñaama”, yigotirũgũami. To bajiro ĩ gotisere ajitirũ̶nu̶rã, adi macana rĩne ñabeama. Asia sita ñaro cõrone ñarãma, ĩ gotisere ajitirũ̶nu̶rã. 27 To bajiro ĩ yigoticõa ñajama, mani quẽnosere vaja yibeticõari, Artemisare sore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna ejarũgũriviju̶re ejabetiru̶arãma ĩna. To yicõari, Asia sitana jediro, adi macaru̶cu̶ro ñarã jediro, sore rũ̶cu̶bu̶oboariarã sore rũ̶cu̶bu̶obetiru̶arãma yuja —ĩnare yigotiyuju Demetrio. 28 To bajiro ĩnare ĩ gotijare, ajijũnisinicõari, ado bajiro avasãñujarã ĩna: —Mani ya maca, Efeso vãme cu̶ti macago ñaamo Artemisa. Ñamasugõ ñaamo —yiavasãñujarã ĩna. 29 To bajiro ĩna yiavasã ñarone, jãjarãbu̶sa ĩna tu̶ju̶re rẽjacõari avasãrẽmoñujarã ĩna. To yiñarãne sĩgũ̶ ĩ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩacõari, Gayore, Aristarcore quẽne ĩnare ñejeñujarã. Macedonia sitana ñañujarã ĩna, Pablo rãcana. Ĩnare ñejecõari, ti macana ñajediro ĩna rẽjarũgũriaroju̶ ĩnare juaásujarã ĩna. 30 “Ĩna rẽjaroju̶ ĩnare juacoasujarã” ĩna yisere ajicõari, —Ĩnare juavariarãre ñagõgũ̶ vacu̶ yaja —yiboayuju Pablo. To ĩ yisere ajicõari, ĩre varotibesujarã gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãju̶a. 31 Gãjerã Pablo babarã, Asia sitana u̶jarã sĩgũ̶ri, ti macare ejariarã, “Toju̶re vabeticõato” Pablore ĩre yire queti cõañujarã, “Ĩre ñiaroma” yirã. 32 Toju̶re rẽjarã, rujajine tu̶oĩamecu̶cõañujarã ĩna. To bajiri, no ĩna bojarone ricatiri rĩne avasãcõa ñañujarã ĩna. “Tire yirã rẽjamu̶ mani”, yimasibeticõañujarã. 33 To bajiro ĩna yiñarone, “Yu̶are ñagõbosaya; manire quẽne rojose yiroma ĩna” yirã, ĩna yu̶ Alejandro vãme cu̶tigu̶re ĩre turocavioyujarã jud'io masa. To ĩna yijare, “Avasãtu̶jaya” yigu̶, ĩ ãmo rãca vãre vãre yiboayuju. 34 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, “Jud'io masu̶ne ñaami ĩ quẽne” ĩre yiĩamasicõari, ju̶a hora cõro, ĩna jedirone avasãjedicõañujarã ĩna. —Mani ya maca, Efeso vãme cu̶ti macago ñaamo Artemisa. Ñamasugõ ñaamo —yiavasã ñañujarã ĩna. 35 To ĩna yiñarone, ti macana u̶ju̶, —To cõrone avasãtu̶jaya —ĩnare yiyuju. Ĩna avasãtu̶jarone ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Ajiya mu̶a, adi macana: Masa jedirone, “Artemisare sore rũ̶cu̶bu̶oriavire, to yicõari, õ vecaju̶ quedirujiadiriaju̶re sore bajigo ruyuriju̶, masa ĩna rũ̶cu̶bu̶oriju̶re coderimasa ñaama”, manire yimasiama ĩna. 36 To bajiro ĩna yiñajare, rujajine yibesa. Quẽnaro tu̶oĩacõari yiya. 37 Mani rũ̶cu̶bu̶ogore rujajine sore ĩna yibetiboajaquẽne, to yicõari rũ̶cu̶bu̶oriaviayere ĩna juarudibetiboajaquẽne, ãnoare ĩnare ñejeayuja mu̶a. 38 Demetrio, to yicõari, ĩ quẽnose ũnire quẽnorimasa quẽne, “Rojose yu̶are yama” ĩna yiru̶ajama, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa tu̶ju̶re vajaro. Ĩna ñaama, tire yirimasama. 39 Gaje vãme mu̶a ñagõru̶a tu̶oĩajama, u̶jarã ĩna rẽjaroju̶ vacõari, quẽnaro tire gotiroti ñaja. 40 “¿No yirã rujajine yimasiri mu̶a?”, manire yisẽniĩarãma romano masa, mu̶a avasãcõa ñajama. To bajiro manire ĩna yisẽniĩarone, “To bajiro ti bajijare, yibu̶ yu̶a”, ĩnare yigotimasibetiru̶arãja mani. To bajiri, “Rujajine mu̶a yicudire vaja, rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a” manire yiroma —ĩnare yiyuju u̶ju̶. 41 To yigotigajanocõari, —Mu̶a ya viriju̶ tudiasa —ĩnare yiyuju ĩ.

Hechos 20

1 To bajiro ĩna yiriaro bero, “Ado bajiro ñaru̶arãja mu̶a” ĩnare yigotiru̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare jirẽoñuju Pablo. To yigajanocõari, ĩnare vare goti, vacoasuju ĩ, Macedonia sitaju̶ vacu̶. 2 Ti sitaju̶ ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, bu̶tobu̶sa ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶rotire ĩnare goticudiyuju. To yicõari, Grecia sitaju̶ vacoasuju ĩ. 3 Ti sitaju̶ ejacõari, idiarã muijua ñañuju ĩ. To bajiñaboa, Siria sitaju̶re varu̶aboayuju. Jud'io masa ĩre ĩna sĩaru̶asere ajicõari, vabesuju. To bajiri, “Macedonia sitare rẽtoaru̶cu̶ja yu̶, Efeso macaju̶ vacu̶”, yitu̶oĩañuju Pablo. 4 Ĩre baba cu̶ti vacana ado bajiro vãme cu̶tirã ñacama ĩna: Berea vãme cu̶ti macagu̶, Pirro macu̶ Sópater vãme cu̶tigu̶ ñacami. To bajicõari, Segundo, Aristarco ñacama Tesalónica macana. Derbe vãme cu̶ti macagu̶ Gayo quẽne ñacami. T'iquico, Trófimo, to yicõari, Timoteo ñacama ĩna Asia sitana. 5 Troas vãme cu̶ti macaju̶ vana, yu̶a rĩjoro vacoacama ĩna, toju̶ yu̶are yuroana. 6 Boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani bariarũ̶mu̶ri bero, vacaju̶ yu̶a, Filipos vãme cu̶ti macaju̶. Ti maca ñariarã, Troas macaju̶are vana, cojomocãrãcarũ̶mu̶ bero, ejacaju̶ yu̶a, ti macaju̶re. Ti macaju̶ yu̶are yuyuma rĩjoro vacana. Ĩna rãca cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ri ñacaju̶ yu̶a. 7 Sábado rãioriju̶ rẽjacaju̶ yu̶a, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. “Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosarere tu̶oĩarã, u̶ye ocore idi, to yicõari, pan ba, yirũgũru̶arãja mu̶a” Jesús ĩ yiroticũre ñajare, tire yiru̶arã rẽjacaju̶ yu̶a. Yu̶a baroto rĩjoro, Jesús ocare ĩnare gotimasiocami Pablo. Busuriju̶ varocu̶ ñari, goticõa ñacami. Ĩ gotiñaro rĩne, ñami gu̶dareco ejacoacaju̶. 8 Idiatuti cu̶tivi ñacaju̶ yu̶a rẽjacativi. To bajiri tu̶saritutiju̶re ñacaju̶ yu̶a. Jairo sĩabusuore ñacaju̶ ti. 9 Mame bu̶cu̶agu̶ Eutico vãme cu̶tigu̶, yu̶a rãca ñacami. Ĩaburiasojeju̶re rujicõari, cãnijuriarujicami. To bajica yigu̶, quedijasĩacoacami. To bajiri rijar'ire tũ̶avũ̶mu̶oboa yicõacama. 10 To ĩna yisere ĩacõari, rujiadicami Pablo. Rujiejacõari, ĩre tũ̶avũ̶mu̶ogũ̶ne, jabariocami. To yigu̶ne, —Ĩau̶cabeticõaña. Rijayayibeami —yu̶are yicami. 11 To yicõari, mu̶jacoacami quẽna. Jesús ĩ rijabosarere tu̶oĩagũ̶, bare ũmato bacami. To yicõa, gotirũtuacu̶ne gotibusuocoacami. To ĩ yigajanoro bero, vacoacaju̶ yu̶a. 12 Ti macana, variquẽnarãne Euticore ĩre tũ̶acoacama ĩna, Pablo ĩ catior'ire. 13 Maane Pablo ĩ varoto rĩjoro, cũmuane Aso macaju̶ vacaju̶ yu̶a, “Toju̶ yu̶re sãru̶arãja mu̶a” ĩ yijare. 14 Aso macaju̶ yu̶a ejaro bero, maaju̶ vadicõari, ejacami. Ĩ ejaro bero, Mitilene vãme cu̶ti macaju̶ ĩre sãvacaju̶ yu̶a. 15 Ti macaju̶ yu̶a ejabusuocatirũ̶mu̶re Qu'io vãme cu̶tiyoa cãnamuñarore ejacaju̶ yu̶a. Gajerũ̶mu̶, Samos vãme cu̶tiyoaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Gajerũ̶mu̶ vana, Mileto vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. 16 Asia sitaju̶re yoaro ñaru̶abecu̶ ñari, “Efeso macare rẽtocoaru̶arãja mani”, yicami Pablo. Jerusalénju̶re Pentecostés boserũ̶mu̶ rĩjoro ejaru̶agu̶ ñari, guaro varu̶acami. 17 Mileto macaju̶re ñacõari, Efeso macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre jigu̶, ĩnare ucacõacami Pablo. 18 Ĩ jicõarã ĩna ejaro, ado bajiro ĩnare goticami Pablo: —Mu̶a tu̶ju̶ ejasu̶ogu̶, quẽnaro yu̶ yirũgũcatire bajirone yu̶ yicõa ñasere masiaja mu̶a. 19 Mani u̶ju̶ Jesús ĩ bojasere yu̶ yijama, yu̶ masune tu̶oĩacõari, yigu̶ me yirũgũcaju̶ yu̶. Yu̶ yarã jud'io masa yu̶re ĩna sĩaru̶ajare, bu̶to rojose tãmu̶ocaju̶ yu̶. Cojo vãme me rojose tãmu̶ocõari, otirũgũcaju̶ yu̶. 20 Mu̶a rẽjariviriju̶, to yicõari mu̶a ya viriju̶re quẽne, yu̶re ĩna sĩaru̶asere güibecu̶, mu̶are ejarẽmoru̶, yu̶ masiro cõro Dios ocare mu̶are gotimasiorũgũcaju̶ yu̶. 21 Jud'io masare, to yicõari, jud'io masa me ñarãre quẽne, “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, ‘Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja. To yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine rojose yu̶a yisere Dios ĩ masiriojare, ĩ rãca quẽnaro ñaja yu̶a’ yitu̶oĩaña”, mu̶are yigotirũgũcaju̶ yu̶. 22 Esp'iritu Santo yu̶re ĩ rotise rãca, Jerusalén macaju̶ vacu̶ bajiaja yu̶. Toju̶ yu̶re bajirotire masibetiboarine, bajiaja yu̶. 23 To bajiboarine masiaja yu̶, bajigu̶ju̶ma. Tocãrãca macari yu̶ ejaro, Esp'iritu Santo ado bajise yu̶re gotirũgũami: “Tubibe ecoru̶cu̶ja mu̶. To yicõari, gajeye rojose tãmu̶oru̶cu̶ja mu̶”, yu̶re yigotirũgũami. 24 Tire tu̶oĩaboarine, yu̶ bajirotire güibeaja yu̶. Ñamasuse me ñaja ti. Ado bajiseju̶a ñaja ñamasuse: Masare Dios ĩ maisere quẽnase quetire mani u̶ju̶ Jesús yu̶re ĩ gotiroticatire tire yijeocõaru̶aja yu̶. 25 Dios ĩ bojarore bajiro Jesúre ajitirũ̶nu̶rere mu̶are gotimasio gajanocõaja yu̶. To bajiri yu̶re tudiĩabetiru̶arãja mu̶a. 26 Quẽnaro yu̶re ajiya mu̶a: Güibecu̶ne, jediro Dios ĩ bojaro cõrone mu̶are gotijeocõacaju̶ yu̶. To bajiri, “Pablo, quẽnaro yu̶are ĩ gotibeticati su̶ori rojose tãmu̶oaja yu̶a”, yibetiru̶arãja mu̶a. 28 “Rojosere yibetiru̶arãja”, yitu̶oĩacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. Mu̶a rãcanare ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare rijabosayumi Jesús, “ ‘Yu̶ yarã ñaama’ yiĩato Dios” yigu̶. To bajiri, Esp'iritu Santo mu̶are ĩ roticũriarore bajirone quẽnaro ĩnare ũmato ñarũgũru̶arãja mu̶a. 29 Yu̶ vaveoro bero ejaru̶arãma gãjerã, “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yitorimasa. Mu̶a ñaro vatoaju̶re ejacõari, ĩna gotitose su̶orine Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, rojose tãmu̶oru̶arãma mu̶a rãcana. 30 Mu̶a quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã ñaboarine, “To bajiro me bajiaja. Ado bajiroju̶a bajiaja ti”, yisocaru̶arãja mu̶a sĩgũ̶ri, “Yu̶aju̶are ajisu̶yato ĩna” yirã. 31 To bajiro bajiroti ti ñajare, “Rojose yibetiru̶arãja”, yitu̶oĩacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. Tocãrãcu̶rene, idia cũ̶ma tire mu̶are gotirũgũcaju̶ yu̶, ũ̶mu̶ari, to yicõari ñamire quẽne. Tire mu̶are gotiñagũ̶ne, sĩgũ̶ri mu̶a bajirotire tu̶oĩacõari, cojoji me otisu̶tiritirũgũcaju̶ yu̶. 32 To bajiro mu̶are yirũgũcacu̶ ñari, “Ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña”, yisẽniaja yu̶, Diore. Mu̶are ĩamaicõari, quẽnaro Dios ĩ yisere, to yicõari mu̶are yu̶ gotimasiocatire quẽne tire masiritibetiru̶arãja mu̶a. Tire mu̶a masiritibetijama, Jesúre bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶rũtuaru̶arãja mu̶a. To yicõari, Dios rĩa ñari, mu̶a rijato beroju̶ ĩ gotiriarore bajirone ĩ ñaroju̶re quẽnaseayere bu̶jaru̶arãja mu̶a. 33 Dirũ̶mu̶ ũnone gãjerã ĩna cu̶osere gãjoare, sudire ĩnare sẽnigõjanabiobetirũgũcaju̶ yu̶. 34 Yu̶ masu moacõari, yu̶ bojasere, yu̶ rãcana ĩna bojasere quẽne tire vaja yirũgũcaju̶ yu̶. Tire masiaja mu̶a. 35 To bajiro yu̶ yijama, “Mani bojasere, to yicõari, maioro bajirã ĩna bojasere ĩnare vaja yiĩsiru̶arã, quẽnaro moarũgũroti ñaja” yigu̶, yicaju̶ yu̶. Ti ũnire ado bajiro manire gotimasioñuju mani u̶ju̶ Jesucristo: “Ĩsiecocõari, ĩ variquẽnaro rẽtoro variquẽnagũ̶mi gãjerãre ĩ ĩsijama”, manire yigotiyuju Cristo. To bajiri, tire masiritibeticõaña mu̶a —ĩnare yigoticami Pablo, Efesoana Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre. 36 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, ĩna rãca gu̶somuniari tuetucõari, “Diore sẽnito mani”, ĩnare yicami Pablo. 37 To ĩ yigajanoro bero, otirãne Pablore ĩre jabario, usu, yicama ĩna. 38 “Yu̶re tudiĩabetiru̶arãja mu̶a” ĩ yijare, bu̶to su̶tiriticama ĩna. To bajirã ñari, cũmua yu̶a vasãjavatoju̶ yu̶are ĩasu̶yaejocama ĩna.

Hechos 21

1 Ĩnare vare gotigajano, vasãja, vacoacaju̶ yu̶a, Cos vãme cu̶tiyoaju̶. Gajerũ̶mu̶ vana, Rodas vãme cu̶tiyoaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Tiyoare rẽtoanane, Pátara macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. 2 “Fenicia sitaju̶re vana yaja”, yicama. To bajiri ĩna vatiane ĩna rãca vacoacaju̶ yu̶a. 3 To bajivana, Chipre vãme cu̶tiyoare ĩacaju̶ yu̶a. To bajiri, tiyoa visarore vacaju̶. To baji rẽtoanane, Siria sitaju̶ ejacaju̶. Ti sita ñarimaca, Tiro vãme cu̶ti macaju̶ rocatuejacõari, gajeyeũni cũcama ĩna. 4 Tone tujacaju̶ yu̶a quẽne. To bajiri toanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩabu̶jacõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ri ñacaju̶ yu̶a, ĩna rãca. To yu̶a bajiñaro Esp'iritu Santo Pablo ĩ bajirotire ĩnare ĩ gotirere masirã ñari, “Jerusalénju̶re vabeticõaña mu̶”, ĩre yiboacama ĩna. 5 To ĩna yiboajaquẽne, vacoacaju̶ yu̶a quẽna. Ĩna manajoa, ĩna rĩa, jediro yu̶are ĩasu̶yarã vadicama ĩna. Ĩna rãca jabuaju̶ rojaejacõari, gu̶somuniari tuetucõari, Diore sẽnicaju̶ yu̶a. 6 Diore sẽnigajanocõari, ĩnare vare goti, vasãja, vacoacaju̶ yu̶a. Ĩna quẽne, ĩna ya viriju̶ tudicoacama. 7 Tiro variarã, Tolemaida vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. To ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩabu̶jacaju̶ yu̶a. To bajiri ĩna rãca cojorũ̶mu̶ ñacaju̶. 8 Gajerũ̶mu̶ Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ vacaju̶ yu̶a. To ejacõari, Felipe ya viju̶ vacaju̶. Jesús ĩ bajirere gotimasiogũ̶ ñacami Felipe. Jerusalén macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, “Bare batoato” yirã ĩna beseriarã rãcagu̶ ñacami. 9 Babaricãrãco rĩa rõmiri cu̶ticami. Manaju̶a mana ñacama. Diore gotirẽtobosarimasa rõmiri ñacama ĩna. 10 Yoaro ĩ tu̶ ñacõacaju̶ yu̶a. To yu̶a bajiñaro, Agabo vãme cu̶tigu̶ ejacami. Judea sitagu̶ Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñacami. 11 Yu̶a tu̶ sãjaejacõari, Pablo ĩ vẽñarigaserore tũ̶aveaãmicami. To yicõari, ĩ ãmorire, ĩ gu̶borire quẽne siacami, ti gaserone. To yigu̶ne, ado bajiro yicami: —Esp'iritu Santo ado bajiro yu̶re gotiami: “Yu̶ ãmori, yu̶ gu̶bori yu̶ siarore bajiro Pablore ĩre siaru̶arãma ĩna jud'io masa, Jerusalén macana. Ĩre siacõari, jud'io masa me ñarãre ĩsiru̶arãma”, yu̶re yigotiami Esp'iritu Santo —yu̶are yigoticami Agabo. 12 To ĩ yisere ajicõari, Cesarea macana, yu̶a quẽne, Jerusalénju̶re Pablore ĩre varotibetiboacaju̶. 13 To yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are yicami: —¿No yirã otiati mu̶a? Yu̶re yisu̶tiriobeticõaña. Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ yu̶ ñajare, jud'io masa Jerusalén macana yu̶re ĩna siajama, ĩna sĩajaquẽne quẽnacõaru̶aroja. To bajirone mani u̶ju̶ Jesús ĩ bojajama, “To bajirone bajiato”, yaja yu̶ —yu̶are yicami Pablo. 14 To bajiro yu̶are ĩ yicu̶dijare, “Vabesa”, ĩre yibeticaju̶ yu̶a. —Dios ĩ bojarore bajiro bajiya mu̶ —ĩre yicõacaju̶ yu̶a yuja. 15 Tiju̶ bero, yu̶a gajeyeũnire quẽnosã, Jerusalénju̶ vacoacaju̶ yu̶a. 16 Sĩgũ̶ri Cesarea macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, yu̶are ũmato vacama, Chipreagu̶, Mnasón vãme cu̶tigu̶ ya viju̶. Toju̶ yu̶are cũ, tudicama ĩna, “Ĩ ya viju̶ cãniato” yirã. Tirũ̶mu̶ju̶ne Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñacoayumi Mnasón. 17 Jerusalénju̶re yu̶a ejato, toana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, variquẽnase rãca yu̶are sẽnicama ĩna. 18 Gajerũ̶mu̶ yu̶a rãca vacami Pablo, Santiago ya viju̶re. To ñañuma Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã jedirone. 19 To bajiri ĩnare quẽnaroti gajanocõari, ĩ gotimasiorere Dios ĩ ejarẽmose rãca jud'io masa me ñarã Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶rere ĩnare gotijeocõacami Pablo. 20 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajicõari, “Dios su̶orine to bajiro yiyumi Pablo” yirã ñari, Diore yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnacama ĩna. To yigajanocõari, Pablore ado bajiro ĩre goticama ĩna: —Adoju̶re jãjarã masu ñacõama jud'io masa, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajirã ñaboarine, “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere quẽne yicõa ñarũgũroti ñaja ti” yirã rĩne ñacõama ĩna. 21 To yicõari, ado bajiro mu̶ yirũgũrere yu̶are gotirũgũama: Jud'io masa, gaje sitaju̶ ñarãre, “Moisére Dios ĩ roticũmasiboarere tire yibeticõato mani. Rĩamasare quẽne ĩnare circuncisión yibeticõato mani. Mani ñicu̶a ĩna yisu̶oadimasirere quẽne tire yibeticõato mani” ĩnare mu̶ yirũgũrere ajicõari, yu̶are gotirũgũama —ĩre yicama, Pablore. 22 —Mu̶re jũnisinirã ñari, mu̶ ejasere ajicõari, ejaru̶arãma ĩna. To bajiri, ¿no bajiro yiru̶arãda mani? 23 Ado bajiro yiru̶cu̶ja mu̶: Adore babaricãrãcu̶ ũ̶mu̶a ñaama ĩna, “Tire yiru̶arãja yu̶a” Diore ĩre yiriarã. 24 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ĩna rãca vaja mu̶. Ti viju̶ ejacõari, ĩna yirore bajiro yiba. “ ‘Tire yiru̶arãja’ yicõari, yu̶a yibetirere masirioya Dios” yirã, ĩre ĩna soemu̶osere, to yicõari, ĩna joare ĩna suarotisere ĩnare vaja yibosaba mu̶. To bajiro mu̶ yijama, “Socaro bajiyuja ti. Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶digu̶ ñaami ĩ quẽne”, mu̶re yiru̶arãma ĩna, jud'io masa, mani yarã. 25 Jud'io masa me ñaboarine, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãju̶are adocãrãca vãmene ĩnare roticaju̶ mani: “ ‘Ado bajirã ñarãma’ ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶orã tu̶ju̶re vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, mojoroaca ĩna tu̶ju̶ cũrãma. Tire babesa mu̶a. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Vaibu̶cu̶rã mu̶a sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa”, ĩnare yicaju̶ mani —Pablore ĩre yigoticama ĩna, Santiago ya viju̶ ñacana. 26 To bajiri, gajerũ̶mu̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩna rãca vacami Pablo. To ejacõari, “ ‘ “Tire yiru̶arãja” yu̶re mu̶a yicatore bajiro mu̶a yibetire mu̶are masirioaja yu̶’ manire yato Dios” yirã, ĩ babarã ĩna yirore bajiro yiyuju ĩ quẽne. To yigajanocõari, paia tu̶ju̶ sãjasuju, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶. “Vaibu̶cu̶rã ĩna soemu̶orotirũ̶mu̶ ti ejaro vadiru̶cu̶ja yu̶, ĩna soemu̶ose vaja ĩnare vaja yibosagu̶”, yigotigu̶acu̶ bajiyuju ĩ. 27 To yir'i ñari, cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ ti ejaroto rĩjoro, vasuju Pablo, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶. Ti viju̶ ñagũ̶re ĩre ĩañujarã jud'io masa Asia sita vadiriarã. Ĩre ĩacõari, “Rojose yirũgũr'i ñaami”, masare yigotiyujarã, “Pablore jũnisiniato” yirã. To ĩna yijare, ĩre jũnisinicõari, “Ĩre ñiato mani”, yiũmasujarã ĩna. 28 To yicõari, ado bajiro avasãñujarã ĩna: —Israel ñamasir'i jãnerabatia, yu̶are ejarẽmorã vayá. Rojose yigu̶ ñaami ãni. “Manire ĩateato” yigu̶, masa ñaro cõrone gotimasiocudirũgũami. To bajiro ĩ yirã ñari, Moisére Dios ĩ roticũmasiboarere, to yicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire rũ̶cu̶bu̶obeama. To bajise ĩnare gotirũgũr'i ñari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire rũ̶cu̶bu̶obecu̶, griego masare ĩnare ũmato sãjañumi —masare yiavasã gotiyujarã ĩna, Pablore ĩre jũnisinirã. 29 Efeso macaju̶ vadir'i, griego masu̶, Trófimo vãme cu̶tigu̶ rãca Pablo ĩ ñarore ĩre ĩañujarã ĩna. To bajiri, “Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩre ũmato sãjarimi Pablo” yitu̶oĩarã ñari, to bajise yiyujarã ĩna. 30 “Rojose yiyumi Pablo” ĩna yisocasere ajicõari, Jerusalén macana ñajedirone bu̶to jũnisinirã ñari, avasã ũmarẽjañujarã ĩna, Pablore ñiaroana. Ĩre ñiacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñagũ̶re ĩre vejabudiasujarã ĩna, ĩre sĩaroana. Ĩre vejabudianane, ti vi sojere tubibe, yicoasujarã ĩna. 31 Pablore sĩaroana ĩna yiñarirĩmarone, romano masu̶ surara u̶ju̶re queti ejayuju, jũnisinirã, masa ĩna avasãñase. 32 To bajiri, surarare jirẽocõari ĩnare ũmato vasuju, Pablore ĩna jañaroju̶re. Ĩna vado ĩacõari, ĩre jatu̶jacõañujarã ĩna. 33 Surara u̶ju̶, ejacõari ĩre ñiañuju. To yicõari, “Cõmemarine ĩre siaya”, yiyuju, ĩ surarare. To yicõari, “¿Ñimu̶ ñati ĩ? ¿No bajise rojose mu̶are yiri?”, ĩnare yisẽniĩañuju ĩ, Pablore jũnisinirãre. 34 To ĩ yisẽniĩasere ajicõari, jãjarã ĩre ĩna cu̶dimavisiocõajare, “To bajiro rojose yiyumi”, yiajimasibeticõañuju surara u̶ju̶. Tire ajimasibeticõari, “Mani ñariviju̶ ĩre ãmicoaya”, yiyuju, ĩ surarare. 35 To bajiri Pablore ñiacõari, ĩna ñarivi mu̶jariaju̶ tu̶ju̶ ĩre ãmiejayujarã. To ĩre ĩna ãmiejagu̶re “Pablore sĩaña” yiavasãcõari, bu̶tobu̶sa ĩre jayujarã. To ĩna yijare, ĩre ãmimu̶jasujarã, ĩna ñariviju̶. 37 Ĩre ĩna ãmisãjaroadone, —Mu̶ rãca ñagõru̶aja yu̶ —surara u̶ju̶re ĩre yiyuju Pablo, griego oca rãca. To ĩ yirone, —¿Griego ocare ñagõmasiatique mu̶? 38 “Egipto sitaju̶ ñar'i, adi sitare ejacõari, ‘Gobierno ĩ rotiboasere cu̶dibeticõari, mani masune rotirãsa’ ĩnare ũmato yicõari, sĩarimasa cuatro mil ñarãre yucú̶ manoju̶ ĩnare ũmato var'i ñagũ̶mi”, mu̶re yitu̶oĩaboabu̶ yu̶ —Pablore ĩre yiyuju surara u̶ju̶. 39 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pablo: —Jud'io masu̶ ñaja yu̶, Cilicia sita ñarimaca Tarso vãme cu̶ti macagu̶. To bajiri, ãnoa yu̶re jũnisinirã rãca ñagõru̶aja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo. 40 To ĩ yijare, ĩre ñagõrotiyuju surara u̶ju̶. To cõrone Pabloju̶a, mu̶jariaroju̶re rũ̶gõcõari, ĩ ãmone ñumu̶oñuju, “Ñagõbesa mu̶a” yigu̶. To ĩ yirone, ñagõtu̶jacoa bu̶sayujarã. To bajiri, hebreo oca rãca ado bajiro ĩnare ñagõñuju Pablo:

Hechos 22

1 —Yu̶ yarã, to yicõari, yu̶ jacu̶are bajiro bajirã yu̶re ajiya: “Rojose yibesumi” yu̶re mu̶a yimasirotire yigu̶ mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶ —ĩnare yiyuju Pablo. 2 Ĩna oca rãca ĩnare ĩ ñagõjare, ĩre ajiru̶arã, ĩna jedirone ñagõbeti jedicõañujarã. To ĩna bajiro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: 3 —Jud'io masu̶ ñaja yu̶ quẽne. Cilicia sita ñarimaca Tarso vãme cu̶ti macaju̶ ruyuar'i ñaja yu̶. Toju̶ ruyuar'i ñaboarine, ado Jerusalénju̶ bu̶cu̶acaju̶ yu̶. To bajicõari, Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere quẽnaro yu̶re buecami Gamaliel. To bajiri, quẽnaro masicaju̶. Tire masigũ̶ ñari, “Dios ĩ bojase rĩne yirã yaja” mu̶a yitu̶oĩarore bajiro yitu̶oĩagũ̶ ñacaju̶ yu̶ quẽne. 4 To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Dios ĩ rotimasirere rũ̶cu̶bu̶obeama” yitu̶oĩacõari, ado bajiro rojose ĩnare yicaju̶ yu̶: Ũ̶mu̶are, rõmiare quẽne ĩnare ñejecõari, tubiberiaviriju̶ ĩnare tubibecũrũgũcaju̶ yu̶. To yicõari, ĩnare sĩarotirũgũcaju̶ yu̶. 5 Socu̶ me yaja yu̶. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, to yicõari ĩ rãca rẽjarũgũrã quẽne, tire ĩacana ñari, yu̶ bajicatire masiama. “Damasco vãme cu̶ti macana, mani yarã, toju̶re mu̶re yirẽmoato ĩna” yirã, yu̶re ucabosacõari, ĩsicama ĩna. To bajiri, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre macagu̶acu̶, Damasco macaju̶re vaboacaju̶ yu̶, “Ĩnare ñejecõari, Jerusalénju̶ yu̶ juaejorãre rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yato” yigu̶. 6 Ũ̶mu̶recaji muiju ĩ tu̶sato Damascore yu̶ cõñatone, ñaro tu̶sarone vecaju̶ bu̶to caje mose busurujiadicaju̶ ti. 7 Yu̶re ti busurocaturone, quedicoacaju̶ yu̶. Yu̶ quedirocacũatone, ado bajiro ocaruyucaju̶ ti: “Saulo, Saulo, ¿no yigu̶ rojose yu̶re yisu̶yarũgũati mu̶?”, yi ocaruyucaju̶ ti. 8 To bajiro ti yirone, “¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñacõari, to bajise yu̶re yati mu̶?”, ĩre yicaju̶ yu̶. To yu̶ yirone, “Yu̶ne ñaja, Jesús, Nazaret macagu̶, rojose mu̶ yirũgũgũ̶ne”, yu̶re yi ocaruyucami. 9 Yu̶ rãca vacana quẽne, bususere ĩacama. To bajiboarine Jesús yu̶re ĩ ñagõsere ajibeticama ĩna. 10 To bajiro yu̶re ĩ yisere ajicõari, “Yu̶ u̶ju̶, ¿no bajiro yigu̶ti yu̶?”, ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶. To yu̶ yirone, “Damascoju̶ vasa mu̶. To mu̶ ejaro, ‘Ado bajiro yiya’ mu̶re yiru̶arãma”, yu̶re yi ocaruyucami. 11 Yu̶ caje ĩamasibeticaju̶. To yu̶ bajijare, yu̶ babarã Damascoju̶ vana yu̶re tũ̶a vacama ĩna. 12 Ti macaju̶re ñañumi Anan'ias vãme cu̶tigu̶. Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñacami. “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, ĩre yicama jud'io masa jediro. 13 Yu̶re ĩagũ̶ ejacõari, ado bajiro yu̶re yicami: “Yu̶ maigũ̶, Saulo, tudiĩaña mu̶ quẽna”, yu̶re yicami. To yu̶re ĩ yirone, ĩacoacaju̶ yu̶. 14 To yicõari, ado bajiro yu̶re gotirũtuacami: “Mani ñicu̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶osu̶oadimasir'i Dios, mu̶re beseyumi, ‘Rojose yibecu̶re, yu̶ macu̶re ĩacõari, ĩ ñagõsere ajiato’ yigu̶, to yicõari, ‘Yu̶ bojasere masigũ̶jaro’ yigu̶. 15 To bajiri Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶. Mu̶ ajirere, mu̶ ĩarere quẽne, tire gotiru̶cu̶ja mu̶. 16 ¿No yigu̶ yumaniajari? Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. ‘Rojose yu̶ yisere yu̶re masirioya’ mani u̶ju̶ Jesúre ĩre yiya. To yicõari, ‘Ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja’ yigu̶, oco rãca bautizarotiya”, yu̶re yicami Anan'ias. 17 Ti macaju̶ yu̶ ñacato bero, Jerusalénju̶re tudiejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶, Jesúre sẽnigũ̶ sãjacaju̶ yu̶. Ĩre yu̶ sẽniñarone yu̶re ruyuaĩocõari, ado bajiro yu̶re yicami: “Divatone vasa. Yu̶ bajisere adi macanare mu̶ gotijama, mu̶re ajibetiru̶arãma ĩna”, yu̶re yicami. 19 To yu̶re ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶: “Yu̶ u̶ju̶, tocãrãca vine, Dios ocare ĩna buerivirire sãjacõari, mu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ñejecõari, ĩnare bajerũgũcaju̶ yu̶. To yicõari tubiberiaviju̶ ĩnare tubiberũgũcaju̶ yu̶. To yu̶ yirũgũcana masirãma ĩna. 20 Mu̶re gotirẽtobosarimasu̶re Estebanre ĩre sĩaroana ĩna yiñarone, ‘Ĩre sĩarocacõaña’ yicaju̶ yu̶ quẽne. To yicõari, ĩna sudi joeayere ĩna vejecũsere ĩnare codebosacaju̶ yu̶”, ĩre yicaju̶ yu̶. 21 To bajiro ĩre yu̶ yiboajaquẽne, “Vasa mu̶. Sõju̶ mu̶re cõagu̶agu̶ yaja yu̶, jud'io masa me ĩna ñaroriju̶”, yu̶re yicami yu̶ u̶ju̶ —jud'io masare ĩnare yigotiyuju Pablo. 22 To cõro ĩ gotitu̶satone, “ ‘Jud'io masa me ñarã tu̶ju̶ vasa mu̶’ yu̶re yicami yu̶ u̶ju̶ Jesús” ĩ yisere ajiterã ñari, bu̶to avasãtud'icõañujarã ĩna: —Catitegu̶ yami. Ĩre sĩarocacõaña —yiavasãñujarã ĩna. 23 To bajiro yiñarãne, bu̶to jũnisinirã ñari, ĩna sudi joeayere vejecõari, ĩ cu̶toju̶are reacõañujarã ĩna. To yicõari, sitane mareayujarã ĩna. 24 To ĩna yijare, surara u̶ju̶ju̶a ado bajiro yiyuju, ĩ surarare: —Ĩre ãmisãjacõari, ĩre bajeya mu̶a. Ĩre bajecõari, “¿No bajiro mu̶ yijare, mu̶re avasãjũnisiniati ĩna?”, ĩre yisẽniĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju. 25 Ĩre siatucõari, ĩre ĩna bajeroadone, to rũ̶gõgũ̶re, surara u̶ju̶re rotibosarimasu̶re ado bajiro ĩre yiyuju Pablo: —Rojose yu̶ yirere ĩacõĩabetiboarine, yu̶re mu̶a bajejama, ¿quẽnacõarojari ti, Roma macagu̶ yu̶ ñaboajaquẽne? —ĩre yiyuju Pablo. 26 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩ u̶ju̶re gotigu̶ vasuju: —“Roma macagu̶ ñaja”, yu̶re yimi. ¿No bajiro ĩre yigu̶ti mu̶? —ĩre yiyuju. 27 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Pablore ĩre sẽniĩagũ̶ vasuju surara u̶ju̶: —Yu̶re gotiya mu̶: ¿Roma macagu̶ ñati mu̶? —ĩre yisẽniĩañuju ĩ. To ĩ yisere ajicõari, —Roma macagu̶ne ñaja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo. 28 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pablore ĩre yiyuju: —“ ‘Roma macagu̶ ñaami’ yu̶re yiĩato ĩna” yigu̶, jairo vaja yicaju̶ yu̶ma. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju Pablo: —Yu̶rema, yu̶ jacu̶ju̶ne, Roma macagu̶ ñacõañumi. To bajiri, Roma macagu̶ ñaja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo. 29 To ĩ yisere ajicõari, ĩre bajeru̶aboariarã, bu̶to güiyujarã. To bajiri ĩre vu̶ru̶gocoasujarã ĩna. “Pablo, Roma macagu̶ ĩ ñaboajaquẽne, ‘Cõmemarine ĩre siaya’ ĩnare yibu̶ yu̶” yigu̶ ñari, bu̶to güiyuju surara u̶ju̶. 30 To bajiri gajerũ̶mu̶, “Pablore ĩre jojioya mu̶a”, ĩnare yiyuju surara u̶ju̶. To yicõari, paia u̶jarãre, jud'io masa u̶jarã ñaro cõro ĩnare jirẽoñuju, “ ‘Ado bajise rojose yimi Pablo’ yu̶re yigotiya mu̶a” ĩnare yisẽniĩaru̶. To bajiri, ĩna ejaro ĩacõari, Pablore ĩre jiyuju, “Ĩna rãca ñagõgu̶aya mu̶” yigu̶.

Hechos 23

1 To ĩ yigu̶ ñari, u̶jarã rĩjoroju̶a rũ̶gõcõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pablo: —Yu̶re ajiya, yu̶ yarã: Dios ĩ bojase jediro yirũgũaja yu̶. To bajiro yigu̶ ñari, tu̶oĩarejaibecu̶ne ñacõaja yu̶ —ĩnare yiyuju Pablo. 2 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Anan'ias vãme cu̶tigu̶ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, ĩ tu̶ rũ̶gõrãre, “Pablo risere jaya”, ĩnare yiyuju. 3 To bajiro Anan'ias ĩ yijare, —Mu̶re jaru̶cu̶mi Dios. “Quẽnaro yigu̶ ñaja yu̶” yitu̶oĩaboarine, rojose yigu̶ ñaja mu̶. “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶dibecu̶ ñaami” yu̶re yi ocasãru̶aboarine, yu̶re mu̶ jarotijama, tire cu̶dibecu̶ yaja mu̶ —Anan'iare ĩre yiyuju Pablo. 4 To ĩ yisere ajicõari, ĩ tu̶ ñarã ado bajiro Pablore ĩre yiyujarã: —¿To bajise ĩre yitud'iati mu̶, Dios ĩ cũr'ire paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re? —ĩre yiyujarã ĩna. 5 To ĩna yijare, ado bajiro yiyuju Pablo: —“Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñagũ̶mi”, yimasibeju̶ yu̶. “Mu̶are ũmato ñagũ̶re ĩre tud'ibesa”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩnare yiyuju Pablo. 6 Pablore gotiyiroriarã, saduceo masa, to yicõari fariseo masa ñañujarã ĩna. To bajiri, ĩnare ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Pablo: —Yu̶ yarã, yu̶re ajiya mu̶a. Fariseo masu̶ ñaja yu̶. Yu̶ ñicu̶a quẽne fariseo masa ñamasiñuma ĩna. “Masa bajireariarãre ĩnare tudicatioru̶cu̶mi Dios” yigu̶ yu̶ ñajare, yu̶re gotiyirorã yaja mu̶a —ĩnare yiyuju Pablo. 7 To ĩ yijare, fariseo masa, saduceo masa rãca gãmerã oca rẽtoru̶ayujarã ĩna. To bajiro bajica yirã, gãmerã ajimasibesujarã. 8 Fariseo masama, ado bajiro tu̶oĩarã ñañujarã ĩna: “Bajireariarãre tudicatioru̶cu̶mi Dios. Ángel mesa, to yicõari, mani vatoa ĩna ñaboajaquẽne, ĩabu̶jayamana quẽne ñarãma”, yitu̶oĩarã ñañujarã ĩna. Saduceo masaju̶ama, “Bajireariarãre tudicatiobetiru̶cu̶mi Dios. Ángel mesa quẽne manama. ‘Mani vatoare ĩabu̶jayamana ñarãma’, ĩna yirã quẽne, manama”, yirã ñañujarã ĩna. 9 To bajica yirã, bu̶tobu̶sa avasãñujarã ĩna. Sĩgũ̶ri fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro yiyujarã ĩna: —“Ñie rojose yibetirimi”, yaja yu̶ama. Ĩabu̶jayamagũ̶, ĩre ñagõrimi. Ĩ yijama, ángelju̶a ĩre ñagõrimi —yiyujarã ĩna. 10 Bu̶tobu̶sa ĩna avasãjare, “Ĩre sĩaroma” yigu̶, “Mani ya viju̶ ĩre ãmicoasa mu̶a”, ĩnare yiyuju surara u̶ju̶. 11 To ĩ yijare, ĩre ãmivacõari, ĩre tubibeyujarã ĩna quẽna. To ĩna yiro bero, ñamiju̶ Pablore ĩre ruyuaĩoñuju mani u̶ju̶. Ĩre ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Tu̶oĩagüibesa mu̶. Ado Jerusalénju̶re yu̶re mu̶ gotibosarore bajirone Roma vãme cu̶ti macaju̶re quẽne gotiru̶cu̶ja mu̶ —Pablore ĩre yiyuju mani u̶ju̶ Jesús. 12 Gajerũ̶mu̶ busuriju̶, “Ado bajiro Pablore ĩre sĩaru̶arãja mani”, yiyujarã ĩna sĩgũ̶ri, jud'io masa. “Pablore ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babeti, idibeti, bajiru̶arãja mani. To bajiro mani yibetijama, rojose manire yato Dios”, yiyujarã ĩna. 13 Cuarenta rẽtoro ñarirãcu̶ ñañujarã ĩna, “Pablore ĩre sĩarãsa mani” yiriarã. 14 To bajiro yicõari, paia u̶jarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare gotirã ejayujarã ĩna: —“Pablore ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babetiru̶arãja mani. Ĩre sĩamenane mani bare bajama, rojose manire yato Dios”, yibu̶ yu̶a. 15 To bajiri paia u̶jarã, to yicõari masa u̶jarã quẽne, surara u̶ju̶re ado bajiro ĩre yiucacõaña mu̶a: “Yu̶a tu̶ju̶ Pablore ĩre cõaña. Ĩre ajiquẽnoroana yaja yu̶a”, ĩre yiucatoya mu̶a. Adore ĩ ejabetone ĩre sĩacõaru̶arãja yu̶a —ĩnare yiyujarã ĩna. 16 To bajiro ĩna yisere ajiyuju Pablo bedeo macu̶. Tire ajicõari, surara ya viju̶ vasuju, Pablore ĩre gotigu̶acu̶. 17 Tire ĩ gotijare, surara u̶ju̶re rotibosagu̶re ĩre jiyuju Pablo. Ĩ ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Ãnire jiasa mu̶. U̶ju̶re ĩre ñagõru̶ami —ĩre yiyuju Pablo. 18 To ĩ yijare, u̶ju̶ tu̶ju̶ ĩre jiasuju. To ejacõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Pablo, yu̶ tubibecũmasigũ̶ yu̶re jicõari, “Ãnire mu̶ u̶ju̶ tu̶ju̶ ĩre jiasa. Ĩ rãca ñagõru̶ami”, yu̶re yimi. To bajiri ĩre jiabu̶ yu̶ —ĩre yiyuju. 19 To ĩ yirone, gajerobu̶sa ĩre tũ̶aacõari, ĩre sẽniĩañuju ĩ: —¿Ñiere yu̶re ñagõru̶ati mu̶? —ĩre yiyuju surara u̶ju̶. 20 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju: —Jud'io masa, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, busiyu̶, “ ‘Yu̶a tu̶ju̶ Pablore ĩre cõaña. Ĩre ajiquẽnoroana yaja yu̶a’ ĩre yiucatoya”, yima, ĩna u̶jarãre. 21 To bajiri ĩnare ajibeja mu̶. Cuarenta rẽtoro ñarirãcu̶ ñama ĩna, Pablore queacõari ĩre sĩarona. “Ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babeti, idibeti, bajiru̶arãja mani. To bajiro mani yibetijama, rojose manire yato Dios”, yiñama ĩna. To bajiri ĩnare mu̶ cu̶dirotire yurã yirãma —surara u̶ju̶re ĩre yigotiyuju Pablo bedeo macu̶. 22 To ĩ yisere ajicõari, —Vasa. Yu̶re mu̶ gotisere gãjerãre ĩnare gotibeja —ĩre yiyuju surara u̶ju̶. 23 To yicõari, ju̶arã ĩre rotibosarãre ĩnare jicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: —Yucu̶ ñami nueve ñaro, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ Pablore ũmato vana yirãja mu̶a. Adocãrãcu̶ ĩnare jirẽoña, mu̶a rãca varona: Doscientos ñarirãcu̶ gu̶bone varona, setenta ñarirãcu̶ caballo joe varona, to yicõari, doscientos ñarirãcu̶ reare besu cu̶ocõari varonare ĩnare jirẽoña mu̶a. 24 To yicõari, caballo, Pablo ĩ jesavarocu̶re quẽne quẽnoyuya. Sĩaecobecu̶ne, U̶ju̶ Félix tu̶ju̶ Pablo ĩ ejasere bojaja yu̶ —ĩnare yiyuju ĩre rotibosarãre, surara u̶ju̶. 25 To bajiro yigajanocõari, U̶ju̶ Félixre ado bajiro ĩre ucayuju ĩ: 26 “¿Félix, yu̶ rũ̶cu̶bu̶ogu̶, tone ñaboati mu̶? Mu̶re quẽnaroticõaja yu̶. Yu̶ ñaja Claudio Lisias vãme cu̶tigu̶, surara u̶ju̶. 27 Jud'io masa, ãnire ñiacõari, ĩre sĩaru̶ayuma ĩna. Ĩre ĩna sĩaroadone, ‘Roma macagu̶ ñaami’ yire quetire ajicõari, yu̶ surara rãca matamasimu̶ yu̶. 28 ‘¿No bajise rojose yiri?’ ĩnare yisẽniĩaru̶, jud'io masa u̶jarã tu̶ju̶ ĩre ãmiamasimu̶ yu̶. 29 To yu̶ ejaro ĩacõari, ĩna ñicu̶a ĩna yirũgũrere, ĩ yibetirere yu̶re gotimasima ĩna. Tire ajicõari, ‘Ñie rojose yibesumi. To bajiri, ĩre tubibecũña manoja ti. To yicõari, ĩre sĩaña manoja’ yiajimasimu̶ yu̶. 30 Ĩre ĩna sĩaru̶asere ajigu̶ ñari, mu̶ tu̶ju̶ ĩre cõaja yu̶. To yicõari, ‘Rojose yimi’ ĩre yi ocasãrãre quẽne, ‘U̶ju̶ Félix tu̶ju̶ vasa mu̶a’ ĩnare yiru̶cu̶ja, ‘ “Ado bajise rojose yimi” mu̶re yigotiato ĩna’ yigu̶”, ĩre yiucacõañuju surara u̶ju̶, U̶ju̶ Félixre. 31 To bajiro ĩ yiriarã ñari, ñamine Pablore ĩre ũmato vacõari, Ant'ipatris vãme cu̶ti macaju̶re ejayujarã ĩna. 32 Ĩna va ñami cu̶tibusuoriarũ̶mu̶ne, tudicoayujarã ĩna, caballo joe vabetiriarãma. Caballo joeju̶ vana rĩne, Pablo rãca vasujarã ĩna. 33 Cesarea macaju̶ ejacõari, ĩna u̶ju̶ ĩ ucacõariajũrore U̶ju̶ Félixre ĩre ĩsiñujarã ĩna. To yicõari Pablore quẽne ĩ tu̶ju̶ ĩre cũñujarã. 34 Ĩ ucarere ĩacõari, “¿Noagu̶ ñati ĩ?”, ĩnare yisẽniĩañuju Félix. To ĩ yirone, “Cilicia sitagu̶ ñaami”, ĩre yicu̶diyujarã ĩna. 35 To ĩna yisere ajicõari, Pabloju̶are ado bajiro ĩre yiyuju: —“Rojose yimasimi” mu̶re yi ocasãrã ĩna ejaroju̶ yu̶re mu̶ gotisere ajiru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yiyuju U̶ju̶ Félix. To yicõari, U̶ju̶ Herodes ñamasir'i ya viju̶ ĩre cũcõari, ĩ surarare ĩacoderotiyuju.

Hechos 24

1 Cojomocãrãcarũ̶mu̶ bero ejayujarã jud'io masa. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Anan'ias vãme cu̶tigu̶, Tértulo vãme cu̶tigu̶, to yicõari bu̶cu̶rã quẽne ñañujarã ĩna, Pablore, “Ado bajiro rojose yimasimi” ĩre yi ocasãrã ejarã. Tértulo ñañuju ĩnare ñagõbosagu̶, romano masa ĩna rotisere masigũ̶. To ĩna ejaro bero, Pablore ĩre jicõañuju U̶ju̶ Félix. 2 Pablo ĩ sãjaejarone, Félixre “Ado bajiro rojose yimi Pablo” yigu̶agu̶, ado bajiro ĩre gotiyuju Tértulo: —Adi sitanare quẽnaro yu̶are coderũgũaja mu̶. Quẽnaro rotigu̶ mu̶ ñajare, quẽnaro ñarũgũaja yu̶a. “Ado bajiroju̶a ĩnare yu̶ rotijama, quẽnaru̶aroja” yitu̶oĩacõari yu̶are rotirũgũaja mu̶. To bajiri, rĩjoro rotiriarã rẽtoro quẽnaro rotimasiaja mu̶. 3 Adi sitanare quẽnaro mu̶ rotisere tu̶oĩacõari, “Quẽnamasucõaja”, mu̶re yivariquẽnarũgũaja yu̶a. 4 Gajeye jairo ñaboaja, mu̶re yu̶ gotiru̶ase. Moare jaibu̶sagu̶ja mu̶. To bajiboarine gaje vãme mu̶re gotiru̶aja yu̶. Tire ajiya mu̶ maji. 5 Ãni Pablo vãme cu̶tigu̶, yu̶a jud'io masa jedirore bu̶to gotimavisiocudirũgũami. To bajiro ĩ yijare, quẽnaro ñamasibeaja yu̶a. To bajiri, nazareno masare socase yirãre ĩnare ũmato ñagũ̶ ñaami. Tire masiaja yu̶a. 6 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire rũ̶cu̶bu̶obecu̶, sãjamasiñumi. To bajiro ĩ bajire ñajare, ĩre ñiamasimu̶ yu̶a, yu̶are rotise ti yirore bajirone rojose yiru̶arã. To yu̶a yiroadone, surara u̶ju̶ Lisias vãme cu̶tigu̶ ĩ surara rãca ejacõari, yu̶are ẽmacoamasimi. To yicõari, “U̶ju̶ Félix tu̶ju̶ vacõari, oca quẽnoru̶arãja mu̶a”, yu̶are yimasimi. To bajiri, bajibu̶ yu̶a. 8 To bajiri mu̶ masu, ĩre sẽniĩacõari, “Socarã mene yiyuma ĩna. Rojose yigu̶ ñaami”, yimasiru̶cu̶ja mu̶ —U̶ju̶ Félixre ĩre yiyuju Tértulo. 9 Ĩre ĩ gotigajanorone, “Socu̶ me yami. To bajirone bajimasimu̶”, ĩre yigotirẽmoñujarã jud'io masa, Tértulo rãcana. 10 To ĩna yiro bero, Pabloju̶are ĩre ñagõrotiyuju Félix. To ĩ yijare, ado bajiro ĩre gotiyuju Pablo: —“Cojo cũ̶ma me jud'io masa yu̶a yisere quẽnaro riojo ĩacõĩarũgũami. To bajiri yu̶ yisere quẽne quẽnaro riojo ĩacõĩaru̶cu̶mi” mu̶re yitu̶oĩamasigũ̶ ñari, variquẽnase rãca mu̶re gotiaja yu̶. 11 Jerusalénju̶re Diore yirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ejamasimu̶ yu̶. Yu̶ ejamasiro bero, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ri ñatu̶saju̶. Tire gãjerãre mu̶ sẽniĩajama, yu̶ gotirore bajirone mu̶re gotirãma ĩna quẽne. 12 Rojose yu̶ yibetiboajaquẽne, ãnoa socarãne yu̶re gotiyiroama. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re gãjerã rãca gãmerã oca josabetimasimu̶ yu̶. Dios ocare bueriaviriju̶re, to yicõari ti maca tu̶ri ñarãre quẽne ĩnare gotimavisiobetimasimu̶ yu̶. 13 Rojose yu̶ yiro cõro, “Rojose yimasimi”, mu̶re yigotimasimenama ĩna. 14 Ado bajiroju̶a bajigu̶ ñaja yu̶. Jesús vãme cu̶tigu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶. Yu̶a ñicu̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶omasir'ire Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaja yu̶. “Socasere ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaami” yu̶re ĩna yijama, Jesúre yu̶ ajitirũ̶nu̶jare, yama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, yu̶a ñicu̶re Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasire jediro, to yicõari, Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasirere quẽne ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶. 15 “Cojorũ̶mu̶ masa bajireariarãre rojose yiriarãre, quẽnase yiriarãre quẽne ĩnare catioru̶cu̶mi Dios” ĩna yitu̶oĩayurore bajirone tu̶oĩaja yu̶ quẽne. 16 To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, yu̶ yimasiro cõro quẽnasere yirũgũaja yu̶, Dios quẽne, masa quẽne, “ ‘Rojose yigu̶ ñaami’ yu̶re yiroma” yigu̶. 17 Cojo cũ̶ma me gajerori ñacudiboacu̶, Jerusalénju̶re ejamasimu̶ yu̶, yu̶ yarã sĩgũ̶ri maioro bajirãre ĩnare gãjoa ĩsigũ̶. To yicõari, Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñari, paiare vaibu̶cu̶rã sĩaroticõari, ĩnare soemu̶orotigu̶ bajimasimu̶ yu̶. 18 “Tire yiru̶cu̶ja” yicõari yu̶ yibetirere, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, “Yu̶re masirioya” Diore yu̶ yigajanorone, yu̶re ĩamasima jud'io masa, Asia sita vadiriarã. Jãjarã masa rãca ñacõari, rujajine yicudigu̶ me bajimasimu̶ yu̶. Tire yu̶ yibetiboajaquẽne, yu̶re jũnisinirã ñari, ñiamasima ĩna. Ĩna masune adoju̶re vadicõari, rojose yu̶ yirere mu̶re gotirã ejarona ñaama ĩna. 20 Ĩna ejabetijama, ado ñarã, jud'io masa u̶jarã rĩjoroju̶a ejacõari, “Ado bajise rojose yimi” yu̶re yi ocasãmasirã, rojose yu̶ yirere mu̶re gotirona ñaama ĩna. 21 Ĩna rĩjoroju̶a ñacõari, ado bajiro ĩnare gotimasimu̶ yu̶: “ ‘Masa bajireariarãre ĩnare tudicatioru̶cu̶mi Dios’ yigu̶ yu̶ ñajare, yu̶re gotiyirorã yaja mu̶a”, ĩnare yimasimu̶ yu̶ —U̶ju̶ Félixre ĩre yigotiyuju Pablo. 22 To ĩ yisere ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna bajisere quẽnaro masigũ̶ ñari, ado bajiro ĩnare gotiyuju U̶ju̶ Félix: —Jẽre ajicõaja yu̶. Surara u̶ju̶ Lisias ĩ ejaroju̶, Pablore yu̶ yirotire mu̶are gotiru̶cu̶ja —ĩnare yiyuju ĩ U̶ju̶ Félix. 23 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, surara u̶ju̶re, “Ado bajiro ĩre codeba mu̶a”, yiyuju Félix: —Tubiberiavi ñacõari, ĩ vacudijama, ĩ ĩacudijaquẽne, “Vabesa”, ĩre yibeja. Ĩ babarã ĩre ĩarã ĩna ejajama, ĩre yirẽmorã ejajaquẽne, “¿No yirã bajiati?”, ĩnare yibeja —ĩre yi vacoasuju Félix. 24 To ĩ yivariaro bero, yoatoju̶ tudiejayuju ĩ quẽna, ĩ manajo Drusila vãme cu̶tigo rãca. Jud'io maso ñañuju so. Ejacõari, Pablore ĩre jirotiyuju ĩ. Ĩ ejaro ĩacõari, —Jesucristore ajitirũ̶nu̶rere yu̶are gotiya —Pablore ĩre yiyujarã ĩna. 25 —Dios quẽnase rĩne manire yirotiami. Rojose yiru̶aboarine, “Rojose yibetiru̶arãja” mani yitu̶oĩasere bojaami Dios. Gajerũ̶mu̶ masa rojose ĩna yisere ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ ejaru̶aroja —ĩnare yigotiyuju. Tire ajiu̶cacõari, —Jẽre ajicõaja yu̶a. Quẽna gajerũ̶mu̶ yu̶ moare manirũ̶mu̶ mu̶re jiru̶cu̶ja. To cõroju̶ mu̶ gotisere ajirẽmoru̶cu̶ja —ĩre yiyuju Félix. 26 Tiju̶ bero, cojoji me Pablore ĩre jirũgũñuju Félix. Jesús ocare ĩ gotimasiose rĩne, ajiru̶ me ĩre jirũgũñuju ĩ. “Yu̶re mu̶ bucõajama, gãjoa mu̶re ĩsiru̶cu̶ja” ĩ yisere ajiru̶ne, ĩre jicõarũgũñuju. 27 To bajiro ĩ yiñaro rĩne ju̶a cũ̶ma rẽtocoasuju ti. “Jud'io masa yu̶re jũnisiniroma” yigu̶, Pablore ĩre bubesuju ĩ. Ju̶a cũ̶ma bero, u̶ju̶ ĩ ñaboasere budicoasuju Félix. To bajiri, Porcio Festo vãme cu̶tigu̶ju̶a u̶ju̶ sãjañuju.

Hechos 25

1 Cesarea macaju̶ u̶ju̶ ĩ sãjariaro bero, idiarũ̶mu̶ ñacõari, Jerusalén macaju̶are vasuju Festo. 2 Toju̶ ĩ ejaro ĩacõari, paia u̶jarã, gãjerã jud'io masa ñamasurã quẽne, —Rojose yicami Pablo —Festore ĩre yi ocasãñujarã ĩna. To yicõari, —Pablore yu̶are mu̶ jiroticõabosajama, quẽnaru̶aroja —U̶ju̶ Festore ĩre yisẽniñujarã ĩna. To bajiro ĩna yijama, “Maa ĩ vadoju̶ne Pablore ĩre sĩacoarãsa mani” yirã, yiboayujarã ĩna. 4 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare yiyuju Festo: —Cesarea macaju̶ne ĩre codecõa ñaru̶arãma ĩna. To bajiri, yoaro mene toju̶re tudiaru̶cu̶ja yu̶ quẽna. 5 To yu̶ bajirone, mu̶a rãcana sĩgũ̶ri yu̶ rãca toju̶re vaejacõari, rojose Pablo ĩ yirere yu̶re gotiru̶arãma ĩna —ĩnare yicu̶diyuju Festo. 6 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, Jerusalénju̶re ju̶aãmocãrãcarũ̶mu̶ cõro ñacõari, Cesarea macaju̶re tudiasuju Festo. Ĩ ejabusuorirũ̶mu̶ne oca ĩna ñagõquẽnoriju̶ju̶ rujicõari, Pablore ĩre jicõañuju ĩ. 7 Pablo ĩ sãjaejaro ĩacõari, “Cojo vãme me rojose yicami”, Festore ĩre yigotiyujarã ĩna, jud'io masa, Jerusalénju̶ vadiriarã. “Rojose yicami” yicõarã ñaboarine, “Ado bajise rojose yicami”, yimasibesujarã ĩna. 8 To ĩna yiro bero, “ ‘Rojose yibesumi’ yu̶re yato” yigu̶, ado bajiro yiyuju Pablo: —Ñie rojose yibeticaju̶ yu̶. Jud'io masa ĩna rotisere, to yicõari, U̶ju̶ César ĩ rotisere quẽne cu̶dirũgũcaju̶ yu̶. To yicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire quẽne, rũ̶cu̶bu̶orũgũcaju̶ yu̶ —yiyuju Pablo. 9 To ĩ yirone, “Jud'io masa yu̶re tud'iroma” yigu̶, ado bajiro Pablore ĩre sẽniĩañuju Festo: —¿Jerusalénju̶ ejacõari, rojose mu̶ yirere mu̶re yu̶ sẽniĩajama, quẽnati? —ĩre yisẽniĩaboayuju. 10 To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre yiyuju Pablo: —Bajibeaja. No yigu̶ vabecu̶ja. U̶ju̶ César “Masa rojose ĩna yisere ĩacõĩaña” ĩ yiriavine ñaja yu̶. To bajiri adone yu̶re sẽniĩacõaroti ñaja. Yu̶ yarã jud'io masare rojose ĩnare yibeticaju̶ yu̶. Tire quẽnaro masiaja mu̶. 11 Rojose yu̶ yire su̶ori ĩnare mu̶ sĩarotijama, “Yu̶re sĩabesa”, yibecu̶ja yu̶. To bajiri, socarãne “Rojose yicami” yu̶re ĩna yi ocasãjare, “Ĩre sĩaña” yigu̶, yu̶re ĩsirocagu̶ magũ̶mi. “Rojose yiyujari yu̶” yigu̶, Roma macagu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yicu̶diyuju Pablo. 12 To bajiro Pablo ĩ yijare, ĩre ñagõejarẽmorãre, “¿No bajiro yiroti ñati ĩre?” ĩnare yisẽniĩacõari bero, ado bajiro yiyuju Festo: —“ ‘¿Rojose yiyujari yu̶?’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶” mu̶ yijare, ĩ tu̶ju̶ mu̶re cõaru̶cu̶ja yu̶ —Pablore ĩre yiyuju Festo. 13 To ĩ yiriarũ̶mu̶ri bero, U̶ju̶ Festore ĩagũ̶ ejayuju U̶ju̶ Agripa, Berenice vãme cu̶tigo rãca. 14 Cojorũ̶mu̶ me ĩ rãca ñacõañujarã ĩna. To ĩna bajiñarone Pablo ĩ bajisere Agripare ĩre gotiyuju Festo: —Sĩgũ̶ ñaami ado, Pablo vãme cu̶tigu̶, U̶ju̶ Félix ĩ tubiber'i. 15 Jerusalénju̶ yu̶ ñaro, “Rojose yicami”, yu̶re yigoticama bu̶cu̶rã jud'io masa, paia u̶jarã quẽne. “Rojose ĩ yicati vaja ĩre sĩarotiya mu̶”, yu̶re yiboacama ĩna. 16 To bajiro yu̶re ĩna yiboajaquẽne, “Yibeaja yu̶. Yu̶a, romano masama, rojose masa ĩna yirere ĩacõĩamenane, sĩarotire manicoadimasiñuja. ‘Rojose yimi’ yigotiyirorã, to yicõari, rojose yir'i rãca ĩnare jirẽocõari, sẽniĩare ñacoadimasiñuja”, ĩnare yicaju̶ yu̶. 17 Adoju̶re ĩna rãca yu̶ ejabusuocatirũ̶mu̶ne, Pablore ĩre jicõacaju̶ yu̶. 18 “Ĩre gotiyirorã, ‘Bu̶to rojose masu yimasimi’ yu̶re yigotiru̶arãma ĩna”, yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶. “Rojose yigu̶ yiyumi” yiajiyamanirene goticõacama. 19 “Yu̶a rũ̶cu̶bu̶osere rũ̶cu̶bu̶obeami. ‘Jesús vãme cu̶tigu̶, rijacoaboarine tudicatiami quẽna’ yisocarũgũami Pablo”. “ ‘Rojose yigu̶ yimi’ yirã yaja”, yirã, ti rĩne yu̶re goticama. 20 To bajiro ĩna yijare, “Rojose yiyumi”, yimasibeticaju̶ yu̶. To bajiri, “¿Jerusalénju̶ ejacõari, rojose mu̶ yirere mu̶re yu̶ sẽniĩajama, quẽnati?”, ĩre yisẽniĩaboacaju̶ yu̶. 21 To yu̶ yirone, ado bajiro yu̶re yicu̶dicami: “ ‘Rojose yiyujari yu̶’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶”, yu̶re yicami. To ĩ yijare, surarare ĩnare coderoticaju̶ yu̶, U̶ju̶ César ĩ ñaroju̶re ĩre cõaru̶ —Agripare ĩre yigotiyuju Festo. 22 To ĩ yisere ajicõari, —Yu̶ quẽne, ĩ gotisere ajiru̶aja yu̶ —Festore ĩre yiyuju Agripa. To ĩ yijare, —Busiyu̶ ajiru̶cu̶ja mu̶, ĩ gotisere —ĩre yiyuju Festo. 23 To bajiri gajerũ̶mu̶ masa ĩna rẽjariviju̶ Pablore ajigu̶ ejayuju Agripa, Berenice rãca. “Manire ĩacõari, ‘Ñamasurã ñaama ĩna’ manire yato” yirã, rũ̶cu̶bu̶oro ejayujarã ĩna. Ĩna rãcana, surara u̶jarã, gãjerã Cesarea macana ñamasurã quẽne ejayujarã ĩna, Pablore ajirã. Ĩna ejaro bero, Pablore ĩre jiyuju Festo. 24 Pablo ĩ ejarone ado bajiro gotiyuju Festo: —U̶ju̶ Agripa, ado rẽjarã jediro, ĩaña mu̶a. Ãni ñaami Pablo. Bu̶to ĩre sĩaru̶arũgũama jud'io masa. Jerusaléana, adi macana quẽne, “Ĩre sĩacõaroti ñaja”, yiavasãboacama ĩna. 25 “Ñie rojose ĩ yire su̶ori ĩre sĩaña manoja ti”, yicaju̶ yu̶. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, “ ‘Rojose yiyujari yu̶’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶” yu̶re ĩ yijare, “U̶ju̶ César ĩ ñaroju̶ ĩre cõaru̶cu̶ja”, yicaju̶ yu̶. 26 To bajiro yitu̶oĩaboarine, rojose ĩ yirere ucamasibeaja yu̶, mani u̶ju̶re, Césare gotigu̶. Rojose ĩ yirere gotibecu̶ne ĩre yu̶ ucacõajama, tu̶oĩamasibecu̶re bajiro yigu̶ yigu̶ja yu̶. Tire tu̶oĩagũ̶ ñari, Pablore ĩre jicõamu̶ yu̶, mu̶a ajiro rĩjoroju̶a, “U̶ju̶ Agripa ĩre sẽniĩato” yigu̶. Ĩre sẽniĩacõari, “Rojose yiyumi Pablo” mu̶ yisere ajicõari, “U̶ju̶ Césare ĩre ucacõaru̶cu̶ja”, ĩre yibu̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Festo.

Hechos 26

1 To bajiro Festo ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pablore ĩre yiyuju u̶ju̶ Agripa: —Mu̶ yirũgũrere yu̶are gotiya —Pablore ĩre yiyuju Agripa. To ĩ yijare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pablo: 2 —Yu̶ u̶ju̶ Agripa, mu̶ ajiro rĩjoro gotigu̶agu̶ ñari, variquẽnase rãca gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Jud'io masa mani yisere quẽnaro masiaja mu̶. Gãmerã ajimasibeticõari, yu̶a gãmerã oca rẽtorũgũsere quẽne quẽnaro masiaja mu̶. To bajiri jud'io masa, “Rojose yigu̶ ñaami” ĩna yiboasere mu̶ ajiro rĩjoro gotigu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri quẽnaro yu̶ gotisere ajiru̶cu̶ja mu̶ —yiyuju Pablo, Agripare. 4 —Yu̶ ya maca ñacõari, mamu̶ ñagũ̶ yu̶ bajiñarũgũcatire masirãma jud'io masa jediro. To bajicõari, Jerusalénju̶re yu̶ bajirũgũcatire quẽne masirãma. 5 Yu̶re masirã ñari, “Fariseo masu̶ ñacami”, mu̶re yigotirãma ĩna, ĩnare mu̶ sẽniĩajama. Fariseo masama, Dios manire ĩ rotimasirere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶orã ñaama. 6 “Bajireariarãre ĩnare tudicatioru̶cu̶ja yu̶”, yigotimasiñumi Dios, mani ñicu̶are. To ĩ yire ti ñajare, “To bajirone yiru̶cu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ yu̶ ñajare, “Rojose yigu̶ ñaami”, yu̶re yi ocasãcama. 7 Tire yu̶ yitu̶oĩarore bajirone tu̶oĩaama jud'io masa, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca jũnari ñarã jedirone. Tire tu̶oĩarã, ñari ũ̶mu̶ari, ñamirire quẽne bu̶to Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶orũgũama ĩna. Tire tu̶oĩagũ̶ yu̶ ñajare, “Rojose yigu̶ ñaami”, yu̶re yi ocasãcama jud'io masa. 8 ¿No yirã, “Bajireariarãre tudicatioru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩabeati mu̶a? —yiyuju Pablo. 9 Quẽna ado bajiro gotiyuju Pablo: —“Nazaret macagu̶ Jesús vãme cu̶tigu̶ yere ĩna ajitirũ̶nu̶se vaja, cojo vãme me rojose ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩarũgũcaju̶ yu̶. 10 To bajiro yigu̶ ñari, Jerusalénju̶re ñacõari, rojose ĩnare yirũgũcaju̶ yu̶. “Jesús yere ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare tubibeya mu̶” paia u̶jarã yu̶re ĩna yijare, jãjarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare tubiberũgũcaju̶ yu̶. To yicõari, “Ĩnare sĩacõato mani” u̶jarã ĩna yijama, “To bajirone bojaja”, yirũgũcaju̶ yu̶ quẽne. 11 Cojoji me Dios ocare bueriaviriju̶ sãjaejacõari, “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i me ñarimi Jesús’ yiya mu̶a” yigu̶, ĩnare bu̶to rojose yicudirũgũcaju̶ yu̶. Bu̶to ĩnare ĩategu̶ ñari, gãjerã masa ĩna ñarimacariju̶re ĩna rudicoaboajaquẽne, rojose ĩnare yiru̶, ĩnare su̶yarũgũcaju̶. 12 Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩnare yigu̶ yu̶ ñajare, “Damasco vãme cu̶ti macaju̶ vasa” paia u̶jarã yu̶re ĩna yijare, yu̶ babarã rãca vacaju̶ yu̶. 13 To yu̶a bajivato, ũ̶mu̶recaji ñaro, ũ̶mu̶agu̶ muiju ĩ bususe rẽtoro bu̶to caje mose busucaju̶ ti. 14 To bajiro ti bajijare, quedicoacaju̶ yu̶a. Yu̶a quedirocacũatone, hebreo oca rãca ado bajiro yi ocaruyucaju̶ ti: “Saulo, Saulo, ¿no yigu̶ rojose yu̶re yisu̶yarũgũati mu̶? To bajiro mu̶ yijama, mu̶ masune rojose yigu̶ yaja mu̶”, yu̶re yi ocaruyucaju̶ ti. 15 To bajiro ti yirone, “¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñacõari, to bajise yu̶re yati mu̶?”, ĩre yicaju̶ yu̶. To yu̶ yirone, “Yu̶ne ñaja, Jesús, rojose mu̶ yisu̶yarũgũgũ̶ne”, yu̶re yi ocaruyucami. 16 To yigu̶ne, “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. ‘Yu̶re gotibosaru̶cu̶mi’ yigu̶, mu̶re ruyuaĩoaja yu̶. To bajiri, yu̶ bajicatire, to yicõari yucu̶aca mu̶ ĩasere, bero mu̶re yu̶ yiĩorotire quẽne masare gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶. 17 Mu̶ yarã jud'io masa, to yicõari jud'io masa me ñarã quẽne, rojose mu̶re ĩna yirotire mu̶re yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. 18 ‘Vãtia u̶ju̶ ĩ bojasere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirã ñaru̶arãma ĩna’ yigu̶, yu̶ bajicatire mu̶re gotimasioroticõagũ̶ yaja yu̶. Mu̶ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rã ñari, rojose ĩna yisere masirio ecocõari, Dios yarã ñaru̶arãma ĩna quẽne”, yu̶re yicami Jesús —ĩre yiyuju Pablo, Agripare. 19 —To bajiri, yu̶re ruyuaĩocõari, ĩ yiroticatire bajirone cu̶dicaju̶ yu̶. 20 Damasco vãme cu̶ti macanare ĩnare gotimasiosu̶ocaju̶ yu̶. Bero, Jerusalén macanare, Judea sitanare, to yicõari jud'io masa me ñarãre quẽne ĩnare gotimasiocudirũgũcaju̶ yu̶. “Rojose yu̶a yisere yitu̶jacõari, ‘Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja yu̶a’ yigoticõari, quẽnaseju̶are yirũgũña mu̶a”, ĩnare yigotirũgũcaju̶ yu̶. 21 To bajiro yu̶ yijare, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ yu̶ ñaro yu̶re ñiacõari, yu̶re sĩaru̶aboacama ĩna, jud'io masa. 22 To bajiro yu̶re ĩna yiru̶aboajaquẽne, quẽnaro yu̶re ejarẽmocami Dios. Yu̶re ĩ ejarẽmose ñajare, ñamasurã, ñamasumenare quẽne, mu̶are gotimasiocõa ñarũgũaja yu̶. Moisés ñamasir'i, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã quẽne, “Ado bajiro bajiru̶aroja”, yiucamasiñuma: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, rijacoaboarine, quẽna tudicatisu̶orocu̶ ñaru̶cu̶mi. To bajiro ĩ bajiroti ñajare, Diorãca quẽnaro ñacõari, ĩ catisere ĩsiecoaru̶arãma, jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne”, yiucamasiñuma. “ ‘Bajiru̶aroja’ ĩna yiucariarore bajirone bajiaja”, mu̶are yigotirũgũaja —ĩnare yigotiyuju Pablo. 24 To bajiro Pablo ĩ yigotiñarone, ado bajiro yiavasãñuju Festo: —To bajiro yimecu̶cõagũ̶ yaja mu̶. Jairo bueri ñari, no bojasene tu̶oĩacõari, goticõaja mu̶ —Pablore ĩre yiavasãñuju Festo. 25 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro yiyuju Pablo, Festore: —Yimecu̶gũ̶ me yaja yu̶. Mu̶are yu̶ gotise socase me ñaja ti. Tire quẽnaro ajicõari, “To bajirone bajiroja”, yimasiroti ñaja. 26 Jesús ĩ bajirere yu̶ gotise yayioroju̶ gotire me ñaja. Masa ĩna ĩaro bajire ñaja ti. To bajiro bajire ti ñajare, masare yu̶ gotimasiocatire masigũ̶mi U̶ju̶ Agripa. To bajiri, güibecu̶ne ñajediro ĩre gotiaja yu̶ —Festore ĩre yiyuju Pablo. 27 To yicõari, Agripaju̶are ado bajiro yiyuju Pablo: —Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasirere mu̶ ajirũ̶cu̶bu̶osere masiaja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo. 28 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Agripa: —“To cõro ĩre yu̶ gotirone tu̶oĩavasoacõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶coaru̶cu̶mi”, ¿yu̶re yitu̶oĩacõati mu̶? —ĩre yiyuju Agripa. 29 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Pablo: —Yoaro meaca mu̶re yu̶ gotiboajaquẽne, “Jesúre yu̶ ajitirũ̶nu̶rore bajiro ĩre ajitirũ̶nu̶ato ĩ” yigu̶, Diore mu̶re sẽnibosaja yu̶. To yicõari, mu̶a jedirore Jesúre mu̶a ajitirũ̶nu̶rotire bojaja yu̶. To bajiboarine Jesúre mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶ori yu̶re bajiro mu̶a tubibe ecosere bojabeaja yu̶ —yiyuju Pablo. 30 To ĩ yisere ajicõari, Agripa, Festo, Berenice, to yicõari Pablore ĩre ajiñariarã jediro, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ budicoasujarã ĩna. 31 Budianane, ado bajise gãmerã yiyujarã ĩna: —Ñie rojose yibesumi. To bajiri, ĩre tubibecũre, ĩre sĩare quẽne mañuja ti —gãmerã yiyujarã ĩna. 32 To yicõari, ado bajiro yiyuju Agripa, Festore: —“ ‘¿Rojose yiyujari yu̶?’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶” Pablo ĩ yibetijama, ĩre bucõaroti ñaboayuja —Festore ĩre yiyuju Agripa.

Hechos 27

1 “Pablore, gãjerã tubibe ecoriarãre quẽne, Italia vãme cu̶ti sitaju̶re ĩnare cõato mani”, yicama ĩna. To yirã ñari, Julio vãme cu̶tigu̶re, —Ĩnare ũmato vasa —ĩre yicama. Roma macana surarare U̶ju̶ César ĩ beseriarãre rotigu̶ ñacami Julio. 2 Cũmua ñacaju̶ Adramitio vãme cu̶ti macana yaga. Asia sitaju̶re varoado bajicaju̶ tia. To bajiri tia rãca vacaju̶ yu̶a. Yu̶a rãca ñacami Aristarco vãme cu̶tigu̶ quẽne. Macedonia sita ñarimaca, Tesalónica vãme cu̶ti macagu̶ ñacami. 3 Gajerũ̶mu̶ Sidón vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. “Rojose tãmu̶oami Pablo” yiĩamaicõari, “Mu̶ babarãre ĩnare ĩacudiaya. No mu̶ bojase mu̶re ĩsiato”, ĩre yicami Julio. 4 Ti maca ñariarã, vacaju̶ yu̶a quẽna. To yu̶a bajivatone, bu̶to mino vacaju̶. To bajicõari, yu̶are vẽatu̶ocaju̶. To ti bajijare, Chipre vãme cu̶tiyoa tu̶re gãniacaju̶ yu̶a. 5 To bajivana, Cilicia sitare rẽto, Panfilia sitare, Licia sita ñarimaca Mira vãme cu̶ti macare ejacaju̶ yu̶a. 6 Ti macaju̶ gajea cũmua Alejandr'ia vãme cu̶ti macana yagare, Italiaju̶ varoado bajiricare ĩacõari, tia rãca yu̶are ũmato vacami surara u̶ju̶. 7 Bu̶to mino ti vajare cojorũ̶mu̶ me josari vacõari, Gnido maca cãnamuñarore ejacaju̶ yu̶a. Yu̶a vato riojo bu̶to mino ti vacõa ñajare, Creta vãme cu̶tiyoa cu̶toju̶a vacoacaju̶ yu̶a. Tiyoa ñarimaca Salmón vãme cu̶ti macare rẽto, tiyoa tu̶re vacaju̶ yu̶a, mino ti vabetibu̶saroju̶a vana. 8 Josari masu bajivana, Lasea maca tu̶ ñarimaca Buenos Puertos vãme cu̶ti macaju̶re ejacaju̶ yu̶a. 9 Cojorũ̶mu̶ me vacoacaju̶ yu̶a. To bajiri tone bu̶to yu̶are güiocoacaju̶ yuja, juebu̶cu̶ ti cõñajare. To bajiri, ado bajiro ĩnare goticami Pablo: 10 —Vabeticõato. Mani vajama, rojose tãmu̶oru̶arãja. Cũmua rujacoaru̶aroja. Gajeyeũni quẽne yayicoaru̶aroja. Mani quẽne sĩgũ̶ri rujareacoaru̶arãja —ĩnare yigotiboacami Pablo. 11 To ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibeticami surara u̶ju̶. Cũmua u̶jarãju̶a, “Vacoajaro mani” ĩna yiseju̶are ajicami. 12 Ti maca jetaga rocaturiaro juebu̶cu̶ ti ñajama quẽnabesuju. To bajiri, “Fenice vãme cu̶ti macaju̶ vajaro mani. Ti maca jetaga quẽnaro rocaturiaro ñañuju ti, mino ti vabetibu̶sajare. Toju̶ mani ñaro juebu̶cu̶ rẽtoru̶aroja”, yitu̶oĩacama ĩna jedirone. 13 To bajiri ĩna vatoju̶are mino ti vasere ĩacõari, “Vajaro mani”, yicama ĩna. To yi, cũmua ruucũñiariajau̶ ancla vãme cu̶tijau̶re tũ̶amu̶osã, tiyoa tu̶re vacoacaju̶ yu̶a. 14 To yu̶a bajivatone, gajeroju̶a bu̶to tutuaro mino vadicõari, yu̶are vẽaviocõacaju̶ ti. Nordeste vãme cu̶ti ñacaju̶ ti. 15 To ti bajijare, “Tiyoa tu̶bu̶sa vanasa mani” yirã, tiare veaquẽnobu̶saboacama ĩna. Bu̶tobu̶sa mino ti vajare, “Manire ti vẽacõarore bajirone vacoajaro mani”, yicõacama ĩna. 16 To bajivana, Cauda vãme cu̶tiyoa cõñarore rẽtoanane, mino ti vabetibu̶sajare, cũmua jairica tu̶re ĩna siajoriare tiare tũ̶amu̶osãcama ĩna, yu̶a vacatia jubeaju̶. 17 To yigajanocõari, “Saguerobe” yirã, yu̶a vacatia rãca quẽnaro siañiacõacama ĩna. Sirte vãme cu̶tiju̶ cõñanane, “Jõrero vana yaja mani” yirã, ancla vãme cu̶tijau̶re rocaroaruucama ĩna. To bajiro ĩna yijare, mino ti vẽacõarore bajirone vacaju̶ yu̶a. 18 Gajerũ̶mu̶ to bajirone mino ti vacõa ñajare, bu̶to sabecõa ñacaju̶. To ti bajijare, “Rujarobe” yirã, gajeyeũni gãjerãre ĩsiru̶arã ĩna juaboarere juarearodecõacama ĩna. 19 To ĩna yibusuorirũ̶mu̶, to bajirone mino vacõari, ti sabecõa ñajare, cũmuayere quẽne juarearodecama ĩna yuja. 20 Cojorũ̶mu̶ me, muiju ruyubeticami. Ñamire quẽne ñocoa ruyubeticama. Mino ti vatu̶jabetijare, “Rujareacoaru̶arãja mani”, yitu̶oĩacaju̶ yu̶a. 21 Yoaro babeti vacaju̶ yu̶a. To yu̶a bajivajare, ado bajiro yu̶are goticami Pablo: —“Vabeticõato mani” mu̶are yu̶ yimasisere mu̶a ajijama, Creta vãme cu̶tiyoaju̶ne mani ñacõajama, rojose tãmu̶obetiborãja mani. 22 To bajiboarine, tu̶oĩasu̶tiritibesa mu̶a. “Cũmua ti yayicoaboajaquẽne, manima caticõaru̶arãja”, yitu̶oĩaña mu̶a. 23 Jẽju̶aga ñami ángel yu̶re ruyuaĩocõari yu̶re gotimi, Dios, yu̶ u̶ju̶, ĩ cõagũ̶. 24 Ado bajiro yu̶re gotimi: “Güibesa mu̶. U̶ju̶ César tu̶ ejacõari, ‘¿Rojose yiyujari yu̶?’ yigu̶, ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja mu̶. Dios, mu̶re ĩamaigũ̶ ñari, ĩre mu̶ sẽnijare, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶mi. Mu̶ rãca vana jedirone catijedicõaru̶arãma ĩna”, yu̶re yimi ángel. 25 To bajiri tire ajirã ñari, su̶tiritibesa mu̶a. “Dios ĩ gotiroticõariarore bajirone bajiru̶aroja”, yaja yu̶. 26 To bajiri, yucú̶yoa cõñaroju̶a mino manire vẽatucõaru̶aroja —yu̶are yigoticami Pablo. 27 Adriático vãme cu̶tiyaju̶re ju̶a semana vacaju̶ yu̶a, mino yu̶are vẽatucõase rãca. To bajivana rĩne, ñami gu̶dareco ti tu̶sato, “Yucú̶yoare cõñacoana yirãja mani”, yicama cũmuare ĩacoderimasa. 28 To bajiri ũ̶cu̶ase cõĩariama rãca “¿no cõro ũ̶cu̶ati ti?” yirã, ruucõĩacama ĩna. Treinta y seis metros ũ̶cu̶acaju̶ ti. Yoarobu̶sa vacõari, ruucõĩacama ĩna quẽna. Veintisiete metros ũ̶cu̶acaju̶ yuja. 29 To ti bajijare, “Gũ̶tare rocaturo, cũmua vadirobe” yirã, cũmua ruucũñiare ancla vãme cu̶tijau̶rire babarirãcajau̶re rearoderuucama ĩna, cũmua gu̶de ñaseju̶are. To yicõari, “Guarobu̶sa busuato” yirã, Diore sẽnicama ĩna. 30 To yicõari, “Ĩguẽaju̶ ñasere quẽne rearoderuuroana yaja yu̶a”, yicama cũmuare ĩacoderimasa. Cũmua mojorica rãca rudiaru̶arã yirã yiboayuma. 31 To ĩna yiboajaquẽne, surara u̶ju̶re, to yicõari surarare quẽne ado bajiro ĩnare goticami Pablo: —Cũmuare ĩacoderimasa ĩna rudicoajama, catibetiru̶arãja mu̶a —ĩnare yigoticami. 32 To ĩ yijare, “Rudicoanasa mani” ĩna yiboariare, ĩna siariamarire yijesurecõari, vẽjarocaroacõacama ĩna, surara. 33 To ĩna yiro bero, busujedibetone yu̶a jedirore baroticami Pablo: —“¿No bajiro bajirãti mani?” yitu̶oĩarã ñari, ju̶a semana quẽnaro bare bamenane ñacoaju̶ mu̶a. 34 To bajiri bare baya mu̶a, “Catirãsa” yirã. Niju̶ane mani rãcagu̶ rijayayibetiru̶cu̶mi —yu̶are yigoticami Pablo. 35 To bajiro yu̶are ĩ yiro bero, panre ãmicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, yicami, Diore sẽnigũ̶. To yigajanocõari, bacami. 36 To ĩ yisere ajivariquẽnacõari, bacaju̶ yu̶a quẽne. 37 Tia cũmuare vacana, doscientos setenta y seis ñarirãcu̶ ñacaju̶ yu̶a. 38 Yu̶a bau̶su̶cu̶tiro bero, trigo joarire rearodecama ĩna, “Rũ̶cu̶betibu̶saro vanasa” yirã. 39 Busuro bero yucú̶yoare ĩacõari, “¿No ũnoju̶ ñati?”, yicama ĩna. To bajiro yiboarine, jabua ti ruyujare, “Tibua cu̶toju̶are rocaturãsa”, yicama cũmuare ĩacoderimasa. 40 To bajiri, ancla bu̶to ti rũ̶cu̶jare, ti cãnori rãcane jasureruucõacama ĩna. To ĩna yirone, gãjerãma “Cũmuare veaturãsa” yirã ĩna siaturiajãirire jojiocama ĩna, jabuaju̶are jãjaru̶arã. To yicõari, cũmua ĩguẽa cu̶toju̶a ñarigaserore mino tuarigaserore tũ̶amu̶ocama ĩna, “Cũmuare ũmato jãjajaro” yirã. 41 Tu̶saroju̶re jãjaejamenane ti jõrejare, cũmua ĩguẽa jabuaju̶ jejacõacaju̶ ti. To ti bajirone, bu̶to oco sabeca yiro, cũmua gu̶de cu̶toju̶are sabevaruucõacaju̶. 42 To ti bajirone, tubibe ecoriarã ĩna juadiriarãre “Baájãjarudiatoma” yirã ĩnare sĩaru̶acama suraraju̶a. 43 Ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, Pablore maigũ̶ ñari, ĩnare sĩarotibeticami ĩna u̶ju̶ju̶a. —Tire yimenane, baámasirãma jatirearodecõari, tu̶saroju̶a baájãjasa mu̶a —ĩnare yicami. 44 —Baámasimenama, yucú̶jãiri, to yicõari, no bojase jayase rãca ñiacõari tu̶saroju̶a baájãjasa —yicami. To bajiri sĩgũ̶ rujarocariaro mano jabuaju̶ baájãjaejacaju̶ yu̶a.

Hechos 28

1 Toju̶ ejacõari, “Malta vãme cu̶tiyoaju̶ ñaja mani”, yiĩamasicaju̶ yu̶a. 2 Tiju̶ana masa, to yu̶a ejaro, quẽnaro yu̶are yicama. Bu̶to oco ti quedijare, yu̶are u̶sacaju̶. To yu̶a bajijare, jeame riocõari, “Sũmaroaya mu̶a quẽne”, yu̶are yicama. 3 Jearu̶ju̶ri juagu̶ vacõari, ĩna riori mere ĩ tĩarone, ãña jearu̶ju̶ri vatoa ñar'i, “Jea asisere rudiacu̶ja” yigu̶, ĩ ãmoju̶re jatirocayocõari, cũnicami, Pablore. 4 Ĩ cũniyojasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã yicama toana: —Masa sĩarimasu̶ ñagũ̶mi. Ĩna rujariaroju̶ ĩ rujarocabetijare, ĩ masa sĩare vaja ĩre ãña cũnirotigomo so, mani rũ̶cu̶bu̶ogo —gãmerã yicama ĩna. 5 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, jeameju̶ ãñare ĩre yayerocatĩacõacami. To bajicõari, visiorũgũ yibeticami Pablo. 6 “Guaro mijiru̶aroja. Ti mijibetijaquẽne, ñaro tu̶sarone rijacoa tu̶jaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩaboacama tiju̶ana jediro. To yicõari, yoaro ĩre ĩacodeñaboacama. Ĩna tu̶oĩarore bajiro ĩ bajibetijare, ado bajiroju̶a tu̶oĩacama ĩna yuja: “Mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶, masu̶re bajiro ruju̶ cu̶ticõari, ejami”, gãmerã yicama ĩna yuja. 7 To yu̶a bajiñacatiju̶ tu̶re ñacaju̶, tiyoana u̶ju̶ Publio vãme cu̶tigu̶ ye sita. Quẽnaro yu̶are bocaãmicami. To bajiri, idiarũ̶mu̶ ĩ rãca yu̶a ñaro quẽnaro yu̶are yicami. 8 Ĩ tu̶ yu̶a ñaro, “Bu̶to rijaami yu̶ jacu̶” ĩ yisere ajicaju̶ yu̶a. “Bu̶bu̶ribu̶jacõari, gu̶da cuduami. Mano gajajuar'i cãnijesariaro joeju̶ jesaami”, yicami. To bajiro ĩ yijare, ĩre ĩagũ̶ jãjacami Pablo. Ĩ tu̶ jãjaejacõari, Diore ĩre sẽnibosacami. To yicõari, ĩ ãmori ñujeocami. To ĩ yirone, caticoacami ĩ yuja. 9 Ĩre ĩ catiosere ajicõari, toana rijaye cu̶tirã, ĩre catiorotirã ejacama ĩna. To ĩna bajijare, ĩnare catiocami Pablo. 10 To ĩ yijare, yu̶are rũ̶cu̶bu̶orã, quẽnaro yirũgũcama ĩna. To yicõari, yu̶a varoto rĩjoro, yu̶a bojase jediro yu̶are ĩsicama. 11 Malta vãme cu̶ti yoaju̶re idiarã muijua ñacaju̶ yu̶a. “Juebu̶cu̶ ti rẽtoro bero vanasa” yirã, tujayuma Alejandr'ia vãme cu̶ti macana. To bajiri, juebu̶cu̶ bero, ĩna rãca vacaju̶ yu̶a quẽna. Tia ĩguẽaju̶re, “Ado bajirã ñarãma cũmuare ĩacoderimasa mani rũ̶cu̶bu̶orã, Cástor, to yicõari Pólux vãme cu̶tigu̶ quẽne” yicõari ĩna quẽnoriarã ñacama. 12 Siracusa vãme cu̶ti macaju̶ ejacõari, idiarũ̶mu̶ ñacaju̶ yu̶a. 13 Ti macaju̶ ñacõari vana, Regio vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Gajerũ̶mu̶ yu̶a vato riojo mino ti vajare, Puteoli vãme cu̶ti macaju̶ vaejacaju̶ yu̶a. 14 Ti macaju̶ ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare bu̶jacaju̶ yu̶a. “Yu̶a rãca cojo semana ñaña mu̶a”, yu̶are yicama ĩna. To bajiri ĩna rãca cojo semana ñacaju̶ yu̶a. To baji, Romaju̶ vacaju̶ yu̶a. 15 Yu̶a vadi quetire ajicõari, yu̶are bocarã vayuma ĩna, ti macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri, Foro de Apio vãme cu̶ti macaju̶ yu̶are bocacama. Gãjerãma, Tres Tabernas vãme cu̶toju̶ yu̶are bocacama ĩna. To ĩna bajiro ĩacõari, variquẽnagũ̶ ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yicami Pablo. 16 Roma vãme cu̶ti macaju̶ yu̶a ejaro, tubiberiaviju̶ Pablo ĩ ñaru̶abetijare, “Gaje viju̶ sĩgũ̶ ĩ ñacõajama, quẽnacõaroja. To bajiboarine sĩgũ̶ surara ĩre coderu̶cu̶mi”, yicama. 17 Romaju̶ ĩ ejaro bero idiarũ̶mu̶ ñatu̶sacu̶, “Jud'io masa u̶jarãre ĩnare jirẽoña”, yicami Pablo. Ĩna rẽjajediro, ado bajiro ĩnare goticami: —Yu̶re ajiya yu̶ yarã. Mani yarãre rojose yu̶ yibetiboajaquẽne, to yicõari, mani ñicu̶a ĩna yirũgũrere yu̶ rũ̶cu̶bu̶orũgũboajaquẽne, yu̶re ñiacõari, romano masare ĩsicama mani yarã, Jerusalén macana. 18 Ñie rojose yu̶ yibetijare, “Rojose yibesumi” yicõari yu̶re buru̶aboacama romano masaju̶ama. 19 Yu̶re ĩna buru̶aboajaquẽne, mani yarãju̶a, “Ĩre bubeticõaña”, ĩnare yicama. To ĩna yijare, “ ‘Rojose yiyujari yu̶’ yigu̶, Roma macagu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja”, yicaju̶ yu̶. “ ‘Rojose yu̶re ĩna yicati ti ñajare, rojose ĩnare yiya’ yiru̶ me, U̶ju̶ César tu̶ju̶ varu̶cu̶ja”, yicaju̶ yu̶. 20 Tire gotiru̶ mu̶are jicõamu̶ yu̶. Israel ñamasir'i jãnerabatia mani tu̶oĩayurũgũcacu̶, jẽre ejayumi. To bajiri, ĩre yu̶ ajitirũ̶nu̶jare, cõmema rãca yu̶re siarũgũama —ĩnare yigoticami Pablo. 21 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicama ĩna, Roma macana jud'io masa u̶jarã: —Judea sitana ejaboarine, “Rojose yigu̶ ñaami Pablo”, yu̶are yigotibetirũgũama. Ĩna ucacõasere quẽne ĩabetirũgũaja yu̶a. To bajiri mu̶ bajisere masibeaja yu̶a. 22 To bajiboarine, “Jesúre masa ĩna ajitirũ̶nu̶jama, quẽnabeti ñaja” masa ĩna yise rĩne ajirũgũmu̶ yu̶a. To bajiri, mu̶ tu̶oĩase yu̶are mu̶ gotisere bojaja —ĩre yicama ĩna, Pablore. 23 To bajiro ĩre yirã ñari, ĩ gotisere ajirã ĩna rẽjarotirũ̶mu̶re ĩre goticama ĩna. “Tirũ̶mu̶ rẽjaru̶arãja mani” ĩna yicatirũ̶mu̶ ti ejaro, jãjarãbu̶sa rẽjacama ĩna. To bajiri, ado bajiro ĩnare gotimasiocami Pablo: —Jesúne ñaami “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i. Ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, “Yu̶ yarã ñaama” ĩnare yiĩavariquẽnacõari, quẽnaro yirũgũami Dios —ĩnare yigotimasiocami Pablo. Tire ĩ gotimasiojama, Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ucamasirere masigũ̶ ñari, ĩnare gotimasiogũ̶ yicami. Busuriju̶ ĩ goticoajama, rãioriju̶ju̶ gotigajanocami. 24 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Socu̶ me yami. Riojone bajiroja”, yiajicama sĩgũ̶ri. To bajiboarine gãjerãma ajitebu̶sacama. 25 To bajiri sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩabetica yirã, budisu̶ocama ĩna. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare goticami Pablo: —Ado bajiro mu̶a bajirotire yigu̶, Esp'iritu Santo, mu̶a ñicu̶a ñamasiriarãre ĩ yimasire riojo ñañuja ti. “Ado bajiro ĩnare gotiya”, yimasiñumi, Isa'ias ñamasir'ire: 26 “Mu̶ yarãre ĩnare gotiaya mu̶: ‘Yu̶re ajirã ñaboarine, ajimasibeticõa ñaru̶arãma. Yu̶ yiĩosere ĩarã ñaboarine, “¿To bajiro bajisere yigu̶ yatique ĩ?”, yiĩamasibeticõa ñaru̶arãma. 27 Ado bajiro bajirã ñari, yu̶ yere ajimasimena ñarãma ĩna: Gãmo gojeri tusubeti, to yicõari, caje ĩamenare bajiro bajirãma. To bajiro yu̶ yijama, “Yu̶ yere tu̶oĩaru̶amena ñaama” yigu̶ yaja yu̶. To bajirã ñari, tire quẽnaro ajimasibeama. Yu̶ yere ĩna tu̶oĩaru̶ajama, tire ajimasicõari, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩavasoacõari, yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶oborãma ĩna. Yu̶re ĩna sẽnijama, yu̶re ĩna cãmotadicõa tu̶jaborotire ĩnare yirẽtobosabogu̶ja yu̶’, ĩnare yigotiaya mu̶”, Isa'iare ĩre yigotimasiñumi Esp'iritu Santo. To bajiro ĩ yijama, adirodorianare quẽne, mu̶are gotigu̶ yimasiñumi. 28 To bajiri quẽnaro ajiya mu̶a: Adirũ̶mu̶rire Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere jud'io masa me ñarãju̶are gotimasiocudiroti ñaja. Ĩnaju̶ama tire ajirã ñari, ajitirũ̶nu̶ru̶arãma —ĩnare yigoticami Pablo. 29 To bajiro ĩ yigotijare, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩabetica yirã, gãmerã oca rẽtocõari, budijedicoacama jud'io masa. 30 Ju̶a cũ̶ma ñacami Pablo, gãjoa bojarã ñari, ĩre ĩna vasoariaviju̶re, Roma macaju̶re. To bajiñagũ̶, ĩre ĩarã ejarã jedirore quẽnaro ĩnare yirũgũcami. 31 Güibecu̶ne ado bajiro ĩnare gotimasiorũgũcami: —Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, “Yu̶ yarã ñaama” mu̶are yiĩavariquẽnacõari, quẽnaro mu̶are yirũgũru̶cu̶mi Dios. To yicõari, —Ado bajiro Jesucristore ajitirũ̶nu̶roti ñaja —ĩnare yigotimasiorũgũcami. Tire ĩ gotimasio ñaro, “Ĩnare gotibesa”, ĩre yibetirũgũcama ĩna, romano masa. To cõro ñaja.

Romanos 1

1 Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶ adi quetire mu̶are ucacõagũ̶. Jesucristo, ĩ bojasere yigu̶ ñaja yu̶. Yu̶re besecõari, yu̶re cõacami Dios, “Yu̶ macu̶ su̶ori quẽnaro yu̶ yise quetire gãjerãre gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶” yigu̶. 2 Adi quetire Jesucristo ĩ bajirotire quẽnasere ucasu̶omasiñuma ĩna tirũ̶mu̶anaju̶ Diore gotirẽtobosariarã. To bajiri adigodoju̶re masu̶re bajiro ruju̶ cu̶ticõari ĩ ruyuare ti ñajare, tirũ̶mu̶ana ĩ bajirotire yirã ĩna ucariarore bajirone bajiyumi. To bajiri, “U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami ñañumi”, ĩre yimasiaja mani. 4 To bajiri ĩ sĩaecoro bero, Dios ĩ masise rãca ĩre catiocõari, “Ñajediro u̶ju̶ ñaña mu̶” ĩre ĩ yire ti ñajare, “Jesucristo mani u̶ju̶, Dios macu̶ne ñaami”, ĩre yimasiaja mani. 5 To bajiri Jesucristo su̶ori quẽnaro yu̶re yigu̶, yu̶re goticudirotiyumi Dios, “Tocãrãca sitana ĩ macu̶ ĩ bajirere ajicõari, quẽnaro ĩre ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶. 6 To bajiri mu̶a quẽne Roma ñarã, “Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶ña” Dios ĩ yirere cu̶diriarã ñaja mu̶a, Jesús yarã. Mu̶are bu̶to maiami Dios. Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñari, Dios rĩa ñañuja mu̶a. Mu̶are quẽnarotigu̶, mani jacu̶ Diore, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Quẽnaro ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 8 Ñasu̶ose ado bajise mu̶are gotiaja yu̶: Cristore ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶sere gotirũgũama tocãrãca macariana. To bajiro ĩna yisere ajicõari, “Dios ĩ yise su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶rãma” yimasigũ̶ ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yaja yu̶. 9 Tocãrãcajine Diore yu̶ sẽnijama, mu̶are quẽne sẽnibosarũgũaja yu̶. Dios yu̶re ĩ rotirore bajiro bu̶to cu̶divariquẽnaja yu̶. Ĩ yirore bajiro cu̶digu̶ ñari, ĩ macu̶ su̶ori quẽnaro ĩ yise quetire goticudirũgũaja yu̶. To bajiri, masiami Dios, mu̶are yu̶ sẽnibosasere. 10 Diore sẽnigũ̶, “Mu̶ bojajama, no bojarirũ̶mu̶ ĩnare ĩacudigu̶ varu̶cu̶ja yu̶”, ĩre yisẽnirũgũaja yu̶. Mu̶a tu̶ju̶ varu̶, tu̶oĩacõa ñarũgũboaja yu̶. 11 “Bu̶tobu̶sa Jesúre ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶aja yu̶. 12 Mu̶a quẽne, yu̶ quẽne, “Bu̶tobu̶sa ĩre ajitirũ̶nu̶rãsa mani” yigu̶, mani gãmerã ejarẽmosere bojaja yu̶. 13 Cojoji me mu̶a tu̶ju̶re yu̶ varu̶arũgũboasere masiña mu̶a, yu̶ mairã. “Gaje sitana yu̶ gotisere ajicõari, Cristore ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶catore bajiro mu̶a rãcana quẽne ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, varu̶arũgũboaja yu̶. Mu̶a ñaroju̶re varu̶a tu̶oĩagũ̶ ñaboarine, mu̶a tu̶ju̶re vamasibeticaju̶ yu̶. 14 Yu̶ moare ñaja Jesucristo ĩ bajire su̶orine Dios quẽnaro masare ĩ yisere gotimasiore. Griego ocare ñagõrãre quẽne, ĩna mere quẽne, quẽnaro masirãre, masimenare quẽne gotimasioroti ñaja yu̶re. To bajigu̶ ñari, Roma macaju̶ ejacõari, mu̶a rãcanare quẽne bu̶to gotimasioru̶aja yu̶. 16 Jesucristo ĩ bajire su̶orine masare quẽnaro Dios ĩ yise queti, quẽnase ñaja. Tire ajicõari, Jesucristore ĩna ajitirũ̶nu̶jare, rojose ĩna yise vaja rojose ĩna tãmu̶otu̶jabetirotire ĩnare yirẽtobosami Dios. Quẽnaro ĩ yise ñajare, ti quetire gotibojonebeaja yu̶. Jud'io masa, ti quetire ajisu̶ocaju̶. Tiju̶ bero, ajisu̶yarũtuajama jud'io masa me quẽne. 17 Ado bajiro yaja ti queti: “ ‘ “ ‘Ñie rojose mana ñaama’ yato Dios” yigu̶, yu̶re rijabosayumi Jesús’ yitu̶oĩarãre, ‘Ñie rojose mana ñaama’ ĩnare yiĩaami Dios”, yaja ti. Ĩju̶ne to bajiro ĩ yire ñajare, to bajiro tu̶oĩaja mani. Tirene gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. Ado bajiro gotiami Dios: “ ‘Ñie rojose magũ̶ ñaami’ yu̶ yiĩavariquẽnagũ̶ma, ‘Cristo su̶orine Diorãca quẽnaro ñaja yu̶’ yigu̶ ñari, ‘Ĩ rijato beroju̶ tudirijabeticõato ĩ’ yigu̶, yu̶ catisere yu̶ ĩsigũ̶ ñaru̶cu̶mi ĩ ũgũ̶ma”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 18 “Ado bajiro ti bajijare, ‘Rojose mana ñaama’ Dios manire ĩ yiĩasere bojaja mani jediro”, yigotimasiogu̶agu̶ yaja yu̶. Dios ĩ rujeorere ĩacõari, “To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi”, yimasiroti ñaja. To yicõari, “Masa rojose ĩna yisere ĩategu̶ ñaami”, ĩre yimasiroti ñaja. “To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi” ĩre yimasiroti ti ñaboajaquẽne, ĩre rũ̶cu̶bu̶obeticõari, rojose yirã ñari, gãjerã ĩre ĩna masiru̶aboasere “Ĩre masibeticõaña” yirã yama. To bajiro ĩna yijare, rojose ĩnare ĩ yijama, riojo yigu̶ yiru̶cu̶mi Dios. 20 Ĩabu̶jayamagũ̶ ĩ ñaboajaquẽne, ĩ rujeorere ĩacõari, “ ‘To bajiro yir'i ĩ ñajare, ĩ masisere masiaja’ yu̶re yato ĩna” yigu̶, adi macaru̶cu̶rore rujeomasiñumi Dios. To bajiri, tire ĩacõari, “Ñagũ̶mi mani rẽtoro masigũ̶, adi macaru̶cu̶roju̶re yirujeosu̶or'i”, yire ñacoayuja. To bajiro yire ti ñacoadijare, “Diore masiña manicaju̶ ti”, yimasiña maja. To yicõari, “Dios ĩ bojabetire masibecu̶ ñari, no yu̶ bojarone yirũgũcaju̶ yu̶”, yimasiña maja. 21 Tirũ̶mu̶ju̶, Diore masiboarine, quẽnaro ĩre rũ̶cu̶bu̶obetimasiñujarã masa. Quẽnaro ĩnare ĩ yiboajaquẽne, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yibetimasiñujarã ĩna. To bajiro bajirã ñari, socaseju̶are ajitirũ̶nu̶cõari, Dios ĩ ĩajama, rojose ti ñaboajaquẽne, “Quẽnasere yirã yaja mani”, yicoayuma ĩna. 22 To bajiro bajica yirãne, “Bu̶to masirã ñaja yu̶a” yicõarã ñaboarine, ñamasuseju̶arema masiriticoayuma ĩna. 23 Dios rijabetirocu̶ju̶are ĩre rũ̶cu̶bu̶obeticõari, masa rijarona ruju̶re bajiroju̶a quẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna. To yicõari, vu̶rãre bajirã, vaibu̶cu̶rãre bajirã quẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna. 24 To bajiri, ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶betijare, “Rojose ĩna yiru̶aro cõro yicõa ñato ĩna”, ĩnare yicõañuju Dios. To bajiro ĩnare ĩ yijare, bu̶tobu̶sa bojoneose yirũtuasujarã ĩna. 25 Dios yere ajitirũ̶nu̶beticõari, socaseju̶are ajitirũ̶nu̶rũtuayujarã ĩna. To yica yirã, Diore jediro rujeor'iju̶are ĩre rũ̶cu̶bu̶obeticõari, ĩ rujeoreju̶are ĩna masune quẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna. Dioju̶a ñaami masa ĩna rũ̶cu̶bu̶o tu̶jabetirocu̶ma. To bajirone bajimu̶orũ̶gõato. 26 To bajiri gaje vãmeju̶a rĩne masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ocõa ñajare, “No ĩna bojaro yicõa ñato ĩna”, ĩnare yicõañuju Dios. Ado bajiro yirũgũñujarã ĩna: “Rõmia, ũ̶mu̶a rãca yiru̶arãma” Dios ĩ yiboarere yibeticõari, rõmia rĩne gãmerã ajeriarã cu̶tiyujarã ĩna. 27 Ũ̶mu̶a quẽne, “Rõmia rãca yiru̶arãma” Dios ĩ yiboarere yibeticõari, ũ̶mu̶a rĩne bu̶to gãmerã yiru̶acõari, gãmerã yiyujarã ĩna. To bajiri ĩna ruju̶riaye rãca bojoneose yirã ĩna ñajare, rojose ĩnare yiyuju Dios. 28 Ĩre ĩna ajibeti vaja, “No ĩna bojaro bajicõato”, ĩnare yiyuju Dios. 29 Rojose ĩna yijama, ado bajiro yirũgũrãma: Jairo gajeyeũni cu̶orã ñaboarine, jaibu̶saro bojarẽmorã ñarãma. Gãjerãre, “Yu̶ rẽtobu̶saro quẽnaro ñaama”, yiĩajũnisinirã ñarãma. Gãjerãre sĩa, bu̶to oca josajai, socajairã ña, bajirãma. Gãjerã rojose ĩna yirere ajicõari, gãjerãre gotirudijairã ñarãma. Masa ĩna ajiro rĩjoroju̶a quẽne, socarãne, “Ado bajise rojose yima”, yigotirãma. Diore ĩre terã ñarãma. Gãjerãre tud'irã ñarãma. “Ñamasurã ñaja yu̶a”, yijairã ñarãma. Gãjerãma, “Ñamasurã ñaja yu̶a” yitu̶oĩarã ñaboarine, “To bajiro bajirã ñaja yu̶a”, yimenama. Rojose ĩna yirotire quẽnaro yimasirã ñarãma. Ĩna jacu̶are ocarẽtorã ñarãma. “Quẽnase ñaja. Rojose ñaja”, yimasimena ñarãma. Ĩna gotirore bajiro yirã me ñarãma. Gãjerã ĩna yarã ĩna ñaboajaquẽne, ĩnare ĩamaimena ñarãma ĩna. Maioro bajirãre su̶tiritiĩamena ñarãma ĩna. To bajiri, rojose jediro yirã ñarãma. 32 To bajiro yirãrema, “ ‘Rojose ĩna yise vaja, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ cõaru̶cu̶ja yu̶’ yiyumi Dios” yimasicõarã ñaboarine, rojose yitu̶jamenama. To yicõari, ĩna yirore bajiro gãjerã ĩna yijama, rojose ĩna yisere ĩacõari, bu̶to variquẽnarãma ĩna.

Romanos 2

1 “Rojose ĩna yise vaja Dios rojose ĩnare ĩ yijama, riojo yigu̶ yigu̶mi” yitu̶oĩacõari, “Quẽnarã ñaja yu̶a; yu̶arema rojose yibecu̶mi” mu̶a yitu̶oĩaboajaquẽne, “Yu̶are quẽne, rojose yu̶are yato Dios” yirã yirãja mu̶a. Rojose ĩna yirore bajirone rojose yaja mu̶a quẽne. To bajiri, “Rojose yimena ñaja yu̶a”, yimasimenaja mu̶a. 2 “Dios ñaami, ‘Rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶oru̶arãma’ yiĩamasigũ̶ma”, yimasiaja mani. 3 “Rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios” yicõari, “Rojose yibetiru̶cu̶mi yu̶arema”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a, ĩnare bajiro rojose yirã ñaboarine? 4 Rojose mu̶a yise vaja guaro rojose mu̶are ĩ yibetijama, “Manire maigũ̶ ñari, rojose yibetiru̶cu̶mi Dios”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? To bajiro me bajiaja. Mu̶are ĩamaicõari, rojose mu̶a yise vaja guaro rojose mu̶are yiru̶abeami Dios. Rojose mu̶a yisere su̶tiriticõari, mu̶a tu̶oĩavasoarotire bojaami. Rojose mu̶a yisere “Yitu̶jato” yigu̶, mu̶are yugu̶ bajiami maji. 5 To bajiri rojose mu̶a yise vaja rojose mu̶are ĩ yibetijare, “Rojose yirã yaja yu̶a” yisu̶tiritimena ñari, rojose yitu̶jabeaja mu̶a. To bajiri, rojosere mu̶a yicõa ñarũgũjare, masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, rojose yirãre rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ cõarotirũ̶mu̶ bu̶to mu̶are jũnisinigũ̶ ñari, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. To ĩ yijama, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñaami”, yimasire ñaru̶aroja. 7 Sĩgũ̶ri quẽnasere yitu̶jamena ñaama ĩna. “ ‘Quẽnaro yirũgũcaju̶ mu̶a’, manire yato ĩ Dios”, yitu̶oĩarã ñaama. Dios tu̶ju̶ ĩna ñarotire bojarã ñaama. To bajiro ĩna tu̶oĩajare, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, ĩ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶mi Dios. 8 Gãjerãju̶ama to bajise tu̶oĩarã me ñaama ĩna. Ĩna bojarore bajiro tu̶oĩarã ñari, Diore ajimena ñaama ĩna. Ĩre ajimena ñari, rojose yirũgũama ĩna. To bajiro ĩna yise ñajare, bu̶to jũnisiniami Dios. Ĩnare jũnisinigũ̶ ñari, masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶mi. 9 Jud'io masa, jud'io masa me quẽne, rojose yirãma, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna. 10 Quẽnasere yitu̶jamenaju̶arema, “Quẽnaro yirũgũcaju̶ mu̶a” ĩnare yicõari, “Yu̶ rãca quẽnaro ñaru̶arãja mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. To bajiro yiru̶cu̶mi, jud'io masare, to yicõari jud'io masa mere quẽne. 11 Masare ĩ ĩabesejama, “Ãnoama rojose yirã ĩna ñaboajaquẽne, ñamasurã ĩna ñajare, ĩnare quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” yigu̶ me ñaami Dios. To bajiro yigu̶ ñari, rojorãre rea, quẽnarãre jua, yiru̶cu̶mi. 12 Jud'io masa me ñarãre, Moisére Dios ĩ roticũmasirere cu̶omena ĩna ñaboajaquẽne, rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶re ĩnare reacõaru̶cu̶mi. To yicõari, Moisére Dios ĩ roticũmasirere cu̶orãre quẽne, tire cu̶orã ñaboarine ĩre ĩna cu̶dibeti vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare reacõaru̶cu̶mi. 13 “Dios ĩ rotimasirere cu̶orã ñaja yu̶a” yirã ñaboarine, ti rotirore bajiro ĩna cu̶dibetijama, ñie vaja maja. “Quẽnase yirã ñaama”, ĩnare yiĩabetiru̶cu̶mi Dios. Ĩ rotimasire ti yirore bajiro cu̶dirã rĩne ñaru̶arãma, “Quẽnase yirã ñaama” ĩ yiĩarã. 14 To bajiri jud'io masa me ñarã, Moisére Dios ĩ roticũmasirere masibetiboarine, quẽnasere ĩna yijama, Dios ĩ rotimasirere ajicõari, cu̶dirãre bajiro bajirãma, ĩ bojasere yirã ñari. To bajiro yirã, Dios ĩ ucarotimasirere cu̶omena ñaboarine, rojose ĩna yisere masirãma, Dios ĩ masisere ĩnare ĩ cõase ti ñajare. 15 “Dios ĩ rotise ñaja ti” yimasimena ñaboarine, Dios ĩ bojasere masirãma ĩna. To bajiri rojose ĩna yijama, “Rojose yirã yaja yu̶a”, yitu̶oĩarãma. To yicõari, quẽnasere ĩna yijama, “Quẽnase yirã yaja yu̶a”, yitu̶oĩarãma. 16 To bajiro masa ĩna yitu̶oĩarũgũse ñajare, masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro Jesucristore cõaru̶cu̶mi Dios, masa jediro ĩna tu̶oĩarũgũrere ĩacõari, “ ‘Ado bajiro tu̶oĩarã ñari, quẽnase bu̶jarã, rojose tãmu̶orã, bajiru̶arãja mu̶a’ ĩnare yato ĩ” yigu̶. To bajiro ĩ yiroti ti ñajare, Jesucristo manire ĩ rijabosare su̶orine Dios quẽnaro ĩ yise quetire yu̶ gotimasiojama, tire quẽne gotirũgũaja yu̶. 17 Ado bajiro yitu̶oĩaboarãja mu̶a jud'io masa sĩgũ̶ri: “Jud'io masa ñari, Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere rũ̶cu̶bu̶oaja yu̶a. To bajiri Dios yarã ñaja yu̶a, rojose ĩ yibetirona”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a. 18 Moisére Dios ĩ roticũmasirere cu̶orã ñari, ĩ bojarore bajiro yirere masirãja. To yicõari, “Dios ĩ rotimasire masicõari, quẽnasere yimasirã ñaja yu̶a”, yirãja mu̶a. 19 To bajise yitu̶oĩarã ñari, ado bajiro tu̶oĩaboarãja mu̶a: “Dios yere masimenare gotimasiorimasa ñaja mani”, yiboarãja mu̶a. “Rojose yirãre Dios ĩ bojaseju̶are gotimasioaja mani. To bajiro mani yibetijama, rĩamasare bajiro tu̶oĩacõa ñaru̶arãma”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a, “Dios rotimasirere cu̶orã ñari, Dios ye jediro riojo masijeorã ñaja mani” yitu̶oĩarã ñari. 21 To bajiri gãjerã masare gotimasioboarine, ¿mu̶aju̶ama gãjerãre mu̶a gotimasiorore bajiro yibeati mu̶a? Gãjerã masare, “Mu̶a juarudijama, quẽnabeaja ti” yigotiboarine, mu̶aju̶ama juarudirãja mu̶a. 22 “Mu̶a manajo me rãca, rõmia quẽne mu̶a manaju̶ me rãca mu̶a ajeriarã cu̶tijama, quẽnabeaja ti” yirã ñaboarine, mu̶aju̶ama, ¿no yirã tire yicõarũgũati mu̶a? “Gãjerã masa, Diore masimena, ĩna masune ĩna quẽnoriarãju̶are rũ̶cu̶bu̶osocarãma. To ĩna yisere ĩaterã ñaja yu̶a” yigotiboarine, ¿no yirã ĩna yirũ̶cu̶bu̶osocariviriayere ñasere juarudiati mu̶a? 23 “Moisére Dios ĩ roticũmasirere ñamasusere cu̶oaja yu̶a” yivariquẽnarã ñaboarine, ti rotirore bajiro yimenaja mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, Diore terã bajirãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajisere ĩacõari, gãjerã masa quẽne, ĩre terãma. 24 Ti ũnire gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “ ‘Dios yarã ñaja yu̶a’ yigotirã ñaboarine, rojose yirũgũrãja mu̶a. To bajiri Diore masimena quẽne, ‘Rojosere quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi Dios’ yitu̶oĩaama ĩna”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 25 Circuncisión yiecoriarã ñarãja mu̶a. “ ‘Dios yarã ñaja yu̶a. To bajiri ĩre cu̶dirona ñaja yu̶a’ yimasiritibeticõato ĩna” yigu̶, to bajiro mani ñicu̶are yirotimasiñumi Dios. To bajiro Dios manire ĩ yirotimasire ti ñajare, ĩ rotimasire ñaro cõrone mani cu̶dijeocõajama, circuncisión mani yiecore, vaja cu̶tiboroja ti. To bajiboarine Dios ĩ rotimasire jediro cu̶dijeomena ñari, circuncisión yiecobetiriarãre bajirone bajicõaja mani. 26 No bojarã, circuncisión yiecoyamana ĩna ñaboajaquẽne, Dios ĩ roticũmasirere masibetiboarine, ti yirore bajiro ĩna yijama, “Yu̶ yarã ñaama”, yiĩagũ̶mi Dios. 27 Jud'io masaju̶ama, Dios ĩ rotimasire masa ĩna ucamasirere cu̶orã ñaboarine, to yicõari, circuncisión yiecoriarã ñaboarine, Diore quẽnaro cu̶dimenaja mu̶a. Gãjerã masa circuncisión yiecobetiriarã ñaboarine, Dios ĩ roticũmasirere masibetiboarine, ti yirore bajiro yirã ñarãma. To bajiro bajirã ñari, mu̶are jud'io masare ĩacõari, “Rojose yirã ñaama”, mu̶are yiĩaru̶arãma. 28 Jud'io masa quẽnase ĩna gotiboajaquẽne, to yicõari quẽnase ĩna yiboajaquẽne tire ĩacõari, “Jud'io masa masu ñaama”, yiĩabeami Dios. Circuncisión yiecoriarã ĩna ñaboajaquẽne, “Jud'io masa masu ñaama”, ĩnare yiĩabeami Dios. 29 Dios ĩ ĩajama, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩarã rĩne ñaama ĩ yarã, jud'io masa masuma.

Romanos 3

1 To bajiro yu̶ gotisere ajicõari, ado bajiro tu̶oĩarãja mu̶a jud'io masa sĩgũ̶ri: “No yirã, ‘Jud'io masa ñaja yu̶a’ yimenaja mani. Jud'io masa mani ñajaquẽne, ñie bu̶jamenaja. Circuncisión yire quẽne, ñie vaja manoja”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a. 2 To bajiro me bajiaja. Cojo vãme me jud'io masare quẽnaro yiyumi Dios. Ñasu̶ose ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mani ñicu̶are ĩ ocare cũñumi Dios. “Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yimasiñumi Dios. Tire ajicõari, ado bajiro tu̶oĩarãja mu̶a: 3 “Mani ñicu̶a sĩgũ̶ri Dios ĩ rotimasirere cu̶dimena ĩna ñajare, ‘Quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶’ Dios ĩ yiboarere yibetiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a. “Diore ajitirũ̶nu̶rũgũru̶arãja” yirã ñaboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñaama masama. Dioju̶ama, to bajiro bajigu̶ me ñaami. “Quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja” yir'i ñari, ĩ yirore bajiro yiru̶cu̶mi. 4 Ado bajiro bajiaja: Masa mani socaboajaquẽne, Dioma, socagu̶ me ñaami. Tirene ucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasu̶: “Mu̶re yu̶ cu̶dibeti vaja, rojose yu̶re mu̶ yiro ĩacõari, ‘ “Yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajiro yami’ mu̶re yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnaru̶arãma masa. To bajiri, ‘Socagu̶ ñaami’ mu̶re yigu̶ maniru̶cu̶mi”, yiucamasiñumi. 5 Ĩ rotisere cũmasiñumi Dios, mani ñicu̶are. “Yu̶ rotirore bajiro mu̶a yibetijama, rojose mu̶are yiru̶cu̶ja”, ĩnare yimasiñumi. To bajiro ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, ĩre ajibeticoayuma ĩna. To bajiri, jud'io masare, “Yu̶ yarã ñaama”, yiĩabeami Dios yuja. Jud'io masare, “Yu̶ yarã me ñaama” ĩ yirere ajicõari, “Ĩre ĩna cu̶dibeti vaja, ‘Rojose’ yiru̶cu̶ja ĩ yiriarore bajirone yigu̶ ñaami” yirã ñari, ĩre rũ̶cu̶bu̶oama ĩna, jud'io masa me. To bajiri, jud'io masaju̶ama, Dios mu̶are rojose ĩ yisere masicõari, “ ‘Gãjerã yu̶re rũ̶cu̶bu̶o variquẽnato ĩna’ yigu̶, yu̶ yarã me ñaama jud'io masama”, yigu̶mi Dios. “To bajiro ĩ yijama, mani rãca rojose yigu̶, yigu̶mi Dios”, ¿yitu̶oĩati mu̶a? 6 To bajiro me bajiaja. Masa rojose ĩna yise vaja Dios rojose ĩnare ĩ yijama, vatojene rojose yigu̶ me yami. To bajiri, masa rojose ĩna yisere ĩamasigũ̶ ñari, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 7 To bajiro mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, ado bajiro tu̶oĩarẽmoboarãja mu̶a jud'io masa: “Dios ĩ rotimasirere cu̶dijeobetiboarine, ĩ rotimasirere yirã ñaja mani. To bajiri rojosere mani yiboajaquẽne, rojose manire yimasibeami Dios. Rojose mani yise vaja, rojose manire ĩ yijama, rojose manire ĩ yisere ĩacõari, ‘ “To bajiro yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajiro yigu̶ yami Dios’ yiĩacõari, rũ̶cu̶bu̶o variquẽnaru̶arãma jud'io masa me ñarã”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a. 8 To bajiro me bajiaja. To bajiboarine, jud'io masare yu̶ gotimasiosere ajicõari, sĩgũ̶ri ado bajiro yu̶re ñagõmacarãma ĩna: “ ‘ “Gãjerã, Diore rũ̶cu̶bu̶o variquẽnato ĩna” yigu̶, rojose yito mani’ yigu̶mi Pablo”, socarãne yu̶re yiñagõmacarãma ĩna. To bajiro yirãma, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ reaecorã ñarãma. 9 To bajiro mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, ¿ado bajiro yitu̶oĩati mu̶a? “Dios manire ĩ ĩajama, gãjerã masa rẽtoro quẽnarã ñaja mani jud'io masa”, ¿yitu̶oĩati mu̶a? To bajiro me bajiaja. Mani jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne, ñajediro rojose mani yise vaja su̶oye cu̶tiaja mani, Dios ĩ ĩajama. 10 Tirene, ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Jediro mu̶ rotirore bajiro cu̶digu̶ magũ̶mi. 11 ‘Adi ñaja quẽnase. Tiju̶a ñaja rojose’ yimasimena rĩne ñaama. ‘Mu̶ bojarore bajiro yiru̶cu̶ja yu̶’ mu̶re yisẽnigũ̶ magũ̶mi. 12 Masa jediro mu̶ ocare ajirũgũboariarã, tire ajitu̶jacõari, rojoseju̶are yirã ñarãma ĩna. Gãjerãre quẽnaro yirã manama. Quẽnasere yirã manimasucõarãma. 13 Ĩna ñagõjama, masa yujeriagojerire jãna ũ̶niorãre bajiro yama ĩna. Socajairã ñaama. Gãjerãre jũnisinicõari, ĩna tud'ijama, ĩna oca, ãña rĩma jũnisere bajiro budiaja. 15 Gãjerãre ĩna tud'ijũnisijama, guaro sĩarã ñarãma. 16 Rojose yirã ĩna ñajare, ĩna vacudiriju̶ri ñarãju̶a, rojose tãmu̶oama ĩna. 17 Gãjerã rãca quẽnaro ñarere masimena ñaama. 18 Diore güimena ñari, ĩre rũ̶cu̶bu̶omena ñarãma”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 19 Dios ĩ rotimasirere, “Mani jud'io masare cũñumi, ‘Yu̶ rotisere quẽnaro cu̶diato ĩna’ yigu̶”, yimasiaja mani. To bajiri Dios ĩ rotimasirere masiboarine tire yibeticõari, “Yu̶ma su̶oye maja”, yimasiña maja. To bajiri, jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne, “Dios ocare ti yirore bajirone, ‘Rojose yirã ñaja’ ”, yimasiaja mani. 20 “ ‘Yu̶ rotiro cõrone cu̶dijeogu̶ ñaja mu̶’ yu̶re yiĩaru̶cu̶mi Dios”, yimasigũ̶ magũ̶mi. “Dios ĩ rotimasire ñaro cõrone yijeomena ñari, su̶oye cu̶tiaja mani”, yimasiaja mani jediro. 21 To bajiro yirã ñaboarine, yucu̶rema ado bajiroju̶a yimasiaja mani yuja: “Dios ĩ rotimasire ñaro cõrone yijeomena ñaboarine, sĩgũ̶rire, ‘Ñie rojose mana ñaama’ yiĩaami Dios”, yimasiaja mani. Mani ñaja, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Ñie rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã. To bajiro manire ĩ yirotire goti rĩjoro cu̶tiyuja, Moisére Dios ĩ roticũmasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasire quẽne. 22 Ado bajiro bajiaja ti, Dios quẽnaro manire ĩ yise: Dios ĩ rotimasire ñaro cõrone cu̶dijeogu̶ magũ̶mi. To bajiboarine mani jedirore maigũ̶ ñari, “Masa rojose ĩna yise vaja ĩnare vaja yibosaaya” yigu̶, ĩ macu̶re cõañumi Dios. Ĩ macu̶ ĩ rijabosare ti ñajare, rojose mani yisere manire masirioyumi Dios, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre. To yigu̶ ñari, “Ñie rojose mana ñaama”, manire yiĩaami Dios yuja. To bajiro bajiaja jud'io masare, jud'io masa me ñarãre quẽne. 25 “Masa rojose yirãre rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ cõaroti ñaja” yir'i ñari, “Rojose tãmu̶oroma” yigu̶, Jesucristore ĩ macu̶re cõañumi, ñajediro rojose yirãre ĩnare rijabosarocu̶re. To bajiro ĩ yire ñajare, masare rijabosayumi Jesús. Ĩ ri'i rãca manire ĩ vaja yibosare ti ñajare, rojose mani yisere masirioyumi. To ĩ yijare, no bojagu̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Ñie rojose magũ̶ ñaami”, ĩre yiĩaami Dios. To bajiro ĩ yijama, “Yiru̶cu̶ja” ĩ yirore bajiro yigu̶ yami. 26 To bajiro yir'i ñari, tirũ̶mu̶anaju̶ rojose ĩna yisere ĩaboarine, rojose ĩna yise vajare rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõabesumi. To yicõari, yucu̶re quẽne, “Rojose yirã ñaboarine, yu̶are rijabosayumi Jesucristo” yitu̶oĩarãre rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõabetiru̶cu̶mi. 27 To bajiri, “Dios ĩ rotimasire ti yirore bajirone mani yijare, ‘Quẽnase yirã ñaama’ manire yiĩagũ̶mi Dios”, yimasiña maja. Ado bajiroju̶a yire ñaja: “ ‘Jesucristo mani u̶ju̶, manire ĩ rijabosare ñajare, “Ñie rojose mana ñaama” manire yiĩagũ̶mi Dios’ yirãju̶are, ‘Ñie rojose mana ñaama’ ĩnare yiĩagũ̶mi Dios”, yire ñaja. 28 To bajiri, Moisére Dios ĩ roticũmasirere mani masiro cõro quẽnaro mani cu̶diboajaquẽne, “Quẽnase yirã ñaama”, manire yiĩabecu̶mi. “Jesucristo manire ĩ rijabosare ti ñajare, ñie rojose mana ñaja mani yuja” mani yiseju̶are masicõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. 29 ¿Dioma, jud'io masa u̶ju̶ rĩne ñagũ̶jarique? Bajigu̶mi, bajigu̶ju̶ma. Bajicõari, jud'io masa me ñarã u̶ju̶ quẽne ñagũ̶mi. 30 Sĩgũ̶ne ñaami Dioma. Gãji magũ̶mi. To bajiri circuncisión yiecoriarãre, yiecoyamanare quẽne, “Jesucristo manire ĩ rijabosare ti ñajare, ñie rojose mana ñaja mani yuja” mani yisere masicõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. 31 To bajiri, “Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine manire ĩavariquẽnaami Dios” mani yitu̶oĩajama, “Moisére Dios ĩ roticũmasireju̶a vaja mano tujaroja”, yitu̶oĩarãja mu̶a sĩgũ̶ri. To bajiro me bajiaja. Moisére Dios ĩ roticũmasirere rearã me yirãja. “Jesucristo su̶ori manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios” yimasirã ñari, tire yirẽmorã yirãja mani.

Romanos 4

1 Abraham, jud'io masa ñicu̶ ñamasir'ire ado bajise ĩ yijare, “Ñie rojose magũ̶ ñaami” ĩre yiĩamasiñumi Dios yire quetire mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶. 2 Abraham quẽnaro ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, “Rojose magũ̶ ñaami”, ĩre yibesuju Dios. “Rojose magũ̶ ñaami” ĩre ĩ yijama, “Quẽnaro yigu̶ yu̶ ñajare, ‘Rojose magũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩagũ̶mi Dios”, yiborimi Abraham. 3 Ado bajiroju̶a gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Abrahamre, ‘Quẽnaro mu̶re yiru̶cu̶ja yu̶’ Dios ĩre ĩ yisere ajicõari, ‘Ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja’ ĩ yimasire ñajare, ‘Ñie rojose magũ̶ ñaami’ ĩre yiĩamasiñuju Dios”, yigotiaja ti, Dios ocare masa ĩna ucamasire. 4 No bojagu̶ gãjire ĩ moabosajama, ĩre ĩ moabosase vaja ĩre vaja yigu̶, ĩre ĩsigũ̶mi. Ĩre ĩ moabosase vaja bu̶jacõari, “Vaja manone yu̶re ĩsigũ̶ me yimi. Ĩre yu̶ moabosase vajare yigu̶, yu̶re ĩsimi”, yigu̶mi. 5 Tire bajiro me bajiaja ti, manire Diore ajitirũ̶nu̶rãre. “Dios ĩ rotimasire ti yirore bajiro mani yise ñajare, ‘Ñie rojose mana ñaama’ manire yiĩagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩabeaja. Ado bajiroju̶a tu̶oĩarã ñaja mani: “Dios ĩ bojarore bajiro yirã me mani ñaboajaquẽne, quẽnaro manire yigu̶mi. Rojose mani yisere ‘Manire masirioato Dios’ yigu̶, manire vaja yibosayumi Jesús. To bajiro manire ĩ yibosare ti ñajare, ‘Ñie rojose mana ñaama’ manire yiĩagũ̶mi Dios, yaja ti, ĩ oca. To bajiro ti yijare, to bajirone bajiroja”, yitu̶oĩarã ñaja mani. To bajiro yitu̶oĩarãre, “Ñie rojose mana ñaama”, yiĩagũ̶mi Dios. 6 Tire tu̶oĩagũ̶, David ñamasir'i, ado bajiro ucamasiñumi: “Rojose ĩna yisere tu̶oĩabecu̶ne, ‘Rojose mana ñaama’ ĩnare yiĩagũ̶mi Dios, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre. To bajiro ĩnare ĩ yijare, variquẽnaru̶arãma”, yiucamasiñumi David ñamasir'i. 7 Ado bajiro yiucamasiñumi ĩ: “Variquẽnaru̶arãma rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriorã. 8 ‘Rojose mani yiro bero, manire masiriocõari, “Rojose yicaju̶ mu̶a. To bajiri rojose mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶” tudiyibetiru̶cu̶mi Dios’ yitu̶oĩarãma, variquẽnaru̶arãma”, yiucamasiñumi David. 9 Variquẽnarere ti yijama, jud'io masa, circuncisión yiriarã rĩne yiro me yaja. Circuncisión yiecoyamana jud'io masa mere quẽne yiro yaja. Abraham ĩ bajimasirere tu̶oĩasaque mu̶a quẽna: Dios ĩre ĩ gotimasirere, “Ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja” yigu̶ ĩ ñajare, “Ñie rojose magũ̶ ñaami”, ĩre yiĩamasiñuju Dios. 10 To bajiro ĩre ĩ yijama, ¿circuncisión ĩ yiecoriaro beroju̶a, ĩ yiecobetoju̶a bajiyujarique? “Ñie rojose magũ̶ ñaami” Abrahamre Dios ĩre ĩ yijama, circuncisión ĩ yiecoroto rĩjoroju̶ne ĩre yimasiñumi. 11 Dios ĩre ĩ gotimasirere, “Ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja” yigu̶ ĩ ñajare, “Rojose magũ̶ ñaami”, ĩre yiĩamasiñumi Dios. To yicõari bero, “To bajiro ĩre yu̶ yicatire masiritiromi” yigu̶, circuncisión ĩre yirotimasiñuju, Abrahamre. To bajiri Abraham circuncisión ĩ yiecoroto rĩjoroju̶ne, “Rojose magũ̶ ñaami”, ĩre yiĩamasiñuju Dios. To bajiro bajimasir'i ñari, jud'io masa ñicu̶ rĩne ñagũ̶ me bajimasiñumi Abraham ñamasir'ima. “Dios ĩ yiriarore bajirone bajiru̶aroja” ĩ yitu̶oĩamasiriarore bajirone yitu̶oĩarã ĩna ñajare, “Ñie rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarãre quẽne, ĩna ñicu̶ne ñamasiñumi Abraham. 12 Jud'io masa circuncisión yiecocõari, Abraham circuncisión yiecobecu̶ju̶, “Dios ĩ yirore bajiro bajiru̶aroja” ĩ yitu̶oĩamasiriarore bajirone tu̶oĩarãre quẽne ĩna ñicu̶ ñamasiñumi Abraham. 13 “Mu̶re, mu̶ jãnerabatiaju̶re quẽne, adi macaru̶cu̶ro ti ñaro cõrone mu̶are u̶joru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios, Abrahamre. “Yu̶ rotisere quẽnaro cu̶diami” yigu̶ me, to bajiro ĩre yimasiñuju Dios. Abrahamju̶a, “ ‘Yiru̶cu̶ja’ Dios ĩ yiriarore bajirone bajiru̶aroja” yitu̶oĩamasir'i ĩ ñajare, “Rojose magũ̶ ñaami” ĩre yiĩagũ̶ ñari, to bajiro ĩre yimasiñuju Dios. 14 “Dios ĩ rotimasire ti yirore bajiro yirã rĩne, macaru̶cu̶ro ti ñaro cõrone u̶jaru̶arãja” mani yitu̶oĩajama, Dios Abrahamre, “Mu̶re, mu̶ jãnerabatiare quẽne u̶joru̶cu̶ja yu̶” ĩ yimasiboareju̶ama vaja maniboroja. 15 “Dios ĩ roticũmasire ti yirore bajiro mani yijama, macaru̶cu̶ro ti ñaro cõrone u̶jaru̶arãja” mani yitu̶oĩajama, riojo gotirã me yirãja mani, Dios ĩ roticũmasire ñaro cõrone cu̶dijeomena ñari. “Macaru̶cu̶ro u̶jaru̶arãja” mani yitu̶oĩaboajaquẽne, rojose manire yiru̶cu̶mi Dios, ĩ roticũmasirere cu̶dijeomena mani ñajare. “Dios ĩ roticũmasire mani cu̶dibetiboajaquẽne, ‘Rojose mana ñaama’ yiĩagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarã rĩne ñaama “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã. 16 To bajiri, “Ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja” ĩ yitu̶oĩase ñajare, Abrahamre ĩamaicõari, “Macaru̶cu̶ro jedirore mu̶re u̶joru̶cu̶ja yu̶”, ĩre yimasiñuju Dios. To bajirone bajiaja manire quẽne. Abraham Diore ĩ tu̶oĩariarore bajiro Diore mani tu̶oĩajama, manire quẽne, “Abraham jãnerabatia ñari, adi macaru̶cu̶ro jedirore u̶jaru̶arãja mu̶a”, manire yiĩagũ̶mi Dios. To bajiri jud'io masa Moisére Dios ĩ roticũmasirere cu̶ocõari, Abraham ĩ tu̶oĩariarore bajirone ĩna tu̶oĩajama, ĩnare quẽne to bajirone yiru̶cu̶mi Dios. 17 Dios ocare masa ĩna ucamasire quẽne, to bajirone gotiaja: “ ‘Jãjarã masa cojo sitana me ñarã ñicu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶’ yigotimasiñuju Dios, Abrahamre”, yigotiaja. To bajiro Dios ĩ yisere ajicõari, “Ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja”, ĩre yitu̶oĩamasiñuju Abraham. To bajiri, rijariarãre catiogu̶, to yicõari, ñajediro rujeomasir'i ñaami Dioma. 18 “Bu̶cu̶ ñari, rĩa maniacu̶ bajiaja” Abraham ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, “Jãjarã ñaru̶arãma mu̶ jãnerabatia” Dios ĩre ĩ yijare, “Ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja”, yimasiñuju Abraham. “Bajiru̶cu̶ja mu̶” ĩ yiriarore bajirone yigu̶, jediro ñicu̶ ñaami yuja. 19 Abraham, cien cũ̶mari cõro tu̶sacu̶ ñamasiñuju. Ĩ manajo rãca, ju̶arãju̶ne bu̶cu̶rã ñari, rĩa cu̶tibetiariarãju̶ ñamasiñujarã. To bajiri, “To cõro bajirearu̶arãja yu̶a” yimasibetiboarine, “Dios ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja”, yicõa ñagũ̶ ñamasiñuju Abraham. 20 “ ‘Bajiru̶aroja’ Dios yu̶re ĩ yicati bajibetiru̶aroja”, yibecu̶ ñamasiñuju Abraham. To bajiro bajigu̶ ñari, “Dios ĩ yirore bajirone yiru̶cu̶mi” yigu̶ ñari, “Socagu̶ me ñaami Dios” ĩre yiajirũ̶cu̶bu̶omasucoamasiñuju Abraham. To bajiri, “Mu̶ yirore bajirone yigu̶ ñaja mu̶”, Diore yivariquẽnamasiñuju Abraham. 21 “Ĩ yirore bajirone yiru̶cu̶mi. Ĩ yimasibeti manoja, Diorema”, yitu̶oĩamasiñuju. 22 “To bajiro yu̶re tu̶oĩagũ̶ ĩ ñajare, ‘Rojose magũ̶ ñaami’ ĩre yiĩaja yu̶”, yimasiñuju Dios. To bajirone gotiaja ti, Dios ocare masa ĩna ucamasire. 23 Abraham sĩgũ̶rene, “Rojose magũ̶ ñaami”, yiuca ecobesuja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 24 Manire quẽne, Abraham Diore ĩ tu̶oĩamasiriarore bajirone ĩre mani tu̶oĩajama, “Rojose mana ñaama”, yiĩagũ̶mi Dios. Ĩ ñaami mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ rijato bero ĩre catior'ima. 25 “Rojose ĩna yise vaja ĩnare vaja yibosaya” yigu̶, Jesucristore ĩre rijaroticõañumi Dios. To yicõari, Jesucristo ĩ rijato bero, “ ‘Rojose mana ñaama’ manire yiĩagũ̶sa” yigu̶, ĩre tudicatioyumi quẽna.

Romanos 5

1 To bajiri, “Rojose mani yise vaja manire vaja yibosayumi mani u̶ju̶ Jesucristo” mani yitu̶oĩasere masicõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. To bajirã ñari, “Mani rijato beroju̶, ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja”, yivariquẽnaja mani. To yicõari, “ ‘Yu̶re bajiro quẽnase rĩne yirã ñato’ yigu̶, manire yirẽmogũ̶ yami”, yivariquẽnaja mani. 3 To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶oboarine, variquẽnaja mani. Tiaye rĩne variquẽnarã me yirãja mani. Rojose tãmu̶oboarine, “ ‘Jesucristo su̶ori Diorãca quẽnaro ñaja’ yitu̶oĩarã ñari, rojose yiru̶aboarine, tire yibeju̶ yu̶a”, yimasiaja mani. 4 Cojoji me rojose tãmu̶orã ñaboarine, “Jesucristo su̶ori Diorãca quẽnaro ñaja” yitu̶oĩarã ñari, rojose yiru̶aboarine, tire yimena ñari, “Ĩ ñaroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñaru̶arãja”, yitu̶oĩañaru̶arãja mani. 5 Esp'iritu Santore manire cõañumi Dios. To bajiro ĩ yiriarã ñari, “Manire maiami Dios”, yimasiaja mani. To bajiri, “Ĩ ñaroju̶ ĩ rãca ñabetiru̶arãja”, yisu̶tiritibetiru̶arãja mani. 6 Rojose yitu̶jamasimena mani ñajare, rojose mani yisere masirioru̶, ĩ macu̶re cõañumi Dios, “Rojose ĩna yise vaja, ĩnare vaja yibosaya” yigu̶. 7 Josari ñaroja ti, gãjire ĩna sĩaroadone, “Yu̶ju̶a ĩre rijabosaru̶cu̶ja” yirema. Dios ocare ajitirũ̶nu̶gũ̶re ĩre ĩna sĩaroadijaquẽne, ĩre maigũ̶ ñari, “Yu̶ju̶are sĩaña”, yimasigũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine quẽnaro ĩre yigu̶ ĩ ñajama, “Yu̶ju̶are sĩaña”, yimasibogu̶mi, cojojirema. 8 Rojose yirã mani ñaboajaquẽne, Jesucristoju̶ama manire rijabosayumi. To bajiri, “Manire bu̶to maiami Dios”, yimasiaja mani. 9 Rojose yirã mani ñaboajaquẽne, Jesucristo manire ĩ rijabosare ti ñajare, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩaami Dios. To bajiri, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõabetiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. 10 Rojose mani yisere ĩategu̶ ñaboarine, tire masirioru̶, ĩ macu̶re manire cõañumi, “Ĩnare rijabosaaya” yigu̶. To bajiri ĩ macu̶ manire ĩ rijabosaro bero ĩre catiocõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩajũnisini tu̶jayumi Dios. To bajiri, ado bajiro yimasiaja mani: “ ‘Dios tu̶ju̶ ĩ rãca quẽnaro ñato’ yigu̶, bu̶tobu̶sa manire yirẽmorũgũru̶cu̶mi Jesucristo”, ĩre yivariquẽnaja mani. 11 Ti rĩne yivariquẽna tu̶jamenane, “Jesucristo mani u̶ju̶ manire ĩ rijabosare ñajare, Diorãca quẽnaro ñaja mani”, yivariquẽnaroti ñaja. 12 Adán ñamasiñuju rojose yisu̶or'i. To bajiro ĩ yimasire vaja rijacoamasiñuju. To bajiro ĩ yimasire ti ñajare, jedirone rojose yirã ñari, bajireacoayuja mani quẽne. 13 Dios Moisére ĩ roticũroto rĩjoroju̶ne, masa jediro rojose yimasiñujarã ĩna. To ĩna yiboajaquẽne, ĩ roticũre ti manijare, “Yu̶ rotirore bajiro yibeama ĩna”, yiĩabetimasiñuju Dios. 14 To bajiro ĩ yiĩabetiboajaquẽne, Moisére ĩ roticũroto rĩjoroana quẽne bajireacoadimasiñuma. To bajiro ĩna bajijama, Adán Dios ĩre ĩ roticũsere masiboarine, ĩ cu̶dibetimasire vaja bajireasu̶oadimasiñuma ĩna. To bajiri Adán manire ĩ yiromasire su̶orine bajireacoarũgũaja mani quẽne. To bajiboarine, “Quẽnase yigu̶re ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩ su̶orine quẽnaro ñaru̶arãma ĩna”, yimasiñuju Dios. 15 Adán rojose ĩ yisu̶omasire vaja rojose manire ti ñaboajaquẽne, manire ĩamaicõari, quẽnaro masu manire yirẽmoami Dios. To bajiri Adán su̶orine “Rojose yirã ñaama” manire ĩ yiĩare ti ñaboajaquẽne, yucu̶rema Jesucristo su̶orine “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. To yicõari, bu̶tobu̶sa quẽnaro manire yirẽmocõa ñagũ̶mi Jesucristo, “Diorãca quẽnaro ñato” yigu̶. 16 Adán, rẽmoju̶ne rojose ĩ yisere ĩacõari, “Mu̶ yise su̶orine, mu̶ quẽne, mu̶ jãnerabatiaju̶ quẽne, bajireajedicõaru̶arãma”, yimasiñuju Dios. To bajiro manire yimasir'i ñaboarine, yucu̶rema cojoji me rojose mani yise ti ñaboajaquẽne, tire masiriocõari, “Ñie rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. 17 Sĩgũ̶ rojose ĩ yisu̶omasire su̶orine masa jediro bajireacoayuja mani. To bajiro bajirã mani ñaboajaquẽne, Dios, masijeogu̶ ñari, manire ĩamaicõari, quẽnaro masu manire ejarẽmogũ̶mi. “Jesucristo manire rijabosayumi” yirãre, rojose mani yisere masiriocõari, “Rojose mana ñaama. Ĩna rijato beroju̶ ‘Tudirijabeticõato’ yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶”, manire yiĩagũ̶mi Dios. 18 Adán rojose ĩ yisu̶omasire su̶orine, “Masa jediro bajireacoaru̶arãma”, manire yimasiñuju Dios. To bajiro ĩ yimasire ti ñacõaboajaquẽne, “Jesucristo yu̶are rijabosayumi” yirãre, “Ñie rojose mana ñaama. Ĩna rijato beroju̶ ‘Tudirijabeticõato’ yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yigu̶mi Dios. 19 To bajiro yu̶ yijama, ado bajiro yigu̶ yaja yu̶: Sĩgũ̶ Diore ĩ cu̶dibetimasire su̶orine rojose yirã ñacoayuja mani jediro, Dios ĩ ĩajama. To bajiro bajiriarã ñaboarine, Jesucristo, Dios ĩ rotirore bajirone ĩ cu̶dire su̶orine, “Rojose mana ñaama” ĩ yiĩarã jãjarã ñarũtuaju̶ mani yuja. 20 Dios cũmasiñumi, ĩ roticũmasirere Moisés ñamasir'i rãca, “ ‘Ĩ roticũriarore bajiro yibeticõari, rojose yijairã ñaja mani’ yimasiato ĩna” yigu̶. Ĩ rotimasirere masiboarine, bu̶tobu̶sa rojose yiyuma. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Dioju̶ama, bu̶tobu̶sa ĩnare ĩamaiñumi. 21 Rojose mani yise vaja, bajireacõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñañuja mani. To bajirona mani ñaboajaquẽne, manire ĩamaigũ̶ ñari, mani u̶ju̶re Jesucristore cõañumi Dios, “Mu̶re ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaaya” yigu̶. To bajiri Jesucristo manire ĩ rijabosare su̶orine, “Rojose mana ñaama, manire yiĩacõari, ĩna rijato beroju̶ ‘Tudirijabeticõato’ yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶”, manire yiĩagũ̶mi Dios.

Romanos 6

1 To bajiri Dios manire ĩ ĩamaisere yu̶ gotisere ajicõari, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶a? “Rojosere ĩna yiboajaquẽne, rojose yigu̶ me ñañumi. To bajiri, bu̶tobu̶sa rojose yito mani. To bajiro mani yiboajaquẽne, manire maigũ̶ ñari, manire masiriocõa ñaru̶cu̶mi”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? 2 ¡To bajiro me bajiaja! “Manire rijabosayumi” yitu̶oĩarã ñari, rojose yiru̶aboarine, tire yibetisu̶oyuja mani. To bajiro yiriarã ñaboarine, ¿no yirã rojosere tudiyirãjari mani? 3 ¿Bautizarere ajimasiati mu̶a? Oco rãca manire ĩna bautizarone, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yirã, ado bajiro yiriarãja mani: “ ‘ “Rojose ĩna yisere, tire yitu̶jato” yigu̶, Cristo manire rijabosayumi’ yirã ñari, rojose mani yisere to cõrone yitu̶jato”, yiriarãja mani. 4 To bajiri rojose mani yisere yitu̶jaru̶arã ñari, oco rãca mani bautizarotirone, Jesucristo rãca rijanare bajiro bajiyuja mani. To bajicõari, Jesucristo ĩ yuje ecoro bero, ĩ masise rãca ĩre tudicatioyumi Dios. To bajiri, ĩ rãca tudicatirãre bajiro bajiyuja mani, bautismo mani yiecoro bero. To bajirã ñari, Jesucristo ĩ ejarẽmose rãca Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaja mani. 5 To bajiri, Jesucristo rãca rijariarãre bajiro bajirã ñari, tudicatir'i ĩ ñajare, ĩ rãca tudicatiriarãre bajiro bajirã ñari, ĩ ejarẽmose rãca quẽnase yirũgũroti ñaja manire. 6 “Rojose mani yisere yitu̶jacõari, Jesucristoju̶are ĩre ajitirũ̶nu̶aja” yirãre, manire rijabosayumi Jesús, rojose mani yisere “Yitu̶jato” yigu̶. To bajiro ĩ bajire ti ñajare, rojosere yiru̶a tu̶oĩaboarine, tire yitu̶jaroti ñaja. 7 Masu̶ ĩ bajirocacoajama, ju̶aji rojose yibecu̶mi. To bajiri mani quẽne rojose yirũgũriarã ñaboarine, Jesúre ajitirũ̶nu̶ca yirã, ju̶aji rojose yibetiroti ñaja manire. 8 Mani quẽne, Jesucristo rãca rijariarãre bajiro bajirã ñari, rojose yiru̶aboarine, tire yibetiru̶arãja. “Jesucristo ĩ rijariaro bero tudicaticõari, ju̶aji tudirijabetiru̶cu̶mi” yimasirã ñari, “Ĩ ejarẽmose rãca quẽnase yicõa ñarũgũru̶arãja mani, adigodoju̶ quẽne, to yicõari, mani rijato beroju̶ quẽne”, yitu̶oĩaja mani. 10 Jesucristo cojojine rijayumi, “Rojosere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are yato ĩna” yigu̶. To bajiri ju̶aji tudirijabecu̶mi. Ĩ rijaro bero, tudicaticõari, yucu̶rema õ vecaju̶ ñacõari, Dios ĩ bojasere yiñagũ̶mi. 11 To bajiro tu̶oĩarũgũroti ñaja manire quẽne. “ ‘Quẽnaseju̶are yato’ yigu̶ manire ĩ rijabosare ti ñajare, rojosere yiru̶aboarine, tire yibetiru̶arãja. To bajicõari, Jesucristo ĩ ejarẽmorã ñari, Dios ĩ bojasere yicõa ñaru̶arãja mani quẽne”, yitu̶oĩarũgũroti ñaja manire. 12 Mani ruju̶, yoaro catirotiruju̶ me ñaja. To bajiri Dios ĩ bojabetire yiru̶arã ñaboarine, tire yibetiru̶arãja mani. “Rijacoaboarine, Jesucristo ĩ tudicatire ñajare, ĩ ejarẽmose rãca Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja” yitu̶oĩacõari, quẽnaseju̶a yirã ñaru̶arãja mani. 14 “Dios Moisére ĩ roticũmasirere mani cu̶dibetijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩa güibetiroti ñaja manire. Dios, manire maigũ̶ ñari, ĩ macu̶re cõañumi, rojose mani yise vajare, “Vaja yibosato” yigu̶. To bajiri, “ ‘Ñie rojose mana ñaama’ manire yiĩagũ̶mi Dios”, yaja mani. To bajiri, rojosere yiru̶aboarine, Jesucristo ĩ ejarẽmose rãca rojose yibeaja mani. “ ‘Rojose mana ñaama’ Dios ĩ yiĩarã ñari, rojose mani yijama, quẽnacõaroja”, ¿yitu̶oĩati mu̶a? To bajiro me bajiaja. 16 “Rojosere yiru̶arã ñari, tire mani yicõa ñajama, ti rione yisejacoanaja mani”, ¿yimasibeati mu̶a? “To bajiro mani yijama rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãja mani”, ¿yimasibeati mu̶a? “Tire yibeticõari, Dios ĩ bojarore bajiroju̶a mani yicõa ñajama, ĩ bojaseju̶are yisejacoanaja mani”, ¿yimasibeati mu̶a? 17 Tirũ̶mu̶ju̶ma rojosere yisejariarã ñari, ti rione mu̶are yiru̶amacõriaroja ti. To bajiri sĩgũ̶ moarimasu̶ cu̶ticõari, ĩre ĩ rotiajeriarore bajiro mu̶are bajiriaroja rojoseju̶a. To bajiro mu̶are ti bajiboajaquẽne, ado bajiseju̶a yitu̶oĩañuja mu̶a yuja: “Jesucristo manire rijabosayumi, rojose mani yise su̶ori”, yitu̶oĩañuja mu̶a. To bajiri yucu̶rema Dios ĩ bojasere yirã ñarãja mu̶a. Tire tu̶oĩacõari, Dios su̶orine to bajiro yirã mu̶a ñajare, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yaja yu̶. 18 Dios su̶orine rojose yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are ĩ bojarore bajiro yirã ñarãja mu̶a. 19 Moarimasu̶ cu̶ticõari, ĩ rotirere quẽnaro masirãja mu̶a. To bajiri tire cõĩacõari, mu̶are gotibu̶ yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ma rojose yisejarã ñañuja mu̶a. Yucu̶rema ado bajiro Diore sẽnirũgũña: “Mu̶ bojase quẽnase rĩne yiru̶aja yu̶a”, ĩre yisẽnirũgũña mu̶a. 20 Rojosere yirã ñaboarine, “Rojose yirã yaja yu̶a”, yimasibetiriarãja mu̶a. 21 Rojose rĩne mu̶a yijama, ¿dise ũni quẽnase bu̶jacati mu̶a? Bu̶jabetiriarãja. Rojose mu̶a yirũgũrere mu̶a tu̶oĩajama, “Bojoneose yirã yiyuja mani”, yirãja mu̶a. Rojose rĩne mu̶a yicõa ñajama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñaboriarãja mu̶a. 22 To bajiboarine, yucu̶rema, Dios ĩ ejarẽmose rãca rojosere yitu̶jacõari, ĩre cu̶dirãja mu̶a yuja. Ĩre cu̶dirã ñari, Dios ĩ ejarẽmose rãca bu̶tobu̶sa ĩ bojasere yirũtuanaja mu̶a. To bajicõari, mu̶a rijato beroju̶ tudicaticõari, ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. 23 To bajiri, masa rojose mani yise vaja mani rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varoti ñaja. To bajiboarine, Jesús yarã mani ñajama, rojose mani yise vaja, mani vaja yibetiboajaquẽne, mani rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, ĩ catisere manire ĩsiami Dios.

Romanos 7

1 Yu̶ mairã, Moisére Dios ĩ rotimasirere masirãja mu̶a. Mani catiro cõro tire cu̶dire ñaja. Mani rijacoajama, tire cu̶dimasimenaja. 2 Tire bajirivãme mu̶are gotiaja yu̶: Rõmio so manaju̶ cu̶tijama, ĩ catiro cõro so manaju̶ rãca so ñajama, quẽnaja. So manaju̶ ĩ bajirocacoajama, “Gãjire manaju̶ cu̶tibesa”, yibeaja Dios Moisére ĩ roticũmasire. To bajiri so manaju̶ ĩ bajirocaro bero, gãji so manaju̶ cu̶tijama, Dios ĩ rotimasirere cu̶dibeco me bajigomo. 3 To bajiboarine, so manaju̶ ĩ catirone, gãji rãca so ajeri cu̶tijama, “Rojose yigo yamo”, sore yiĩare ñaroja. So manaju̶ ĩ rijato beroju̶, gãji rãca so manaju̶ cu̶tijama, Dios rotimasirere cu̶dibeco me yigomo. To bajiri, “Rojose yigo yamo”, sore yimasiña manoja. 4 Tire bajiro bajiaja manire quẽne. Cristo ĩ rijaroto rĩjoro, Dios ĩ rotimasirere mani cu̶dibeti vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire varoti ñaboayuja maji. To bajiboajaquẽne, rojose mani yisere “Masirioato Dios” yigu̶, manire rijabosayumi Cristo. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã, ĩ rãca rijariarãre bajiro bajiaja mani. To bajiri yucu̶rema, “Dios ĩ rotimasirere mani cu̶dibetijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩagüibetiroti ñaja manire. Cristo, mani yu̶ ñaami. Ĩre catioyumi Dios, “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ bojarore bajiro yato” yigu̶. 5 Jesúre mani ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶ma, rojose rĩne yirã ñarũgũñuja mani. Moisére Dios ĩ roticũmasirere masiboarine, ti yirore bajiro yiru̶abesuja mani. To bajiri, rojose yisejarã ñari, ti rione manire yiru̶amacõñuja ti. To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñaboayuja mani maji. 6 Yucu̶rema, “Moisére yu̶ roticũcatire cu̶dijeoroti ñaja, yu̶ tu̶ju̶ ĩna ñaru̶ajama”, yitu̶oĩabeami Dios. To bajiro ĩ yibetijare, “Dios ĩ rotimasirere mani cu̶dibetijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩagüirã me ñaja mani yuja. To bajirã ñari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaja mani. 7 To bajiro mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, ¿ado bajiro yitu̶oĩati mu̶a? “Dios, Moisére ĩ roticũmasire, ‘Rojose yiya mu̶a’ manire yiro yaja”, ¿yitu̶oĩati mu̶a? To bajiro me bajiaja. “ ‘Rojose yirã ñaja mani’ yimasiato” yiro, yaja ti, Moisére Dios ĩ roticũmasire. Moisére ĩ roticũmasire ti manijama, “Rojose yirã ñaja mani”, yimasibetiboriarãja mani. Ado bajiro bajiaja: “Gãjerã ye gajeyeũnire bojaĩabesa”, yigotiaja Dios ĩ roticũmasire. To bajiro ĩ yimasirere yu̶ masibetijama, “Rojose yigu̶ yaja”, yimasibetiboriaja yu̶. 8 “Bojaĩabesa” Dios ĩ yimasirere masicõari, “Yu̶ bojaĩajama, rojose yigu̶ yaja” yimasiboarine, rojose yigu̶ ñari, bu̶tobu̶sa gãjerã yere bojaĩarũtuacaju̶ yu̶. Dios ĩ rotimasire ti manijama, “Rojose yigu̶ yaja yu̶”, yimasire maniboriaroja. 9 Moisére ĩ roticũmasirere yu̶ masiroto rĩjoroju̶ma, “Quẽnaro yigu̶ ñaja yu̶”, yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶ maji. “Bojaĩabesa” Dios ĩ yimasirere masicõari, “Yu̶ bojaĩajama, rojose yigu̶ yaja” yimasiboarine, bu̶tobu̶sa gãjerã yere bojaĩarũtuacaju̶ yu̶. To bajiri, “Dios ĩ ĩajama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varocu̶ ñaja yu̶”, yimasicaju̶ yu̶ yuja. 10 “Masa, yu̶ rãca quẽnaro ñato” yigu̶, Moisére roticũmasiñumi Dios. To ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, “Tire yu̶ cu̶dibetijare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶re cõaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩacaju̶ yu̶. 11 “Gãjerã ye gajeyeũnire bojaĩabesa” yirere ajicõari, “Tire yu̶ cu̶dijama, ‘Quẽnaro yigu̶ ñaami’ yu̶re yiĩaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩacaju̶ yu̶. To yitu̶oĩaboarine, gãjerã yere bojaĩacõa ñacaju̶ yu̶. Tire yitu̶jabecu̶ ñari, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶re cõaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩacaju̶ yu̶. 12 To bajiri, Dios, Moisére ĩ roticũmasire, ñajediro riojo yise ñaja ti. To bajicõari quẽnase ñaja. 13 Tire ajicõari, Dios ĩ rotimasire quẽnase ti ñaboajaquẽne, “ ‘Ti su̶orine rojose yirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma masa’, yigu̶ yami”, ¿yu̶re yitu̶oĩati mu̶a? To bajiro me yaja yu̶. “Rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶oru̶arãma” yigu̶ju̶a yaja yu̶. “ ‘ “Rojose masu yirã ñaja mani” yitu̶oĩamasiato’ yiroju̶a bajiyuja Dios ĩ rotimasirema”, yimasiaja mani. 14 Dios ĩ roticũmasire, quẽnase ti ñaboajaquẽne, rojosere yiru̶a tu̶oĩarã ñari, Dios ĩ bojabetiju̶are yaja mani. To bajiri, sĩgũ̶ moarimasu̶ cu̶ticõari, ĩre ĩ rotiajerore bajiro manire bajiaja. 15 Mani bajisere ajimasibeaja mani. Quẽnasere mani yiru̶aseju̶arema yibetirũgũaja mani. To yicõari, “Rojose yibetiru̶arãja” mani yitu̶oĩaseju̶are yirũgũaja mani. 16 “Mani yirũgũsere yiru̶abeaja” mani yitu̶oĩajama, “Quẽnase ñaja Dios ĩ rotimasire” yirã yaja mani. 17 “Mani yirũgũsere yiru̶abeaja” yirã ñaboarine, tire mani yijama, mani masune yirã me yaja mani. Rojoseju̶a manire ũmato yirũgũaja. 18 Quẽnasere yiru̶arã ñaboarine, rojoseju̶are yirũgũaja mani. To bajiri, “Quẽnasere yimasimena ñaja mani”, yimasiaja. 19 Quẽnasere mani yiru̶aseju̶are yibeticõari, mani yiru̶abeti rojoseju̶are yirũgũaja mani. 20 To bajiri, “Mani yirũgũsere yiru̶abeaja” yirã ñaboarine, tire mani yijama, mani masune yirã me yaja mani. Rojoseju̶a manire ũmato yirũgũaja. 21 Ado bajiro bajirũgũaja manire: “Quẽnasere yiru̶arãja” yirã ñaboarine, rojoseju̶are yirũgũaja mani. Dios ĩ rotimasire ti yirore bajiro mani yiru̶acõaboajaquẽne, rojoseju̶a manire ũmato ti yicõa ñajare, rojoseju̶are yirũgũaja mani. 24 To bajiri rojose yitu̶jamasimena ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani varotire tu̶oĩacõari, bu̶to su̶tiritiaja mani. “¿Ñimu̶ manire yirẽmogũ̶ti, rojose yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are mani yirũgũrotire yigu̶?”, yisu̶tiritiaja mani. 25 To bajiro su̶tiritiboarine, “ ‘Rojose yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are yirã ñato ĩna’ yigu̶, mani u̶ju̶re Jesucristore ĩre cõañumi Dios”, yivariquẽnaroti ñaja manire. To bajiri, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnato mani. To bajiri Dios ĩ bojarore bajiro mani yiru̶aboajaquẽne, rojoseju̶a manire ũmato ti yicõa ñajare, rojosere yicõa ñaja mani.

Romanos 8

1 Yucu̶rema, “Yu̶ roticatore bajiro yibeama” Dios ĩ yiĩarã me ñaja mani. Jesucristo yarã ñari, “Rojose mana ñaama” ĩ yiĩarã ñaja. To bajicõari, rojose yiru̶aboarine, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmojare, rojosere yimena ñaja mani. To bajiri, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabetiru̶arãja. 3 Ado bajiro bajiyuja manire: Dios Moisére ĩ roticũmasire ti yirore bajiro cu̶dijeomasibesuja mani, rojoseju̶are yirã ñari. Mani cu̶dijeobetijare, rojose magũ̶ ĩ ñaboajaquẽne, “Rojose yigu̶ ñaja mu̶” ĩre yigu̶re bajiro ĩ macu̶re rijaroticõañumi Dios, “Rojose ĩna yisere ĩnare vaja yibosaya” yigu̶. Mani ruju̶re bajiro ruju̶ cu̶tigu̶ ñaboarine, rojose yibecu̶ ñari, rojose mani yise vaja manire rijabosayumi. 4 To bajiro yiyumi Dios, “Yu̶ ejarẽmose rãca yu̶ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶. To bajiri, rojosere yiru̶arã ñaboarine, tire yibeaja mani. To yicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, Dios ĩ bojarore bajiro yirũgũaja mani. 5 Rojose yirãma, rojose ĩna yirotire tu̶oĩarũgũrãma ĩna. Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro yirãma, “Ĩ bojarore bajiro yirãsa” yirã tu̶oĩarũgũrãma. 6 Rojose yirãma, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñaama ĩna. Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro yirãma, ĩna rijato beroju̶, Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma. 7 Rojose yirãma, Diore terã ñarãma ĩna. To bajirã ñari, ĩ bojarore bajiro yimasimenama. 8 To bajiro yirãrema, ĩnare ĩavariquẽnabeami Dios. 9 Mu̶aju̶ama, rojose yirã me ñaja mu̶a, Esp'iritu Santo mu̶a rãca ĩ ñajare. Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro yirã ñarãja mu̶a. Esp'iritu Santore cu̶obecu̶, Jesucristo yu̶ me ñaami, ĩ ũgũ̶ma. 10 Rojose mu̶are ũmato yiriruju̶rima, boacoaru̶aroja. Boarotiruju̶ri ti ñaboajaquẽne, Cristo rãcana mu̶a ñajare, “Rojose mana ñaama”, mu̶are yiĩagũ̶mi Dios. To bajiro mu̶are ĩ yiĩajare, ĩ rãca quẽnaro ñarãja mu̶a. 11 Dione ñaami Jesús ĩ rijacoaboajaquẽne, ĩre tudicatior'i. Ĩre ĩ catiore ti ñajare, Esp'iritu Santore cu̶orã ñaja mu̶a. Ĩre cu̶orã mu̶a ñajare, mu̶a rijato beroju̶ Cristore ĩ catioriarore bajirone mu̶are quẽne tudicatioru̶cu̶mi Dios, ju̶aji boabetirotiruju̶rire mu̶are ĩsigũ̶. 12 To bajiri yu̶ mairã, rojose yiru̶aboarine, tire yibetiroti ñaja mu̶are. 13 Rojose mu̶a yiñajama, mu̶a rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãja mu̶a. Rojose yiru̶aboarine, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca rojosere mu̶a yibetijama, mu̶a rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, ĩ catisere mu̶are ĩsiru̶cu̶mi Dios. 14 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca yirãma, Dios rĩa ñarãma ĩna. 15 “ ‘Rojose mani yijare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi Dios’ yigüiato ĩna” yigu̶ me, manire ejarẽmoami Esp'iritu Santo. Ĩ su̶orine Dios rĩa ñaja mani. To bajicõari, ĩ ejarẽmose rãca, “Dios ĩ macu̶re ĩ mairore bajiro manire maiami” yitu̶oĩarã ñari, “Cacu̶”, yaja mani, Diore. 16 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Dios rĩa ñaja”, yimasiaja mani. 17 To bajiri ĩ rĩa, Cristo yarã mani ñajare, ĩ macu̶re ĩ mairore bajirone manire maigũ̶ ñari, manire quẽne quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios. Adigodoju̶, “Cristo ĩ bojasere yica” yirã, rojose mani tãmu̶ojama, mani rijato bero Dios tu̶ju̶ quẽnaro ñarũgũru̶arãja. Ĩ macu̶ quẽnaro ĩ ñarore bajirone quẽnaro ñarũgũru̶arãja mani quẽne. 18 To bajiri adirũ̶mu̶ri, “¿No yirã rojose tãmu̶oati mani?”, yitu̶oĩa su̶tiritibetiroti ñaja manire, rojose mani tãmu̶ose rẽtoro quẽnaro Diorãca ñarona ñari. 19 Adi macaru̶cu̶ro Dios ĩ rujeore jediro, Dios ĩ rĩare quẽnaro ĩ yirotirũ̶mu̶ ti ejarore ĩaru̶aro bu̶to yuñaroja ti. 20 Rẽmoju̶ Dios ĩ rujeorema, adirũ̶mu̶ri ti bajirore bajiro me bajimasiñuju. Adán rojose ĩ yise ti ñajare, “Boase rĩne ñacõaru̶aroja” Dios ĩ yimasire ñari, adirũ̶mu̶ri ñase quẽne, boase rĩne ñacõaja. To bajiboarine, “Cojorũ̶mu̶ adi macaru̶cu̶ro ĩ rujeorere Dios ĩ tudiquẽnorotirũ̶mu̶ ejaru̶aroja”, yimasiaja mani. 21 To bajiri ĩ rujeore jedirone “Boabeticõari, quẽnase rĩne ñato” yigu̶, tudiquẽnoru̶cu̶mi quẽna. To yicõari, “Yu̶ rĩa quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶, tudirijayamanire manire ĩsiru̶cu̶mi. 22 Adirũ̶mu̶ri quẽne Dios ĩ rujeore jedirone rojose tãmu̶ocõa ñaja ti. Tire masiaja mani. Rõmio macu̶ cu̶tigoago, rojose so tãmu̶orore bajiro rojose tãmu̶oaja ti. 23 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmorã ñaboarine, rojose yicõa ñarã ñari, rojose tãmu̶orũgũaja mani. To bajiri, “Quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶, tudirijayamanire Dios manire ĩ ĩsirotire bojarã ñari, bu̶to tu̶oĩacõa ñarũgũaja mani. 24 “Tudirijayamanire ĩsiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩacõa ñarũgũaja mani, rojose mani yise vajare Jesús ĩ vaja yibosariarã ñari. Jẽre quẽnase rĩne yirã mani ñajama, tudirijayamanire manire ĩ ĩsirotire, no yirã yumenaja mani. 25 Mani cu̶obeti ti ñajare, quẽnaro tire yucõa ñarũgũroti ñaja. 26 Esp'iritu Santo manire ejarẽmogũ̶mi, “Rojose yiru̶aboarine, tire yibeticõato ĩna” yigu̶. To yicõari, Diore mani sẽnimasibetire masicõari, manire sẽnibosarũgũgũ̶mi, ĩ masise rãca. 27 Dios ĩ bojarore bajiro manire sẽnibosagu̶mi. To bajiri, Esp'iritu Santo manire ĩ sẽnibosasere masigũ̶mi Dios. Ĩ ñaami mani tu̶oĩasere masigũ̶ma. 28 Dios ĩ beseriarã ñari, ĩre maiaja mani. To bajiri, quẽnaro mani ñarotire yigu̶, manire ĩ yirẽmorũgũsere masiaja mani. Rojose tãmu̶oboarine, “Quẽnaro mani ñarotire yigu̶, manire yirẽmogũ̶mi”, yitu̶oĩacõa ñaroti ñaja. 29 Rẽmoju̶ne Cristore ajitirũ̶nu̶ronare manire masicõañumi Dios. “Yu̶ macu̶ Jesucristore bajiro quẽnase rĩne yirã ñaru̶arãma ĩna” yigu̶. To bajiri, “Yu̶ bojarore bajiro yirãrema, ĩna gagu̶ ñaru̶cu̶mi Jesucristo”, yicõamasiñumi Dios. 30 To bajiri rẽmoju̶ne, “Cristore bajiro quẽnase rĩne yirã ñaru̶arãma” ĩ yiriarã ñaja mani. To bajiro manire yigu̶ ñari, “Rojosere yitu̶jacõari, ĩ macu̶re ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, manire ejarẽmoñumi. To yicõari, ĩ macu̶re mani ajitirũ̶nu̶jare, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩañumi. To bajiri, ĩ macu̶ yarã mani ñajare, “ ‘Ĩre bajiro quẽnase rĩne yirã ñato’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoru̶cu̶ja”, yiyumi Dios. 31 Ti oca quẽnasere masicõari, ado bajiro yirẽmomasiaja mani: “Dios manire ejarẽmoami, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabeticõato ĩna” yigu̶. Rojose gãjerã manire ĩna yiboajaquẽne, “Dios manire ĩ ejarẽmojare, no bajiro manire yimasimenama”, yimasiaja mani. 32 Ĩ maigũ̶ ĩ ñaboajaquẽne, ĩ macu̶re ĩre cõañumi Dios, “Masare rijabosato” yigu̶. To bajiro yir'i ñari, quẽnasere manire ejarẽmocõa ñaru̶cu̶mi Dios. 33 To bajiri, ĩ beseriarãre manire ĩamaicõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. To bajiro ĩ yirã mani ñajare, “Rojose yirã ñaama”, manire yimasimenama. 34 Rojose mani yise vaja, manire vaja yibosagu̶ rijayumi Jesucristo. Tudicaticõari, Dios ĩ rujiro riojojacatu̶aju̶are rujicõari, manire ñagõbosarũgũgũ̶mi. To bajiri, “Rojose yirã ñaama”, manire yibetiru̶cu̶mi ĩ quẽne. 35 Cristo manire ĩ maisere, “¿No yigu̶ ĩnare maiati?” yigu̶ magũ̶mi. Cojoji me rojose mani tãmu̶oboajaquẽne, gãjerã rojose manire ĩna yiboajaquẽne, ñiorijarã, sudi mana mani ñaboajaquẽne, güioroju̶ mani vaboajaquẽne, gãjerã manire ĩna sĩaboajaquẽne, manire maicõa ñaru̶cu̶mi Cristo. 36 Tirũ̶mu̶ju̶ Dios ocare masa ĩna ucamasire mani bajisere gotiro, ado bajiro gotiaja ti: “Mu̶ yarã yu̶a ñajare, gãjerã yu̶are sĩarũgũama ĩna. Ovejare juaácõari, ĩna sĩaroju̶ juaejacõari, ĩna sĩarore bajiro yu̶are yirũgũama”, yigotiaja Dios oca. 37 Ñajediro rojose mani tãmu̶ose ti ñaboajaquẽne, manire ĩ ejarẽmocõa ñajare, “Manire bu̶to maicõa ñaami”, yitu̶jabetiru̶arãja mani. 38 Dios manire ĩ maisere matase manoja. Mani bajireacoajaquẽne, mani ñacõajaquẽne, manire maitu̶jabetiru̶cu̶mi. Adirũ̶mu̶ri rojose mani tãmu̶ose, to yicõari, gajerũ̶mu̶ri rojose mani tãmu̶oroti ti ñaboajaquẽne, manire maitu̶jabetiru̶cu̶mi Dios. Ángel mesa, vãtia, adigodo u̶jarã, õ vecana, õ ẽñerocana, ĩañamana quẽne, rojose manire ĩna yiboajaquẽne, manire ejarẽmocõa ñaru̶cu̶mi Dios, ĩ tu̶ju̶ mani ejarotire yigu̶. Jesucristo yarã mani ñajare, manire bu̶to maigũ̶mi Dios.

Romanos 9

1 “Yu̶ yarã, Jesús ĩ bajirere ĩna ajitejare, ĩ yarã me ñaama”, yisu̶tiritiaja yu̶. Ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Riojo gotiaja yu̶”, yimasiaja yu̶. Ĩnare maigũ̶ ñari, rojose ĩna yise vaja ĩnare vaja yibosagu̶, Cristore ĩre cãmotadicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶aboaja yu̶; “To bajiro yu̶ bajise vajane, ĩnaju̶a Cristo rãcana ñato” yigu̶. 4 Yu̶ yarãre ado bajiro quẽnaro ĩnare yiyumi Dios: Ĩnare besecõari, “Yu̶ rĩa ñaja mu̶a”, ĩnare yiyumi. To yicõari, ĩañamagũ̶ ñaboarine, ĩaĩañamani ĩnare yiĩorũgũñumi, “Mani rãca ñagũ̶mi” ĩna yimasirotire yigu̶. Moisés ñamasir'ire ĩ rotisere ĩre cũmasiñumi. To yicõari, “Yu̶ bojasere mu̶a yijama, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yimasiñumi. “Mu̶re, mu̶ jãnerabatiaju̶re quẽne, adi macaru̶cu̶ro ti ñaro cõrone mu̶are u̶joru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yimasiñumi. 5 Yu̶ ñicu̶a, Diore rũ̶cu̶bu̶orã ñamasiñujarã ĩna. Ĩna jãnamine ñañumi Cristo. Ĩne ñagũ̶mi Dios, ñajediro u̶ju̶. Ĩ ñaami masa ĩna rũ̶cu̶bu̶o tu̶jabetirocu̶ma. To bajirone bajimu̶orũ̶gõato. 6 Yu̶ yarã israelita masare Dios oca quẽnase ti gotiboajaquẽne, “Quẽnaro yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajiro ĩ yibetijama, “Socu̶ yiyumi”, yitu̶oĩarãja mu̶a sĩgũ̶ri. To bajiro me bajiaja. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã rĩne ñarãma quẽnaro ĩ yirona. Gãjerãma, israelita masa ñaboarine, Dios ĩ ĩajama, ĩ rĩa me ñarãma, ĩre ajitirũ̶nu̶mena ñari. 7 Abraham jãnerabatia ñaro cõrone, ĩ jãnerabatia masu me ñarãma, Dios ĩ ĩajama. Ado bajiro Abrahamre gotimasiñuju Dios: “Mu̶ macu̶ Isaac rĩa ñaru̶arãma mu̶ jãnerabatia masuma”, yimasiñuju Dios. 8 To bajiro ti yijama, ado bajiro yiro yaja: “Quẽnaro mu̶re yiru̶cu̶ja yu̶” ĩre ĩ yirere ajitirũ̶nu̶rãju̶a ñaama Dios rĩa. Ĩna roque, Abraham jãnerabatia masu ñaama, Dios ĩ ĩajama. 9 Dios, ado bajiro ĩre yimasiñumi, Abrahamre: “Gaje cũ̶ma ado cõrone mu̶re ĩagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶ quẽna. To bajiri, tirodore mu̶ manajo Sara, macu̶ cu̶tiru̶ocomo”, ĩre yigoti rĩjoro cu̶timasiñumi Dios. 10 Adi mu̶are yu̶ gotise rĩne ñabeaja. Abrahamre Dios ĩ gotiro bero, ĩ macu̶ Isaac vãme cu̶tigu̶, bu̶cu̶acõari Rebecare manajo cu̶tiyuju. Sore ĩ manajo cu̶tiro bero, cojoji rĩa cu̶tigone, ju̶arã rĩa cu̶timasiñuju so. Esaú, Jacob vãme cu̶timasiñujarã. Ju̶arãju̶ne sĩgũ̶ rĩa ñaboarine, Dios ĩ ĩajama, Jacob sĩgũ̶ne ñamasiñuju Abraham jãnami masu. 11 Ĩnare so rĩa cu̶tiroto rĩjoro, ado bajiro sore gotimasiñuju Dios: “Mu̶ macu̶ cu̶tisu̶ogu̶, ĩ bedire moabosarimasu̶ ñaru̶cu̶mi”, sore yimasiñuju Dios, Rebecare. Ĩna ju̶arãju̶ne, quẽnasere, rojosere quẽne ĩna yibetoju̶ne, to bajiro sore gotimasiñuju Dios. To bajiro sore ĩ yimasire ti ñajare, ado bajiro yimasiaja mani: “Masa quẽnasere ĩna yise su̶ori me, ĩ bojarãre besegu̶mi Dios”, yimasiaja mani. 13 To bajiri, Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Jacobju̶are ĩre maicõari, Esaúrema ĩre ĩatecaju̶ yu̶”, yigotiaja Dios oca. 14 To bajiro ĩ yijama, “Rojose yigu̶ yigu̶mi Dios”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a. To bajiro me bajiaja. 15 Ado bajiro Moisére gotimasiñuju Dios: “Masa jediro rojose yirã ĩna ñaboajaquẽne, yu̶ bojarãre besecõari, ĩnare ĩamairu̶cu̶ja yu̶”, ĩre yimasiñuju Dios, Moisére. 16 To bajiri, Dios manire ĩ ĩamairotire mani sẽniro me, manire ĩamaigũ̶mi. To yicõari, “Quẽnase mani yise su̶ori manire besegu̶mi Dios”, yimasiña maja. “Ĩ bojarãre ĩamaicõari, besegu̶mi”, yimasire ñaja. 17 Egipto vãme cu̶ti sitagu̶ u̶ju̶re Dios ĩre ĩ yirotire gotiro, Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro yaja: “U̶ju̶ mu̶re cũcaju̶ yu̶, ‘Yu̶re mu̶ ajiru̶abeti su̶ori Egiptoanare rojose yu̶ yisere ĩacõari, “Masigũ̶ ñaami Dios” masa yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna’ yigu̶”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 18 To bajiro Dios ĩ yimasire ñajare, “Ĩ bojarãre ĩamaicõari quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yimasire ñaja. To yicõari, “Ĩre ajiterãrema, ‘Bu̶tobu̶sa yu̶re ajiteato ĩna’ yigu̶ ñagũ̶mi”, yimasire ñaja. 19 Tire ajicõari, ado bajiro tu̶oĩarãja mu̶a sĩgũ̶ri: “Dios ĩ yiru̶asere, ‘Tire yibeticõato’ yigu̶ magũ̶mi. Ĩ manijare, ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñari, rojose mani yisere ĩacõari, ‘Rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna’ Dios ĩ yijama, rojose yigu̶, yigu̶mi”, yitu̶oĩarãja mu̶a sĩgũ̶ri. 20 To bajiro mu̶a tu̶oĩajama, ado bajiro mu̶are cu̶digu̶ja yu̶: Dios ĩ rujeoriarã ñari, “Rojose yu̶are yaja mu̶”, ĩre yimasibeaja mani. Riri sotu̶ quẽne, “¿No yigu̶ to bajiri sotu̶ yu̶re veari mu̶?”, yibetoja ti, ti sotu̶re vear'ire. 21 Riri sotu̶ri ĩ veajama, ĩ vearu̶a tu̶oĩase cõro veagu̶mi. Cojobu̶ru̶aye ti ñaboajaquẽne, “Gãjerã, yu̶ veari sotu̶re ĩacõari, ‘Quẽnase veamasigũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩato ĩna” yigu̶, quẽnari sotu̶ veagu̶mi. Gajeru̶rema, “Yu̶ cu̶oroti sotu̶ ñaru̶aroja” yigu̶, “Ado bajiri sotu̶ yu̶ veajama, quẽnaja”, yigu̶mi. “To bajirone manire yigu̶mi Dios quẽne”, yimasiaja mani. 22 To bajiro yigu̶ ñari, jud'io masa rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare ĩ cõaru̶ajama, cõamasigũ̶ ñaboarine, ĩnare cõabesumi. Ĩnare ĩ cõabetijama, gãjerãju̶a, “Yu̶ ocare ĩna ajitirũ̶nu̶jare, ĩnare ĩamaicõari, ‘Rojose mana ñaama’ ĩnare yiĩaru̶cu̶ja” yigu̶, bajiyumi. To bajiri, jud'io masare rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõabetiboarine, rojose ĩna yijare, “Rojose tãmu̶oña mu̶a”, ĩnare yirũgũñumi, “ ‘Jũnisinigũ̶ ñaami’ yu̶re yimasiato” yigu̶. 24 To bajiro yigu̶ ñari, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, manire beseyumi, jud'io masare, jud'io masa me ñarãre quẽne. 25 Tirene gotiaja Dios ĩ yirere, Oseas ñamasir'i ĩ ucamasire: “ ‘Yu̶ yarã merene, “Yu̶ yarã ñaama”, yiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ ĩamaibeticanare, “Yu̶ ĩamairã ñaama”, yiru̶cu̶ja yu̶’, yami Dios. 26 ‘Yu̶ rĩa me ñaama ĩna’ Dios ĩ yiriaro bero ti ñaboajaquẽne, ‘Catimu̶orũ̶gõgũ̶ Dios rĩa ñaama ĩna’ yiru̶arãma”, yiucamasiñuju Oseas ñamasir'i. 27 Isa'ias ñamasir'iju̶ama, ado bajiro Diore gotirẽtobosamasiñumi, manire jud'io masare tu̶oĩagũ̶: “Jud'io masa moa riaga jare bajiro jãjarã ñaboarine, mojoroaca ñaru̶arãma, ‘Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabeticõato’ yigu̶, yu̶ yirẽtobosarã. 28 Jãjarã masa, adigodoana, rojose ĩna yise vaja, ‘Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶ja’ ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejaro rẽmone ĩnare cõarearu̶cu̶mi”, yiucamasiñuju Isa'ias. 29 Quẽna gajeju̶ ado bajiro ucamasiñuju Isa'ias, jud'io masa mani bajirotire yigu̶: “Rojose ĩna tãmu̶oborotire sĩgũ̶rire Dios masijeogu̶ ĩnare yirẽtobosabecu̶ne, Sodomanare, Gomorranare, ĩ yiriarore bajiro ĩnare ĩ yireajeocõa tu̶jajama, mani jãnerabatia maniborãma”, yiucamasiñuju Isa'ias, jud'io masa mani bajirotire yigu̶. 30 Tire tu̶oĩacõari, jud'io masa me ñarãre ado bajiro yimasiaja mani: “ ‘¿No bajiro yirãti mani, “Rojose mana ñaama” Dios, manire ĩ yiĩarotire yirã?’ yitu̶oĩabetiboarine, ‘Rojose mani yise vaja, manire rijabosayumi Cristo’ ĩna yitu̶oĩajare, ‘Rojose mana ñaama’ ĩnare yiĩagũ̶mi Dios”, yimasiaja mani. 31 To yicõari, jud'io masaju̶arema ado bajiro yimasiaja mani: “Dios ĩ rotimasire ti yirore bajiro mani yijama, ‘Quẽnase yirã ñaama’ manire yiĩaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩaboayuma ĩna. To bajiro yitu̶oĩaboarine, ĩ rotimasire jediro ĩna cu̶dibetijare, “Quẽnase yirã ñaama”, ĩnare yiĩabesuju Dios, yimasiaja mani. 32 ¿No yirã to bajise bajiyujari ĩna? “Jesucristo, manire ĩ rijabosare ti ñajare, manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios”, yibesuma. “Quẽnaro mani yisere ĩacõari, ‘Quẽnase yirã ñaama’ manire yiĩavariquẽnaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩaboayuma ĩna. To bajiro yitu̶oĩarã ñari, gũ̶ta ju̶atarãre bajiro bajiyuma. 33 Ado bajiro yaja Dios oca, tire gotiro: “Sión vãme cu̶ti macare gũ̶ta cũru̶cu̶ja yu̶, masa ĩna ju̶ata quedirotiare. Tiare ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶ goticatore bajiro ĩnare quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro ĩnare yu̶ yijare, ‘ “Yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajiro yigu̶ ñaami’ yirã, su̶tiritibetiru̶arãma”.

Romanos 10

1 Ajiya mu̶a, yu̶ mairã, Cristore ajitirũ̶nu̶rã. “Jud'io masa jediro rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatoma” yigu̶, Diore ĩnare sẽnibosarũgũaja yu̶. 2 Ado bajiro ĩna bajisere masiaja yu̶: Dios ĩ bojasere bu̶to yiru̶aboama ĩna. To bajiboarine, “Ti ñaja ĩ bojase”, yimasibeama. 3 “Rojose mani yisere Dios ĩ masiriose vaja, manire vaja yibosayumi Cristo. To bajiri, Dios ĩ ĩajama, ‘Rojose mana ñaama’ manire yiĩagũ̶mi”, yitu̶oĩabeama. “Ĩ rotimasirere mani cu̶dijama, ‘Rojose mana ñaama’ manire yiĩaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩaboama. To bajiro ĩna yijama, Dios ĩ bojase yirã me yirãma. 4 “Cristo su̶orine manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarãrema, “Rojose mana ñaama”, yiĩagũ̶mi Dios. “Yu̶ roticatire cu̶dirã ñari, rojose mana ñaama”, ĩnare yibecu̶mi. 5 “Dios ĩ rotisere cu̶dirãma, rojose mana ñaama” yigu̶, ado bajiro ucamasiñumi Moisés ñamasir'i: “Dios ĩ roticatore bajirone cu̶dirãma, Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna, adigodoju̶, to yicõari, ĩna rijato beroju̶ quẽne”, yiucamasiñuju Moisés. 6 To ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, “Dios ĩ rotimasire ti yirore bajirone cu̶digu̶ magũ̶mi”, yimasiaja mani. To yicõari, “Jesucristore masa ĩna ajitirũ̶nu̶jama, ‘Rojose mana ñaama’ ĩnare yiĩagũ̶mi Dios”, yimasiaja mani. To bajiro yirã ñari, “Dios ĩ ñaroju̶ ñagũ̶re manire yirẽtobosarocu̶re Cristore ĩre ãmirã varoti ñaja”, yitu̶oĩabetiroti ñaja, manire. 7 To yicõari, “Rijariarã ĩna ñaroju̶ ñagũ̶re Cristore ĩre tudicatiorã varoti ñaja”, yitu̶oĩabetiroti ñaja, manire. 8 “To bajiro tire yitu̶oĩamenane, ‘Dios ĩ yiriarore bajirone bajiyuja’ yitu̶oĩamasicõari, gãjerãre tire gotiya”, yigotiaja Dios oca. To bajiri, tirene masare ado bajiro gotimasiorũgũaja yu̶a: 9 “Jesús ĩ rijacoaboajaquẽne, ĩre tudicatioyumi Dios” yitu̶oĩacõari, “Jesús ñaami mani u̶ju̶” mu̶a yigotijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios, yigotimasiorũgũaja yu̶a. 10 Tire ĩnare yu̶a gotimasiojama, “Rojose mana ñaama” ĩnare yiĩacõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios yirã, ĩnare gotimasiorũgũaja. 11 To bajirone gotiaja Dios oca: “Jesúre ajitirũ̶nu̶rãrema yu̶ goticatore bajiro ĩnare quẽnaro yu̶ yijare, ‘ “Yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajiro yigu̶ ñaami’ yirã, su̶tiritibetiru̶arãma”, yigotiaja ti. 12 Ĩna u̶ju̶ ñagũ̶mi jud'io masare, jud'io masa me ñarãre quẽne. To bajiri, ĩre sẽnirãrema, quẽnaro ĩnare yigu̶mi. 13 Tire gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “ ‘Rojose yu̶a yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶a varotire yu̶are yirẽtobosaya’ ĩre yisẽnirãrema yirẽtobosaru̶cu̶mi mani u̶ju̶”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 14 To bajiro ti gotiboajaquẽne, “Dios ĩ cõar'i ñañumi” ĩna yitu̶oĩabetijama, no bajiro ĩre yisẽnimenama. To yicõari, Jesús ĩ bajire quetire ĩna ajibetijama, no bajiro yimasicõari, “Dios ĩ cõar'i ñañumi”, ĩre yimasimenama. No bajiroju̶a yicõari tire masimenama ĩna, ñimu̶ju̶ane Jesús ĩ bajirere ĩnare ĩ gotimasiobetijare. 15 “Jesús ĩ bajirere gotimasiocudiaya” ñimu̶ju̶ane ĩnare ĩ yiro cõro gotimasiocudirã vamenama. To bajiro yitu̶oĩarãre ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasirere: “Masare quẽnaro Dios ĩ yise quetire gotimasiorã ĩna ejasere bu̶to ĩavariquẽnaja mani”, yigotiaja ti. 16 To bajiro ti yiboajaquẽne, jud'io masa Jesús ĩ bajire quetire ajirã jãjarã ñaboarine, mojoroaca ñaama ĩre ajitirũ̶nu̶rãma. To bajiro ĩna bajirotire yigu̶, Isa'ias ñamasir'i ado bajiro ucamasiñumi: “Yu̶ u̶ju̶, yu̶are mu̶ gotimasiorotisere ajiru̶amena rĩne ñacõama”, yiucamasiñumi Isa'ias. 17 To bajiri, Cristo ĩ bajirere ĩna gotimasiosere ajicõari, “To bajirone bajirimi Cristo”, yitu̶oĩare ñaja. 18 To bajiri, Jud'io masa, ¿Cristo ĩ bajirere ajibesujarique ĩna? Ajiboayuma, bajirãju̶ma. Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Dios ocare gotimasiocudiyujarã ĩna. To ĩna yijare, Cristo ĩ bajirere ajijedicõañujarã”, yigotiaja Dios oca. 19 ¿Jud'io masa tire ajiboarine, quẽnaro ajimasibesujarique? Ajimasiboayuma. “Ado bajiro bajiru̶arãma jud'io masa”, yigotiaja Moisés ĩ ucamasire: “ ‘ “Dios ocare ajimasimena ñaama” mu̶a yirãre, “Yu̶ yarã ñaja mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. Ĩnaju̶are quẽnaro yu̶ yisere ĩacõari, ĩnare jũnisiniru̶arãja mu̶a’ yami Dios”, yiucamasiñumi Moisés. 20 Isa'ias ñamasir'i quẽne, güitu̶oĩari mene ado bajiro ucamasiñumi: “ ‘Yu̶re macamenaju̶a, yu̶re bu̶jaru̶arãma. “Diore masiru̶arãja” yitu̶oĩamenaju̶a, yu̶re masiru̶arãma’ yami Dios, jud'io masa me ñarãre tu̶oĩagũ̶”, yiucamasiñumi Isa'ias. 21 Jud'io masaju̶are Dios ĩ gotirere ado bajiro ucamasiñumi Isa'ias: “ ‘Tocãrãcarũ̶mu̶ne, “Yu̶ yarã mu̶a ñasere bojaja yu̶”, ĩnare yirũgũboacaju̶ yu̶. Yu̶re cu̶dibeticõari, yu̶re oca rẽtorũgũcama ĩna’ yami Dios”, yiucamasiñumi Isa'ias.

Romanos 11

1 To bajiri, ¿ĩ yarãre jud'io masare ĩnare maitu̶jacoasujari Dios? Bajibeaja. No yigu̶ maitu̶jabecu̶mi. Yu̶ quẽne, jud'io masu̶ ñaja. Yu̶ ñicu̶ ñasu̶or'i ñamasiñuju Abraham. To bajiri, ĩ jãnami ñamasir'i, Benjam'in ñamasir'i ya jũnagu̶ ñaja yu̶. 2 Tirũ̶mu̶ju̶, yu̶a jud'io masare, “Yu̶ yarã ñaru̶arãja mu̶a”, yimasiñumi Dios. To bajiro yir'i ñari, maitu̶jabeami. El'ias ñamasir'i Diore ĩ sẽnimasire masa ĩna ucamasirere ĩariarãja mu̶a. “Jud'io masa yu̶ yarãre rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yiya” yigu̶, ado bajiro yimasiñumi: 3 Yu̶ u̶ju̶, yu̶re ajiya. “Mu̶re gotirẽtobosarimasare sĩajeocõama ĩna. Mu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶oriju̶rire quẽne reajeocõama ĩna. Yu̶ sĩgũ̶ne, mu̶re rũ̶cu̶bu̶ogu̶ma ru̶yaja yu̶. Yu̶re quẽne sĩaru̶ama”, Diore ĩre yimasiñumi El'ias. 4 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dimasiñumi Dios: “Mu̶ sĩgũ̶ me ru̶yaja. ‘Yu̶ yarã ñaja mu̶a’ yu̶ yirã, siete mil ñarirãcu̶ ru̶yaama, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, Baal vãme cu̶tigu̶re rũ̶cu̶bu̶omena”, yimasiñumi Dios, El'ias ñamasir'ire. 5 Yucu̶rire quẽne sĩgũ̶rire jud'io masare yu̶are ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yire ñajare, “Yu̶ yarã ñaja mu̶a” ĩ yirã ñaja yu̶a. 6 Quẽnaro mani yibetiboajaquẽne, manire ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yire ti ñajare, ĩ yarã ñaja mani. To bajiro ti bajijare, “Quẽnaro mani yise su̶ori me, ‘Yu̶ yarã ñaama’ manire yiĩañumi Dios”, yimasiaja mani. 7 Ado bajiro bajiyuja jud'io masare: “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩasere ĩna bojaboajaquẽne, Dioju̶ama, “Rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩabesumi. To yibetiboarine, sĩgũ̶rire ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yire ti ñajare, “Rojose mana ñaama” ĩ yiĩarã ñari, ĩ yarã ñaja yu̶a. Gãjerãrema, “Yu̶re ajiterã ñari, bu̶tobu̶sa yu̶re ajiteru̶arãma”, yiyumi Dios. 8 Tire gotiro, ado bajiro gotiaja Dios oca: “ ‘Yu̶re ajiterã ñari, bu̶tobu̶sa yu̶ ocare ajimasibetiru̶arãma’ yiru̶cu̶mi Dios. To bajiro ĩ yijare, ĩ ocare masa ĩna ucamasirere ĩaboarine, ajimasibetiru̶arãma. Gãjerã ĩ ocare ĩna gotiboajaquẽne, ajimasibetiru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios oca. Ĩ gotiriarore bajirone bajicõa ñaja ti, yu̶ yarãre. 9 David ñamasir'i quẽne, ado bajiro ucamasiñumi, Diore ĩ sẽnigũ̶: “Jud'io masa, boserũ̶mu̶ yivariquẽnaboarã, su̶tiritiato, to yicõari, ajimasibetiru̶arãma ĩnare yiya. Rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶oru̶arãma ĩnare yiya. To yicõari rojose ĩna yise vaja, sĩgũ̶ne bu̶to rũ̶cu̶sere juacõari, ĩ tãnivatore bajiro bajiato ĩnare yiya”, Diore ĩre yisẽnimasiñumi David. 11 To bajiri, ¿Jud'io masa Cristo ocare ĩna ajiru̶abeti vaja, “Yu̶ yarã me ñaja mu̶a”, ĩnare yicõa tu̶jasujari Dios? To bajiro me bajiaja. Jud'io masa jãjarã ĩre ĩna ajiru̶abetijare, jud'io masa me ñarãju̶a Cristo ocare ajitirũ̶nu̶ñuma. Ĩna ajitirũ̶nu̶jare, rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosayumi. To bajiro ĩ yijama, “ ‘Quẽnaro manire ĩ yiborere ĩnaju̶are quẽnaro yigu̶mi Dios’ yitu̶oĩacõari, ‘Manire quẽne quẽnaro yato Dios’ yirã, yu̶re ajitirũ̶nu̶ato jud'io masa” yigu̶, jud'io masa mere quẽnaro yiyumi Dios. Jud'io masa quẽne ĩna ajitirũ̶nu̶jama, masa jedirore rẽtoro quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios. 13 Jud'io masa meju̶are ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mu̶are gotimasiorocu̶re yu̶re cõacami Cristo. To bajiri, “Ti moare ñamasuse ñaja” yigu̶ ñari, yu̶ masiro cõro quẽnaro gotimasiorũgũaja yu̶. 14 Mu̶are yu̶ gotimasiojama, yu̶ yarã jud'io masa, mu̶are yu̶ gotimasiosere ajicõari, “ ‘Yu̶are ĩ gotiborotire ĩnaju̶are gotimasioami’ yirã ñari, ĩna quẽne Cristore ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, mu̶are gotimasioaja yu̶. To bajiri, rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. 15 Jud'io masa, Cristo ocare ĩna ajiru̶abetijare, jud'io masa meju̶are gotimasiocaju̶ yu̶a. To bajiri Cristo ocare ajitirũ̶nu̶rã ñari, adigodoju̶ Diorãca quẽnaro ñaama ĩna. Dios ĩ bojariarore bajiro jud'io masa quẽne, Cristo ocare ĩna ajitirũ̶nu̶jama, rẽtoro quẽnaru̶aroja ti. Tudirijayamanire Dios ĩ catisere cu̶orã ñaru̶arãma. 16 Pan mani quẽnorotibu̶ru̶ayere mojoribu̶ru̶aca ãmicõari, mani quẽnoricare, “Dios yaga ñaru̶aroja” mani yijama, tiare quẽnoru̶ mani juaru̶are quẽne, Dios ye rĩne ñacõaroja, ĩ ĩajama. Yucú̶ ñemare, “Dios ya ma ñaru̶aroja” mani yiboajaquẽne, tiu̶ ru̶ju̶ri jedirone ĩ ye rĩne ñacõaroja. Abraham ñamasir'ire quẽne, “Yu̶ yu̶ ñaami”, ĩre yiĩamasiñumi Dios. To bajiro ĩre yir'i ñari, ĩ jãnerabatia jedirore, “Yu̶ yarã ñaama”, ĩnare yiĩaru̶cu̶mi Dios. 17 Tirũ̶mu̶ju̶ma, jud'io masa, olivo vãme cu̶ti ru̶ju̶re bajiro ñañuma. To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, tiru̶ju̶re jatarocariarore bajiro ĩnare yiyumi Dios, ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶beti vaja. Mu̶a, jud'io masa meju̶a, no bojaricu̶ yucú̶ ru̶ju̶re bajiro mu̶a bajiboajaquẽne, Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶orine ti ru̶ju̶re jataãmiadicõari, olivo vãme cu̶ti ru̶ju̶ ĩ jatarocariaru̶ju̶re vasoagu̶re bajiro yiyumi Dios. To bajiro ĩ yijama, “Sĩgũ̶ rĩare bajiro bajirã ñaru̶arãma” yigu̶ yiyumi. 18 To bajiri, jud'io masa su̶ori Dios ye quẽnase bu̶jarã ñari, jud'io masare, “Yu̶ yarã me ñaama” ĩ yiĩarãre ĩatebesa mu̶a. “Ĩna rẽtoro quẽnarã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩabesa. Ado bajiroju̶a tu̶oĩaña: “ ‘Yu̶ yarã ñaama’ manire ĩ yiĩaroto rĩjoroju̶a, jud'io masarema, ‘Mu̶a su̶ori masa jedirore quẽnaru̶aroja ti’ ĩnare yimasiñuju Dios”, yitu̶oĩaña mu̶a. 19 To bajiro mu̶are yu̶ yigotiboajaquẽne, mu̶a sĩgũ̶ri ado bajiro tu̶oĩarãja mu̶a: “Yucú̶ ru̶ju̶ri rojosere mani jasurerearore bajirone jud'io masare, ‘Yu̶ yarã me ñaama’ ĩnare yiĩañumi Dios, ‘Gãjerã masa yu̶ rĩa ñato’ yigu̶”, yitu̶oĩarãja mu̶a. To bajiro yitu̶oĩacõari, “Jud'io masa rẽtoro quẽnarã ñaja mani”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a. 20 To bajiro tu̶oĩarãre ado bajiro cu̶diaja yu̶: Diore ĩna ajitirũ̶nu̶beti su̶ori, jud'io masare reayumi Dios. To bajiro ĩnare yiboarine, mu̶aju̶are ĩ yarãre bajiro mu̶are ĩaami, ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶ori. Ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶ su̶yabeticõajama, ĩ yarã me ñaborãja. To bajiri, “Jud'io masa rẽtoro ñamasurã ñaja”, yitu̶oĩabeticõaña. Dioju̶are güiya, “Yu̶are quẽne rearomi” yirã. 21 Jud'io masa ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶ su̶yabeti su̶ori, rojose ĩna yire vaja ĩnare masiriobesumi Dios. Olivo ru̶ju̶re ñasu̶oriru̶ju̶ jatarocariarore bajiro ĩnare yiyumi. To bajiri mu̶a jud'io masa me ñarã quẽne, ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶ su̶yabetijama, to bajirone yiru̶cu̶mi. 22 Diore mu̶a teboajaquẽne, mu̶are ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yirere, to yicõari, jud'io masa, Cristo ocare ĩna ajitirũ̶nu̶beti vaja “Yu̶ yarã me ñaama” ĩnare ĩ yirere tu̶oĩaña. Tire masirã ñari, “Cristore mani ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama, manire quẽne, ‘Yu̶ yarã me ñaama’ yiĩaru̶cu̶mi”, yimasiña mu̶a. 23 Jud'io masa quẽne, Cristo ocare ĩna ajitirũ̶nu̶jama, ĩnare ĩamaicõari, “Yu̶ yarã ñaja mu̶a quẽne”, ĩnare yiĩaru̶cu̶mi Dios quẽna. 24 Jud'io masa me mu̶a ñaboajaquẽne, ĩnare ĩ yisu̶oriarore bajirone mu̶are ĩamaicõari, “Yu̶ yarã ñaama”, mu̶are yiĩañumi. To bajiro ĩ yire ñajare, “Quẽna ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶jama, josari mene, ‘Yu̶ yarã ñaama’ ĩnare yiĩacõagũ̶mi, jud'io masare”, yimasire ñaja. 25 Yu̶ mairã, masa ĩna masibeticatire ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: “ ‘Dios yarã ñari, yu̶a rĩne ñaja ĩ ocare quẽnaro riojo ajimasirã’ yibeticõato” yigu̶, adi ocare mu̶are gotiaja yu̶: Adirũ̶mu̶ri jud'io masa jãjarã ñarãma Cristo ocare ajiterã. Jud'io masa me Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶jediro bero, jud'io masa quẽne, Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶ru̶arãma ĩna. 26 Ĩna ajitirũ̶nu̶jare, rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare ĩ yiborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. Tirene, ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Sión vãme cu̶ti macagu̶ ejaru̶cu̶mi, jud'io masa rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriose vajare, ĩnare vaja yibosarocu̶. Rojose ĩna yisere ĩ su̶orine yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma quẽna. 27 Rojose ĩna yisere masiriocõari, yu̶ goticatore bajirone yiru̶cu̶ja yu̶”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 28 Cristo ĩ bajire su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere jud'io masa jãjarã ĩna ajiru̶abetijare, ĩnare ĩategu̶mi Dios. Ĩna ajiru̶abetijare, jud'io masa meju̶are mu̶are gotimasiocaju̶ yu̶a. To bajiboarine, jud'io masa ñicu̶a ñamasiriarãre, “Yu̶ rĩa, quẽnaro yu̶ yirona ñaru̶arãja, mu̶a jãnerabatia quẽne” ĩnare yir'i ñari, ĩnare maicõa ñagũ̶mi Dios. To bajicõari, “Yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajirone yigu̶ ñari, Cristo ĩ bajirere ĩna ajitirũ̶nu̶ro, ĩnare quẽne, “Yu̶ rĩa ñaama”, yiĩaru̶cu̶mi. 30 Tirũ̶mu̶ju̶ma Dios ocare ajiterã ñañuja mu̶a maji. To bajiro bajiriarã mu̶a ñaboajaquẽne, jud'io masa Dios ocare ĩna ajiru̶abetijare, mu̶aju̶are ĩamaicõari, rojose mu̶a yise vaja rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosayumi. 31 To bajiri yucu̶rema jud'io masa ñaama Dios ocare ajiterã. To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, mu̶are ĩamaicõari, ĩ yiriarore bajirone rojose ĩna yise vaja rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. 32 Ado bajiro bajiyuja manire: Jud'io masare, ĩna mere quẽne, “Yu̶ bojarore bajiro yirã me ñaama”, manire yiĩañumi Dios, “Manire rijabosayumi” Jesúre yitu̶oĩarãre ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yirotire yigu̶. 33 Mani jedirore quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi Dios. ¡Masijeogu̶ ñagũ̶mi! Ĩre bajiro quẽnaro yigu̶ magũ̶mi. Ñimu̶ju̶ane, ĩ tu̶oĩasere, to yicõari ĩ yisere quẽne masibecu̶mi. 34 Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Dios, mani u̶ju̶, ĩ tu̶oĩasere masigũ̶ magũ̶mi. Ĩre gotimasiogũ̶ magũ̶mi. 35 ‘Quẽnaro mani yijare, Dios quẽne quẽnaro manire yirocu̶ ñagũ̶mi’ yimasibeaja mani”. 36 “Quẽnase yu̶re yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnato” yigu̶, ñajedirore rujeomasiñumi Dios. To bajiro ĩ yire ñaro cõrone cu̶ogu̶ ñagũ̶mi. To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, quẽnase ĩre rũ̶cu̶bu̶o variquẽnatu̶jabetiroti ñaja, manire. To bajirone bajimu̶orũ̶gõato.

Romanos 12

1 To bajiri, yu̶ mairã, Dios manire ĩ ĩamaisere masirã ñari, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yiroti ñaja. To bajiro mani yiñajama, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã yirãja mani. Tire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios. 2 Adigodoaye rĩne tu̶oĩarã ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩabetiroti ñaja mu̶are. Mu̶aju̶ama, Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ bojasere yirũgũña. To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnasere, Dios ĩ ĩavariquẽnasere yirã yaja”, yimasiru̶arãja. 3 Yu̶re ĩamaicõari, quẽnaro yu̶re yigu̶, yu̶re goticudirotiyumi Dios. To bajiri ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: “Mani masune Dios ĩ bojasere yimasiaja mani”, yitu̶oĩabesa mu̶a. Ado bajiroju̶a tu̶oĩaña mu̶a: “Tocãrãcu̶re ricatiri rĩne mani yimasirotire u̶joyumi Dios. To bajiri, ĩ ejarẽmose rãca yiru̶arãja”, yitu̶oĩaña mu̶a. 4 Mani ruju̶re jairo ñaja. Ãmo, cajea, gãmoro, gu̶bo, gajeye quẽne ñaja, cojo ruju̶ ñaboarine. Ricati rĩne yaja. Cajea rãca ĩa, gãmoro rãca aji, ãmo rãca ãmi, gu̶bo rãca va, bajimasire ñaja manire. 5 To bajirone bajiaja Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. Jãjarã ñaboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, cojo ruju̶re bajirone bajiaja mani. To bajicõari, cojo masare bajiro quẽnaro gãmerã ejarẽmorũgũaja mani. 6 Tocãrãcu̶re ricati rĩne ĩ bojarore bajiro mani yimasirotire manire u̶joyumi Dios. To bajiri ĩ u̶jore mani yimasise rãca Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ejarẽmoroti ñaja. “Ĩnare yu̶ gotisere ajicõari, gotirẽtobosarimasa ñato” yigu̶, ĩna yimasirotire ĩnare Dios ĩ u̶jore ti ñajama, “Tire manire u̶joyumi” yitu̶oĩacõari, gãjerãre gotimasiroti ñaja. 7 “Gãjerãre ejarẽmoato” yigu̶, ĩna yimasirotire Dios ĩ u̶jore ti ñajama, ĩnare quẽnaro ejarẽmoroti ñaja. “Dios ocare ajimasicõari, gãjerãre gotimasioato” yigu̶, ĩnare ĩ u̶jore ti ñajama, “Tire manire u̶joyumi” yitu̶oĩacõari, quẽnaro gotimasioroti ñaja. 8 “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, ĩna gotimasiorotire u̶joyumi Dios. Tire u̶joecoriarãma, quẽnaro gotimasioroti ñaja. Maioro bajirãre gãjoa ĩsigũ̶ma, “To bajiro yu̶ yise vaja yu̶re ejarẽmoru̶arãma ĩna” yitu̶oĩagũ̶ me, ĩsiroti ñaja. Rotirãrema, quẽnaro rotiroti ñaja. Maioro bajirãre ejarẽmorãrema, variquẽnase rãca ĩnare ejarẽmoroti ñaja. 9 Socarãne, “Mu̶are maiaja”, yitobesa. To yicõari, ĩnare mai, ĩnare ejarẽmo, rojose yibeti, quẽnase rĩne yirũgũña. 10 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, sĩgũ̶ rĩare bajiro bajiaja mu̶a. To bajirã ñari, quẽnaro gãmerã ĩamaicõari, rũ̶cu̶bu̶oya, “Ĩnaju̶a ñaama ñamasurãma” gãjerã ĩnare ĩna yiĩarũ̶cu̶bu̶orotire yirã. 11 Dios ĩ bojasere mu̶a yijama, teyejairãne yibesa mu̶a. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Dios mu̶are ĩ ejarẽmosere tu̶oĩacõari, variquẽnase rãca ĩ bojasere quẽnaro yirũgũña. 12 “Õ vecaju̶ manire quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios” yimasirã ñari, quẽnaro variquẽnase rãca ñacõarũgũña mu̶a. Rojose tãmu̶oboarine, Diore ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũña. Ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, “Yu̶are ejarẽmoña”, ĩre yisẽnitu̶jabeja mu̶a. 13 Cristore ajitirũ̶nu̶rã rojose ĩna tãmu̶ojama, ĩnare ejarẽmoña. Ejarãre quẽnaro yiya. 14 Rojose mu̶are yirãre, “Quẽnaro ĩnare yato Dios” yirã, ĩnare sẽnibosaya. 15 Gãjerã quẽnaro ĩna variquẽnajama, ĩnare variquẽnaejarẽmoña. Gãjerã ĩna su̶tiritijama, ĩnare su̶tiritiejarẽmoña. 16 Gãjerã rãca cojo masare bajiro gãmerã ĩamaiña. “Ñamasurã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩabesa. “Ñamasurã me ñaama” gãjerã ĩna yirãre baba cu̶tiya mu̶a. “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩabesa. 17 Quẽnase rĩne yirũgũña mu̶a, “Quẽnaro yirã ñaama” masa ĩna yiĩarotire yirã. Rojose mu̶are yirãre ĩnare gãmebesa mu̶a. 18 Mu̶a yimasiro cõro quẽnase rĩne yiya, “Masa jediro mani rãca quẽnaro ñato” yirã. 19 Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, “Dios rĩne ñaami, masa rojose ĩna yise vaja, rojose ĩnare yirocu̶” yirã ñari, rojose mu̶are ĩna yijama, ĩnare yigãmebesa mu̶a. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Yu̶ ñaja, rojose ĩna yise vaja, ĩnare rojose yirocu̶”, yigotiaja ti. 20 Gaje vãme, ado bajiro gotiaja, rojose manire yirãre ĩnare mani yirotire yiro: “Mu̶are ĩategu̶ ĩ ñiorijajama, bare ĩre ecaya. Ĩ idiru̶ajama, ĩre ioya. To bajiro ĩre mu̶a yijama, rojose mu̶are ĩ yisere tu̶oĩacõari, mu̶are bu̶to bojoneru̶cu̶mi”, yigotiaja Dios oca. 21 Gãjerã rojose mu̶are ĩna yijama, rojose ĩnare yicõaru̶aboarine, quẽnaseju̶are yicõa ñaña.

Romanos 13

1 Dione ñagũ̶mi masa u̶jarã ñaronare ĩnare cũrimasu̶. Ĩ cũriarã ĩna ñajare, ĩna rotirore bajiro quẽnaro yirũgũru̶arãja mu̶a. 2 Dios ĩ cũrãre cu̶dimenarema, ĩna cu̶dibeti vaja rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 3 Quẽnase yirãrema güiorã me ñaama u̶jarã. Rojose yirãju̶arema güiorã ñaama ĩna. To bajiri quẽnase rĩne yiya mu̶a. Quẽnase rĩne mu̶a yijama, “Quẽnaro yirã ñaama”, mu̶are yiĩaru̶arãma mu̶a u̶jarã. 4 “Masa quẽnaro gãmerã ejarẽmoato” yigu̶, u̶jarãre cũgũ̶mi Dios. To ĩ yiboajaquẽne, rojose mu̶a yijama, “Rojose yu̶a yise vaja rojose yu̶are yiru̶arãma u̶jarã” yimasirã ñari, ĩnare güiru̶arãja mu̶a. “Rojose yirãre rojose ĩna yise vaja rojose yu̶re yibosato” yigu̶, ĩnare cũgũ̶mi Dios. 5 “Rojose mani yise su̶ori rojose manire yiroma” yitu̶oĩarã ñari, u̶jarãre cu̶dirũgũru̶arãja mu̶a. Tiaye rĩne, cu̶dirã me, Gajeye quẽne, “Mani cu̶disere bojagu̶mi Dios” yirã ñari, cu̶dirũgũru̶arãja. 6 Masa u̶jarã Diore moabosarũgũama, manire “Quẽnaro ñato” yirã. To bajiri manire ĩna moabosase vaja ĩnare vaja yiroti ñaja. 7 Mu̶a u̶jarã jedirore Dios ĩ bojarore bajirone quẽnaro ĩnare yiroti ñaja. Ĩna vaja taro cõrone ĩnare vaja yiya. “Gajeye moare ĩna yise vajare quẽne ĩnare vaja yiya” mu̶are ĩna yirore bajirone cu̶diru̶arãja mu̶a. To yicõari, quẽnaro ĩnare yirũ̶cu̶bu̶oya. 8 Gãjerãre mu̶a vaja mojama, mu̶a vaja mosere vaja yiya. Mu̶a rãcanare ĩamaiña. To bajiro mu̶a yijama, Dios ĩ rotise ñaro cõrone cu̶dirã yirãja. 9 Dios ĩ rotimasire ado bajiro gotiaja: “Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Sĩabesa. Juarudibesa. Gãjerã ye gajeyeũnire bojaĩabesa”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. To bajicõari, gajeye ñarẽmoaja Dios ĩ rotimasire. Tire cojo vãme mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Cojo vãme ti ñaboajaquẽne, tire quẽnaro mani cu̶dijama, Dios ĩ rotise ñaro cõrone cu̶dirã yirãja mani. Ĩ rotimasire ado bajiro yaja: “Mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ rãcanare maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. 10 Mani rãcanare mani maijama, rojose ĩnare yimenaja. To bajiro mani yijama, Dios ĩ rotise ñaro cõrone cu̶dirã yirãja mani. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ Cristo ĩ bajirere ajisu̶orãju̶ne, “Tudiejacõari, quẽnaro manire yiru̶cu̶mi”, yicõasu̶oyuja mani. To bajiri yucu̶rema, “Ĩ tudiejarotirũ̶mu̶ cõñadiaja” yimasirã ñari, tire tu̶oĩatu̶jamenane, bu̶tobu̶sa Dios ĩ bojarore bajiro yito mani. 12 Cristo ĩ ejarotirũ̶mu̶ cõñacoaju̶. To bajiri vãti ĩ bojasere ĩna yirirodori jedicoato yaja. To cõrone rojose yirãre rearu̶cu̶mi Cristo. Tire masicõari, “Cristo manire ejarẽmoato” yirã, ĩre sẽnito mani, “Rojose yiru̶aboarine, tire yibeticõari, ĩ bojaseju̶are yirãsa mani” yirã. 13 To bajiro mani bajijama, quẽnase rĩne yiru̶arãja mani. Boserũ̶mu̶ri ñaro idimecu̶cõari, avasãmecu̶cudirãre bajiro bajibetiroti ñaja manire. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibetiroti ñaja. Gãmerã oca rẽtobeticõato. Gãjerã ĩna yisere ĩajũnisinibeticõato mani. 14 Ado bajiroju̶a yirã ñato mani: “Mani u̶ju̶ Jesucristo manire ejarẽmoato” yirã, ĩre sẽnirũgũto mani. Ĩne ñagũ̶mi manire ejarẽmogũ̶, “Rojose yiroma” yigu̶. To bajiri ĩ ejarẽmose ti ñajare, rojose yiru̶aboarine, tire yibetiru̶arãja mani.

Romanos 14

1 “Cristo yu̶re ejarẽmogũ̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñaboarine, tu̶oĩagüigu̶rema, quẽnaro ĩre yiya. “Ado bajiro yiroti ñaja” ĩ yisere ajicõari, “Bajibeaja. Ado bajiroju̶a yiroti ñaja, mu̶re”, ĩre yi oca rẽtobesa. 2 Sĩgũ̶ri, Cristore ajitirũ̶nu̶rã, “Bare vãme cu̶ti ñaro cõrone mani bajama, quẽnaja”, yitu̶oĩaama ĩna. Gãjerãma, “Cristo manire ejarẽmogũ̶mi” yitu̶oĩarã ñaboarine, “Vaibu̶cu̶ rii mani bajama, quẽnabetoja” yitu̶oĩagüicõari, bamenama ĩna. 3 Bare jediro barãju̶a, “Mani bajama, quẽnabetoja” yigüirãre, “Tu̶oĩamasimena ñaja mu̶a”, ĩnare yibetiroti ñaja. Bamenaju̶a quẽne, jediro barãre, “Rojose yirã yaja mu̶a”, ĩnare yiñagõjaibesa, “Ĩna quẽne, yu̶ rĩa ñaama” Dios ĩ yirã ĩna ñajare. 4 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, Dios ĩ rotirã ñaja mani. To bajiri sĩgũ̶ri ĩna bajisere ĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶a. Ado yu̶a rãca ñaña”, ĩnare yirã ñaboarine, ricati tu̶oĩarãrema, “Quẽnaro yibeaja mu̶a. Gajeroju̶ vasa”, ĩnare yibetiroti ñaja. Dios sĩgũ̶ne ñaami ti ũnire yimasigũ̶ma. To yicõari ĩ rotirãre ejarẽmogũ̶mi, “Yu̶ rãca ñacõa ñato ĩna” yigu̶. To bajiri ricati tu̶oĩarãre quẽne, “Yu̶ rãca ñacõa ñato”, ĩnare yimasigũ̶mi. 5 Sĩgũ̶ri, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ado bajiro tu̶oĩaama ĩna: “Cojorũ̶mu̶ne, gajerũ̶mu̶ri rẽtoro ñamasurirũ̶mu̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oriarũ̶mu̶ ñaja”, yitu̶oĩaama. Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã, ado bajiro tu̶oĩaama: “Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja”, yitu̶oĩaama ĩna. To bajiboarine ricati rĩne mu̶a tu̶oĩase, no yibeaja. Diore mu̶a sẽnise ñaja ñamasusema, “Ĩ bojasere yaja” mu̶a yimasirotire yirã. 6 Sĩgũ̶ ñagũ̶mi, “Adirũ̶mu̶ ñaja ñamasurirũ̶mu̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oriarũ̶mu̶” yigu̶. Mani u̶ju̶re Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶mi. Gãjima, “Bare vãme cu̶ti ñaro cõrone mani bajama, quẽnaja” yigu̶ ĩ bajama, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yigu̶mi. Gãji, vaibu̶cu̶ rii babecu̶ ñaboarine, gajeye bare bañagũ̶ne, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yirũ̶cu̶bu̶ogu̶mi ĩ quẽne. 7 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, mani masune tu̶oĩacõari, yirã me ñaja mani. Ado bajiro bajiaja: Sĩaecoboarine, tudicaticoasumi Cristo, ĩna catijaquẽne to yicõari ĩna rijacoajaquẽne, “Ĩna u̶ju̶ ñaru̶cu̶mi” Dios ĩ yijare. To bajiri adigodo mani catiñaro cõro, mani rijato beroju̶ quẽne, “Yu̶ masune rotiaja. Gãji yu̶re rotibeami”, yimasiña manoja. Cristo yarã ñari, mani rijato beroju̶ quẽne ĩ yarã ñacõa ñaru̶arãja mani. To bajiri, Cristo ĩ bojase rĩne yicõa ñaroti ñaja. 10 To bajiro ti bajiboajaquẽne, ¿no yirã, “Rojose yaja mu̶a”, mu̶a yarãre ĩnare yiñagõjai coderũgũati? To yicõari, ¿no yirã mu̶a yarãre, “Tu̶oĩamasimena ñaja mu̶a”, yiĩateati mu̶a? Mani ñaro cõrone, Dios ĩ ñaroju̶ ejarona ñaja mani. To bajiri, “Ãnoa ñaama quẽnase yicana. Ãnoa ñaama rojose yicana”, yiĩabeseru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yirotire masirã ñari, gãjerã Cristo yarãre, “Rojose yaja mu̶a”, yiñagõjaibesa. 11 Ado bajiro gotiaja Dios oca Isa'ias ĩ ucamasire: “ ‘Socu̶ me yaja yu̶. Ado bajise bajiru̶aroja ti, masa jedirore: Yu̶ ĩaro rĩjoroju̶a yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, gu̶somuniari tuetucõari, “Masa ĩna yisere masigũ̶ ñaja mu̶”, yu̶re yiru̶arãma ĩna’, yami mani u̶ju̶”, yiucamasiñumi Isa'ias. 12 To bajiro ĩ yimasire ñajare, “Tocãrãcu̶ne, ĩna yire jedirore Diore ĩre gotiru̶arãma ĩna”, yimasiaja mani. 13 To bajiri, “Rojose yaja mu̶” gãmerã yiñagõjaibetiru̶arãja mani. Tire yibeticõari, “Mani rãcanare rojose ĩnare ũmato yirobe” yirã, quẽnase rĩne yito mani. 14 Yu̶, mani u̶ju̶ Cristo ĩ gotimasiocatire ajicacu̶ ñari, ado bajiro yaja yu̶: “Bare vãme cu̶ti ñaro cõrone mani bajama, quẽnaja”, yimasiaja yu̶. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, ñarãma gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã, “Vaibu̶cu̶ rii yu̶ bajama, rojose yigu̶, yigu̶ja yu̶”, yitu̶oĩarãma. 15 “Vaibu̶cu̶ rii yu̶ bajama, quẽnabetoja” yigu̶ ñari, mu̶aju̶a tire mu̶a baro ĩacõari su̶tiritigu̶mi. To bajiro ĩ bajisere masirã ñaboarine, mu̶a bacõa ñajama, “Mu̶re maibeaja” yirãre bajiro yirãja mu̶a. Mu̶a rĩ mere, gãjerãre quẽne rijabosagu̶ bajiyumi Cristo. To bajiri sĩgũ̶, Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶, “Vaibu̶cu̶ rii yu̶ bajama, rojose yigu̶ yaja” ĩ yisere ajicõari, vaibu̶cu̶ riire babeja. “Mani basere ĩ bajama, ‘Rojose yigu̶ yaja yu̶’ yitu̶oĩacõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatomi” yirã, tire babetiru̶arãja mu̶a. 16 To bajiri, “Mani yise quẽnase ti ñaboajaquẽne, tire ĩacõari, ‘Rojose yirã yama’ gãjerã manire yiĩarãma” mu̶a yimasijama, tire yibeticõaña. 17 Mani barotire, mani idirotire bu̶to tu̶oĩaroti me ñaja. Mani u̶ju̶ ĩ bojarore bajiro quẽnaro mani yiseju̶are tu̶oĩaroti ñaja. To yicõari, Esp'iritu Santo manire ĩ ejarẽmose su̶orine gãjerã mani rãca quẽnaro ĩna variquẽnarotiju̶are tu̶oĩaroti ñaja, manire. 18 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose su̶orine Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro mani yijama, “Quẽnaro yirã ñaama”, manire yiĩavariquẽnagũ̶mi Dios. To bajicõari, masa quẽne, “Quẽnaro yirã ñaama”, manire yiĩaru̶arãma ĩna. 19 To bajiri bu̶tobu̶sa ĩ bojarore bajiro mani yijama, gãmerã ejarẽmorã yirãja mani, “Jediro Cristo ĩ bojarore bajiro yirã ñarãsa mani” yirã. 20 To bajiri sĩgũ̶, Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶, mu̶a baroti ñaboasere ĩacõari, “Babetiroti ñaja” ĩ yijama, tire babetiru̶arãja mu̶a. “Mani basere ĩ bajama, ‘Rojose yigu̶ yaja yu̶’ yitu̶oĩacõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatomi” yirã, tire babetiru̶arãja mu̶a. Mani base jediro quẽnase rĩne ñacõaja. To bajiboarine mani rãcagu̶ Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶, “Vaibu̶cu̶ rii yu̶ bajama, rojose yigu̶ yaja” ĩ yiĩasere, mani bajama, rojose ĩre yirorãre bajiro yirãja mani. 21 Mani rãcagu̶ Cristo yu̶, mu̶a basere, u̶ye oco mu̶a idise, to yicõari, gajeye no bojase mu̶a yisere ĩacõari, ĩ quẽne ĩ yijama, “Rojose yigu̶ yaja”, yitu̶oĩagũ̶mi. To bajiro tu̶oĩagũ̶ ĩ ñajare, to bajiro mu̶a yijama, rojose ĩre yirorãre bajiro yirãja mu̶a. 22 To bajiri, “Bare vãme cu̶ti ñaro cõrone mani bajama, quẽnaja”, “Mani bajama, quẽnabeaja” mu̶a yitu̶oĩasere, gãmerã gotimenane, Dios sĩgũ̶rene mu̶a tu̶oĩasere gotiroti ñaja. “To bajiro yu̶a yisere ĩacõari, ‘Quẽnaja’ yiĩagũ̶mi Dios” yirãma, variquẽnarãma. 23 “Yu̶a bajama ¿Dios ĩ bojabetire yirojari yu̶a?” yiboarine ĩna bacõajama, rojose yirã yirãma. To bajirone bajiaja. “Dios ĩ bojabetire yirã yaja” yiboarine, mani yijama, manire quẽne rojose ñaroja.

Romanos 15

1 “Cristo yu̶are ejarẽmogũ̶mi” yitu̶oĩarã ñaboarine, tu̶oĩagüirãre, “To bajiro mu̶a bajise quẽnabeaja” ĩnare yimenane, ĩnare rũ̶cu̶bu̶ocõaña. Mu̶a ñaroti rĩne tu̶oĩamenane, tu̶oĩagüirãre ĩnare ejarẽmoroti ñaja. 2 Mani rãcana Cristore ajitirũ̶nu̶rã, gãjerã ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine, tu̶oĩagüirã quẽne, ĩnare ejarẽmoroti ñaja, “Bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, variquẽnase rãca quẽnaro ñato ĩna” yirã. 3 Cristo adigodo ejacõari, ĩ yiriarore bajiro yito mani. Ĩ sĩgũ̶ne ĩ variquẽnarotire bojagu̶ me ñañumi. Mani variquẽnarotiju̶are bojagu̶ ñari, bu̶to rojose tãmu̶oñumi, manire ejarẽmogũ̶. To bajiri, ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Rojose yirã, mu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶obetijama, yu̶rene rũ̶cu̶bu̶omena yicama”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire, Cristo ĩ jacu̶re Diore ĩ yirere yiro. 4 Jediro Dios ocare masa ĩna ucamasire quẽnaro manire gotimasioaja ti. To bajiri tire mani buejama, quẽnaro gotimasiocõa ñaru̶arãja mani, “Bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yirã. To bajiri, “Õ vecaju̶ manire quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios” yimasirã ñari, variquẽnacõa ñaru̶arãja mani. 5 Dios manire ejarẽmoami, “Ĩna rãcanare gotimasiocõa ñaru̶arãma” yigu̶. “Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñato” yigu̶, mani variquẽnarotire cõaami. To bajiri, bu̶tobu̶sa mu̶are ejarẽmoato Dios, mu̶a gãmerã mairotire yigu̶. To bajiro ĩ yijama, Jesucristo ĩ bojarore bajiro yirã ñaru̶arãja mu̶a. 6 To bajiro manire ĩ ejarẽmojare, mani ñaro cõrone mani u̶ju̶re Jesucristo jacu̶re ĩre rũ̶cu̶bu̶o variquẽnaru̶arãja mani. 7 To bajiri, “Yu̶ yarã ñaja mu̶a” Cristo mu̶are ĩ mairiarore bajirone gãmerã maiña mu̶a. Mu̶a gãmerã maisere ĩacõari, “Dios su̶orine bajiaja” yirã ñari, “Quẽnagũ̶ ñagũ̶mi Dios”, ĩre yiru̶arãma masa. 8 Adi macaru̶cu̶roju̶re jud'io masare ĩnare ejarẽmogũ̶ vayumi Cristo. Yu̶a ñicu̶are, “ ‘ “To bajiro bajiru̶aroja” ĩnare ĩ yimasiriarore bajirone yigu̶ ñaami Dios’ yimasioato ĩna” yigu̶, yu̶are ejarẽmoñumi. 9 Jud'io masa rĩ mere ejarẽmogũ̶ vagu̶ bajiyumi Cristo. Jud'io masa mere quẽne ejarẽmogũ̶ bajiyumi. “Masare Dios ĩ ĩamaisere masicõari, ĩre quẽnaro rũ̶cu̶bu̶o variquẽnato jud'io masa, jud'io masa me quẽne” yigu̶, vayumi Jesús. To bajisene gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “ ‘Jud'io masa me, yu̶ rãca mu̶re yivariquẽnato ĩna’ yigu̶, varu̶cu̶ja yu̶. Yu̶ su̶orine mu̶re yirũ̶cu̶bu̶ocõari, basaru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire, Cristo ĩ jacu̶re ĩ gotirere yiro. 10 Quẽna gajeye ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Mu̶a jud'io masa me, Dios yarã jud'io masa rãca cojo masare bajiro variquẽnaru̶arãja mu̶a”, yigotiaja Dios oca. 11 Gajeye quẽne ado bajiro gotiaja ti: “Jud'io masa, ĩna me quẽne, masa jediro ĩre rũ̶cu̶bu̶o variquẽnaru̶arãja mu̶a”, yigotiaja ti. 12 Isa'ias ñamasir'i quẽne ado bajiro ucamasiñumi: “Isa'i jãnami sĩgũ̶ ruyuaru̶cu̶mi, jediro masa u̶ju̶ ñarocu̶. Ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, ‘Ĩ su̶orine Diorãca quẽnaro ñarũgũru̶arãja mani’ yiru̶arãma ĩna”, yiucamasiñumi Isa'ias. 13 “Cristo su̶orine Diorãca quẽnaro ñarũgũru̶arãja” yitu̶oĩamasirere manire cõagũ̶ ñagũ̶mi Dios. Ĩrene ado bajiro mu̶are sẽnibosaja yu̶: “ ‘Mu̶re ajitirũ̶nu̶rũtuacõari, quẽnaro variquẽnarã, mu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñato ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña. To yicõari, ‘Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca bu̶tobu̶sa tire masiato ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña”, Diore mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 14 Yu̶ mairã, “Quẽnaro yirã ñarãma ĩna. Cristo ocare quẽnaro masirã ñari, quẽnaro gãmerã gotimasiorã ñarãma ĩna”, mu̶are yimasiaja yu̶. 15 To bajiro mu̶a bajisere masigũ̶ ñaboarine, papera rãca quẽnaro riojo mu̶are gotiaja yu̶. “Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a ajirere masiritibeticõato” yigu̶, mu̶are ucacõaja yu̶. Dios yu̶re ĩamaicõari, ĩ ocare gotirẽtobosagu̶ yu̶ ñarotire ĩ bojacati ñajare, mu̶are ucaja yu̶. 16 “Jesucristo ĩ bajirere jud'io masa mere gotimasiato” yigu̶, yu̶re cõacami Dios. To bajiro ĩ yicati ñajare, yu̶ gotimasiosere ajicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶ama jud'io masa me ñarã. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca “Rojose mana ñaama”, Dios ĩ yiĩarã ñari, ĩ yarã ñaama. 17 To bajiri, “Dios ĩ bojasere yigu̶, Jesucristo su̶orine quẽnaro moaja”, yivariquẽnaja yu̶. 18 Jud'io masa mere yu̶ gotimasiojama, yu̶ masune tu̶oĩacõari, gotigu̶ me yaja. Cristo, ĩ ejarẽmose rãca gotimasioaja yu̶. Tire ajicõari, Cristo ĩ ejarẽmose rãca quẽnaro yu̶ yisere ĩacõari, to yicõari, Esp'iritu Santo su̶orine ĩaĩañamani yu̶ yiĩosere ĩarã ñari, “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi Cristo”, ĩre yitu̶oĩasu̶ocama ĩna. To bajiri, Jerusalénju̶ne Cristo ĩ bajirere gotisu̶ocacu̶, gaje macarire quẽne goticudigu̶ rĩne, Iliria sitaju̶ gotiejocaju̶ yu̶. 20 “Cristo ĩ bajirere gotimasioñamana ĩna ñaroju̶re, gotimasiogũ̶ varu̶cu̶ja”, yitu̶oĩa vadirũgũcaju̶ yu̶. Gãjerã ĩna goticõariaroju̶rema gotimasiogũ̶ varu̶abeticaju̶ yu̶. 21 To bajiro yu̶ bajirotire yiro, ado bajiro gotiyuja, Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Cristo ĩ bajirere masibetiriarã, gotimasio ecoru̶arãma. To bajiri, tire ajimasiru̶arãma”, yigotiyuja ti. 22 To bajiri, Cristo ĩ bajirere gotimasioñamana ĩna ñaroju̶are gotimasiocudigu̶ ñari, mu̶a tu̶re varu̶aboarine, vabetirũgũcaju̶ yu̶ maji. 23 Tirũ̶mu̶ju̶ne mu̶a tu̶ varu̶acõa ñacaju̶ yu̶. To bajiro bajiru̶arũgũcacu̶ ñari, adi sitanare ĩnare gotimasiojeocõari, mu̶a tu̶ju̶a varu̶a tu̶oĩaja yu̶ yuja. 24 Españaju̶ vacu̶ mu̶are ĩarẽtoaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri mu̶a rãca yoaro variquẽnacõa ñaru̶agu̶ ñaboarine, yoaro mu̶a rãca ñabetiru̶cu̶ja yu̶, bajigu̶ju̶ma. To bajiboarine mu̶a ejarẽmose bojaja yu̶, España yu̶ ejamasirotire yigu̶. 25 To bajiro yu̶ bajiroto rĩjoro Jerusalénju̶ vacoacu̶ yaja maji, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ejarẽmogu̶acu̶. 26 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, Macedonia vãme cu̶ti sitana, Acaya vãme cu̶ti sitana quẽne, ado bajiro tu̶oĩañujarã ĩna: “Jerusalén macana, Cristore ajitirũ̶nu̶rã maioro bajirãre gãjoa rãca ĩnare ejarẽmoto mani”, yitu̶oĩañujarã ĩna. To bajiro yitu̶oĩariarã, ĩna ĩsirere juacõari, Jerusalén macanare ĩsigu̶acu̶ yaja yu̶. 27 Ĩna masune tu̶oĩacõari, “Ĩnare ejarẽmoto mani”, yitu̶oĩañujarã ĩna, jud'io masa me ñaboarine. Jud'io masa su̶orine, jud'io masa mere, Dios yarã ĩna ñase ejayuja ti. To bajiri jud'io masare maioro bajirãre ejarẽmoroti ñaja. 28 To bajiri Jerusalén macanare gãjoa ĩnare yu̶ ĩsiro bero, Españaju̶ vacu̶, mu̶are ĩarẽtoaru̶cu̶ja yu̶. 29 “Mu̶a tu̶ yu̶ ejaro, mani ñajediro mani variquẽnarotire cõaru̶cu̶mi Cristo”, yimasiaja yu̶. 30 Yu̶ mairã, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja mu̶a. To bajicõari, Esp'iritu Santo su̶orine gãjerãre ĩamairã ñaja. To bajiri yu̶ bajisere tu̶oĩacõari, Diore yu̶re sẽniejarẽmoña yaja yu̶. 31 “Judeana Cristo ĩ bajirere yu̶ gotisere ajiterã rojose yu̶re yiroma” yirã, Diore yu̶re sẽniejarẽmoña. To yicõari, “Jerusalén macana, Cristore ajitirũ̶nu̶rã gãjoa yu̶ ĩsirotire variquẽnase rãca boca juato ĩna” yirã, Diore yu̶re sẽniejarẽmoña. 32 To bajiri Diore yu̶re mu̶a sẽniejarẽmojama, variquẽnase rãca mu̶a tu̶ju̶ ĩagũ̶ ejaru̶cu̶ja yu̶, Dios ĩ bojajama. Mu̶a tu̶ju̶ eja, mu̶a rãca quẽnaro u̶su̶sãjaru̶cu̶ja yu̶. 33 Dios, quẽnaro mu̶a ñarotire mu̶are ejarẽmoato ĩ. To bajirone bajiato.

Romanos 16

1 Febe vãme cu̶tigore mu̶a tu̶ sore cõagũ̶ yaja yu̶. Dios su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶gõ ñaamo so. Cristore ajitirũ̶nu̶rã Cencrea vãme cu̶ti macana rãca Diore moabosarimaso ñaamo so. 2 Sone ñaamo jãjarã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro ejarẽmorio. Yu̶re quẽne ejarẽmorũgũmo. To bajiri mu̶a tu̶ so ejaro, “Mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶gõ ñaamo so quẽne” yimasirã ñari, so bojase cõro sore yirẽmoña, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja mani” yirã. 3 Yu̶re bajiro Jesucristo ocare gotimasiorã ñacana, Prisca, so manaju̶ Aquila, quẽnato ĩna. 4 “Ĩre mani ejarẽmojama, manire quẽne sĩarãma” yimasiboarine, yu̶re ĩna sĩaborotire yirẽtobosacama ĩna. To bajiri, “Quẽnaro yu̶re yicaju̶ mu̶a”, ĩnare yiucacõaja yu̶. Yu̶ sĩgũ̶ mere, “Quẽnaro yirã yicaju̶ mu̶a”, ĩnare yaja yu̶. Yu̶ sĩgũ̶ me to bajiro mu̶are yicõaja yu̶. Jud'io masa me, tocãrãca macariana Cristore ajitirũ̶nu̶rã quẽne, yirũgũama. 5 Quẽnato Cristore ajitirũ̶nu̶rã Aquila ya vi rẽjarũgũrã. Quẽnato yu̶ maigũ̶, Epeneto quẽne. Ĩ ñaami Asia sitagu̶ Cristore ajitirũ̶nu̶su̶or'i. 6 Mar'ia, quẽnato, bu̶to mu̶are ejarẽmorio quẽne. 7 Yu̶ yarã, Andrónico, Junias quẽne quẽnato. Ĩna rãca tubiberiaviju̶ ñacaju̶ yu̶. Ĩna ñacama yu̶ rĩjoro Cristore ajitirũ̶nu̶su̶oriarã. Cristo ocare ajitirũ̶nu̶rã ĩna cõarã rẽtoro quẽnaro yicudiyuma ĩna. 8 Quẽnato yu̶ maigũ̶ Ampliato quẽne. Mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ĩ ñajare, ĩre bu̶to maiaja yu̶. 9 Gãji, yu̶re bajiro Cristo ocare gotimasiogũ̶, Urbano vãme cu̶tigu̶, quẽnato. To bajicõari, yu̶ maigũ̶ Estaquis quẽne, quẽnato. 10 Apeles quẽne, quẽnato. Rojose tãmu̶oboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶cõa ñacami. Aristóbulo, to yicõari ĩ ya viana quẽne, quẽnato. 11 Yu̶ yu̶ Herodión quẽne, quẽnato. Mani u̶ju̶ Cristore ajitirũ̶nu̶rã Narciso ya viana, quẽnato. 12 Trifena, to yicõari, Trifosa quẽne quẽnato. Mani u̶ju̶ Cristore bu̶to moabosarimasa ñaama. Mani maigõ Pérsida quẽne, quẽnato. So quẽne, mani u̶ju̶ Cristore bu̶to moabosacamo. 13 Rufo quẽne quẽnato. Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñacami. Ĩ jaco quẽne quẽnato. Sone ñacamo, yu̶ jacore bajiro yu̶re maicaco. 14 To yicõari, As'incrito, Flegonte, Hermes, Patrobas, Hermas, ĩna rãcana quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rã jediro quẽnato. 15 Filólogo, Julia, Nereo, to yicõari, ĩ bedeo quẽne, quẽnato. Olimpas, to yicõari, ĩna rãcana Cristore ajitirũ̶nu̶rã jediro quẽnato. 16 Cristo su̶orine cojo masare bajiro bajirã ñari, quẽnaro gãmerã yisẽniĩa, yiñaña mu̶a. Adoana, Cristo ocare ajitirũ̶nu̶rã jediro, mu̶are quẽnaroticõama ĩna. 17 Yu̶ mairã, gajeye ado bajiro mu̶are gotimasioaja yu̶: Mu̶a rãcana sĩgũ̶ri ricati ĩna gotijare, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩamenaja mu̶a. Cristo oca mu̶a ajiriarore bajiro me bajiaja ĩna yisema. To bajiri ĩnare cãmotadicõaña. 18 Mani u̶ju̶ Cristo ĩ bojasere yirã me ñarãma ĩna. Ĩna tu̶oĩarore bajiro yirã ñari, socarãne quẽnaro gotitorãma. To bajiri socase ĩna gotisere ajitirũ̶nu̶rãma, quẽnaro tu̶oĩamasimena. 19 Mu̶arema, ĩnare bajiro mu̶a bajibetijare, “Ĩna u̶jarãre quẽnaro cu̶dirã ñaama”, yama masa, mu̶are. To bajiro mu̶a bajisere ajivariquẽnaja yu̶. To bajiri, quẽnase rĩne mu̶a yisere bojaja yu̶. 20 Quẽnaro mani ñarotire cõagũ̶ ñaami Dios. To bajiro yigu̶ ñari, vãtia u̶ju̶re ĩre cu̶daabogu̶re bajiro yiru̶cu̶mi, “Socarimasa ĩna gotiboasere ajibeticõato ĩna” yigu̶. To bajiri, “Quẽnaro ĩnare yiya” mani u̶ju̶ Jesucristore mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 21 Yu̶ baba, Cristo ocare gotimasiogũ̶, Timoteo vãme cu̶tigu̶, mu̶are quẽnarotiami. Yu̶ yarã Lucio, Jasón, Sos'ipate quẽne, mu̶are quẽnarotiama. 22 Yu̶ Tercio, Pablo ĩ rotirore bajiro adi paperare ucabosagu̶ quẽne, mani u̶ju̶ Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, mu̶are quẽnarotiaja yu̶. 23 Gayo quẽne, mu̶are quẽnarotiami. Ĩ ya viju̶ne ñacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rã rẽjarũgũaja. Erasto adi macaju̶re gãjoa codebosarimasu̶ quẽne, mu̶are quẽnarotiami. Cristo su̶orine mani yu̶, Cuarto vãme cu̶tigu̶ quẽne, “Quẽnato”, mu̶are yami. 24 To bajiri, “Quẽnaro ĩnare yiya”, mani u̶ju̶ Jesucristore mu̶are yisẽnibosaja yu̶. To bajirone bajiato. 25 Diore rũ̶cu̶bu̶orã ñari, “Quẽnaro yigu̶ ñaami. Rẽtoro masigũ̶ ñaami”, Diore yirũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. Ĩ ocare quẽnaro mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, “Manire ejarẽmogũ̶mi Cristo” mu̶a yitu̶oĩarotire cõaru̶cu̶mi Dios. Ĩ ocare gotimasiorũgũaja yu̶, masa rojose ĩna tãmu̶oborotire Cristo ĩ yirẽtobosarere. Tirũ̶mu̶ju̶ma ti ũnire gotimasio ecobesuja maji. 26 To bajiboarine, Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasirere ajicõari, “To bajise bajirotire gotiro yaja”, yimasibesuma. Adirũ̶mu̶rirema, “ ‘Cristo ĩ rijabosare ti ñajare, “Quẽnarã ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios’, masa jediro yu̶re yimasiato” yigu̶, ti oca mani ajimasirotire manire cõañumi Dios, adi macaru̶cu̶roju̶ ñacõa ñarũgũgũ̶. 27 Ĩ ñagũ̶mi jediro masigũ̶. Gãji ĩre bajiro bajigu̶ magũ̶mi. Jesucristo manire ĩ codese su̶orine ĩre yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnacõa ñato mani. To bajirone bajiato. To cõrone ñaja.

1 Corintios 1

1 Adi quetire mu̶are cõagũ̶, Pablo vãme cu̶tigu̶ ñaja yu̶. ¿Ñati mu̶a, Corinto macana, Dios su̶ori ĩ macu̶ ocare ajitirũ̶nu̶cõari, rẽjarũgũrã? Jesucristo ĩ rijabosare ñajare, “Rojose mana ñaama” yicõari, “Yu̶ rĩa ñaama” Dios ĩ yiĩarã ñaja mu̶a. Sóstenes rãca ñacõari, mu̶a rĩ mere ucaja yu̶a. “Mani u̶ju̶re Jesucristore sẽnirã jediro, adi quetire ajiato” yirã, ucaja yu̶a. Mu̶are quẽnarotirã, mani jacu̶ Diore, to yicõari, Jesucristo, mani u̶ju̶re, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Quẽnaro mu̶a rãca ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. Dios ĩ bojarore bajiro yu̶re cõacami Jesucristo, “Yu̶ su̶orine yu̶ jacu̶ quẽnaro ĩ yise quetire gãjerãre gotimasiocudiya mu̶” yigu̶. 4 Tocãrãcajine Dios, mani jacu̶re sẽnigũ̶, mu̶are quẽnaro ĩ yisere tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yivariquẽnarũgũaja yu̶. Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, quẽnaro mu̶are yirũgũami Dios. 5 Ĩre ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, ĩ oca jediro quẽnaro riojo ajimasicõari, mu̶a gotimasiorotire, to yicõari, ĩ bojarore bajiro mu̶a yimasirotire yigu̶, mu̶are u̶joyumi Dios. 6 To bajiro mu̶are ĩ yire ñajare, Cristo ĩ bajirere mu̶are yu̶a gotimasiosere ajicõari, “Socase me ñaja”, yicaju̶ mu̶a. 7 Ñajediro mu̶a yimasiroti mu̶are ĩ u̶jore ti ñajare, mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ tudiejarotire yurãre, ñie ru̶yabetoja, mu̶are. 8 “Yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñato” yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi. To bajiri, Jesucristo ĩ ejarirũ̶mu̶re, ñimu̶ju̶ane, “Rojose yirã ñaama”, mu̶are yimasigũ̶ maniru̶cu̶mi. 9 “ ‘Yiru̶cu̶ja’ ĩ yirore bajiro yigu̶ ñari, manire ejarẽmoru̶cu̶mi Dios”, yimasiaja mani. Ĩ ñaami, “Jesucristore ajitirũ̶nu̶ña” yirere manire cõagũ̶. To bajiri ĩ ejarẽmose su̶orine mani u̶ju̶, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, quẽnaro gãmerã baba cu̶tirũgũaja mani. 10 Yu̶ mairã, yu̶ gotirore bajiro yirã ñaboarine, gajeye mu̶a yise quẽnabeaja. Mani u̶ju̶, Jesucristore yibosagu̶, ado bajiro mu̶are yaja yu̶: Rojose mu̶a yijama, “Ju̶aji rojose yimenasa mani” yicõari, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩaña. 11 “To bajiro yama Corinto macana” Cloé yarã ĩna yisere ajicõari, to bajiro mu̶are yaja yu̶. 12 Ado bajise yu̶re gotiama: “Sĩgũ̶ri, ‘Pablore ajisu̶yarã ñaja yu̶a’, gãjerãma, ‘Apolore ajisu̶yarã ñaja yu̶a’ yama. Gãjerãma, ‘Pedrore ajisu̶yarã ñaja yu̶a’, gãjerãma, ‘Cristore ajisu̶yarã ñaja yu̶ama’ yama”, yu̶re yigotiama Cloé yarã. 13 ¿No bajiro yirã to bajise ñagõjaiati mu̶a? “Mani u̶ju̶ Cristo sĩgũ̶ne ñaami” yirã ñaboarine, “Jãjarã ñaama mani u̶jarã” yisocarãre bajiro yiñaja mu̶a. ¿Yu̶, Pablone rojose mu̶a yire vajare yirẽtobosagu̶, yucú̶tẽroju̶ rijabosayujarique yu̶? “Pablore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yirã me, oco rãca bautiza ecoyuja mu̶a. 14 “Crispo vãme cu̶tigu̶, to yicõari, Gayo vãme cu̶tigu̶, ĩna rĩne ñacama oco rãca yu̶ bautizacana”, yitu̶oĩaja yu̶. To bajiri mu̶a rãcana, “Pablore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, yimasirã manama. Tire tu̶oĩacõari, “Tocãrãcu̶ne ñacama yu̶ bautizacana”, Diore ĩre yivariquẽnaja yu̶. 16 Estéfanas ya viana quẽne ñacama oco rãca yu̶ bautizacana. To cõrone yiriaja yu̶. 17 “Oco rãca masare ĩnare bautizacudiaya” yigu̶ me, yu̶re cõacami Cristo. “Yu̶ su̶orine Dios quẽnaro masare ĩ yisere gotimasiocudiaya” yigu̶ju̶a, cõacami. “ ‘Quẽnaro ĩ gotimasiojare, ĩre ajitirũ̶nu̶aja yu̶a’ yato” yigu̶, me yu̶re cõacami. To bajiro ĩna yijama, “ ‘Yucú̶tẽroju̶ rojose mani yise vajare yirẽtogũ̶, manire rijabosayumi’ yitu̶oĩarã me ñaru̶arãma”, yu̶re yicami Jesucristo. 18 Yucú̶tẽroju̶ Cristo ĩ rijabosarere ajicõari, “Socase ñaja”, yitu̶oĩaama rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona. Dios tu̶ju̶ varonaju̶ama, ti quetire ajicõari, “Masijeogu̶ ñaami Dios. Ĩ sĩgũ̶ne ñagũ̶mi rojose mani tãmu̶oborotire yirẽtobosarocu̶”, yitu̶oĩaama. 19 Tire bajirone gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘Masirã ñaja yu̶a’ yirãre masimenare bajiro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶, yu̶re ĩna masirotire yigu̶”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 20 To bajiri, “Dios ĩ rotimasire riojo gotimasiorã ñaja yu̶a” yirãre, to yicõari, gãjerã, “Adi macaru̶cu̶ro ñase jedirore masirã ñaja yu̶a” yirãre masimenare bajiro ĩnare yami Dios. 21 Masijeogu̶ ñaami Dios. To bajiri adi macaru̶cu̶roana, masa ĩna masune ĩna buese, ĩna tu̶oĩase su̶ori ĩre ĩna masirotire bojabesumi. Ado bajiroju̶a ĩna yiseju̶are bojayumi: Ĩ macu̶ ĩ bajirere ajitirũ̶nu̶rã rĩrene rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosagu̶ ñaami Dios. To bajiri ti ocare ajicõari, “To bajiro yimecu̶rã yama. Socase ñaja”, yama Diore masimena. 22 To bajiri, jud'io masa quẽne, ti quetire ĩna ajitirũ̶nu̶su̶oroto rĩjoro, “Socase me ñaja yu̶a yirotire yirã, ĩaĩañamani yu̶are yiĩoña”, yirã ñaama. Griego masaju̶ama, “Quẽnaro ĩna gotijama, ĩnare ajisu̶yaru̶arãja mani”, yirã ñaama. 23 To bajiro ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, yu̶aju̶ama, yucú̶tẽroju̶ Cristo manire ĩ rijabosarere gotimasiorũgũaja. Jud'io masa ĩna ajitese, griego masa, “Yimecu̶rã yama” yu̶are ĩna yisere yirũgũaja yu̶a. 24 To bajiboarine, Cristo ĩ bajirere yu̶a gotimasiosere ajicõari, jud'io masa, griego masare quẽne, “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ña” Dios ĩ yirere ĩna cu̶dijama, ĩ masisere ĩnare cõaami. To ĩ yijare, “Masijeogu̶ ñaami Dios”, yirũgũama. 25 Gãjerãju̶a, Diore masimena ñari, “Yimecu̶rã yama Cristore ajitirũ̶nu̶rã”, yitu̶oĩaboama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, “Masijeogu̶ ñaami Dios. Ĩre bajiro yimasigũ̶ magũ̶mi”, yimasiaja mani, ĩ ocare ajitirũ̶nu̶rãma. 26 Yu̶ mairã, Dios mu̶are ĩ besere tu̶oĩaña mu̶a. Jãjarã me ñacaju̶ mu̶a, ñamasurã, masare rotirimasa, to yicõari, “Masirã ñaama” Diore masimena ĩna yiĩarã. 27 To bajiro mu̶a ñarotire bojayumi Dios. “ ‘Tu̶oĩamasimena ñaama’ masa ĩna yirã, to yicõari ĩna rũ̶cu̶bu̶omena ñaru̶arãma yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã”, yiyumi Dios. To bajiro ĩ yijama, “ ‘Masirã ñaama’ Diore masimena ĩna yirũ̶cu̶bu̶orãre, ‘Masirã me ñañuma’ yato” yigu̶, yiyumi. 28 “ ‘Ñamasurã me ñaama’ to yicõari, ‘No yimasimenama’ masa ĩna yirãju̶a, yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma”, yiyumi Dios. “ ‘Ñamasurã ñaama’ masa ĩna yiĩarã, ñamasurã me ñato” yigu̶, to bajiro yiyumi. 29 To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, ĩ ĩaro rĩjoro, “Masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶, ñamasugũ̶ ñari, mu̶ macu̶ ĩ bajirere ajicõari, ‘Riojo gotiaja’ yicaju̶ yu̶”, ĩre yirocu̶ magũ̶mi. 30 To bajiri Dios su̶orine Jesucristo ĩ bajirere ajicõari, ĩ yarã ñaja mu̶a. To bajiri, Dios ocare ñamasusere masirã ñaja mu̶a. Rojose mu̶a yisere ĩ masiriojama, Cristo ĩ rijabosare su̶orine, “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩavariquẽnarã ñaja mu̶a. 31 Dios macu̶ su̶orine to bajiro mu̶a bajise ñajare, ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “ ‘Ñamasurã ñaja yu̶a’ yitu̶oĩamenane, ‘Manire quẽnaro yiyumi Cristo. Ĩju̶a ñaami ñamasugũ̶’ yivariquẽnaroti ñaja”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire.

1 Corintios 2

1 Dios oca masa ĩna masibetirere mu̶are yu̶ gotimasiocatire tu̶oĩaña mu̶a, yu̶ mairã. “ ‘Masigũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩato ĩna” yigu̶ me, mu̶are goticaju̶ yu̶. 2 “Yucú̶tẽroju̶ Jesucristo ĩ rijabosare rĩne ĩnare gotiru̶cu̶ja” yitu̶oĩagũ̶ ñari, to bajiro mu̶are goticaju̶. 3 Mu̶a tu̶ ejagu̶, gotimasiobetirocu̶re bajiro mu̶are bojonecaju̶ yu̶. To bajiro bajigu̶ ñari, nanacaju̶ yu̶. 4 Cristo ĩ bajirere mu̶are yu̶ gotigu̶adijama, “Masirã ñaja yu̶a” yirã ĩna yirore bajiro me mu̶are goticaju̶ yu̶. “ ‘Pablo quẽnaro ĩ gotijare, Cristore ajitirũ̶nu̶aja yu̶a’ yato” yigu̶ me, mu̶are goticaju̶. Mu̶are yu̶ gotimasioro, Esp'iritu Santo ĩ masise rãca ĩ ejarẽmojare, “Riojo gotiami Pablo”, yu̶re yiajitirũ̶nu̶caju̶ mu̶a. 5 To bajiri, masa ĩna masise rãca me ajimasicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶caju̶ mu̶a. Dios ĩ masise mu̶are ĩ cõajare, Jesucristore ajitirũ̶nu̶su̶ocaju̶ mu̶a. 6 Jesucristo ocare quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñajama, yu̶a gotimasiorotire Dios ĩ cõajare, josabu̶sase ĩnare gotimasiorũgũaja yu̶a. Yu̶a gotimasiose, adigodoana, masirã, to yicõari, u̶jarã ĩna masise me ñaja. Ĩna masiboase rãcane ĩna rijato, yayicoaru̶aroja tiju̶ama. 7 Yu̶a gotimasioseju̶ama, Dios ye, ĩ masise, ĩ cõase ñaja. Ti oca, masa ĩna masibeticati ti ñaboajaquẽne, adi macaru̶cu̶ro ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ne, “Masare quẽnaro yiru̶cu̶ja” ĩ yimasire ñaja. 8 Adigodoana u̶jarã tire ajimasirã manicama. Tire ĩna ajimasijama, mani u̶ju̶ Cristo quẽnamasugũ̶re, “Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutu sĩacõaña”, yibetiboriarãma ĩna. 9 To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Dios, ĩre mairãre, ‘Quẽnase ĩnare u̶joru̶cu̶ja’ yi goti rĩjoro yiyumi. Masa ĩna ĩabetirũgũre, ĩna ajiĩabetirũgũre, to yicõari ĩna tu̶oĩabu̶jabetirũgũre quẽne ñaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 10 Yucu̶rema, mani masibetirũgũrere Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose su̶orine Dios ĩ u̶josere masiaja mani. Ñajediro masiami Esp'iritu Santo. Dios ĩ tu̶oĩasere quẽne masigũ̶ ñaami. 11 Gãjerã ĩna tu̶oĩasere, “To bajiro tu̶oĩama”, yimasiña maja. Mani masu mani tu̶oĩase rĩne masire ñaja. To bajirone bajiaja, Dios ĩ tu̶oĩase quẽne. Mani masibetiboajaquẽne, Esp'iritu Santo sĩgũ̶ne masiami, Dios ĩ tu̶oĩasere. 12 To bajiboarine, adigodoana Diore masimena ĩna tu̶oĩase ũni mere manire cõañumi Dios. Esp'iritu Santoju̶are manire cõañumi, manire ĩ u̶josere quẽnaro mani ajimasirotire yigu̶. 13 To bajiri yu̶a gotimasiojama, gãjerã yu̶are ĩna gotimasiore mere gotimasiorũgũaja. Esp'iritu Santo yu̶are ĩ ejarẽmojare, quẽnaro gotimasiorũgũaja yu̶a. 14 Esp'iritu Santore cu̶omena, ĩ ejarẽmose rãca yu̶a gotimasiosere ajicõarã ñaboarine, ajimasimena ñari, “Tu̶oĩamasimena ye ñaja”, yicõama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Esp'iritu Santo su̶orine Dios yere quẽnaro ajimasire ñaja. Esp'iritu Santore cu̶omena, ĩ ocare ajimasimenama. 15 Esp'iritu Santore cu̶orãju̶ama, masa ĩna yise jedirore ĩacõari, “Quẽnaro yama. Rojose yirã yama”, yimasiama. To bajiro yirã ĩna ñajare, Esp'iritu Santore cu̶omenaju̶ama, ĩna yisere ĩacõari, “Socarã yama”, ĩnare yimasibeama. 16 Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, “Esp'iritu Santore cu̶orã ĩna yisere ĩacõari, ‘Socarã yama’ ĩnare yimasibeama Esp'iritu Santore cu̶omena”, mu̶are yaja yu̶: “Mani u̶ju̶, ĩ tu̶oĩasere masigũ̶ magũ̶mi. Ĩre gotimasiogũ̶ magũ̶mi”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. To bajiro ti gotiboajaquẽne, Esp'iritu Santo su̶orine Cristo ĩ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã ñaja mani.

1 Corintios 3

1 Mu̶a tu̶ju̶ ñacudigu̶, Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro yirãre yu̶ gotimasiocatore bajiro mu̶are gotimasiobeticaju̶ yu̶. Cristore ajitirũ̶nu̶su̶orã mu̶a ñajare, Diore tu̶oĩabeticõari ĩna masune ĩna bojarore bajiro yirãre yu̶ gotimasiocatore bajiro mu̶are gotimasiocaju̶ yu̶. 2 Cristo ĩ gotimasiorere, josari me bu̶sane ajimasirere mu̶are gotimasiorũgũcaju̶. “Yu̶ gotimasiosu̶osere ajimasibeticõa ñaama” yigu̶, josasere mu̶are gotimasiobeticaju̶. Yucu̶ quẽne to bajirone bajicõa ñarãja mu̶a maji. Beroaye mu̶are gotimasioroti ti ñaboajaquẽne, mu̶are yu̶ gotimasioboacatirene tudigoticõaroti ñaroja. Mu̶a masune mu̶a bojarore bajiro mu̶a yicõa ñajare, to bajiro yaja yu̶. Gãjerã ĩna bajisere ĩacõari, “Yu̶a rẽtoro quẽnaro ñaama” yiĩajũnisini, ñagõjai, bajiñarãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajiñajama, Esp'iritu Santore cu̶omenare bajiro mu̶a masune mu̶a bojarore bajiro yicõa ñarãja. 4 Ado bajiro yirã mu̶a ñajare, to bajiro yaja yu̶: “Sĩgũ̶ri, ‘Pablore ajisu̶yarã ñaja yu̶a’, gãjerãju̶ama, ‘Apolore ajisu̶yarã ñaja yu̶ama’ yirũgũama” ĩna yisere ajiaja yu̶. 5 Apolos, ñamasugũ̶ me ñaami. Yu̶ quẽne, ñamasugũ̶ me ñaja. Dioju̶a ñaami ñamasugũ̶ma. Ĩre moabosarimasa ñaja yu̶a. Tocãrãcu̶ne, mani u̶ju̶, yu̶are ĩ moaroticõariarore bajirone moaja yu̶a. Yu̶a gotimasiore su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶su̶oyuja mu̶a. 6 Yu̶, mu̶are Cristo ocare gotimasiosu̶ocaju̶. Yu̶ gotimasioro bero, bu̶tobu̶sa mu̶are gotimasiorẽmoñumi Apolos. To bajiro yu̶a yisere ejarẽmoami, Dios “Bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶. 7 To bajiri Cristo ĩ bajirere gotimasiosu̶orã, ĩna bero tire gotirẽmorã quẽne, ñamasurã me ñaja yu̶a. Dioju̶a, ñaami ñamasugũ̶ma, “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶rũtuajaro ĩna” yigu̶ma. 8 Gotimasiosu̶orã, gotimasiorẽmorã, cojoro cõro ñacõaja yu̶a, Diore moabosarã. Tocãrãcu̶re ĩre ĩna moabosase vaja, vaja yiru̶cu̶mi Dios. Mu̶a ñaja Dios ĩ ĩatirũ̶nu̶rã, yu̶are ĩ moaroticõariju̶re bajiro bajirã. To bajicõari, Dios ĩ quẽnorivire bajiro bajiaja mu̶a. 10 Yu̶ju̶a, ti vire bu̶asu̶ogu̶re bajiro bajigu̶ ñaja. Dios, yu̶re ĩ yirẽmojare, ĩ oca ñamasusere quẽnaro mu̶are gotimasiosu̶ocaju̶ yu̶. Yu̶ gotimasioro bero gotimasiorã, yu̶re bu̶arẽmorãre bajiro yirã ñaama. To bajiri, quẽnaro riojo Dios ocare ĩnare gotimasioroti ñaja. 11 Ado bajise mu̶are gotimasiocaju̶ yu̶: “Jesucristo manire ĩ rijabosare ñajare, rojose mana, Dios ĩ ĩavariquẽnarã ñaja mani”, yigoticaju̶ yu̶. Ti oca ñaja ñamasuse. Gãjerã ricati ĩna gotimasiojama, Dios ye mere gotimasiorã yirãma. 12 Sĩgũ̶ri, Dios ocare ĩna gotimasiojama, quẽnaro riojo gotirãma. Gãjerãma, quẽnaro riojo gotimasiomenama. Tocãrãcu̶rene gotimasiorimasare, “Quẽnaro gotiyuma. Quẽnaro gotimasibesuma”, yimasiru̶arãja mani, masa jedirore Dios ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ju̶. To bajiri, ĩna gotimasiorere, “Quẽnase ñaja” yimasiru̶, jeameju̶ tire soeĩagũ̶re bajiro yiru̶cu̶mi Cristo. Ĩna gotimasiore quẽnase ti ñajama, u̶abetoja. Quẽnabeti ti ñajama, u̶ajedicoaru̶aroja. 14 Quẽnase ñari, ti u̶abetijama, vaja yiru̶cu̶mi Cristo. 15 Rojose ñari, ti u̶ajedicoajama, rojose tãmu̶oru̶arãma quẽnaro yibetiriarã. Rojose tãmu̶oroti ti ñaboajaquẽne, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõabetiru̶cu̶mi Cristo, ĩre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñajare. Vi ti u̶aro rudi budirãre bajiro bajiru̶arãma. 16 ¿“Esp'iritu Santore cu̶orã ñaja mani”, yimasibeatique mu̶a? 17 Dios yarã ñaja mu̶a. To bajiro bajirã mu̶a ñajare, gãjerã rojose mu̶are ĩna ũmato yijama, ũmato yirãju̶are bu̶to rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 18 Mu̶a masune socabesa. Adigodoaye rĩne tu̶oĩarã, “Masirã ñaja yu̶a” ĩna yitu̶oĩarore bajiro mu̶a yijama, mu̶a masune socarã yirãja. “Ñamasurã me, masirã me ñaja”, yitu̶oĩaroti ñaja mu̶are. To bajiro mu̶a yijama, ñamasurã ñaru̶arãja mu̶a. 19 Dios ĩ ĩajama, ĩre ajitirũ̶nu̶mena ĩna tu̶oĩase, tu̶oĩamasimena ye ñaja. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, to bajiro bajiaja: “ ‘Dios oca socase ñaja’ yitu̶oĩarã ñari, ‘Yu̶a masise rãca ado bajiro yiru̶arãja’ yitu̶oĩaboarãre matarũgũgũ̶mi Dios, ‘Masimena ñaboarine, to bajiro tu̶oĩañuja mani’ yimasiato” yigu̶. 20 Quẽna gajeju̶ ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Yu̶re ajitirũ̶nu̶mena, ‘ “Masirã ñaja yu̶a” ĩna yitu̶oĩaboase, vaja maja’ yimasigũ̶mi Dios”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 21 To bajiri, “Mu̶are gotimasiorimasu̶ rẽtoro yimasigũ̶ ñaami yu̶are gotigu̶”, mu̶a rãcanare yivariquẽnabesa. No yirã to bajise yimenaja. Yu̶, Pablo, Apolos, to yicõari, Pedro, yu̶a jediro, mu̶are moabosarimasare bajiro mu̶are ejarẽmorã, mu̶are gotimasioaja yu̶a. Adigodoaye jediro mu̶are cũbosayumi Dios. Tire masicõari, ĩ ocare ajitirũ̶nu̶rã quẽnaro ñaja mu̶a. To bajiri, mu̶a rijato bero quẽne, Dios tu̶ju̶ quẽnaro ñarũgũru̶arãja. 23 Dios macu̶ yarã mu̶a ñajare, jediro mu̶a ye rĩne ñacõaja.

1 Corintios 4

1 Mu̶are gotimasiorimasare: “Cristore moabosarimasa ñaama”, yu̶are yiya mu̶a. Ĩ oca masa ĩna masibeticatire yu̶are gotimasioroticõacami Dios. 2 Moabosarimasa mani ñacõa ñaru̶ajama, ĩna rotirore bajirone cu̶dirũgũroti ñaja. Ĩna bojarore bajiro ĩna yijama, ĩnare rotigu̶ju̶a, quẽnaro ĩnare ĩavariquẽnagũ̶mi. 3 Yu̶ju̶arema, “Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro moagũ̶ ñaami Pablo” mu̶a yijama, mu̶a yibetijaquẽne, no yibeaja yu̶rema. Masa u̶jarã quẽne, “Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro moagũ̶ ñaami Pablo” ĩna yijama, ĩna yibetijaquẽne, no yibeaja. Yu̶ masune, “¿Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro moati yu̶, moamasibeatique yu̶?”, yitu̶oĩabeaja yu̶. 4 No yigu̶ to bajise tu̶oĩabecu̶ja. Cristore quẽnaro moabosadicaju̶. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, “Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro moacami Pablo” yire ũni me ñaja ti. Mani u̶ju̶ Cristo ñaami, “Yu̶ bojarore bajiro quẽnaro moacami. Quẽnaro moabeticami” yimasirocu̶ma. 5 To bajiro yirocu̶ ĩ ñajare, Cristo ĩ tudiejaroto rĩjoro, “Ãni quẽnaro moaami. Ĩju̶a, quẽnaro moabeami”, yu̶are yibetiroti ñaja mu̶are. Masa ĩna ajibeto, mani yisere, mani tu̶oĩasere quẽne, ĩ tudiejarirũ̶mu̶, “Ajijedicõato masa” yigu̶, manire gotirotiru̶cu̶mi. To cõrone mani yirere ĩabesejeomasiru̶arãja mani. Quẽnaro yiriarãre, “Quẽnaro yicaju̶ mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 6 “ ‘Dios oca mu̶are gotimasiorimasare ado bajiro tu̶oĩaroti ñaja’ yimasiato ĩna” yigu̶, Apolos ĩ bajisere, to yicõari, yu̶ bajisere mu̶are gotibu̶ yu̶. “Yu̶a bajisere tu̶oĩacõari, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro tu̶oĩato ĩna quẽne” yigu̶, to bajiro mu̶are yibu̶ yu̶, ado bajiro tu̶oĩarã mu̶a ñajare: “Yu̶are gotimasiogũ̶ju̶a, mu̶are gotimasiogũ̶ rẽtoro masigũ̶ ñaami”, yaja mu̶a. To bajiro yibetiroti ñaja. 7 “Yu̶are gotimasiogũ̶ju̶a, mu̶are gotimasiogũ̶ rẽtoro masigũ̶ ñaami” mu̶a yijama, “Gãjerã rẽtoro masirã ñari, bu̶tobu̶sa masigũ̶re besemasiaja yu̶a” yirã yirãja. “To bajiro yirã ñato” yigu̶ me mu̶a masirotire u̶joyumi Dios. Jediro mu̶a masise Dios ĩ u̶jore ñaja. To bajiri, Dios ĩ u̶jore ti ñaboajaquẽne, ¿mu̶a masune tu̶oĩacõari, “Masirã ñaja yu̶a” yirãre bajiro yati mu̶a? Tire yibeticõaña. 8 U̶jarãre bajiro tu̶oĩarũgũaja mu̶a. To bajiro tu̶oĩarã ñari, “Ĩna gotimasiosere bojabeaja. Masimena ñaama”, yu̶are yiĩaja mu̶a. Dios yere quẽnaro masirã mu̶a ñajama, yu̶a quẽne, mu̶a masisere ajitirũ̶nu̶borãja. 9 To bajiri, “Dios yarã ĩ ĩamaimena ĩ cũriarãre bajiro bajiaja”, yitu̶oĩaja yu̶a. “Vaja mana ñaja mu̶a. Mu̶a sĩa ecosere ĩaru̶arãja” masa ĩna yirãre bajiro bajiaja yu̶a. “ ‘Adi macaru̶cu̶roana, õ vecana ángel mesa quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rã rojose ĩna tãmu̶osere ĩna ĩaru̶ajama, ĩnare ĩato’ yigu̶, yu̶are cũñumi Dios”, yitu̶oĩaja yu̶a. 10 Cristo ĩ bojasere yirã yu̶a ñajare, “Tu̶oĩamasimena ñaama”, yu̶are yama masa. To bajiro yu̶are yiboarine, mu̶aju̶arema, masirãre bajiro mu̶are ĩama. “Dios ĩ ejarẽmobetijama, ĩ ocare quẽnaro gotimasimenaja mani”, yitu̶oĩarã ñaja yu̶a. To bajiro yirã yu̶a ñaboajaquẽne, “Dios oca quẽnaro masiaja yu̶a”, yirũgũaja mu̶a. Gãjerã ĩna rũ̶cu̶bu̶orã mu̶a ñaboajaquẽne, yu̶arema rũ̶cu̶bu̶obetirũgũama masa. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶a bajicatore bajirone bajicõa ñarũgũaja yu̶a, adirodorire quẽne: Bu̶to ñiorija, oco idiru̶aboa, sudi mani, masa quẽne rojose yu̶are yirũgũama. Yu̶a ñarotivi quẽne, maja yu̶are. 12 Dios ocare gotirã ñaboarine, yu̶a masune bu̶to josari moarũgũaja yu̶a, yu̶a ñase vaja, yu̶a base vaja, vaja yiru̶arã. Gãjerã yu̶are ĩna ajatud'iboajaquẽne, “Quẽnaro mu̶are yato Dios”, ĩnare yicu̶dirũgũaja yu̶a. Rojose yu̶are ĩna yiboajaquẽne, ĩnare gãmebetirũgũaja. 13 Yu̶are ĩna tud'iboajaquẽne, quẽnaseju̶are tu̶oĩacõari, ĩnare gotirũgũaja yu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶are ĩna ĩatecatore bajirone ĩatecõa ñarũgũama. 14 “Yu̶ ucacõasere ĩacõari, ajibojoneato” yigu̶ me, adi quetire mu̶are ucacõaja yu̶. Yu̶ mairã, yu̶ rĩare gotimasiogũ̶re bajiro mu̶are gotiaja yu̶, “Quẽnaro riojo masiato ĩna” yigu̶. 15 Cristo ĩ bajirere mu̶are gotimasiorã, diez mil ñarã ĩna ñaboajaquẽne, yu̶ sĩgũ̶ne ñaja, mu̶are gotimasiosu̶ocacu̶. Yu̶ gotimasiosere ajicõari Jesucristore ajitirũ̶nu̶su̶ocaju̶ mu̶a. To bajiri mu̶a jacu̶re bajiro bajiaja yu̶ma. 16 To bajiro yu̶ bajijare, yu̶ yirũgũcatore bajiro mu̶a yijama, quẽnaroja. 17 To bajiro mu̶a bajirotire bojagu̶ ñari, Timoteore, mu̶are ejarẽmorocu̶re, mu̶are cõaja yu̶. “Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, ado bajiro bajirũgũami Pablo”, mu̶are yigotiru̶cu̶mi, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã jedirore yu̶ gotimasiocatire. Yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶re bajiro bajigu̶ mani u̶ju̶ ĩ bojasere yigu̶ ñaami Timoteo. 18 “Ju̶aji ejabecu̶mi Pablo” yitu̶oĩarã ñari, sĩgũ̶ri mu̶a rãca “Ñamasurã ñaja yu̶a”, gãmerã yivariquẽnarãja mu̶a. 19 “Yu̶ varotire Dios ĩ bojajama, yoaro mene mu̶are ĩagũ̶ varu̶cu̶ja”, yitu̶oĩaja yu̶. Mu̶a tu̶ ejacõari, to bajiro gãmerã mu̶a yiñasere masiru̶cu̶ja yu̶. Dios ĩ ejarẽmose rãca mu̶a yijama, mu̶a rãca bu̶tobu̶sa Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶sere quẽne ĩamasiru̶cu̶ja. 20 Ado bajise ti bajijare, to bajiro yaja yu̶: Dios yarã me ñaama socarãne, “Diore ajirã ñaja yu̶a” yigotiboarine, ĩ bojarore bajiro yimena. Ĩ yarã ñaama ĩ ejarẽmose rãca ĩ bojarore bajiro yirã. 21 To bajiri mu̶a tu̶ ejacõari, ¿no bajiro mu̶are yu̶ yirotire bojati? Rojose mu̶a yisere mu̶a yitu̶jabetijama, tutuaro mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶. Tire mu̶a yitu̶jajama, mu̶are yu̶ maisere quẽnaro mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶.

1 Corintios 5

1 Gaje vãme mu̶are gotiru̶aja yu̶. Sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶ ĩ jacu̶ manajore ĩ ajerio cu̶tisere ajibu̶ yu̶. To bajiro ĩ yijama, bu̶to rojose yigu̶ yiyumi. Gãjerãju̶ama, Diore ajimena ñaboarine, ti ũnire yimenama ĩna. 2 To bajiro yirã ñaboarine, “Dios oca masirã ñaja yu̶a”, yivariquẽnarãja mu̶a. Mu̶a rãcagu̶ rojose ĩ yisere ĩasu̶tiriticõari, ĩre burocaroti ñaboayuja ti. 3 Mu̶a rãca ñabetiboarine, mu̶a rãca ñagũ̶re bajiro tu̶oĩaja yu̶. Mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ ejarẽmose rãca, “Ado bajiro ĩre yiroti ñaja”, yimasiaja yu̶, ĩ jacu̶ manajore ajerio cu̶tigu̶re. To bajiri mu̶a rẽjaroju̶, mu̶a rãca ñabetiboarine, yu̶ tu̶oĩaseju̶ma mu̶a rãca ñaru̶cu̶ja yu̶. To bajicõari, mani u̶ju̶ Jesucristo quẽne, mu̶a rãca ñaru̶cu̶mi, mu̶are ejarẽmogũ̶. 5 Ĩ jacu̶ manajore ajerio cu̶tigu̶re, “Satanás ĩ bojarore bajiro rojose ĩre yato” yirã, ĩre burocaya. “Rojose tãmu̶ogũ̶ ñari, ĩ jacu̶ manajore ajerio cu̶tibeticõari, Dios ĩ bojarore bajiroju̶a yato” yirã, to bajiro ĩre yiru̶arãja mu̶a. Tire ĩ yitu̶jajama, mani u̶ju̶ Cristo, masare ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ ti ejaro, rojose yir'i ĩ ñaboajaquẽne, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ vaborotire ĩre yirẽtobosaru̶cu̶mi. 6 Mu̶a rãcagu̶ rojose ĩ yiñaboajaquẽne, “Dios oca masirã ñaja yu̶a” mu̶a yivariquẽnase quẽnabeaja. Tire bajiro bajiaja pan ũmato vauvase. Mojoroaca vu̶ore ti ñaboajaquẽne, vauvajediaja ti. Tire bajirone bajiaja rojose mani yise. Mani rãcagu̶, rojose ĩ yicõa ñajama, ĩ yisere ĩacõari, mani jediro rojose yijedicoanaja. 7 Jud'io masa, Pascua boserũ̶mu̶ri quẽnorã, pan ũmato vauvasere ĩna reajeorore bajiro rojose mu̶a yisere reajeocõaña mu̶a. “Jediro rojose mu̶a yise yitu̶jacõaña” yigu̶ yaja yu̶. “Rojose mana ñato mani” yirã, to bajiro yiya mu̶a. Oveja macu̶re bajiro masare Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine rojose mani yise vaja manire ĩ vaja yijeobosare ñajare, to bajiro yiroti ñaja. 8 “Rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosayumi” yirã, “Yiru̶arãja” mu̶a yitu̶oĩarore bajirone quẽnase rĩne yiroti ñaja. 9 Tirũ̶mu̶ju̶ papera mu̶are cõagũ̶, ado bajiro gotiboacaju̶ yu̶: “Gãmerã ajeriarã cu̶tirã rãca ñabesa”, mu̶are yiucaboacaju̶ yu̶. 10 To bajiro yu̶ yijama, “Cristore ajitirũ̶nu̶mena rãca ñabesa” yigu̶ me yicaju̶ yu̶. Adigodoju̶re jãjarã ñarãma: Manajo mana, manaju̶ mana, manaju̶ cu̶tirã, manajo cu̶tirã quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tirã ñarãma. To yicõari, jairo gajeyeũni cu̶orã ñaboarine, jaibu̶saro bojarẽmorã ñarãma. Juarudirimasa ñarãma. “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶orã quẽne ñarãma. Cristore ajitirũ̶nu̶menaju̶a jãjarã ĩna ñajare, ĩnare tu̶oĩacõari, “Rudiya” mu̶are yu̶ yiboajama, no bajiro yicõari, rudimasimenaja mu̶a. Rijana rĩne ñarãma rudirãre bajiro bajirãma. 11 Mu̶are yu̶ ucacõacatire, “Quẽnaro ajimasiato” yigu̶, ado bajise mu̶are papera ucacõaja yu̶ quẽna: “Ado bajiro bajirãma” yitu̶oĩagũ̶, “Ĩna rãca ñabesa”, mu̶are yiucacõacaju̶: “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yiboarine, gãmerã ajeriarã cu̶tirã ñarãma. To yicõari, jairo gajeyeũni cu̶orã ñaboarine, quẽna gajeye bojarẽmorã ñarãma. Socarãne gãjerãre, “Rojose yima”, yigotirimasa ñarãma. “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶orã ñarãma. Idimecu̶rã, to yicõari, juarudirimasa quẽne ñarãma. “Ĩna ũna rãca ñabesa” yu̶ yiucajama, ĩna rãca mu̶a babetirotire quẽne tu̶oĩagũ̶ yaja. 12 Cristore ajitirũ̶nu̶mena ĩna yisere ĩacõari, “Adi quẽnase ñaja; tiju̶a rojose ñaja”, yibeseroti me ñaja manire. Dios sĩgũ̶ne ñaami to bajise yirocu̶ma. Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine, rojose ĩna yisere ĩacõari, “Tire yitu̶jacõato” yirã, rojose ĩnare yiroti ñaja. To bajiri Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro yiya mu̶a. Ado bajiro gotiaja: “Mu̶a rãcagu̶ rojose yigu̶re ‘Yu̶a rãca ñabesa’ ĩre yicõaña”, yigotiaja Dios oca.

1 Corintios 6

1 Gajeye quẽnabeti mu̶a yisere mu̶are gotiru̶aja yu̶. Cristore ajitirũ̶nu̶rã rĩne rojose mu̶a gãmerã yijama, ¿no yirã oca quẽnoru̶arã, Cristore ajitirũ̶nu̶mena tu̶ju̶ vacõari, oca quẽnorotirũgũati mu̶a? ¿No yirã Cristore ajitirũ̶nu̶rã rĩne rẽjacõari, ĩnare oca quẽnorotibeati mu̶a? “To bajiro bajiaja”, ¿yibojonebeati mu̶a, Cristore ajitirũ̶nu̶mena tu̶ju̶a varu̶arã? 2 “Dios yarã ñari, Cristore ajitirũ̶nu̶mena rojose ĩna yisere ĩabeserona ñaja mani” yimasirã ñaboarine, ¿no yirã ñamasuse mere mu̶a rojose gãmerã yisere oca quẽnomasibeati mu̶a? Mu̶a masune oca quẽnomasicõarãja. 3 Ángel mesa, vãtia, ĩna yisere quẽne ĩabeserona ñari, adigodo mu̶a yiñasere roque rẽtoro ĩabesemasirãja mu̶a. 4 Ĩna yisere ĩabeserona ñaboarine, rojose gãmerã mu̶a yisere, Cristore masimenare oca quẽnorotirã varũgũaja mu̶a. 5 “¿To bajiro yirũgũñujari mani?” mu̶a yimasirotire yigu̶, to bajiro mu̶are gotiaja yu̶. Tire masicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶menare oca quẽnorotibetiru̶arãja mu̶a yuja. “Masirã ñaja yu̶a” yirã ñaboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶mena tu̶ju̶ mu̶a oca quẽnorotirã vajama, “Rojose mani gãmerã yisere mani rãcagu̶ oca quẽnorimasu̶ magũ̶mi” yirãre bajiro yaja mu̶a. 6 To bajiri ado bajiro bajiaja mu̶a: Cojo masare bajiro bajirã ñaboarine, rojose gãmerã yaja mu̶a. To bajiro mu̶a yise quẽnabeti ñaja. To yicõari, mu̶a masune oca quẽnomenane, Cristore ajitirũ̶nu̶menaju̶are mu̶a oca quẽnorotirã vase ñaja rẽtobu̶saro quẽnabeti. 7 Mu̶a masune rojose mu̶a gãmerã yijare, quẽnabeaja. Gãjerã tu̶ju̶ ĩnare oca quẽnorotirã vamenane, ado bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnaboroja: Gãji rojose mu̶are ĩ yisere gãmemenane, “Yu̶are yitocõari, yu̶a ye ñaboasere mu̶ ẽmase tone bajicõato. Mu̶re masirioaja yu̶a” ĩre mu̶a yijama, gãjerã tu̶ju̶ mu̶a vase rẽtoro quẽnaroja. 8 To bajiro ũmato bajiroti ũnirene, ¡mu̶aju̶ane ñaja rojose yisu̶orãma! ¡Mu̶ane ñaja gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre, mu̶a mairona ñaboarãre yitocõari, ĩna yere ẽmarã! 9 To bajiro rojose mu̶a yisere, “Rojose me ñaja” mu̶a yitu̶oĩase socase ñaja. To bajiri, to cõrone mu̶a yirũgũsere yitu̶jacõaña. “Rojose yirãma, Dios tu̶ju̶ ejarona me ñaama”, yimasiaja mu̶a. Rojose yirãma, ado bajiro yirã ñarãma: Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tirã ñarãma. “Ado bajirã ñarãma” yiquẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶orã ñarãma. 10 Juarudirimasa ñarãma. Jairo gajeyeũni cu̶orã ñaboarine, quẽna gajeye bojarẽmorã ñarãma. Idimecu̶rã ñarãma. Socarãne, “Ado bajise rojose yima”, yigotirimasa ñarãma. Gãjerãre yitocõari, ĩna cu̶oboasere ẽmarã ñarãma. “Ĩna ũnama, Dios tu̶ju̶ ejarona me ñaama”, yimasirãja mu̶a. 11 Mu̶a quẽne ĩnare bajiro bajiyuja mu̶a maji. Yucu̶rema Jesucristo, to yicõari Esp'iritu Santo su̶orine “Rojose mana ñaama yu̶ yarã” Dios ĩ yiĩarã ñaja mu̶a. 12 Ado bajiro yisere ajirũgũaja mu̶a: “Mani bojarore bajiro yimasiaja”, yigotiaja. To bajiro yigotiboajaquẽne, mani tu̶oĩarore bajiro mani yijama, quẽnabetoja. “Bu̶tobu̶sa Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñato mani” yirã, yibetiroti ñaja manire. “Tire mani yisejacõajama, ti rione manire yiru̶amacõroja” yirã ñari, yibeticõato mani. 13 Gãjerãma, ĩna ruju̶ ti bojarore bajiro yiru̶arũgũrã ñari, ado bajiro yirũgũama: “Mani gu̶dajoaju̶ mani basãroti ñaja bare. To bajicõari, gu̶dajoaju̶a quẽne bare basãrotijoa ñaja”, yirũgũama. To bajiro ĩna yise, socase me ñaja, bajiroju̶ma. To bajiboarine, mani base, mani gu̶dajoa quẽne ñamasuse me ñaja. Cojorũ̶mu̶ tire reajeocõaru̶cu̶mi Dios. To bajiri, “Mani ruju̶ quẽne rõmia rãca ajeriarã cu̶tiato” yiro me bajiaja. Cristo ĩ bojaseju̶are yirotiruju̶ ñaja. To bajiri, Cristoju̶a quẽne, “Yu̶ bojasere yirã ñaama” yigu̶, manire ejarẽmogũ̶mi. 14 Mani ruju̶ ti bajiyayiboajaquẽne, mani u̶ju̶ Cristore ĩ catioriarore bajirone manire quẽne ĩ masise rãca catioru̶cu̶mi Dios. 15 Cristo yarã ñari, ĩre moabosarimasa ñaja mani. To bajiro bajirã ñaboarine, ¿rõmia, ũ̶mu̶are ajeriarã cu̶ticõari, vaja sẽnirã rõmiri rãca ñarãti mu̶a? ¡Ñabetiru̶arãja! 16 “Ĩna rõmiri rãca mani ajeriarã cu̶tijama, ĩnare ajeriarã cu̶tirã ñari, cojo ruju̶ne, ruju̶ cu̶tirãre bajiro bajirã ñarãja mani”, yimasirãja mu̶a, Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare: “Manajo cu̶tijama, ju̶arã ñaboarine, sĩgũ̶ ruju̶re bajiro ñaama, Dios ĩajama”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 17 Manajo cu̶tirere ti gotirore bajirone mani quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, Cristo rãca cojo u̶su̶ne, u̶su̶ cu̶tirãre bajiro bajiaja mani, Dios ĩ ĩajama. 18 To bajiri Cristo yarã ñari, rõmia rãca ajeriarã cu̶tiru̶aboarine, yibeticõaña mu̶a. Gajeye rojose mu̶a yisema, quẽnacõaroja. To bajiboarine, rõmia rãca mu̶a ajeriarã cu̶tiseju̶a ñaja quẽnabeti masu. 19 Esp'iritu Santore mani u̶su̶riju̶re manire cõañumi Dios. To bajiri mani u̶su̶riju̶ ĩ ñajare, “Esp'iritu Santo ĩ ñarivire bajiro bajiaja”, yimasirãja mu̶a. To bajiri mani ruju̶, mani masu ruju̶ me ñaja. Dios ye ñaja. 20 “Yu̶ yarã ñato” yigu̶, Satanás yarã ñaboarãre ĩ macu̶ ĩ rijare su̶orine, “Yu̶ yarã ñaama”, manire yiyumi Dios. To bajiri rõmia rãca ajeriarã cu̶timenane, Dios ĩ bojarore bajiro rĩne yiru̶arãja. To bajiro mani yijama, Diore rũ̶cu̶bu̶orã yiru̶arãja mani.

1 Corintios 7

1 Papera rãca yu̶re mu̶a sẽniĩacõarere mu̶are cu̶diaja yu̶. “Sĩgũ̶ manajo magũ̶ ĩ ñacõajama, ¿quẽnati?”, yu̶re mu̶a yisẽniĩacõarere, “Quẽnaja”, yaja yu̶, tire. 2 To bajiboarine, “Manajo mana, rõmia rãca ajeriarã cu̶tire ĩna bojajama, manajo cu̶tiroti ñaja”, yaja yu̶. Rõmia quẽne, ĩna manaju̶ cu̶tijama, quẽnaja. 3 Manajo cu̶ticõari, ĩ yiru̶aro cõro so cu̶dijama, quẽnaja. Ĩju̶a quẽne, ĩ manajo so yiru̶aro cõro ĩ cu̶dijama, quẽnaja. 4 Manaju̶ cu̶ticõari, “Yu̶ bojarore bajiro ĩre yiru̶ocoja yu̶”, yibetiru̶ocomo. So manaju̶ ĩ yirore bajiro cu̶diru̶ocomo. Ũ̶mu̶ quẽne, manajo cu̶ticõari, “Yu̶ bojarore bajiro sore yiru̶cu̶ja yu̶”, yibetiru̶cu̶mi. Ĩ manajo so yirore bajiro cu̶diru̶cu̶mi. 5 To bajiri, ĩna manajoa rãca ĩna yijama, “Yibesa”, yibeticõato ĩna manajoaju̶a. Ĩna manajoaju̶a quẽne, ĩna yiru̶ajama, “Yibesa”, yibeticõato ĩna manaju̶a. To bajiboarine, “Diore rũ̶cu̶bu̶orã, yibeticõato mani maji” ĩna ju̶arãju̶ne ĩna yitu̶oĩajama, quẽnaja. Diore rũ̶cu̶bu̶o gajanocõari, ĩna yirũgũriarore bajiro ĩna yijama, quẽnaja. To bajiro ĩna yijama, “Gãjerã rãca ajeriarã cu̶tiya”, yimasibetiru̶cu̶mi vãtia u̶ju̶, Satanás. 6 Adi jediro mu̶are yu̶ gotise, mu̶are rotigu̶ me yaja yu̶. “Yu̶ gotirore bajirone mu̶a yijama, quẽnaja” yigu̶, tire mu̶are gotiaja yu̶. 7 “Yu̶re bajiro manajo mana mu̶a ñajama, quẽnaboroja”, yitu̶oĩaja yu̶ma. To bajiboarine sĩgũ̶re bajiro bajirã me ñaja mani. Tocãrãcu̶re ricati Dios ĩ masisere manire u̶joyumi. 8 Manajo manare, manaju̶ manare, manaju̶ rijaveoriarãre quẽne ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶re bajiro manajo mana, rõmia quẽne manaju̶ mana mu̶a ñacõajama, quẽnaja. 9 To bajiboarine, manajo magũ̶ ĩ ajerio cu̶tiru̶ajama, manajo cu̶tiato. To bajirone yato rõmia quẽne. Ajeriarã cu̶tire bu̶to ĩna tu̶oĩajama, manaju̶ cu̶tiato. 10 Manaju̶ cu̶tirãre, ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mu̶a manaju̶are reare maja. Ti ñaja mani u̶ju̶ ĩ rotire. Yu̶ masu tu̶oĩacõari, yigu̶ me yaja. 11 So manaju̶re so rocajama, gãji manaju̶ cu̶tire maniru̶aroja. So manaju̶ ñar'i rãca so oca quẽnojama, quẽnaja. To bajirone bajiaja ũ̶mu̶re quẽne. Ĩ manajo cu̶tijama, rocare maja. 12 Mani u̶ju̶ yu̶re ĩ rotire me, yu̶ masune tu̶oĩacõari, ado bajise mu̶are gotiaja, Cristore ajitirũ̶nu̶beco rãca manajo cu̶tirãre: Mu̶ manajo Cristore ajitirũ̶nu̶beco ñaboarine, mu̶ rãca so ñacõa ñaru̶ajama, sore rocabetiroti ñaja. 13 To bajirone gotiaja manaju̶ cu̶tirãre quẽne. Mu̶a manaju̶a Cristore ajitirũ̶nu̶mena ñaboarine, mu̶a rãca ĩna ñacõa ñaru̶ajama, ĩnare reabetiroti ñaja. 14 Ado bajiro ti bajijare, tire gotiaja yu̶: Mu̶a manaju̶a, Cristore ajitirũ̶nu̶mena ñaboarine, mu̶a rõmiaju̶a Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, ĩ yarãre ĩ ĩamairore bajiro ĩnare ĩamaiami Dios. To bajirone bajiaja Cristore ajitirũ̶nu̶mena rõmirire quẽne. Cristore ajitirũ̶nu̶mena ĩna ñaboajaquẽne, mu̶are ĩna manaju̶a cu̶tijare, ĩ yarãre ĩ ĩamairore bajiro ĩnare ĩamaiami. To bajiro ti bajibetijama, mu̶a rĩare, Cristore ajitirũ̶nu̶menare bajiro ĩnare ĩ ĩaborotire ĩ yarãre ĩ ĩamairore bajiro mu̶a rĩare quẽne ĩnare ĩamaiami. 15 Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ manajo Cristore ajitirũ̶nu̶beco ñari, ĩre so rocaru̶ajama, rocacõato. To bajirone bajiato rõmioju̶are quẽne. Cristore ajitirũ̶nu̶becu̶ ñari, ĩ manajore ĩ rocaru̶ajama, rocacõato. To bajiro ĩna yijama, quẽnacõaroja. Quẽnaro mani ñase bojaami Dios. 16 Ado bajiro ti bajijare, to bajise mu̶are gotibu̶ yu̶: “Cristore ajitirũ̶nu̶gõ yu̶ ñajare, yu̶ manaju̶ yu̶ rãca ĩ ñacõa ñajama, Cristore ajitirũ̶nu̶coaru̶cu̶mi ĩ quẽne”, yimasimenaja mu̶a. Ũ̶mu̶a quẽne, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã yu̶a ñajare, yu̶a manajoa yu̶a rãca ĩna ñacõa ñajama, Cristore ajitirũ̶nu̶coaru̶arãma ĩna quẽne”, yimasimenaja mu̶a, ĩna bajirotire masimena ñari. 17 To bajiri Cristore ajitirũ̶nu̶mena ĩna bojarore bajiro ĩna yicõa ñaboajaquẽne, maniju̶arema Cristore mani ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ne ricati rĩne mani ñarotire manire u̶joyumi Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, manire ĩ cũriarore bajirone mani ñacõa ñajama, quẽnaja. To bajiro rĩne gotirũgũaja yu̶, tocãrãca macariana Cristore ajitirũ̶nu̶rãre. 18 Tire yu̶ gotijama, ado bajise tu̶oĩacõari yaja: Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶ne jud'io masa ñari, circuncisión yiecoriarã ñañuja mu̶a. To bajiri mu̶a rãcana, “ ‘Jud'io masa ñaama’ yiĩaroma” yirã, circuncisión yiyamanare bajiro ñaru̶arũgũrãja mu̶a. Ti ũnire yibeticõaña mu̶a. Mu̶a ñariarore bajiro ñacõaña. Gãjerãma, Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶ne, circuncisión yiecobetiriarã ñañuja mu̶a, jud'io masa me ñari. Mu̶a rãcana, “Jud'io masare bajiro circuncisión mani yirotijama, quẽnaroja”, yitu̶oĩarãma. “Ti ũnire yibeticõato ĩna”, yaja yu̶. 19 Circuncisión yiecoriarã mani ñajama, mani ñabetijaquẽne, no yibeaja. Dios ĩ bojarore bajiro mani yiseju̶a ñaja ñamasusema. 20 To bajiri “Cristore mani ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ne tocãrãcu̶re Dios manire ĩ cũriarore bajirone mani ñacõa ñajama, quẽnaja”, mu̶are yaja yu̶. 21 Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶ne, gãjerãre moabosarimasa ñañuja mu̶a. To bajiri adirũ̶mu̶rire quẽne to bajirone mu̶a moabosacõa ñajama, tu̶oĩarejaibesa. To bajiboarine, mu̶a u̶jarã, “Mu̶a masune moamasiru̶arãja” mu̶are ĩna yijama, ĩnare vaveocõari, mu̶a masu mu̶a bojarore bajiro moaru̶arãja mu̶a. 22 Gãjerãre moabosarimasa ĩna bojase rĩne yiriarã ñaboarine, Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ne, Satanás ĩ bojasere yitu̶jacõari, Dios yarãju̶a ñacoasuja mu̶a. Gãjerãre moabosarimasa me ñariarã quẽne, Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶su̶oriaju̶ne, Cristo yarã ĩ bojaseju̶are yirã ñacoasuma ĩna. 23 “Yu̶ yarã ñato” yigu̶, Satanás yarã mu̶a ñaboarone, ĩ macu̶ ĩ rijare su̶orine, “Yu̶ yarã ñaama”, mu̶are yiyumi Dios. To bajiri gãjerã, Dios ĩ bojabetire mu̶are ĩna yirotisere ĩnare cu̶dibetiroti ñaja. 24 To bajiri Cristore mani ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ne Dios manire ĩ cũrere mani yicõa ñajama, quẽnaja. 25 Gajeye, manaju̶ mana, manajo mana mu̶a sẽniĩacõarere mu̶are cu̶diaja yu̶. Mani u̶ju̶ yu̶re ĩ yirotire me ñaja ti. Yu̶ masune tu̶oĩacõari, mu̶are gotigu̶ yaja. Mani u̶ju̶, yu̶re ĩamaicõari, yu̶re ejarẽmorũgũami, “Quẽnaro riojo tu̶oĩagũ̶ ñato” yigu̶. To bajiro yu̶re ĩ yijare, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, quẽnaja. 26 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, bu̶to rojose yiecorã ñaja mani. To bajiri, ado bajiro ñaroti ñaja: Manajo mana, to yicõari manaju̶ mana, mu̶a ñacõajama, quẽnaja. 27 Manajoa cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã quẽne, gãmerã reabesa. Manajo mana quẽne, manajo macabesa. Manaju̶ mana quẽne, manaju̶ macabesa. 28 To bajiro yu̶ gotisere ajiboarine, ĩ manajo cu̶tijama, to yicõari rõmio quẽne, so manaju̶ cu̶tijama, rojose yirã me yirãma ĩna. To bajiboarine manajoa cu̶ticõari, rojose ĩna tãmu̶ojama, bu̶tobu̶sa josari ñaru̶aroja ĩnare. Tire, bu̶tobu̶sa rojose ĩna tãmu̶osere bojabecu̶ ñari, “Manaju̶ mana, to yicõari manajo mana mu̶a ñacõajama, quẽnaja”, mu̶are yibu̶ yu̶. 29 Quẽnaro tu̶oĩaña yu̶ mairã. Ado bajise yigu̶, “Mu̶a ñariarore bajirone mu̶a ñacõajama, quẽnaroja”, mu̶are yibu̶ yu̶: Cristo ĩ ejarotirũ̶mu̶ cõñaro masu bajiaja. To bajiri manajo cu̶tirã, rõmia manaju̶a cu̶tirã quẽne, manajo mana mu̶a ñariarore bajirone ñacõari, Cristo ĩ bojaseju̶are yiñarũgũroti ñaja mu̶are. 30 Su̶tiritirã, mu̶a su̶tiritisere bu̶to tu̶oĩabesa. Variquẽnarã quẽne, mu̶a variquẽnasere tu̶oĩabesa. Gajeyeũni bu̶jarã quẽne, mu̶a cu̶osere tu̶oĩabesa. “Adigodoju̶ yoaro meaca catiru̶arãja mani” yitu̶oĩarã ñari, to bajiro bajiya. 31 Adigodoaye yoaro me jediroti ti ñajare, bu̶to tire tu̶oĩabesa. Ñamasuse me ñaja ti. Tire mu̶a tu̶oĩajama, Cristo ĩ bojaseju̶are quẽnaro yimasimenaja mu̶a. 32 Adigodoayere bu̶to mu̶a tu̶oĩasere bojabeaja yu̶. Manajo magũ̶ma, Cristo ĩ bojaseju̶are bu̶to tu̶oĩagũ̶mi, ñajediro ĩ yisere ĩ ĩavariquẽnarotire bojagu̶ ñari. 33 To bajiboarine, manajo cu̶tigu̶ma, adigodoayere bu̶to tu̶oĩagũ̶mi, ĩ manajo so variquẽnarotire bojagu̶ ñari. 34 To bajiri Cristo ĩ bojasere tu̶oĩa, to yicõari, ĩ manajo so bojaseju̶are quẽne tu̶oĩa, yigu̶mi. Ju̶a vãme tu̶oĩare ñaroja ĩre. To bajicõari, manaju̶ magõma, Cristo ĩ bojaseju̶are bu̶to tu̶oĩagõmo, ñajediro so yisere ĩ ĩavariquẽnarotire bojago ñari. To bajiboarine, manaju̶ cu̶tigoma, adigodoayere bu̶to tu̶oĩagõmo, so manaju̶ ĩ variquẽnarotire bojago ñari. 35 “Manajo cu̶tiru̶agu̶ manajo cu̶tibeticõato” yigu̶ me, tire mu̶are gotiaja yu̶. “Quẽnaro tu̶oĩacõari, manajo cu̶tiato ĩna” yigu̶, tire gotiaja yu̶. Dios ĩ bojase rĩne mu̶a yiñasere bojaja yu̶. 36 Ĩ manajo cu̶tiroco ñario rãca, sore bu̶to bojagu̶ ñari, manajo cu̶tiato. To bajiro ĩ yijama, rojose yigu̶ me yigu̶mi. 37 To bajiboarine, “Manajo cu̶tibetiru̶cu̶ja” yigu̶ma, manajo cu̶tibeticõato. To bajiro bajigu̶ ñari, gãjerãre quẽne, ĩ ajeriarã cu̶tibetijama, quẽnaja. 38 To bajiri ĩ manajo cu̶tiroco ñario rãca, manajo cu̶tigu̶ma, quẽnaro yigu̶, yigu̶mi. “Manajo cu̶tibetiru̶cu̶ja” yigu̶ju̶ama, ĩ rẽtoro quẽnaro yigu̶, yigu̶mi. 39 Manaju̶ cu̶tigo, so manaju̶ ĩ catiñaro cõro ĩ rãca ñacõa ñaroco ñaamo maji. Ĩ rijato beroju̶, gãjire, no so bojagu̶re, mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶re, manaju̶ cu̶tiru̶ocomo. 40 To bajiboarine, “So manaju̶ ĩ rijato bero, gãjire so manaju̶ cu̶tibetijama, rẽtoro quẽnaro ñagõmo”, yitu̶oĩaja yu̶. Yu̶ quẽne, Esp'iritu Santore cu̶ogu̶ ñaja yu̶. To bajiri quẽnaro tu̶oĩacõari, to bajiro mu̶are gotiaja.

1 Corintios 8

1 Quẽna gajeye mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, “Ado bajirã ñarãma” yiquẽnorujeoriarã tu̶ju̶re ĩnare rũ̶cu̶bu̶orã, mojoroaca vaibu̶cu̶ riire cũrũgũama. To yicõari, ru̶yasere barũgũama. To bajiri, ĩna yisere ĩacõari, “Socarã yama. Ĩna rũ̶cu̶bu̶oboarã manama” yimasirã ñari, “Yu̶a quẽne, yu̶a bajama, quẽnacõaja”, yirãja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, gãjerã, “Tire babetiroti ñaja manire” yitu̶oĩaboarãju̶are ĩnare ĩamaimenane, “Ĩna rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a” yirãre bajiro yaja mu̶a. To bajiro yimenane, ado bajiroju̶a yiroti ñaja: “Ĩnare ĩamaicõari, ĩnare ejarẽmoroti ñaja, ‘Bu̶tobu̶sa Diore ajitirũ̶nu̶ato ĩna’ yirã”. 2 Masijeobetiboarine, “Quẽnaro masigũ̶ ñaja yu̶” sĩgũ̶ ĩ yiboajama, ru̶yacõaroja ĩre, quẽnaro riojo ĩ masiroti. 3 Diore ĩ maijama, ĩ bojarore bajiro yigu̶ ĩ ñajare, “Quẽnaro masigũ̶ ñaami”, ĩre yiĩamasigũ̶mi Dios. 4 Yirũ̶cu̶bu̶oru̶arã ĩna quẽnorujeose ñie vaja maja. “Dios sĩgũ̶ ñaami, mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶. Gãjerã ĩre bajiro bajirã manama”, yimasiaja mani. 5 Gãjerã ĩna gotijama, “Jãjarã ñarãma mani yirũ̶cu̶bu̶orã. Õ vecana, adigodoana quẽne ñarãma”, yitu̶oĩaboarãma. 6 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, “Dios sĩgũ̶ne ñaami mani jacu̶”, yimasiaja mani. Ĩne ñaami ñajediro, “Yu̶ bojasere yato ĩna” yigu̶, manire rujeor'i. To bajicõari, Jesucristo sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶. Jesucristo su̶orine ñajediro rujeoyumi Dios. To bajiri ĩ sĩaecore su̶orine Dios yarã ñaja mani. 7 To bajiro yirã mani ñaboajaquẽne, gãjerã ñaama Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine, mani tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩamena. Ĩna ñaama, Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶orũgũriarã. To bajiro yirũgũriarã ñari, ado bajiro tu̶oĩarãma: “Vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, ‘Ado bajirã ñarãma’ yiquẽnorujeoriarã tu̶ju̶re ĩnare rũ̶cu̶bu̶orã, mojoroaca vaibu̶cu̶ riire ĩna cũsere mani bajama, rojose yirã yaja mani”, yitu̶oĩarãma. 8 To bajiro ĩna yijama, riojo tu̶oĩarã me yama. Mani bajama, mani babetijaquẽne, ñamasuse me ñaja, Dios ĩ ĩajama. “Tire mani babetijama, rẽtobu̶saro manire ĩavariquẽnaru̶cu̶mi Dios”, yire maja. 9 “Mani base jediro quẽnase rĩne ñacõaja” yirã ñaboarine, babetiru̶arãja mu̶a. Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã, “Ĩna basere mani bajama, ‘Rojose yirã yaja yu̶a’ yitu̶oĩacõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatoma ĩna” yirã, tire babetiru̶arãja mu̶a. 10 To bajiro yu̶ yijama, ado bajiro yigu̶ yaja yu̶: “Babetiroti ñaja” gãji ĩ yisere mu̶a baro ĩacõari, “Yu̶ bajama, quẽnabetoja” yitu̶oĩaboarine, bagu̶mi ĩ quẽne. 11 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine, mu̶a tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩamenare quẽne rijabosagu̶ bajiyumi, “Yu̶ rãca quẽnaro ñato” yigu̶. To bajiri, “Mani base jediro quẽnase rĩne ñacõaja” mu̶a yise su̶orine mu̶a mairona ñaboarã ĩna quẽne ĩna bajama, “Rojose yirã yaja yu̶a” yitu̶oĩarã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vanama. 12 Mu̶a rãcagu̶ Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶, “Babetiroti ñaja” ĩ yiĩaboasere mu̶a bajama, rojose ĩre yirorã yirãja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, ĩ sĩgũ̶rene rojose yirã me, yirãja mu̶a. Cristore quẽne rojose yirã yirãja. 13 To bajiri, “Vaibu̶cu̶ rii yu̶ bajama, Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶re rojose ĩre yirogu̶re bajiro yigu̶ja yu̶” yitu̶oĩagũ̶ ñari, baĩobetiroti ñaja.

1 Corintios 9

1 Yu̶ bojarore bajiro yimasigũ̶ ñaboarine, Jesucristo ĩ bojaseju̶are yigu̶ ñaja yu̶. Jesús, mani u̶ju̶re ĩacacu̶ ñaja yu̶. Gãjerãre ĩ cõasu̶oriarore bajiro yu̶re quẽne cõacami. Yu̶re ĩ gotiroticõacati su̶orine ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñaja mu̶a. 2 “Jesucristo ĩ cõar'i me ñaami Pablo” gãjerã ĩna yiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, mu̶are yu̶ gotimasiosu̶ocati su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Jesucristo ĩ cõar'i ñaami”, yiroti ñaja mu̶are. 3 “Jesucristo ĩ cõar'i me ñaami Pablo” yu̶re yirãre ado bajiro ĩnare cu̶diaja: 4 Yu̶ Pablo, to yicõari, Bernabé quẽne, Jesús ĩ cõacana ñaja yu̶a. To bajiri gãjerã Jesús ĩ bajirere gotimasiorãre ĩna baroti, to yicõari, ĩna idirotire mu̶a ĩsirũgũrore bajirone yu̶are quẽne ĩsiroti ñaja. 5 Pedro, ĩ rãcana quẽne Cristo ĩ gotiroticõariarã, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesús bederã quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre manajoa cu̶ticõari, ĩna rãca varũgũama. To bajiro ĩna bajijare, ĩna manajoare quẽnaro codebosarũgũaja mu̶a. To bajiri “Yu̶a quẽne, manajo cu̶ticõari, vamasirãja”, yitu̶oĩaja yu̶a. 6 Jesús ĩ bajirere gotimasiocudirimasa gajeye moare moamenane, “Quẽnaro yu̶are gotimasioato” yirã, ĩnare mu̶a ejarẽmoriarore bajiro yimenane, “Ĩna masune moacõari, vaja yato ĩna ñarotire”, ¿yitu̶oĩati mu̶a, yu̶arema? 7 Surara mesa quẽne, ĩna moare rĩne moarãma. “Ĩna moare ĩna moajama, ĩna ñaroti vaja ĩsiecoru̶arãma”, yimasire ñaja. U̶ye oterimasu̶ma, “Tire baru̶cu̶mi”, yimasire ñaja. Cabrare coderimasu̶ quẽne, “Ĩna õjecoa idiru̶cu̶mi”, yimasire ñaja. 8 To bajiri, “Mani moase su̶orine quẽnase bu̶jaroti ñaja”, yimasire ñaja. To bajiri, Dios ocare masa ĩna ucamasire quẽne, tire bajiro gotiaja. 9 Ado bajiro gotiaja Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasire: “Ta vecu̶ risere siabibebesa, trigo gasere ĩre mu̶a cu̶da jãnerotijama, ‘Ĩ quẽne bato’ yirã”, yigotiaja. To bajiro ĩ gotijama, ta vecu̶a rĩrene tu̶oĩagũ̶ me yimasiñumi Dios. Mani jedirore tu̶oĩacõari, yigu̶, yimasiñumi. Vese moarã, to yicõari, gãjerã ĩna otere rica juarãre quẽne, “ ‘Mani moase su̶orine quẽnase bu̶jaru̶arãja’ yimasiato” yigu̶, tire yimasiñumi Dios. 11 Jesús ĩ bajirere mu̶are gotimasiosu̶ocaju̶ yu̶a, “To bajiro mani yise su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶ru̶arãma sĩgũ̶ri” yirã. Mu̶are yu̶a gotimasiojama, ote ajere oterãre bajiro mu̶are yicaju̶ yu̶a. To bajiri yu̶a gotimasiocati su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶a otecatiricare bajiro bajirã ñaja mu̶a. To bajiro bajirã mu̶a ñajare, yu̶a gotimasiocati vaja, mu̶are yu̶a sẽnijama, ¿vaja yiroti me ñaboayujarique? 12 Gãjerã Cristo ĩ bajirere ĩna gotimasiojare, ĩnare vaja yirũgũrãja mu̶a. To bajiri, mu̶are gotimasiosu̶ocanare roque, ¿ĩnare mu̶a ĩsiro rẽtoro yu̶are vaja yiroti me ñatique? To bajiro yiroti ti ñaboajaquẽne, mu̶are vaja sẽnibeticaju̶ yu̶a. Bu̶to josari yu̶a moarũgũcati ti ñaboajaquẽne, “Yu̶are ejarẽmoña”, mu̶are yibeticaju̶ yu̶a, “ ‘Gãjoa bojarã, Jesús ĩ bajirere gotimasioama’ manire yiroma” yirã. 13 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩre rũ̶cu̶bu̶orã, bare ĩna cũsere ti vi moarimasa ñari, ĩna baroto cõro juacõari, barũgũama. Tire masiaja mu̶a. 14 “Tire bajirone bajiru̶aroja yu̶ ocare gotimasiocudirimasare quẽne. Ĩna gotimasiose vajane bacatiru̶arãma”, yiyumi mani u̶ju̶ Cristo. 15 To bajiro ĩ yirere masigũ̶ ñaboarine, mu̶are vaja sẽnibeticaju̶ yu̶. Sẽnibeticacu̶ ñari, “Yucu̶ju̶ yu̶re vaja yiya” mu̶are yiucagu̶ me yaja yu̶. Bu̶to ñiorijagu̶ ñaboarine, mu̶are bare sẽnibecu̶ rĩne, rijacoaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, Jesucristo ĩ bajirere yu̶ gotimasiocudijama, vaja sẽnibetirũgũaja. “ ‘Vaja taami Pablo’ gãjerã ĩna yisere bojabecu̶ ñari, vaja sẽnibeticaju̶”, yivariquẽnaja yu̶. 16 Cristo ĩ bajirere gotimasiogũ̶ ñari, “Ñamasugũ̶ ñaja yu̶”, yitu̶oĩabetirũgũaja. Jesucristo yu̶re ĩ gotiroticati ñaja yu̶ moare. Tire yu̶ gotimasiobetijama, rojose tãmu̶obogu̶ja. 17 Jesucristo yu̶re ĩ gotimasiorotibetone, yu̶ masu “Ĩ ocare gotimasiocudiru̶cu̶ja” yu̶ yijama, “Yu̶ gotimasiose vaja, quẽnase bu̶jaru̶cu̶ja”, yitu̶oĩabogu̶ja yu̶. To bajiboarine, Jesucristo yu̶re gotimasioroticõacami. To bajiri quẽnase yu̶ bu̶jajama, yu̶ bu̶jabetijaquẽne, no yibeaja ti. Ĩ ocare gotimasiocõa ñaroti ñaja yu̶re. 18 To bajiro ti bajijare, vaja sẽnibecu̶ne, Jesucristo ĩ bajirere gotimasio variquẽnarũgũaja yu̶, vaja sẽniroti ti ñaboajaquẽne. 19 To bajiri yu̶ gotimasiose vaja, yu̶re vaja yimena ñari, rotimasibeama masa. Yu̶re ĩna rotimasibetiboajaquẽne, “Jãjarãbu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, ĩna ĩavariquẽnarore bajiro bajiñarũgũaja yu̶. 20 Jud'io masa tu̶ju̶ yu̶ ñajama, Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶rotire bojagu̶ ñari, ĩnare bajiro bajiñaja yu̶ quẽne. To bajiro yu̶ yijama, ado bajise yigu̶ yaja yu̶: Moisére Dios ĩ roticũmasirere ajirũ̶cu̶bu̶orã tu̶ju̶ yu̶ ñajama, “Cristore ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, ĩna yirũ̶cu̶bu̶orore bajiro yirũgũaja. “Tire quẽnaro mani ajirũ̶cu̶bu̶ojama, manire ĩavariquẽnaru̶cu̶mi Dios” ĩna yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩagũ̶ me ñaboarine, to bajiro yirũgũaja yu̶. 21 Jud'io masa me ñarã tu̶ju̶ yu̶ ñajama, “Cristo ocare yu̶ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, ĩna ñasere bajiro ñacõari, ĩnare gotimasiorũgũaja. To bajiro yu̶ bajijama, Dios ĩ bojabetire yigu̶ me bajiaja. Jesucristore ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũaja yu̶. 22 “Manire ejarẽmoru̶cu̶mi Cristo” yitu̶oĩaboarine, tu̶oĩagüirã tu̶ju̶ yu̶ ñajama, ĩnare bajiro bajiñaja yu̶ quẽne, “Yu̶ gotisere ajivariquẽnacõari, bu̶tobu̶sa Cristo ocare ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶. “Sĩgũ̶ri yu̶ gotimasiosere ajicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, yu̶ yimasiro cõro yirũgũaja yu̶. 23 “ ‘Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶mi’ yire quetire ajijedicõato masa” yigu̶, to bajiro yirũgũaja. To bajiri, “Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre Dios quẽnaro ĩ yirotire bajiro yu̶re quẽne quẽnaro yato” yigu̶, to bajiro yirũgũaja yu̶. 24 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, Dios quẽnaro manire ĩ yirotire mani bojajama, josari yirũgũroti ñaja. Ũmatĩmarã cõro bu̶to ĩna ũmaboajaquẽne, sĩgũ̶ ñagũ̶mi ĩna rẽtoro ũmacõari, quẽnase bu̶jarocu̶. To bajiri mani quẽne, gãjerã rẽtoro ũmagũ̶re bajiro mani yimasiro cõro yirũgũroti ñaja, quẽnase mani yise vaja, Dios quẽnaro manire ĩ yirotire bojarã ñari. 25 To bajiri, ĩ ũmaroto rĩjoroju̶ne quẽnaro ñayucõagũ̶mi. To bajiro ĩ bajijama, yoaro mene rojoribedo ti ñaboajaquẽne, “Gãjerãre ũmarẽtocõari, bu̶jagu̶sa” yigu̶ne bajicõagũ̶mi. To bajiro ĩ bajijosase ũnire yirãne, Cristore ajitirũ̶nu̶rã quẽne ĩ bojarore bajiro mani yisere ĩacõari, yayiroti meju̶are manire ĩ ĩsirotire bojarã, quẽnaro yirũgũaja mani. 26 Quẽnase mani bu̶jaroti, yayiroti me ti ñajare, yu̶ yimasiro cõrone Dios ĩ bojarore bajiro yiñarũgũaja yu̶. Ũmagũ̶ ĩ ũmagajanorotiju̶ rĩne tu̶oĩacõari ũmagũ̶mi. Ĩre bajiro bajiaja yu̶ quẽne, Dios quẽnaro yu̶re ĩ yirotire bojatu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ bojarore bajiro yiñarũgũaja yu̶. Quẽarimasu̶ ñaboarine, quẽnaro ñose ejobecu̶mi. Yu̶ju̶ama, quẽnaro ñose ejogu̶re bajiro bajigu̶ ñari, Dios quẽnaro yu̶re ĩ yiroti rĩrene tu̶oĩagũ̶, Dios ĩ bojarore bajiro yirũgũaja yu̶. 27 To bajiri, yu̶ gotimasiorãre quẽnaro Dios ĩ yirotire yu̶ gotiboajaquẽne, “Rojose yu̶re yiromi” yigu̶, yu̶ bojasere yiru̶aboarine, ĩ bojaseju̶are yirũgũaja.

1 Corintios 10

1 Adire masiritibesa mu̶a: Jud'io masa yu̶a ñicu̶a, Moisés ñamasir'ire su̶yamasiriarã ĩna bajimasirere masiritibesa. “Egiptoana ĩnare sĩabeticõato” yigu̶, Dios ĩ masise rãca buerine yu̶a ñicu̶are buebibecõamasiñuju. To ĩ yijare, jediro jẽacoamasiñujarã riaga, Oco Sũarisa vãme cu̶tiya, gajejacatu̶aju̶ ĩnare rudirã. 2 To bajiro ĩna bajijama, “Moisére ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yiĩorã bajimasiñujarã ĩna. 3 Ĩna jẽaro bero, ĩna jediro õ vecaye maná vãme cu̶ti Dios ĩ cõarere barũgũmasiñujarã. 4 To yicõari, ĩna idicatirotire yigu̶, gũ̶taju̶re oco budirotimasiñuju Dios. Ti oco ĩna idise quẽnase ñamasiñuju. Jesucristo quẽne, gũ̶tare bajiro ñagũ̶ quẽnasere cõagũ̶ ñacoayumi. To bajicõari, gũ̶ta su̶orine ĩna catijama, Cristo, ruyubetiboarine, ĩnare ĩ ĩatirũ̶nu̶jare, ĩna jedirone quẽnaro ñacoayuma. 5 Quẽnaro ĩnare ĩ ĩatirũ̶nu̶boarone, jãjarã rojose ĩna yijare, ĩnare ĩavariquẽnabetimasiñuju Dios. To bajiro ĩna yisere ĩavariquẽnabecu̶ ñari, “U̶joru̶cu̶ja” ĩnare ĩ yiboaria sitaju̶ ĩna ejabetone, “Yucú̶ manoju̶ne bajireacõaña mu̶a”, ĩnare yimasiñuju Dios. 6 To bajiro ĩna bajimasire ñajare, “Dios ĩ bojabetire mani yijama, ĩnare ĩ yimasiriarore bajiro manire quẽne yiromi Dios” yimasirã ñari, mani yibetijama, quẽnaja. 7 To bajiri yu̶a ñicu̶a sĩgũ̶ri, “Ado bajigu̶ ñagũ̶mi” yiquẽnorujeocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶omasiriarore bajiro rũ̶cu̶bu̶obesa mu̶a. Yu̶a ñicu̶a, ĩna rũ̶cu̶bu̶omasirere ado bajiro gotiaja Dios ocare Moisés ĩ ucamasire: “ ‘Ado bajigu̶ ñagũ̶mi’ yiquẽnorujeocõari, ‘Ĩre rũ̶cu̶bu̶orã yaja’ yirã, barujiyuma. To yicõari, idiyuma. To yigajanocõari, basavariquẽnacama”, yigotiaja Dios ocare Moisés ĩ ucamasire, Dios ĩ bojabetire ĩna yimasirere gotiro. 8 To yicõari, gajeye yu̶a ñicu̶a sĩgũ̶ri, rõmia rãca gãmerã ĩna ajeriarã cu̶timasire ũnire yibetiroti ñaja manire. To bajiro ĩna yijaise vaja, cojorũ̶mu̶ne veintitres mil ñarãre bajirearotimasiñuju Dios. To bajiri ĩnare ĩ yimasiriarore bajiro, “Manire quẽne yiromi” yirã, yibetiroti ñaja. 9 “Rojose mani yijama, rojose manire yiru̶cu̶mi” yitu̶oĩaboarine, rojose yitu̶jamena ñari, ãña cũnieco, bajireacoamasiñujarã ĩna. To bajiri, “Rojose tãmu̶orobe” yirã, ĩna yimasiriarore bajiro yibetiroti ñaja manire. 10 Yu̶a ñicu̶a sĩgũ̶ri Diore ñagõmacamasiñujarã. To bajiro ĩna yise su̶orine ĩ tu̶agu̶re ĩnare sĩarearoticõamasiñuju Dios. To bajiri ángelju̶a ĩnare sĩareacõamasiñuju. “Manire quẽne to bajiro yirotiromi Dios” yirã, ĩre ñagõmacabetiroti ñaja. 11 “To bajise rojose yu̶a ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro mani yijama, ĩnare ti bajimasiriarore bajiro bajiru̶aroja manire quẽne”, yimasiaja mani. Adirodoriana, mani tu̶oĩamasirotire yigu̶, ĩna bajimasirere Moisére ucarotimasiñumi Dios. 12 To bajiri, Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, quẽnaro tu̶oĩamasiri ñato, “Jud'io masa rojose ĩna bajimasiriarore bajiro yu̶re bajirobe” yigu̶. 13 Quẽnaro tu̶oĩaroti ti ñaboajaquẽne, “ ‘Rojose yiru̶abeaja’ yicõaboarine, rojose yicõaroti ñaja”, yitu̶oĩaroti me ñaja mu̶are. “Yu̶are rojose ĩ rotirore bajiro mu̶are rotibecu̶mi Satanás”, yiroti me ñaja. Gãjerãre rojose ĩ yirotirore bajiro rĩne manire yirotirũgũami. Rojose manire ĩ yirotiboajaquẽne, “Tire yibeticõari, yu̶ bojaseju̶are yirã ñato” yigu̶, manire ejarẽmoru̶cu̶mi Dios. 14 To bajiri yu̶ mairã, “Jud'io masa rojose ĩna bajimasiriarore bajiro manire bajirobe” yirã, quẽnaro tu̶oĩamasiri ñaña mu̶a. “Ado bajirã ñarãma”, ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶orãre rũ̶cu̶bu̶obeticõaña. 15 Quẽnaro tu̶oĩamasirã ñari, mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, “Riojo gotiami Pablo”, yitu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a. 16 Cristo manire ĩ rijabosarere tu̶oĩarã, u̶ye ocore mani idiroto rĩjoro, “Quẽnaja” Diore yicõari, mani idijama, ¿Cristo ri'ire idirã me yatique mani? Pan mani baroto rĩjoro, “Quẽnaja” Diore yicõari mani bajama, ¿Cristo ruju̶ riire barã me yatique mani? To bajiro mani yijama, “Manire ejarẽmogũ̶mi”, yitu̶oĩaja mani. To bajiro mani yisere ĩacõari, bu̶tobu̶sa manire ejarẽmogũ̶mi, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶. 17 Jãjarã ñaboarine, pan cojane batecõari, baja mani. To bajiro yirã ñari, ĩ yarã ñaja mani jediro. 18 Jud'io masa, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, mojoroaca soemu̶orãma. To yicõari, ru̶yasere barãma. Tire ĩna bajama, “Manire ejarẽmogũ̶mi”, yitu̶oĩaama ĩna. To bajiro ĩna yisere ĩacõari, “Bu̶tobu̶sa yu̶re ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, ĩnare ejarẽmogũ̶mi Dios. To bajirone tu̶oĩarãma, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶orã quẽne. 19 To bajiro yu̶ yijama, “Catirã ñarãma ĩna quẽnorujeoriarã” yigu̶ me yaja. To yicõari, “Ĩnare rũ̶cu̶bu̶orã vaibu̶cu̶ rii ĩna cũse ñamasuse ñaja” yigu̶ me yaja. 20 Ado bajiroju̶a yigu̶ yaja yu̶: Diore masimena, ĩna quẽnorujeoriarãre ĩna rũ̶cu̶bu̶ojama, vãtiaju̶are rũ̶cu̶bu̶orã yirãma. To bajiri, vãtiare mu̶a ejarẽmosere, to yicõari, vãtiaju̶a quẽne, ĩnare mu̶a ajitirũ̶nu̶rotire yirã, mu̶are ĩna ejarẽmorotire bojabeaja yu̶. 21 To bajiri mani u̶ju̶re rũ̶cu̶bu̶ocõa, vãtiare quẽne rũ̶cu̶bu̶o mani yijama, quẽnabetoja. To bajiro yibetiroti ñaja manire. 22 To bajiro mani yijama, ĩajũnisiniru̶cu̶mi mani u̶ju̶. Ĩ rẽtoro masirã me ñaja mani. To bajiri, “Rojose mani yise vaja, rojose ĩ yijama, rudimasibetiru̶arãja mani”, yimasiaja. 23 Ado bajiro yisere ajirũgũaja mu̶a: “Mani bojarore bajiro yimasiaja”, yigotiaja. To bajirone bajiaja, bajiroju̶ma. Jediro mani yise manire ejarẽmobeaja. To bajiro mani yijama, “Gãjerã, Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñato” yirã me, yirãja mani. 24 Mani masu quẽnaro mani ñaroti rĩne tu̶oĩaroti me ñaja. Gãjerã quẽnaro ĩna ñarotire quẽne tu̶oĩarũgũru̶arãja mani. 25 Vaibu̶cu̶ rii ĩna ĩsiriju̶ ñasere vaja yicõari, “Rojose ñaroja” yitu̶oĩamenane, mu̶a bajama, quẽnaja. “¿Ĩna quẽnorujeor'ire rũ̶cu̶bu̶orã ĩna cũru̶are ñati adi?”, yisẽniĩabeja. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, “Sẽniĩabetiroti ñaja”, mu̶are yaja yu̶: 26 Adi macaru̶cu̶roaye jediro Dios ĩ rujeore ti ñajare, bare ñaro cõrone mani bajama, quẽnaja. 27 Cristore ajitirũ̶nu̶becu̶, “Yu̶ tu̶ barã vayá” yicõari, no bojase ĩ ecasere mu̶a bajama, quẽnaja. “¿Ĩna quẽnorujeor'ire rũ̶cu̶bu̶orã vaibu̶cu̶ rii ĩna cũru̶are ñati adi?” yisẽniĩamenane, mu̶a bajama, quẽnaja. 28 “Tire mani bajama, quẽnaja” mu̶a yitu̶oĩajama, gãji magũ̶mi, “Rojose yirã yaja mu̶a” yigu̶. Ĩna quẽnorujeor'i tu̶ju̶ ĩna cũru̶are riire, “Quẽnaja” Diore mu̶a yisẽniro bero mu̶a bajama, rojose yirã me yirãja mu̶a. To bajiboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶, “Ĩna quẽnorujeor'i tu̶ju̶ ĩna cũru̶are rii ñaja, mani babeti” ĩ yigotijama, babeja. 31 To bajiri mani bajama, mani babetijaquẽne, mani idijama, mani idibetijaquẽne, no bojase mani yijama, Dios ĩ bojarore bajiro yiru̶arãja mani, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã. 32 Gãjerãre ĩamaimenane mani bojarore bajiro mani yisere ĩacõari, “Ĩna quẽne rojose yiroma” yirã, yibetiroti ñaja. 33 Tire mu̶are yu̶ gotirore bajiro yirũgũaja yu̶. To bajiro yigu̶ ñari, yu̶ masu yu̶ bojasere yibecu̶ne, yu̶ rãcana jediro ĩnare yu̶ ejarẽmorotiju̶are tu̶oĩacõari, yirũgũaja yu̶, “Yu̶ yise su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ yirẽtobosarã ñato” yigu̶.

1 Corintios 11

1 To bajiri, “Cristo ĩ bajiñariarore bajiro yiroti ñaja” yitu̶oĩacõari, yu̶ yimasiro cõro yirũgũaja yu̶. To bajiri mu̶a quẽne, yu̶ bajiñarũgũsere tu̶oĩacõari, mu̶a yimasiro cõro yirũgũroti ñaja. 2 “Jediro yu̶ gotimasiocatire masiritimenane, ajitirũ̶nu̶cõa ñarãja mu̶a”, yivariquẽnaja yu̶. 3 To bajiro yigu̶ ñaboarine, gajeye mu̶are gotimasioaja yu̶. Rẽjacõari, Diore mu̶a rũ̶cu̶bu̶ose, “Ado bajiroju̶a yiroti ñaja”, mu̶are yigotigu̶ yaja yu̶: Tocãrãcu̶re rotigu̶ ñari, mani ru̶joare bajiro bajiami Cristo. To bajirone bajiaja rõmia manaju̶a cu̶tirãre. Ĩna manaju̶a, ĩna ru̶joare bajiro bajirã ñarãma, ĩnare rotirã ñari. To bajirone bajiaja Cristore quẽne. Ĩ jacu̶, ĩ ru̶joare bajiro bajigu̶mi, ĩre rotigu̶ ñari. 4 To bajiro ti bajijare, rẽjariaviju̶, ru̶joa jeoriarori jeocõari, Diore ĩna sẽnijama, Dios oca ĩna gotijaquẽne, Cristore rũ̶cu̶bu̶omena yirãma. 5 Rõmiaju̶ama, ĩna ru̶joa jeoriarori jeomenane Diore ĩna sẽnijama, Dios oca ĩna gotijaquẽne, ĩna manaju̶re rũ̶cu̶bu̶omena yirãma. Ĩna ru̶joa jeoriarori ĩna jeobetijama, joa suagoriarãre bajiro bajirã ñarãma, ĩnare rũ̶cu̶bu̶omena ñari. 6 To bajiro ti bajijare, “Rõmia manaju̶a cu̶tirã ĩna ru̶joa jeoriarorire ĩna jeoru̶abetijama, ĩna joare suagoroti ñaja”, mu̶are yaja yu̶. To bajiro yu̶ yijama, “Bojoneose ti ñajare, ru̶joa jeoriarorire jeoato” yigu̶ yaja. 7 To bajiri ũ̶mu̶a, Diore ĩna sẽnijama, ĩ ocare ĩna gotijaquẽne, ru̶joa jeoriarorire jeobetiroti ñaja, “Yu̶re rotibosacõari, yu̶re rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, Dios ĩ rujeoriarã ñari. Rõmiaju̶ama, “Ũ̶mu̶are rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, Dios ĩ rujeorio ñaamo. 8 Rõmio gõarore ãmicõari, ũ̶mu̶re rujeobesumi Dios. Ũ̶mu̶ gõaroju̶are ãmicõari, rõmiore rujeomasiñumi Dios. 9 “Rõmiore ejarẽmoato” yigu̶ me, ũ̶mu̶re rujeomasiñumi Dios. Rõmioju̶a, ũ̶mu̶re ejarẽmoato yigu̶, rujeomasiñumi. 10 To bajiro bajimasire ti ñajare, ĩna manaju̶are rũ̶cu̶bu̶orã, ru̶joa jeoriarori ĩna jeojama, quẽnaja. To bajiro ĩna yijama, “Dios ĩ bojarore bajiro yama, ĩna manaju̶are rũ̶cu̶bu̶orã”, yiĩavariquẽnaru̶arãma ángel mesa. 11 Ũ̶mu̶are quẽne, rõmiare quẽne rujeoyumi Dios. Rõmia ĩna manijama, quẽnaro ñamasimenama ũ̶mu̶a. Rõmia quẽne, ũ̶mu̶a ĩna manijama, quẽnaro ñamasimenama. 12 Ũ̶mu̶ gõarone rõmiore Dios ĩ rujeomasirio so ñaboajaquẽne, ũ̶mu̶a, rõmia su̶orine ĩna ruyuase ti ñajare, “Gãmerã ejarẽmoroti ñaja”, yaja mani. To bajicõari, mani jediro ñaja Dios ĩ rujeoriarã. 13 Mu̶a masune quẽnaro tu̶oĩamasiña. “Rẽjariaviju̶ Diore sẽnirã, ĩ ocare gotirã quẽne, ru̶joa jeoriarori jeomenane rõmia ĩna yiñajama, quẽnabeaja”, yimasirãja mu̶a. 14 “Ũ̶mu̶a yoese ĩna joa cu̶tijama, bojoneose ñaja”, yitu̶oĩaja mani. 15 Rõmiaju̶arema, “Yoese joa cu̶tirã ñaama”, yitu̶oĩaja mani. “Ĩna joa ĩna ru̶joarire bu̶ase ñato” yigu̶, Dios ĩ cũmasire ñajare, to bajiro tu̶oĩaja mani, rõmiare. To bajiri yoese ĩna joa cu̶tijama, variquẽnaama rõmia. 16 Sĩgũ̶ri to bajiro mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, “To bajiro me bajiaja” ĩna yijama, “Ñajediroana Cristore ajitirũ̶nu̶rãre, to bajise rĩne gotirũgũaja yu̶a, mu̶are yu̶ gotiri vãmere”, ĩnare yigotiroti ñaja. 17 Rẽjacõari, mu̶a basere tu̶oĩavariquẽnabeaja yu̶. “Rẽjacõari bato mani” mu̶a yibetijama, quẽnacõaboriaroja. 18 “Rẽjaboarine, ricati rĩne tu̶oĩarã ñari, ricatitubuari rujicõari, gãjerã rãca oca josaama”, yire queti ajiaja yu̶, mu̶are. Ado bajiro tu̶oĩarã mu̶a ñajare, “To bajirone bajirãma”, mu̶are yaja yu̶a: 19 “Mani tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã rãca mani rujijama, ‘Ĩna ñaama Dios oca quẽnaro masirã’ manire yiru̶arãma”, yitu̶oĩarãja mu̶a. 20 Ricati rĩne tu̶oĩarã ñari, “Cristo ĩ batu̶sarere tu̶oĩacõari bato mani” mu̶a yiboase, Cristore rũ̶cu̶bu̶omena yirãja. 21 Mu̶a juavarere gãjerãre yumenane, bajeocõarãja mu̶a. To bajiri jairo barã, to yicõari, idimecu̶rã mu̶a ñaboajaquẽne, mu̶a bero ejarã sĩgũ̶ri bare mana ñari, ñiorijacõa ñarãma. To bajiro yirã ñari, cojo masare bajiro bajirã ñaboarine, mu̶a bero ejarã rãca baba cu̶timasiña manoja mu̶are. 22 Viri cu̶tirã ñarãja mu̶a. Mu̶a ya viriju̶ne bare ba, idi, mu̶a yijama, quẽnaja. To bajiro mu̶a yibetijama, gãjerã bare cu̶omenare rojose yiĩorã yirãja mu̶a. Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩaterã ñari, ¿to bajiro yatique mu̶a? “ ‘Bare cu̶omenare quẽnaro yaja mu̶a’ yato Pablo”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? Yibeaja yu̶. To bajiro mu̶a yijama, rojose masu yirã yirãja mu̶a. 23 Adi mu̶are yu̶ gotimasiose, mani u̶ju̶ ĩ rijaroto rĩjoro ĩ batu̶sare queti ñaja. Yu̶re ĩ goticati, to yicõari, mu̶are yu̶ gotirẽtocati ñaja. Ado bajiro bajiaja: Mani u̶ju̶re Judas ĩre ĩ ĩsirocaroto rĩjoro, panre ãmicõari, “Quẽnaja”, Diore yisẽniñuju Jesús. To yigajano, panre mu̶tocõari, ĩ buerimasare ĩsibatogu̶ne, ado bajise gotiyuju ĩ: “Ti ñaja yu̶ ruju̶ri. Mu̶are rijabosaru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosare tu̶oĩacõari, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajirone rẽjacõari, barũgũru̶arãja”, ĩnare yigotiyuju. 25 To yicõari, bare ĩna baro bero, u̶ye oco sãñaribajare ãmicõari, ado bajiro gotiyuju Jesús quẽna: “Adi ñaja tirũ̶mu̶ana, ‘Rojose mani yirere masirioato’ yirã, Diore rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ joere ĩna yuejeoriarore bajiro bajise. Yucu̶rema, yu̶ ri'i ñaja. Ti su̶orine, ‘Gajerodori ado bajiro masare quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶’ Dios ĩ yigotimasiriarore bajiro bajiru̶aroja. Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosare tu̶oĩacõari, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajirone rẽjacõari, idirũgũru̶arãja”, ĩnare yiyuju Jesús. 26 Ĩ rotiriarore bajirone mani bajama, mani idijaquẽne, yiĩorũgũroti ñaja, “Manire rijabosayumi mani u̶ju̶” yirã. Ĩ tudiejaroju̶ to bajiro yitu̶jaru̶arãja mani. 27 To bajiri, mani u̶ju̶ manire ĩ rijabosarere tu̶oĩagũ̶, panre ba, to yicõari, u̶ye ocore idi, yiboarine, rũ̶cu̶bu̶obeti rãca ĩ yijama, Cristore rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yigu̶mi. “Cristo ri'i, ĩ ruju̶ri quẽne, ñie vaja mani ñaja” yigu̶ yigu̶mi. 28 To bajiri panre mani baroto rĩjoro, to yicõari, u̶ye ocore mani idiroto rĩjoro, rojose mani yirere tu̶oĩa, Diore yigoticõari, panre ba, u̶ye ocore idi, yiroti ñaja. 29 To bajiro yibecu̶rema, Cristo manire ĩ rijabosare quẽnaro ĩ tu̶oĩabetijare, rojose ĩre yiru̶cu̶mi Dios. 30 To bajiro ti bajijare, jãjarã ñarãja mu̶a rijaye cu̶tirã. Gãjerãma, bajireacoana, bajireamena quẽne ñarãja mu̶a. 31 Cristo manire ĩ rijabosarere quẽnaro tu̶oĩacõari, to yicõari, rojose mani yirere tu̶oĩa, Diore mani yigotijama, rojose manire yibetiru̶cu̶mi Dios. 32 Rojose mani yise su̶ori rojose Dios manire ĩ yijama, “Rojose yitu̶jacõari, yu̶re ajimena rãca rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabetiru̶arãma” yigu̶ yigu̶mi. 33 To bajiri yu̶ mairã, mani u̶ju̶ manire ĩ rijabosare tu̶oĩacõari panre barã, to yicõari u̶ye ocore idirã mu̶a rẽjajama, gãjerãre yucõari, ĩna ejajediro baba. 34 Mu̶a rẽjaroto rĩjoro, mu̶a ñiorijajama, mu̶a ya viriju̶ mu̶a bajama, quẽnacõaroja. To bajiro mu̶a yijama, no yigu̶ rojose mu̶are yibecu̶mi Dios. Mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, gajeye quẽnaro mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶.

1 Corintios 12

1 Yu̶ mairã, gajeye Esp'iritu Santo ĩ masise manire ĩ u̶josere gotigu̶agu̶ yaja yu̶, “Masiato” yigu̶. 2 Diore mu̶a ajirũ̶cu̶bu̶oroto rĩjoro, mu̶are yitorimi vãtia u̶ju̶, Satanás. To ĩ yijare, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yitu̶oĩa quẽnorujeocõari, ñagõmena ĩna ñaboajaquẽne, “Rẽtoro masirã ñarãma” socarãne yirũ̶cu̶bu̶orã ñañuja mu̶a maji. 3 To bajiri, ado bajise mu̶a masisere bojaja yu̶: Esp'iritu Santo rãca ñagũ̶ma, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ Jesúre cõaroti ñaja”, yibecu̶ ñagũ̶mi. To bajicõari, “Mani u̶ju̶, Jesúre, Dione ñagũ̶mi” yigu̶ma, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tire yigu̶mi. 4 “Dios ĩ bojarore bajiro yimasiato” yigu̶, ĩ masisere manire u̶joyumi Esp'iritu Santo. Ĩ sĩgũ̶ne manire u̶jor'i ĩ ñaboajaquẽne, tocãrãcu̶re ricati rĩne mani yimasirotire manire u̶joyumi. 5 Dios ĩ bojasere yirã, ricati rĩne mani yimasise ti ñaboajaquẽne, sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶. 6 Ricati rĩne manire ĩ ejarẽmose ti ñaboajaquẽne, sĩgũ̶ne ñaami manire ejarẽmogũ̶ma. 7 Ado cõrone Esp'iritu Santo manire ĩ u̶josere mu̶are gotigu̶ yaja: Tocãrãcu̶re Esp'iritu Santo ĩ ñajama, “Gãjerãre ejarẽmomasiato” yigu̶, ĩ masisere u̶jogu̶mi. “Esp'iritu Santo ĩ u̶jor'i ñari, to bajiro yami”, yimasire ñaja. 8 “Quẽnaro tu̶oĩacõari gotimasiogũ̶ ñato” yigu̶, ĩ yimasirotire ĩre u̶jogu̶mi. Gãjirema, “Dios ocare quẽnaro ajimasicõari, ĩnare gotimasiogũ̶ ñato” yigu̶, ĩ yimasirotire ĩre u̶jogu̶mi. 9 Gãjirema, “Dios ĩ masise rãca yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi” ĩ yitu̶oĩarotire ĩre u̶jogu̶mi. Gãjirema, rijaye cu̶tirãre ĩ catiorotire ĩre u̶jogu̶mi. 10 Gãjirema, ĩaĩañamani ĩ yiĩorotire ĩre u̶jogu̶mi. Gãjirema, “Ĩre yu̶ gotisere ajicõari, yu̶re gotirẽtobosarimasu̶ ñato” yigu̶, ĩ yimasirotire ĩre u̶jogu̶mi. Gãjirema, gãjerã ĩna gotisere ajicõari, “Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmojare, ĩnare gotiama; vãtiju̶a ĩ ejarẽmojare, ĩnare gotiama” ĩ yimasirotire ĩre u̶jogu̶mi. Gãjirema, gãjerã oca masibecu̶ ñaboarine, ĩ ñagõmasirotire ĩre u̶jogu̶mi. Gãjirema, “Ti ocare buebecu̶ ñaboarine, ajimasicõari, gotirẽtogũ̶ ñato” yigu̶, ĩ yimasirotire ĩre u̶jogu̶mi. 11 Ricati rĩne tocãrãcu̶re ĩ bojarore bajiro ĩna yimasirotire ĩnare u̶jogu̶mi. 12 Mani ruju̶re jairo ñabateaja, cojo ruju̶ ñaboarine. To bajirone bajiaja mani Cristore ajitirũ̶nu̶rã quẽne. 13 Jediro ñaja mani. Jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne ñaja mani. Sĩgũ̶ri gãjerãre moabosarã, gãjerãma, moabosamena ñaja mani. Mani jedirore oco rãca mani bautiza ecorone, manire ejayumi Esp'iritu Santo. To bajiri Esp'iritu Santo su̶orine Cristo yarã, cojo masare bajiro ñaejayuja mani. 14 Mani ruju̶, cojo ruju̶ ñaboarine, jairo vãme cu̶tibatoaja. 15 Mani ruju̶re, gu̶bo ti tu̶oĩajama, “Ãmo me ñaja yu̶. To bajiri, ruju̶aye me ñaja” ti yiboajaquẽne, ruju̶ayene ñacõa ñaroja. 16 Gãmoro ti tu̶oĩajama, “Cajea me ñaja yu̶. To bajiri, ruju̶aye me ñaja” ti yiboajaquẽne, ruju̶ayene ñacõa ñaroja. Tire bajirone bajiaja mani quẽne. Sĩgũ̶, Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶, gãjire ĩacõari, “Ĩre bajiro yimasigũ̶ me ñaja yu̶. To bajiri Cristo yu̶ me ñagũ̶ja yu̶” ĩ yiboajaquẽne, Cristo yu̶ne ñacõa ñagũ̶mi. 17 Mani ruju̶ ñaro cõrone, cajea rĩne ti ñacõajama, ¿no bajiro ajimasirãda mani? Mani ruju̶ ñaro cõrone, gãmoro rĩne ti ñacõajama, ¿no bajiro vĩnimasirãda mani? Tire bajirone bajiaja Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã jediro, cojo vãme rĩne quẽnaro yimasirã mani ñajama, gaje vãme Dios ĩ bojasere yimasimena ñaborãja mani. 18 To bajiri, Dios, manire rujeosu̶ogu̶ju̶ne, mani ruju̶ ñasere, “Adiju̶ne ti ñajama, quẽnaja” yigu̶, mani ruju̶ayere rujeoyumi. To bajiri, mani ruju̶, cojo ruju̶ ñaboarine, ricati rĩne ti ñabaterore bajirone bajiama Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. 19 Mani ruju̶aye, cojoju̶ne jairiju̶ro ti ñajedicoajama, ruju̶ju̶ama noju̶a ñabetoja. 20 To bajiri mani ruju̶aye jairo ñabateboarine, cojo ruju̶ne ñaja. 21 To bajiro ti bajijare, mani cajea ti yijama, “Ñie vaja maja ãmo”, yimasibetoja. Mani ru̶joa quẽne, “Ñie vaja maja gu̶bori”, yimasibetoja. Ñajedirone manire ejarẽmoaja. Tire bajiro bajiaja Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶, gãjire ĩacõari, “Yu̶re bajiro yimasigũ̶ me ñaami. Vaja magũ̶ ñaami”, yibetiroti ñaja. 22 Ado bajiroju̶a bajiaja: Mani ruju̶ ñasere, “Adiju̶ma ñamasuse me ñaja” mani yitu̶oĩaboasene ñaja ñamasuse. 23 Mani ruju̶ ñasere jediro toobetiboarine, “Ñamasuse me ñaja” mani yisere, “Gãjerã ĩaroma” yirã, sudine sãñatoorũgũaja mani. To bajiro mani yijama, mani ĩoriju̶ rẽtoro tijau̶re mairãre bajiro yirã yaja. “To bajirone bajiato” yigu̶, to bajise manire rujeoyumi Dios. 25 Mani ruju̶ jairo ñabateboarine, cojoro cõro ñamasuse ñaja. Mani Jesúre ajitirũ̶nu̶rã quẽne, to bajirone bajirã ñaja. Jãjarã ñaboarine, ñamasurã rĩne ñaja mani. To bajiri variquẽnase rãca gãmerã mairoti ñaja. 26 Mani ruju̶, cojoju̶ rojose ti tãmu̶ojama, mani ruju̶ jedirone rojose tãmu̶ojedicõaja. To yicõari, mani ruju̶, cojoju̶ quẽnaro ti yiecojama, mani ruju̶ jedirone quẽnaro yiecojedicõaja. 27 To bajirone bajiaja mani Cristore ajitirũ̶nu̶rã quẽne. Tocãrãcu̶ne ĩ yarã ñaja mani. Sĩgũ̶ mani rãcagu̶ ĩ su̶tiritijama, mani jedirone ĩ rãca su̶tiritiaja. To yicõari, sĩgũ̶ mani rãcagu̶ ĩ variquẽnajama, mani jedirone variquẽnaja mani. 28 “Jãjarã ñacõari, ricati yato ĩna” yigu̶, tocãrãcu̶re ĩ masisere manire u̶joyumi Dios. To bajiri ĩ bajirere goticudironare yu̶are cõacami Jesús. Gãjerã, ĩre gotirẽtobosaronare cũñumi Dios. Gãjerã, Dios oca gotimasioronare cũñumi. Gãjerã, ĩaĩañamani yiĩoronare cũñumi. Gãjerã, rijaye cu̶tirãre catioronare cũñumi. To yicõari, gãjerãrema ejarẽmoronare cũñumi. Gãjerãrema, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñaronare cũñumi. Gãjerãrema, ĩna masibeti oca ñaboasere ñagõronare cũñumi. 29 “Ricati rĩne yiru̶arãma” ĩ yiriarã ñari, mani jedirone, Jesús ĩ bajirere goticudirã me ñaja. Mani jedirone Diore gotirẽtobosarã me ñaja. Mani jedirone, Dios ocare gotimasiorã me ñaja. Mani jedirone, ĩaĩañamani yiĩorã me ñaja. 30 Mani jedirone, rijaye cu̶tirãre catiorã me ñaja. Mani jedirone, mani masibeti ocare ñagõrã me ñaja. Mani jedirone, mani masibeti oca ĩna ñagõsere buemena ñaboarine, tire ajimasicõari, gotirẽtoburã me ñaja. 31 To bajiri, jedirone masijeobetiboarine, quẽnamasuseju̶are ĩ u̶jorotire sẽniña. To bajiro mu̶a yiboajaquẽne, gajeye ñaja rẽtoro ñamasuse. Tire mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶.

1 Corintios 13

1 Cojo oca ru̶yabeto mani ñagõmasiboajaquẽne, to yicõari, ángel mesa yere quẽne ñagõmasijoecõaboarine, gãjerãre mani maibetijama, vaja mana ñarãja mani. Ñagõre me ñaroja. Bu̶to bu̶sisere yibu̶siorãre bajiro yirãja mani, gãjerãre mani maibetijama. 2 Diore gotirẽtobosarã, to yicõari, Dios ye masa ĩna masibetire masijeorã ñaboarine, gãjerãre mani maibetijama, vaja mana ñarãja mani. “Manire ejarẽmoru̶cu̶mi” Cristore yitu̶oĩarã ñari, gũ̶tau̶re, “Gajeroju̶ vu̶ru̶rũ̶gũ̶coasa mu̶a masune” yimasiboarine, gãjerãre mani maibetijama, vaja mana ñarãja mani. 3 “Masare ĩnare maibetiboarine, maioro bajirãre jediro yu̶ cu̶osere ĩnare ĩsijeocõari, yu̶ masu ruju̶ quẽne ĩnare rijabosacoaru̶cu̶ja” yu̶ yijama, “Quẽnaro yigu̶ ñaami” yu̶re ĩna yivariquẽnasere bojagu̶ yu̶ yijama, Dios tu̶ju̶ ñie vaja bu̶jabecu̶ja yu̶. 4 Gãjerãre mani maijama, ado bajiro bajiru̶arãja mani: Rojose manire ĩna yiboajaquẽne, ĩnare jũnisinimenane, quẽnaseju̶are ĩnare yiru̶arãja. Quẽnaro ĩna ñajama, “Yu̶a rẽtoro quẽnaro ñaama”, yiĩajũnisinirã me ñaru̶arãja. “Ñamasurã ñaja yu̶a” yirã me ñaru̶arãja. 5 Quẽnaro mani ñase rĩ mere tu̶oĩarãja mani. Gãjerã quẽnaro ĩna ñasere quẽne tu̶oĩarãja. Gãjerã rojose manire ĩna yiboajaquẽne, ĩnare rũ̶cu̶bu̶orã, yoaro mene jũnisini tu̶jacoaru̶arãja. 6 Gãjerã rojose ĩna yisere ĩavariquẽnamenaja. Quẽnaro ĩna yiseju̶are ĩavariquẽnarãja. 7 Gãjerã rojose ĩna yijare, bu̶to rojose mani tãmu̶ose ti ñaboajaquẽne, ĩnare maitu̶jamena ñari, ĩnare ñagõmacamenaja. Rojose ĩna yiboajaquẽne, quẽnaro ĩna yirotire tu̶oĩacõa ñaru̶arãja. 8 Gãjerãre mani maise, jedise me ñaja. Diore gotirẽtobosareju̶ama, jedise ñaja. Masa ĩna masibeti oca ñagõre, mani masise quẽne, jedise ñaja. 9 Ado bajiro ti bajijare, “Jedise ñaja”, mu̶are yaja yu̶: Adirodori Dios ĩ masise manire ĩ u̶jose ti ñaboajaquẽne, jediro masibeaja mani. Ĩre gotirẽtobosare Dios ĩ u̶jose ti ñaboajaquẽne, ñajediro ajimasibeaja mani. 10 To bajiboarine, ĩ tu̶ju̶ mani ejaro, ĩ masisere manire ĩ u̶jojare, jediro ajimasijeocõaru̶arãja mani. To cõrone adirodoriaye mani masise, vaja maniru̶aroja. 11 Ado bajiro bajiaja: Daquegu̶aca yu̶ ñajama, ñagõjeomasibeticaju̶ yu̶ maji. To bajicõari, quẽnaro tu̶oĩabeticaju̶. Bu̶cu̶acu̶ju̶, to bajiro yu̶ bajicatire yitu̶jacaju̶ yu̶. 12 Tire bajirone bajiaja adi quẽne: Quẽnaro ruyubetiase ẽoro ĩariarore bajiro Dios yere quẽnaro ajimasijeobeaja mani maji. To bajiboarine, Dios tu̶ju̶ma ẽoro quẽnaro ruyubetiase ĩarãre bajiro me Diore ĩaru̶arãja mani. To cõroju̶ma quẽnaro ajimasijeocõaru̶arãja mani yuja. 13 To bajiri idia vãme ñaja, adirũ̶mu̶riaye ñamasuse mani yirũgũroti: Diore ajitirũ̶nu̶rũgũroti ñaja. Gaje vãme, “Dios ĩ gotiriarore bajiro ĩ masise manire u̶jojeocõaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩarũgũroti ñaja. To bajicõari, tu̶sari vãme ñaja ñamasuri vãme, “Gãjerãre mairũgũroti ñaja” yiri vãme.

1 Corintios 14

1 To bajiri gãjerãre mani maise ñamasuse ti ñajare, mani yimasiro cõro gãjerãre mairũgũto mani. To yicõari, gajeye Dios ĩ masise ĩ yarãre ĩ u̶josere bu̶to bojarã ñari, ĩre sẽnirũgũroti ñaja. Tire bojarã, gajeye mu̶a bojaro rẽtoro Diore gotirẽtobosarotire mu̶are ĩ u̶josere mu̶a bojajama, quẽnaja. 2 Ado bajiro ti bajijare, to bajise mu̶are yaja yu̶: Sĩgũ̶, masiñamani oca ĩ ñagõjama, masare ñagõgũ̶ me yigu̶mi. Diore ñagõgũ̶ yigu̶mi, Esp'iritu Santo ĩ u̶jose rãca. Ĩ rãcanaju̶ama, ĩre ajimasimenama, “To bajirone bajiato” yigu̶, Dios ĩ yise ti ñajare. 3 Gãjiju̶ama, Diore gotirẽtobosagu̶, masare gotigu̶ yigu̶mi. To bajiro ĩ yijare, bu̶tobu̶sa Diore ajitirũ̶nu̶rãma. 4 Masiñamani oca ñagõgũ̶rema, ĩ sĩgũ̶rene quẽnaja ti. Gãji, Diore gotirẽtobosagu̶ju̶ama, ĩ rãca rẽjarãre ejarẽmogũ̶ yigu̶mi. 5 To bajiri sĩgũ̶ ru̶yabeto oca masiñamanire mu̶a ñagõjama, quẽnaroja. To bajiboarine, Diore mu̶a gotirẽtobosajama, rẽtobu̶saro quẽnaru̶aroja. To bajiboarine, masiñamani oca ñagõgũ̶ ĩ ñagõrone, “Mani rãca rẽjarã ajimasicõari, bu̶tobu̶sa Diore ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, gãji tire ĩ gotirẽtobujama, ñamasuse moagũ̶ yigu̶mi, ĩ quẽne. 6 Ado bajiro bajiaja: Yu̶ mairã, mu̶are ĩagũ̶ ejagu̶, masiñamani oca yu̶ ñagõjama, ¿no bajiro mu̶are ejarẽmogũ̶ yigu̶ada yu̶? Mu̶are yu̶ ejarẽmoru̶ajama, ado bajiroju̶a yiroti ñaja: Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ ocare buecõari mu̶are gotiroti ñaja. To bajiro yu̶ yibetijama, ĩ ocare buebetiboarine, ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari mu̶are gotiroti ñaroja. 7 Gotimasiore queti mu̶are gotigu̶ yaja: Tõroare quẽnaro ĩ jutibetijama, “Ti basare jutigu̶ yami”, yimasiña manoja. To bajirone bajiroja arpa vãme cu̶tiju̶re quẽne. Quẽnaro ĩ yibu̶siomasibetijama, “Ti basare yami”, yimasiña manoja. 8 Surarare jigu̶, trompeta vãme cu̶tiju̶ quẽnaro ĩ jutibetijama, “Sĩarotigu̶ yiromi”, ĩre yiajimasimenama, quẽnaro ĩ jutibeti ti ñajare. 9 To bajirone bajiaja, gãjerã, oca masiñamani mu̶a ñagõboajama. Mu̶a ñagõboasere ajimasibeticõari, “To bajiro yire ũni ñaja”, yimasibetiru̶arãma ĩna. To bajiro bajica yiro, masa mano ñagõriarore bajiro bajicõaroja. 10 Adi macaru̶cu̶rore jãjarã masa ñarãma ricati rĩne ñagõrã. Ĩna cojo masama, gãmerã ajicõarãma. 11 To bajiboarine, yu̶ ocare ajibecu̶ rãca, yu̶a ñagõboajama, gãmerã ajimasimenaja. To bajiro ti bajijama, gãmerã ejarẽmomasiña manoja. 12 To bajirone bajiroja mu̶are quẽne, masiñamani oca mu̶a ñagõjama. Gãjerãre ejarẽmomasimenaja. To bajiri, Esp'iritu Santo ĩ masise mu̶are ĩ u̶jorotire bu̶to bojarã ñari, gãjerãre ejarẽmorotiju̶are sẽniña, “Bu̶tobu̶sa Diore ajitirũ̶nu̶ato” yirã. 13 Gãjerãre ejarẽmorotire tu̶oĩarã ñari, masiñamani oca ñagõrã quẽne, Diore sẽniña mu̶a, “Ti ocare buebecu̶ ñaboarine, ajimasicõari, gãjerãre gotirẽtobumasirã ñarãsa” yirã. 14 Diore sẽnigũ̶, oca masiñamani yu̶ ñagõjama, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca to bajiro ñagõgũ̶ja yu̶. “To bajiro yiru̶aro yaja” yimasibetiboarine, ñagõgũ̶ja yu̶. To bajiri gãjerãma yu̶re ajimasimenama. 15 To bajiro ti bajijare, ado bajiro yiroti ñaja: Cojojirema Esp'iritu Santo ĩ masise yu̶re ĩ u̶jose rãca Diore sẽniroti ñaja. Gajeju̶ma, yu̶ masune tu̶oĩacõari, ĩre sẽniroti ñaja. Cojojirema Esp'iritu Santo ĩ masise yu̶re ĩ u̶jose rãca basaroti ñaja. Gajeju̶ma, yu̶ masune tu̶oĩacõari, basaroti ñaja. 16 To bajiro mani yibetijama, Esp'iritu Santo manire ĩ u̶jose rãca Diore mani yirũ̶cu̶bu̶ojama, “Tire ñagõrã yama”, manire yimasimenama ĩna. To bajiri, mani rãca Diore yirũ̶cu̶bu̶omasimenama. 17 “Quẽnaro yaja mu̶” Diore mani yiboajaquẽne, manire ajimasibeticõari, quẽnabu̶saro Diore ajitirũ̶nu̶menama gãjerã. 18 Mu̶a rẽtoro masiñamani oca ñagõaja yu̶. To bajiri, yu̶ masibeti oca ñaboasere yu̶ ñagõmasise yu̶re ĩ u̶jose ti ñajare, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yaja yu̶. 19 To bajiboarine, cojomocãrãca vãme cõro gotimasioru̶arũgũaja, quẽnaro ĩna ajimasirotire yigu̶. Diez mil ñari vãme ñase oca gãjerã ĩna ajimasibeti yu̶ gotijama, ajimasibetiborãma. 20 Yu̶ mairã, rĩamasare bajiro tu̶oĩabesa mu̶a. Bu̶cu̶rã ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩacõari, quẽnaro tu̶oĩamasiña, yu̶ gotimasiosere. Rojosere rĩamasa ĩna tu̶oĩamasibetore bajiro mu̶a quẽne rojoseju̶arema yibeticõaña. 21 Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotijama, ado bajiro gotiaja: “Ĩna tu̶ju̶ gajeye oca ñagõrãre cõaru̶cu̶ja. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, yu̶re ajibeticõa ñaru̶arãma”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 22 Ado bajiro manire yaja ti: “Masiñamani oca, Esp'iritu Santo ĩ masisere manire ĩ u̶jose rãca mani ñagõjama, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ĩna ĩaro rĩjoro ñagõroti me ñaja. Ĩre masimena ĩna ĩaro rĩjoroju̶a ñagõroti ñaja”, yaja ti manire. To yicõari, Diore mani gotirẽtobosajama, Cristore ajitirũ̶nu̶mena ĩna ĩaro rĩjoro ñagõroti me ñaja. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ĩaro rĩjoroju̶a ñagõroti ñaja, “Quẽnabu̶saro Cristore ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yirã. 23 To bajiro mu̶are gotiboarine, ado bajise mu̶are yicõa ñaja yu̶: “Masiñamani oca mani ñagõjama, ñie vaja manoja. Tire ajimasimenama gãjerã”, mu̶are yicõa ñaja yu̶. Mani jediro rẽjacõari, masiñamani oca mani ñagõjama, gãjerã Cristo ĩ bajirere ajimena, to yicõari ocare ajimena, sãjaejacõari, “Mecu̶rã yama”, manire yiĩaru̶arãma. 24 To bajiboarine, Diore mani gotirẽtobosañarone, sãjaejacõari, Dios oca ti ñajare, “ ‘Rojose yirã ñaama’ yu̶are yiĩagũ̶mi Dios”, yimasiru̶arãma Cristo ĩ bajirere ajimena. 25 “Yu̶a u̶su̶riju̶ rojose yu̶a tu̶oĩasere masicoami Dios”, yiru̶arãma. To yicõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, gu̶somuniari tueturu̶arãma ĩna. To yicõari, “Socarã me yaja mu̶a. Mu̶a rãcane ñagũ̶mi Dios”, yiru̶arãma. 26 Yu̶ mairã, rẽjacõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajiro mu̶a yijama, quẽnaja. Sĩgũ̶ri basa, gãjerãma, Dios ocare buecõari gotimasio, gãjerãma, Dios ĩnare ĩ ñagõrotisere goti, gãjerãma, masiñamani oca ñagõ, to yicõari, gãjerãma, masiñamani ocare ajimenare, “Ado bajiro yiru̶aro yaja”, ĩnare yiru̶arãja mu̶a. “Quẽnabu̶saro Diore ajitirũ̶nu̶ato” yirã, ti jediro gãmerã ejarẽmoru̶arãja mu̶a. 27 Masiñamani oca mu̶a ñagõru̶ajama, ju̶arã, idiarã cõrone ñagõru̶arãja mu̶a. Jãjarã ĩna ñagõjama, quẽnabetoja. Sĩgũ̶ ĩ ñagõro bero, ñagõru̶cu̶mi gãji. Ĩ bero ñagõru̶cu̶mi ñagõtu̶sagu̶. Ajimasimena ñaboarine, masiñamani oca ĩna ñagõro bero, gãjerã ti ocare ajimenare ĩna gotisere, “Ado bajiro yiru̶aro yaja” ĩnare yigotimasiorimasu̶ quẽne ñaru̶cu̶mi. 28 “Ado bajiro yiru̶aro yaja” yigotirimasu̶ ĩ manijama, ĩna ĩaro rĩjoro mu̶a masibeti ocare ñagõbetiroti ñaja. Ñagõbumenane, mu̶a tu̶oĩase rãca Diore mu̶a ñagõjama, quẽnaja. 29 Dios ocare mu̶a gotimasiojama, ju̶arã, idiarã cõrone ñagõru̶arãja mu̶a. Gãjerã mu̶a ñagõsere ajicõari, “Socabeama”, yiajimasiru̶arãma. 30 Sĩgũ̶, ĩ gotiñarone, ĩ gotisere ajigu̶ju̶a, Dios ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, ĩ quẽne ĩ gotiru̶ajama, gotisu̶ogu̶ju̶a gotitu̶jato, “Ĩju̶a gotiato” yigu̶. 31 To bajiri, sĩgũ̶ ĩ gotiro bero, gotiru̶cu̶mi gãji. Ĩ bero gotiru̶cu̶mi gãji. To bajiro rĩne yirũgũru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a yivajama, sĩgũ̶ ru̶yabeto Dios ocare ajivariquẽnaru̶arãma ĩna. 32 Diore gotirẽtobosarã, ado bajiro bajirã ñari to bajiro quẽnaro gotirũgũaru̶arãja mu̶a: Mu̶a gotirẽtose Esp'iritu Santo mu̶are ĩ u̶josere, “Ado cõrone tire yu̶ gotijama, quẽnaja”, yimasirãja mu̶a. 33 Ñie oca mano mani rẽjasere ĩavariquẽnaru̶cu̶mi Dios. Rẽjacõari, gãjerã ĩna gotiru̶aro rũ̶cu̶bu̶omenane mani ñagõjama, ĩavariquẽnabecu̶mi. To bajiri gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna rẽjarore bajiro, rojose oca mano mu̶a rẽjajama, quẽnaja. 34 Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ĩna rẽjaro, rõmiama ñagõbetirona ñaama, to bajiro ĩna yibetirũgũre ti ñajare. Ĩna manaju̶a ĩna rotirore bajiro cu̶diroti ñaja. To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 35 Ĩna masiru̶ajama, ĩna ya viju̶ tudiejacõari, ĩna manaju̶are ĩna sẽniĩajama, quẽnaroja. “Rẽjariaviju̶re ñagõbetiru̶arãma rõmia” yire ti ñajare. 36 ¿No yirã yu̶ gotirore bajiro yibeticõa ñati mu̶a maji? “Ĩ oca yu̶are cũñumi Dios, ‘Gãjerã masare quẽnaro riojo gotibosato’ yigu̶”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? “Yu̶a rĩne Dios ocare masa ĩna ucamasirere masirã ñaja yu̶a”, ¿yitu̶oĩaboati? Mu̶a rĩ me ñaja Dios ocare ajicana. 37 Sĩgũ̶, “Diore gotirẽtobosagu̶ ñaja yu̶” ĩ yijama, mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, “Dios ĩ rotirore bajirone gotiami Pablo”, yimasiru̶cu̶mi. To bajirone yiru̶arãma gãjerã quẽne, “Esp'iritu Santo ĩ masise yu̶are ĩ u̶jose rãca gãjerãre ejarẽmoaja yu̶a” yirã. 38 Yu̶ gotimasiosere, “Socase ñaja” sĩgũ̶ ĩ yigotijama, ĩre ajibeja. 39 Yu̶ mairã, ado bajiro mu̶are yaja yu̶: Diore gotirẽtobosaroti, Esp'iritu Santo mu̶are ĩ u̶jorotire bu̶to bojarũgũña. Rẽjacõari, gãjerã masiñamani oca ĩna ñagõjama, “Ñagõbesa”, ĩnare yibeja. 40 To bajiboarine, gãmerã rũ̶cu̶bu̶orã, quẽnaro tu̶oĩacõari, yu̶ gotirore bajiro yirũgũña.

1 Corintios 15

1 Yu̶ mairã, quẽna Cristo ĩ bajirere mu̶are yu̶ gotimasiosu̶ocatire mu̶a tuditu̶oĩasere bojaja. Tire ajicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñacoacaju̶ mu̶a. 2 To bajicõari, “Pablo ĩ gotirore bajirone yiyumi Cristo” mu̶a yitu̶jabetijama, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosacõari, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. To bajiboarine, mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama, mu̶are yirẽtobosabetiru̶cu̶mi Dios. 3 Ti oca ñamasuse, Cristo yu̶re ĩ goticati ñacaju̶. Ado bajiro bajiaja: Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajirone rojose mani yise vaja manire rijabosayumi Cristo. 4 Ĩre ĩna jajusĩaro bero, ĩre yujeyujarã ĩna. To bajiboarine, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajirone ĩre catioyumi Dios. 5 To ĩ yijare, tudicaticõari, Pedrore ruyuaĩoñuju Cristo. Bero, ĩ buerã ñariarã cõrore ruyuaĩoñuju quẽna. 6 Bero, gãjerã quiniento rẽtoro ñarãre ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ruyuaĩoñuju Cristo. To bajiri, jãjarã caticõama maji, to bajiro ĩ bajirere ĩariarã. Gãjerãma, rijareacoasuma. 7 Bero, Santiagore ruyuaĩoñuju. Bero, ĩ ocare ĩ gotiroticõariarã jedirore ruyuaĩoñuju. 8 Ĩnare ĩ ruyuaĩoriaro bero, yu̶re quẽne ruyuaĩocami. Ĩre yu̶ ajitirũ̶nu̶roto rĩjoro, “Cristore ajitirũ̶nu̶rocu̶ ñagũ̶mi”, yu̶re yimasibeticama masa. Gãjerã Cristo rãca ñacõari, ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶riarore bajiro ĩre ajitirũ̶nu̶beticaju̶ yu̶ maji. 9 Ĩre ajitirũ̶nu̶rãre bu̶to rojose ĩnare yisu̶yacacu̶ ñari, Cristo ocare gotigu̶ ñaboarine, ñamasugũ̶ me ñaja yu̶. Gãjerã ĩ ocare ĩ gotiroticõariarã ñaama ñamasurãma. 10 To bajiboarine Dios, yu̶re ĩamaicõari, Cristo su̶orine ĩ ocare yu̶re gotiroticõañumi. Quẽnaro yu̶re ĩ yijare, quẽnaro ĩre moabosaja yu̶. To bajiri, “Ĩre gotirotiboacaju̶ yu̶”, yu̶re yibecu̶mi. Gãjerã Cristo ĩ oca ĩ gotirotiriarã rẽtobu̶saro gotimasiorũgũaja yu̶, “Jãjarãbu̶sa ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñato” yigu̶. Yu̶ masune yigu̶ me yaja. Yu̶re ĩamaicõari, quẽnaro yu̶re ejarẽmorũgũgũ̶mi Dios. 11 Cristo ĩ bajire yu̶ gotijama, gãjerã Cristo ĩ gotirotiriarã ĩna gotijaquẽne, no yibeaja. Jediro mu̶are yu̶a gotise, ti rĩne ñacõaja, mu̶a ajitirũ̶nu̶cati. 12 To bajiri, “Ĩ rijato bero ĩre catioyumi Dios” yu̶a yigotise ti ñaboajaquẽne, mu̶aju̶ama, ¿no yirã “Bajireariarã, tudicatimenama”, yati mu̶a? 13 To bajiro mu̶a yisere quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a: Tudicatire ti manijama, Cristo quẽne tudicatibetiborimi. 14 Cristo ĩ rijato bero, Dios ĩre ĩ catiobetijama, ĩ oca masare yu̶a gotise, vaja maniboroja. Ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶se quẽne, vaja maniboroja. 15 To bajiri, Dios Cristore ĩ tudicatiobetijama, socasere Dios ĩ gotiroticõarãre bajiro bajiborãja yu̶a. “Bajireariarã tudicatibeticõato” ĩ yijama, Cristore quẽne ĩre tudicatiobetiborimi Dios. 17 “Tudicatibetirimi Cristo” mu̶a yitu̶oĩajama, ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶se, vaja maniboroja. Rojose mu̶a yisere mu̶are masiriobetiborimi Dios. 18 To bajicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶riarã quẽne, tudicatio ecomenare bajiro bajirãma bajireariarã, Cristo ĩ tudicatibetijama. 19 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine, mani tudicatibetijama, ĩre ajitirũ̶nu̶mena ĩna su̶tiritiro rẽtoro tãmu̶oborãja mani. 20 Ado bajiroju̶a bajiaja: Cristo ĩ rijacoaboajaquẽne, ĩre catioyumi Dios. To bajiri ĩ ñagũ̶mi, rijacoaboarine, quẽna tudicaticõari, rijabetirocu̶ ñasu̶ogu̶ma. To bajiro ĩ bajijare, “Mani quẽne ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñari, rijacoaboarine, ĩre bajiro quẽna tudicatiru̶arãja”, yimasiaja mani. 21 Sĩgũ̶ su̶orine masa bajireare ñasu̶oyuja. To bajiboarine, quẽna sĩgũ̶ su̶orine bajireacoaboarine, tudicatire ñasu̶oyuja. 22 Ado bajiro bajiaja: Adán ñamasir'i jãnerabatia ñari, rijaru̶arãja mani. To bajiboarine Cristore ajitirũ̶nu̶rã ĩ yarã mani ñajare, manire catioru̶cu̶mi Dios. 23 Cristo ñagũ̶mi rijacoaboarine quẽna tudicatisu̶or'i. To bajicõari, adigodoju̶ ĩ tudiejaro, ĩre ajitirũ̶nu̶riarã tudicatiru̶arãma. 24 To bajiro ti bajirone, adi macaru̶cu̶ro jediru̶aroja. Ĩre ĩaterã ñaro cõrone ĩna rotiboasere ĩnare yirotibetiru̶cu̶mi Cristo. Adigodoana rojose yirotirã, õ vecana rojose yirotirãre quẽne ĩnare yirotibetiru̶cu̶mi. To yigajanocõari, ñajediro, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩ jacu̶ Dioju̶are u̶joru̶cu̶mi, “Ñajediro u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñarũgũru̶cu̶ja mu̶” yigu̶. 25 Cristo ado bajiro yirocu̶ ĩ ñajare, “To bajirone bajiru̶aroja”, mu̶are yaja yu̶: Cristo ĩ jacu̶re ĩ u̶joroto rĩjoro, ĩ rotiñarirodone, ĩre ĩaterã ñaro cõrone ĩna rotiboasere ĩnare yirotibetiru̶cu̶mi. 26 Ĩre ĩaterã ĩna rotiboasere yirotibeticõari, quẽna masa ĩna bajirease quẽne bajibetirotiru̶cu̶mi Cristo. To bajiri ĩre ajitirũ̶nu̶rãrema, ju̶aji rijare maniru̶aroja. 27 Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajirone jediro u̶ju̶ ñarocu̶re Cristore cũru̶cu̶mi Dios. Bajigu̶ju̶ma, ĩ jacu̶re rotigu̶ me ñaami Cristo. 28 To bajiri, ĩre ĩaterã ñaro cõrone ĩna rotiboasere ĩnare yirotibeticõari, jedirore rotigu̶ ñaru̶cu̶mi Cristo. Tirũ̶mu̶ne ĩ rotimasirotire ĩ u̶jorere ĩre tudiĩsiru̶cu̶mi, ĩ jacu̶re, “Ñajediro u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶ja mu̶” yigu̶. 29 “Bajireariarã tudicatimenama” sĩgũ̶ri mu̶a yisere tu̶oĩacõari, gajeye mu̶are gotirẽmoru̶aja yu̶. ¿No yirã, bajireariarã, oco rãca bautiza ecobetiriarãre tu̶oĩacõari, “Ĩnare bautiza ecobosato mani”, yati mu̶a? Bajireariarã ĩna tudicatibetijama, oco rãca ĩna bautiza ecore vaja maniboroja ti. 30 Gãjerãre Cristo ĩ bajirere yu̶a goticudise quẽne, vaja maniboroja ti. Tire yu̶a goticudijare, rojose yu̶are ĩna yiru̶ase ti ñaboajaquẽne, goticudicõa ñaja yu̶a. Bajireariarã ĩna tudicatibetiboajaquẽne, ¿no yirã to bajise yicõa ñati yu̶a? 31 Yu̶ mairã, riojo mu̶are gotiaja yu̶. Bu̶to yu̶re ĩna sĩaru̶ajare, tocãrãcarũ̶mu̶ne tire tu̶oĩarũgũaja. To bajiboarine, tire yu̶ tu̶oĩaro cõro yu̶ goticati su̶orine Jesucristo mani u̶ju̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶sere tu̶oĩavariquẽnarũgũaja. 32 Adoana, Efeso macana yu̶re ĩatecõari, bu̶to rojose yu̶re ĩna yiru̶aboajaquẽne, tone goticõa ñacaju̶ yu̶. Bajireariarã ĩna tudicatibetijama, yu̶ goticati vaja, vaja bu̶jabetibogu̶ja yu̶. Mani rijato bero, mani tudicatibetijama, Cristore ajitirũ̶nu̶mena ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩaroti ñaboroja. Ado bajiro tu̶oĩarãma ĩna: “Mani bajireacoajama, tudicatimenaja mani” yitu̶oĩarã ñari, “Mani bojarore bajiro yito mani”, yitu̶oĩarãma. 33 To bajiro ĩna yisere ajitirũ̶nu̶besa. “Rojose yirã rãca mu̶a baba cu̶tijama, quẽnaro yirã ñaboarine, ĩnare bajiro rojose yiru̶arãja mu̶a quẽne” yirere masiritibesa. 34 “Mani rijato bero, tudicatimenaja mani” mu̶a yitu̶oĩaboasere to cõrone tu̶oĩatu̶jaya mu̶a. To yicõari, rojose mu̶a yisere quẽne yitu̶jaya. “Rojose yirã rãca baba cu̶tibesa”, mu̶are yibu̶ yu̶, mu̶a rãcana sĩgũ̶ri Diore masimena ĩna ñajare. Tire mu̶are gotiaja yu̶, yu̶ gotisere ajicõari, mu̶a tu̶oĩabojonerotire yigu̶. 35 “Mani rijato bero, tudicatiroti ñaja manire” mu̶are yu̶ yiboajaquẽne, sĩgũ̶ri ñarãja mu̶a ado bajise sẽniĩarã: “Bajireariarã ñaboarine, ¿no bajiro tudicatirãda? To yicõari, ¿no bajiro ruju̶ cu̶tirãda?”, yu̶re yisẽniĩarãja mu̶a. 36 To bajiro yu̶re mu̶a sẽniĩajama, quẽnaro tu̶oĩamasimena yirãja mu̶a. Ado bajiroju̶a bajiaja: Ote mani otejama, joeaye boacoatoja. To bajiboarine, jubeayeju̶a judiroja. 37 Trigo aje, gajeye mani otejama, ruju̶ jediro me oteaja mani. 38 Mani otero bero, “Ote ti ñarore bajirone judiato” yigu̶, tire judirotimasigũ̶mi Dios. Trigo aje ti ñajama, trigo judiru̶aroja. 39 Gajeyere quẽne tu̶oĩaña: Mani catirã, jediro ricati rĩne ruju̶ cu̶tiaja mani. Masa, vaibu̶cu̶rã, minia, vai quẽne ricati rĩne ruju̶ cu̶tiama. 40 Õ vecana quẽne, ricati ruju̶ cu̶tirãma. “Õ vecana ñato” yigu̶, ĩnare rujeoyumi Dios. To bajirone bajiaja, adigodoaye quẽne. “Adigodoaye ñato” yigu̶, tire rujeoyumi Dios. To bajiri ricati ñaja ti. Ricati ñaboarine, quẽnase rĩne ñacõaja. 41 To bajirone bajiaja ũ̶mu̶agu̶ muiju ĩ bususere quẽne. Ũ̶mu̶agu̶ muiju ĩ busuro cõro me busuami ñamiagu̶ quẽne. To bajicõari ñamiagu̶ muiju ĩ busuro cõro me busuama ñocoa quẽne. 42 To bajirone bajiru̶arãja mani. Mani rijato bero, quẽna tudicaticõari, ricati ruju̶ cu̶tiru̶arãja mani. Mani ruju̶rire gãjerã ĩna yujero bero, boacoatoja. To bajiboarine, bero ricati ruju̶ Dios manire ĩ ĩsirotiju̶ama, rijabetirotiruju̶ ñaru̶aroja. 43 Mani ruju̶ boarotiruju̶ ñaja. To bajiboarine, bero Dios manire ĩ ĩsirotiruju̶ju̶ama, no yimasiñamani ruju̶ ñaru̶aroja. 44 Mani ruju̶, “Adigodoju̶ ñato” yigu̶, Dios ĩ rujeoriaruju̶ ñaja. To bajiboarine, bero Dios manire ĩ ĩsirotiruju̶ju̶ama, “Yu̶ rãca quẽnaro ñaru̶arãma” yigu̶, manire ĩ ĩsirotiruju̶ ñaru̶aroja. 45 Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Adán ñamasir'ire ĩ catirotire ĩre ĩsimasiñuju Dios”, yigotiaja. Adán beroagu̶ ñaboarine ĩ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami Cristo. Ĩne ñaami ĩre ajitirũ̶nu̶rã, rijacoaboarine, tudirijayamanire u̶jogu̶. 46 To bajiro ti bajiboajaquẽne, ĩ rãca õ vecaju̶ ñarotiruju̶ mere manire ĩsisu̶oyumi. To bajiro ĩ yiro bero, õ vecaju̶ ĩ rãca mani ñarotiruju̶re manire ĩsiru̶cu̶mi. 47 Adán ñamasir'ire sitane rujeomasiñuju Dios. To bajiri adigodoagu̶ ñamasiñuju ĩ. Bero vadir'i, Cristoju̶ama, õ vecaju̶ vadir'i ñañuju. 48 Adigodoana Adán ñamasir'i ruju̶ cu̶tiriarore bajiro ruju̶ cu̶tiaja mani. To bajirone bajiru̶aroja, manire Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. Cristo, rijacoaboarine, tudicaticõari, ĩ ruju̶ cu̶tiriarore bajiro ruju̶ cu̶tiru̶arãja mani quẽne. 49 Adigodoana Adán ĩ ruju̶ cu̶timasiriarore bajiro ruju̶ri cu̶tirã ñaja mani. To bajiboarine, Dios tu̶ju̶ ejacõari, Cristore bajiro ruju̶ cu̶tiru̶arãja mani. 50 Yu̶ mairã, ñamasusere mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: Ado mani ruju̶ cu̶tisema Dios tu̶ju̶ ñarotiruju̶ me ñaja. Gaje ruju̶, ruju̶ cu̶ticõari, Dios tu̶ju̶ ñaru̶arãja. 51 Quẽnaro yu̶re ajiya mu̶a. Masa ĩna masibeticatire mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: Cristo ĩ tudiejaro, ĩre ajitirũ̶nu̶rã jediro rijajedibetiboarine, sĩgũ̶ ru̶yabeto gaje ruju̶, ruju̶ cu̶ticoaru̶arãja mani. 52 Trompeta vãme cu̶tiju̶, ĩna jutibu̶siorone, guaro cajea bibitariarore bajirone bajireariarã, tudicaticõari, rijabetirotiruju̶, ruju̶ cu̶tiru̶arãma. To bajiro ĩna bajirone, mani quẽne bajireamenane Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, gaje ruju̶, ruju̶ cu̶tiru̶arãja mani. 53 Ado bajiro ti bajijare, to bajiro bajiroti ñaja: Mani ruju̶ cu̶tise, rijacõari, boaroti ñaja. To bajiri rijabetirotiruju̶ju̶are, ruju̶ cu̶tiroti ñaja. 54 To bajiro mani ruju̶ cu̶tirone, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro bajiru̶aroja. Ado bajiro gotiaja: “Rijaroti ñaboasere reajeoru̶cu̶mi Dios. To bajiro ĩ yijare, ĩre ajitirũ̶nu̶rã, tudirijabetiru̶arãma. To bajiri, no yirã ĩna bajirotire güimenama”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 56 Dios ĩ rotimasiriarore bajiro yimena ñari, rojose tãmu̶oru̶arãma. To bajiro bajiroti ti ñajare, ĩna bajirearotire güirãma masa. 57 To bajiboarine, mani u̶ju̶ Jesucristo manire ĩ rijabosare ñajare, mani bajirotire güibeaja mani. Tire tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yito mani. 58 To bajiri Jesucristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiru̶arãja mu̶a, yu̶ mairã. To yicõari, mu̶a yimasiro cõro Dios ĩ bojasere yirũgũña. “Ñajediro Dios ĩ bojase mani yijama, quẽnaro manire yiru̶cu̶mi” yitu̶oĩacõari, to bajiro yirũgũña.

1 Corintios 16

1 Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ejarẽmorã gãjoa mu̶a juarẽorotire mu̶are gotigu̶ yaja. Galacia sitana Cristore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna rẽjaro, ĩnare quẽnaro yu̶ roticatore bajiro mu̶are rotigu̶ yaja. 2 Tocãrãca domingo ñaro, gãjoa mu̶a ĩsiru̶aro cõro, mu̶a ĩsijama, quẽnaja. Tire cojoju̶ne juarẽocũma. To bajiro mu̶a yijama, mu̶a tu̶ju̶ yu̶ ejaro, tire juarẽoroti maniru̶aroja. 3 Mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, gãjoa mu̶a cũsere juavaronare, “Ãnoa ñaama tire juavarona”, yiba. To bajiri, queti ĩnare ucabosaru̶cu̶ja yu̶. “Ãnoa ñaama quẽnaro yirã. Ĩnare quẽnaro bocaãmiña” yire quetire ĩnare ucabosaru̶cu̶ja yu̶, “Jerusalén macanare ĩoato” yigu̶. 4 “Pablo rãca varu̶arãma” mu̶a yitu̶oĩajama, yu̶ rãca varu̶arãma. 5 Macedonia sitaju̶ varu̶cu̶ja yu̶. Toju̶ ĩacudigu̶ vacu̶ne, mu̶a tu̶ju̶ ejaru̶cu̶ja. 6 Yoaro, juebu̶cu̶ ñaro cõro mu̶a rãca ñaru̶cu̶ja, yu̶ bajijama. Mu̶a tu̶ yu̶ ñaro, gãjerã tu̶ju̶ yu̶ ĩacudigu̶ varotire yirã, yu̶re ejarẽmoru̶arãja mu̶a. 7 Ado cõrone mu̶a tu̶ yu̶ vajama, yoaro mu̶a rãca ñabetibogu̶ja yu̶. To bajiri mu̶a tu̶ju̶ vabeaja maji. Mani u̶ju̶ ĩ bojajama, yoarobu̶sa mu̶a rãca ñabogu̶ja yu̶. 8 Efeso macaju̶ne ñacõaru̶cu̶ja maji, jãjarã yu̶re ĩaterã ĩna ñaboajaquẽne, Jesús ĩ bajire yu̶ gotimasiosere quẽnaro ajiru̶arã jãjarã ĩna ñajare. To bajiri Pentecostés boserũ̶mu̶ adoana ĩna yiro bero, varu̶cu̶ja yu̶. 10 Timoteo, mu̶a tu̶ ĩ ejajama, “Manire güibecu̶ne, quẽnaro riojo gotiato” yirã, quẽnaro ĩre yiba. Yu̶re bajirone mani u̶ju̶ ĩ bojasere yigu̶ ñaami ĩ quẽne. 11 To bajiri ĩre quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oba. Yu̶ tu̶ju̶ vagu̶, mu̶are ĩarẽtovagu̶mi. To bajiri, yu̶ tu̶ju̶ ejagu̶, “Variquẽnase rãca ejato ĩ” yirã, quẽnaro ĩre ejarẽmoma. Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã rãca ĩ ejarotire ñayuru̶arãja yu̶a. 12 Mani maigũ̶, Apolos ĩ bajisere yu̶re sẽniĩacõañuja mu̶a. Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã rãca mu̶a tu̶ju̶ ĩre varotirũgũboacaju̶ yu̶. Varu̶abeticami. No bojarirũ̶mu̶ ĩ vatirũ̶mu̶, varu̶cu̶mi, bajigu̶ju̶ma. 13 Rojose yirãre güimenane, quẽnaro tu̶oĩacõari ñarũgũña mu̶a. To bajicõari, mani u̶ju̶ Cristore tu̶oĩatu̶jabesa, “Dios ĩ bojasere yitu̶jarobe” yirã. 14 Mu̶a yise jediro quẽnaro gãmerã maire rãca yirũgũru̶arãja mu̶a. 15 Acaya sitagu̶, Estéfanas, ĩ yarã rãca Cristo ĩ bajirere yu̶ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶su̶ocama. Adirũ̶mu̶ri ñarã, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ejarẽmoama ĩna. Tire masiaja mu̶a. 16 Ĩnare, to yicõari, ĩna rãca moarãre quẽne quẽnaro mu̶a cu̶disere bojaja yu̶. 17 Estéfanas, Fortunato, Acaico ĩna ejasere bu̶to variquẽnaja yu̶. Jediro yu̶ tu̶ju̶ mu̶a ejamasibetijare, ĩnaju̶a, ejacõari, mu̶a gotiroti ñaboasere quẽnaro mu̶are gotibosama. 18 Quẽnaro mu̶are ĩna gotibosajare, mu̶a variquẽnarore bajiro variquẽnaja yu̶ quẽne. To bajiri, “Yu̶are quẽnaro mu̶a gotibosajare, variquẽnaja yu̶a” yirã, quẽnaro ĩnare yiba mu̶a. 19 Asia sitana Cristore ajitirũ̶nu̶rã, “Quẽnato”, mu̶are yicõama. Aquila, ĩ manajo Prisca, ĩna ya vi rẽjarã quẽne, mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, mu̶are quẽnarotiama. 20 Adoana Cristore ajitirũ̶nu̶rã, mu̶are mairã, “Quẽnato”, mu̶are yicõama ĩna quẽne. Gãmerã mairã ñari, rẽjacõari, quẽnaro gãmerã yiba. 21 Yu̶ Pablo, yu̶ masune, “Quẽnato”, mu̶are yiucacõaja yu̶. 22 Mani u̶ju̶re ĩre ajitirũ̶nu̶mena, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma ĩna. Mani u̶ju̶, yoaro mene ĩ tudiejasere bojaja yu̶. 23 Mani u̶ju̶, quẽnasere mu̶are cõarũgũato. 24 Mu̶a quẽne, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, “Mu̶are bu̶to tu̶oĩamaiaja”, mu̶are yicõaja yu̶. To cõro ñaja.

2 Corintios 1

1 ¿Ñati mu̶a Corinto vãme cu̶ti macana, Dios su̶ori ĩ macu̶ ocare ajitirũ̶nu̶cõari, rẽjarũgũrã? Adi queti mu̶are ucaja yu̶a. Jesucristo su̶ori Dios yarã ñaja mu̶a. Mu̶a rĩ mere ucaja yu̶a. Mu̶a ye sitana, Acayana jediro Dios yarã adi quetire ĩna ĩarotire bojaja yu̶a. Mu̶are quẽnarotirã, mani jacu̶ Diore, to yicõari, Jesucristo mani u̶ju̶re ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Quẽnaro mu̶a rãca ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. Yu̶ ñaja Pablo, adi paperare mu̶are cõagũ̶. “Yu̶ ocare gãjerãre gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ bojarore bajiro yu̶re cõacami Jesucristo. Mani maigũ̶, Timoteo rãca ñaja yu̶. 3 Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶oto, mani u̶ju̶ Jesucristo jacu̶re. Ĩne ñaami manire ĩamaigũ̶. Mani tu̶oĩasu̶tiritisere, “Su̶tiritibeticõato” yigu̶ ñaami. 4 Ñajediro rojose mani tãmu̶ojama, manire ejarẽmorũgũami. To bajiro manire ĩ yisere masicõari, mani quẽne, gãjerã rojose ĩna tãmu̶ojama, ĩnare ejarẽmomasiru̶arãja mani. 5 “Diorãca quẽnaro ñato” yigu̶, rojose manire tãmu̶obosayumi Cristo. To bajiri, gãjerã Diorãca quẽnaro ĩna ñarotire yirã, rojose tãmu̶obosarũgũaja yu̶a quẽne. Bu̶tobu̶sa rojose yu̶a tãmu̶oñaro rĩne, “Su̶tiriti tu̶jacõari, variquẽnato” yigu̶, bu̶tobu̶sa quẽnaro manire ejarẽmorũgũgũ̶mi Cristo. To bajiro ti bajijare, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnarũgũaja yu̶a. 6 To bajiri, mu̶are quẽnaro yu̶a ejarẽmosere, to yicõari, ĩ rãca quẽnaro mu̶a ñarotiju̶are quẽne tu̶oĩarã ñari, rojose tãmu̶orũgũaja yu̶a. To bajiro yu̶a bajiboajaquẽne, yu̶are quẽnaro ejarẽmorũgũami. To bajiri, yu̶a su̶orine mu̶are quẽne ĩ ejarẽmojare, mu̶a quẽne, rojose tãmu̶oboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiru̶arãja. 7 “Rojose mani tãmu̶orore bajiro rojose tãmu̶orã ĩna ñajare, manire ĩ ejarẽmorore bajiro ĩnare quẽne ejarẽmogũ̶ yigu̶mi Dios” yimasirã ñari, “Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiru̶arãma”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶a. 8 Yu̶ mairã, adoju̶, Asia sitaju̶ bu̶to rojose yu̶a tãmu̶ocatire mu̶a masisere bojaja yu̶. Bu̶to rojose tãmu̶ocana ñari, “Yu̶are sĩabeticõato” yirã, no bajiro yimasibeticaju̶ yu̶a. 9 “Manire sĩaru̶arãma”, yitu̶oĩacaju̶ yu̶a. “Dios ñaami manire rujeor'i, rijariarãre quẽne catiogu̶. To bajiri adigodoju̶re ĩ sĩgũ̶ne ñaami manire maigũ̶” yu̶a yitu̶oĩarotire yiro bajicaju̶. 10 Yu̶are ĩna sĩaborotire yirẽtobosayumi Dios. To bajiri, “Ĩ yicatore bajiro manire yirẽtobosaru̶cu̶mi quẽna”, ĩre yitu̶oĩa variquẽnacõa ñaja yu̶a. 11 Diore mu̶a sẽnise su̶orine yu̶are ejarẽmoru̶arãja mu̶a quẽne. Gãjerã quẽne, yu̶are sẽnibosaru̶arãma. To bajiri ĩna rãca jãjarã ñaru̶arãja mu̶a, yu̶are quẽnaro Dios ĩ yisere ajicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yirona. 12 Ado bajise tu̶oĩacõari, variquẽnaja yu̶a: “Dios ĩ bojarore bajiro masare quẽnaro yicaju̶ mani”, yitu̶oĩaja yu̶a. Masare yitorã me ñaja yu̶a. “Corinto macana rãca ñarã, quẽnaro Dios ocare gotimasiocaju̶”, yitu̶oĩaja yu̶a. Yu̶are quẽnaro yiyumi Dios, “Gãjerãre quẽnaro yato” yigu̶. Yu̶a masune yu̶a tu̶oĩasene gotibeticaju̶. Dios ĩ masise rãca to bajiro yicaju̶ yu̶a. 13 Mu̶are ucacõarã quẽnaro riojo mu̶a ajimasirotire ucacaju̶ yu̶a. To bajiri ñajediro yu̶a ucacatire quẽnaro ajimasiñuja mu̶a. Bero quẽne, jediro yu̶a ucarotire ajimasiru̶arãja mu̶a. 14 To bajiboarine, yu̶a ucasere quẽnaro ajimasijeobeaja mu̶a maji. Quẽnaro yu̶are mu̶a ajimasijeosere bojaja yu̶a. Yu̶are mu̶a ajimasijeojama, mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶ ti ejaro, “Quẽnaro yu̶are gotimasioñuma Pablo mesa”, yivariquẽnaru̶arãja mu̶a. Yu̶a quẽne, “Quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñaama”, yitu̶oĩa variquẽnaru̶arãja. 15 Tire tu̶oĩagũ̶ ñari, quẽna mu̶are ĩagũ̶ varu̶a tu̶oĩacaju̶ yu̶. “To bajiro yu̶ bajijama, ĩnare yu̶ ejarẽmojare, bu̶tobu̶sa variquẽnaru̶arãma”, mu̶are yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶. 16 “Macedonia sitaju̶ vacu̶, ĩnare ĩarẽtoaru̶cu̶ja yu̶. Quẽna tudiagu̶, ĩnare ĩarẽtoadiru̶cu̶ja”, yitu̶oĩaboacaju̶. Mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, “Judea vãme cu̶ti sita yu̶ ejamasirotire yirã, yu̶re ejarẽmoru̶arãma”, mu̶are yitu̶oĩaboacaju̶. To bajiro yitu̶oĩaboarine, beroju̶ ricati tu̶oĩacaju̶ yu̶. 17 Mu̶a tu̶ju̶ yu̶ ejabetijare, “Quẽnaro tu̶oĩabecu̶ne, to bajise yitu̶oĩaboayumi”, yu̶re yirãja mu̶a. “To bajiro yiru̶cu̶ja yu̶” yiboarine, ricatiju̶a yigu̶ me ñaja yu̶. 18 Mani jacu̶ Dios, riojo gotigu̶ ñaami. To bajiri yu̶, yu̶ babarã quẽne riojo gotirã ñaja yu̶a. To bajiro yiru̶arãja yu̶a yijama, yu̶a yirore bajirone yaja yu̶a. “To bajiro bajirã ñaama”, yu̶are yiĩagũ̶mi Dios. 19 Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, to bajiro yaja yu̶. Yu̶ Pablo, Silvano, Timoteo quẽne, Jesucristo yere mu̶are goticaju̶ yu̶a. Ĩ ye queti socase me ñaja. “To bajiro yiru̶cu̶ja” yiboarine, ricatiju̶a yire me ñaja. To bajiri, “Yiru̶arãja” yu̶a yirore bajirone gotirũgũaja. 20 “Quẽnaro masare yiru̶cu̶ja” Dios ĩ yigoticũre jedirore yijeogu̶ ñaami Cristo. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, quẽnaro Diore yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnaja mani. 21 Ĩne ñaami Dios, mu̶are, to yicõari yu̶are quẽne, Jesucristo yarã mani ñarotire yigu̶, manire beser'i. To yicõari, yu̶are ĩ ye ocare ũmato gotimasioronare yu̶are cũcami. 22 “Yu̶ yarã ñaru̶arãma yuja” yigu̶, mani u̶su̶riju̶re cõañumi, Esp'iritu Santore. Mani u̶su̶riju̶re ejacõari, ĩ ñajare, “Jesucristo yarã ñaja mani. To bajiri Dios ĩ gotiriarore bajirone jediro ĩ ñaroju̶ quẽnamasusere bu̶jaru̶arãja”, yimasiaja mani. 23 Ado bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, mu̶a tu̶ju̶ vabeticaju̶ yu̶ maji: Mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, mu̶are yu̶ gotiserene, “Tud'ire bajiro ajisu̶tiritiroma” yigu̶, vabeticaju̶ yu̶. To bajiri vabeticõari, “Queti yu̶ ucase rãca ĩnare gotiru̶cu̶ja maji”, yitu̶oĩacaju̶ yu̶. Socu̶ me yaja yu̶. Riojo masiami Dios quẽne. 24 Mu̶are rotiru̶arã me to bajiro mu̶are gotimasioaja. Jẽre Diore quẽnaro tu̶oĩamasirã ñaja mu̶a. Quẽnaro mani ñajediro variquẽnase rãca bu̶tobu̶sa Diore mani masirotire yirã, mu̶are ejarẽmorũgũaja yu̶a.

2 Corintios 2

1 Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, mu̶are yu̶ gotiro, bu̶to su̶tiriticaju̶ mu̶a. To bajiri su̶tiriticaju̶ yu̶ quẽne. To bajiro ti bajijare, quẽna yu̶ ĩaro rĩjoro mu̶a su̶tiritirotire bojabecu̶ ñari, “Ĩna tu̶ju̶ ĩagũ̶ vabecu̶ja yu̶ maji”, yitu̶oĩacõacaju̶ yu̶. 2 Mu̶a su̶tiritijama, ñimu̶ rãca variquẽnabetibogu̶ja yu̶. To bajiri mu̶are yu̶ gotise su̶orine mu̶a su̶tiritisere bojabecu̶ ñari, vabeticaju̶ yu̶. 3 Mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, su̶tirititegu̶, mu̶are paperare ucacõacaju̶, mu̶a rãca yu̶ variquẽnarotiju̶are bojagu̶ ñari. 4 Ti quetire mu̶are ucagu̶, su̶tiriticõari, bu̶to oticaju̶ yu̶. Tire mu̶a ĩasu̶tiritirotire bojabeticaju̶. Tire ĩacõari, “Bu̶to manire maiami Pablo” mu̶a yimasirotire bojacaju̶. 5 Mu̶a rãcagu̶ rojose ĩ yirere ajicõari su̶tiriticaju̶ yu̶. Yu̶ sĩgũ̶ me su̶tiriticaju̶. Rojose ĩ yirere masicõari, su̶tiritiriarãja mu̶a quẽne. Bu̶tobu̶sa ĩ su̶tiritirotire mu̶a yisere bojabeaja yu̶. 6 Jẽre jãjarã rẽjacõari, rojose ĩ yire vaja rojose ĩre yiyuja mu̶a. “To cõrone rojose tãmu̶oato” ĩre mu̶a yisere bojaja yu̶. 7 Rojose ĩ yirere masiriocõari, ĩre baba cu̶tiya quẽna. To bajiro mu̶a yibetijama, su̶tiriticõari, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacoaru̶cu̶mi. 8 To bajiri quẽnaro ĩre yiya mu̶a yuja, “ ‘Yu̶re maiama’ yimasiato ĩ” yirã. 9 Tirũ̶mu̶ju̶ papera mu̶are ucacõacaju̶ yu̶, “¿Yu̶ yirotisere yicõati?” yimasiru̶. 10 Gãji rojose ĩ yirere mu̶a masiriojama, yu̶ quẽne ĩ yirere masirioaja. To bajiri rojose ĩ yire ti ñajama, ĩre masirioru̶cu̶ja. Bu̶to mu̶are maigũ̶ ñari, Cristo ĩ ĩaro rĩjoroju̶a to bajiro yiru̶cu̶ja. 11 Mani gãmerã masiriocõa ñajama, vãtiju̶a ĩ bojarore bajiro manire rotimasibecu̶mi. Bajirãju̶ma, masare rojose ĩ yitoajerũgũsere jẽre masiaja mani. 12 Troas vãme cu̶ti maca ejacõari, Cristo oca quẽnasere toanare gotimasio ñacaju̶ yu̶. To yu̶ bajirone, jãjarã masa yu̶re ajirã ejacama. 13 To bajiro ĩna ajiru̶aboajaquẽne, yu̶ju̶a, mani maigũ̶re mu̶a tu̶ju̶ yu̶ cõacacu̶re Tito vãme cu̶tigu̶re bu̶jabeticõari, bu̶to tu̶oĩarejaicaju̶ yu̶. To bajiri, toanare vare goticõari, ĩre macagũ̶ vadicaju̶ yu̶, adoju̶, Macedonia sitaju̶. 14 “Cristo manire ĩ rijabosare su̶orine vãtia u̶ju̶, rojose yirotigu̶, manire ĩ rotiriarore bajiro yibeticõato” yigu̶ yiyumi Dios. To bajiro ĩ yijare, vãtia u̶ju̶re ajibeticõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirũgũaja mani. “Jediroju̶ quẽnase su̶tise ti su̶tibatorore bajiro ñajediroanare ti quetire gotibatoato” yigu̶, yu̶are goticudi rotirũgũami. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yivariquẽnato mani. 15 Ti quetire masare yu̶a gotibatosere ĩavariquẽnagũ̶mi Dios. Yu̶a gotibatose su̶orine masa jediro, Dios tu̶ju̶ varona, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona quẽne, tire ajijedirãma. 16 Cristore ajitirũ̶nu̶mena rojose masu ĩna bajirotire yu̶a gotimasiosere ajiteama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñari. Gãjerãju̶ama, Dios tu̶ju̶ varona, quẽnase masu ĩna bajiroti yu̶a gotijare, tire ajivariquẽnaama. Yu̶a masune yu̶a tu̶oĩasene gotibeaja. Dios ĩ masise rãca tire gotimasiorũgũaja. 17 Bajirãju̶ma, gãjerã, jãjarã ñarãma, Dios ocare gotimasiorã. Ĩnama, “Tire goticõari, gãjoa bu̶jarãsa” yirã ñaama. Yu̶aju̶ama, ĩnare bajiro yirã me ñaja. Jesucristo yarã, Dios ĩ cõariarã ñari, ĩ ĩaro rĩjoroju̶a rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩ ocare gotimasiorũgũaja.

2 Corintios 3

1 Ĩna masurione, “Quẽnaro gotimasiorã ñaja”, yama Pablo mesa. Papera jũro, “ ‘Quẽnaro gotimasioama’ yirijũro gãjerã ĩnare ĩna ucabosariajũrore ĩoroti ñaja” yirere yiboarãja mu̶a. Bajibeaja. Gãjerã gotimasiorimasaju̶ama, to bajiro yiriajũrore ĩna ĩorore bajiro ĩoroti me ñaja yu̶arema. 2 Mu̶a ñaja “Dios ocare quẽnaro gotimasioama” yu̶a yiĩorijũrore bajiro bajirã. Mu̶are ĩacõari, “Pablo mesa, ĩnare ĩamaicõari, Dios ocare quẽnaro gotimasioñuma”, yu̶are yimasirãma masa jediro. Rojose mu̶a yirere yitu̶jacõari, quẽnaro mu̶a yiseju̶are ĩarã ñari, to bajise yirãma. 3 “Cristo ĩ ejarẽmojare, to bajiro bajiama”, mu̶are yimasire ñaja. Tirũ̶mu̶ju̶ gũ̶tajãiriju̶ ucatucũmasiriarore bajiro mu̶are yibesumi Dios. Ado bajiroju̶a yiyumi: Mu̶a u̶su̶ju̶ Esp'iritu Santore cõañumi. To yicõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩarotire yiyumi, “Cristo yarã ñaama” gãjerã mu̶are ĩna yirotire yigu̶. 4 “Cristo su̶orine manire ejarẽmoami Dios” yirã ñari, “Ti quetire quẽnaro gotimasioaja”, yaja yu̶a. 5 “Yu̶a masurio yu̶a masise rãca masare gotimasioaja”, yibeaja yu̶a. Ñajediro quẽnase yu̶a yise, Dios ĩ masise rãca yaja. 6 To bajiri Dios oca tirũ̶mu̶ayere ĩ vasoarere gotirẽtobumasiaja yu̶a. “Yu̶ roticũsere cu̶dijeobecu̶ne, ĩ bajirocajama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶cu̶mi”, yigotiyuja tirũ̶mu̶aye. Mameayeju̶ama, tirũ̶mu̶ayere bajiro me bajiaja. Ado bajiroju̶a bajiaja: “Esp'iritu Santore cu̶orã rĩne yu̶re cu̶diru̶arãma. To bajiri, Diorãca ñacõa ñarũgũru̶arãma”, yigotiaja Dios oca. 7 Tirũ̶mu̶ju̶ ĩ rotirere gũ̶tajãiriju̶ ucacõari, Moisés ñamasir'ire ĩsimasiñuju Dios. Tire ĩna cu̶dijeobeti su̶ori rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varoti ñamasiñuju. Tire ĩ ĩsirone, bu̶to yaase rãca ejayuju, “Dios ye ñaja” yiro. Ado bajiro bajimasiñuju ti: Dios ĩ ucarijãirire ĩ boca juarone, bu̶to ĩ rioga yaamasiñuju, Moisére. Bu̶to yaarica rioga cu̶tigu̶ ĩ ñajare, ĩre ĩamasibetimasiñujarã israelita masa. To bajiboarine yoaro mene quẽna yaabeticoamasiñuju. 8 Adirodorirema, mameaye oca, Dios ĩ vasoare ñajare, Esp'iritu Santo, mani u̶su̶riju̶ ejacõari, ĩ ejarẽmose su̶orine Diorãca mani ñacõa ñarũgũrotire masiaja mani. To bajiri “Tirũ̶mu̶aye oca rẽtoro ñamasuse ñaja mameaye oca Dios ĩ vasoare”, yitu̶oĩaja mani. 9 Tirũ̶mu̶aye oca Moisére cũgũ̶, “Ñamasuse ñaja”, yiĩomasiñuju Dios. To bajiro ĩ yire ti ñaboajaquẽne, gãjerã tire cu̶dijeomena ñari, “Rojose tãmu̶oru̶arãja”, yitu̶oĩamasiñujarã masa. Yucu̶rema mameaye oca Dios ĩ vasoare su̶orine, “Dios ĩ ĩajama, rojose mana ñaja”, yimasiaja mani. To bajiri, “Tirũ̶mu̶aye rẽtoro ñamasuse ñaja”, yimasiaja mani. 10 Mameaye oca, Dios ĩ vasoare, tirũ̶mu̶aye rẽtoro ñamasuse ti ñajare, “Ñamasuse me ñariaroja tirũ̶mu̶ayema”, yitu̶oĩavasoare ñaja, adirodorirema. 11 Dios ĩ vasoare, ju̶aji ĩ vasoabetiroti ti ñajare, “Tirũ̶mu̶aye ocama yoaro ñabesuja”, yimasiaja mani. To bajiri yucu̶rema, “Tirũ̶mu̶aye oca rẽtoro ñamasuse ñaja”, yitu̶oĩaja mani. 12 “Ñamasuse ñaja Dios ĩ vasoare” yitu̶oĩarã ñari, bojonemenane tire gotimasiocudirũgũaja yu̶a. 13 Moisés ñamasir'ire bajiro bajirã me ñaja yu̶a. Moiséma, Dios ĩre ĩ ñagõro bero, ĩ rioga yaase yayirũtuasere, “Israelita masa ĩaroma” yigu̶, ĩ ru̶joa jeoriaro jeotoomasiñuju. Yu̶ama, ĩ yimasiriarore bajiro yayior'i, masare gotimasiobetirũgũaja. 14 Tirũ̶mu̶ju̶re quẽne Dios ocare ajitirũ̶nu̶ru̶abetimasiñujarã israelita masa. To bajiri ĩ ocare ajiboarine, “To bajiro yiru̶aro yaja”, yimasibetimasiñujarã. Adirũ̶mu̶ri quẽne to bajirone bajicõa ñaama ĩna. Cristore ajitirũ̶nu̶rã rĩne, Dios ocare ĩacõari, ajimasiama ĩna. 15 Tire mu̶are tudigotiaja yu̶. Israelita masa, mani u̶ju̶ Cristore ajitirũ̶nu̶beticõari, Moisés ĩ ucamasire ajimasibeama maji. 16 To bajiboarine, rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, mani u̶ju̶re ĩna ajitirũ̶nu̶su̶ojama, ĩnare ejarẽmogũ̶mi, “Tire ajimasiato ĩna” yigu̶. 17 Mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶su̶orãre ejami Esp'iritu Santo. To bajiri, “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩavariquẽnarã ñari, “Dios ĩ rotimasire mani yijeobeti vaja, rojose manire yiru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩabeaja mani. 18 Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Quẽnarẽtogũ̶ ñagũ̶mi”, ĩre yitu̶oĩamasiaja mani. To bajiri, ĩ bojarore bajiro yirũgũaja mani. To yirã rĩne, bu̶tobu̶sa ĩre bajiro bajiru̶arãja mani, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmorã ñari.

2 Corintios 4

1 Yu̶are ĩamaicõari, ĩ ocare yu̶are gotimasiorotiyumi Dios, masare. To bajiro yu̶are ĩ yijare, tire tu̶oĩavariquẽnacõari, ti ocare gotimasiocudirũgũaja yu̶a. 2 Masa bojoneosere yirã, yayioroju̶ ĩna yirore bajiro yibeaja yu̶ama. “Manire ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yirã, masare yitobeaja yu̶a. Gãjerã, “Quẽnase bu̶jarãsa” yirã, ĩna masu ĩna tu̶oĩarujeorore bajiro gotimavisiobeaja yu̶a, “Manire ĩagũ̶mi Dios” yirã ñari. To bajiri, “Quẽnaro gotimasioama Pablo mesa”, yu̶are yimasijedirãma masa. 3 Quẽnaro gotimasiorã yu̶a ñaboajaquẽne, jãjarã ñaama tire ajimasimena. Mani u̶ju̶re ajiterã ñari, to bajiro bajiama. Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñaama ĩna. 4 “Ajimasibeticõa ñato” Satanás ĩ yise ñajare, yu̶a gotimasiosere ajimasibeama. Ĩ ñaami vãtia u̶ju̶, Dios ĩ bojabetire masare ĩnare yirotigu̶. Cristo, Diore bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, ĩ oca quẽnamasusere ajitirũ̶nu̶cõari, quẽnaro ĩre masa ĩna rũ̶cu̶bu̶osere bojabeami Satanás. 5 “Yu̶aju̶are rũ̶cu̶bu̶oya” yirã me, ti ocare gotimasiorũgũaja yu̶a. “Mani u̶ju̶ Jesucristoju̶are rũ̶cu̶bu̶oato” yirãju̶a yaja. Jesúre maicõari, mu̶are moabosarãre bajirone bajirũgũaja, tire mu̶are gotirã. 6 Dios, rẽmoju̶ne adi macaru̶cu̶ro rẽtiaboarere busurotimasiñuju. Tire ĩ yimasiriarore bajirone ĩ yere mani ajimasibetiboarere mani ajimasirotire yiyumi. To bajiri, “Quẽnarẽtogũ̶ ñaami Dios”, yimasiaja mani yucu̶rema yuja, Jesucristo quẽne quẽnamasugũ̶ ĩ ñasere masirã ñari. 7 Cristo ĩ gotiroticõariarã, ñamasurã me ñaja yu̶a. Ĩ ocaju̶a ñaja ñamasusema. Yu̶a masune yu̶a tu̶oĩasene masare gotimasiobeaja. Bu̶to tu̶oĩamasirã me ñaja yu̶a. To bajiro yu̶a bajisere bojagu̶mi Dios, “Ĩna masise ĩna ye me ñaja. Dios yene ñaja” masa yu̶are ĩna yimasirotire yigu̶. 8 Gãjerã bu̶to rojose yu̶are yirũgũama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Dios ĩ bojarore bajiro gotimasiocõa ñarũgũaja yu̶a. Rojose tãmu̶oboarine, “¿No bajiro bajirãti?”, yitu̶oĩarejaibetirũgũaja. 9 Jãjarã yu̶are ĩaterã ĩna ñaboajaquẽne, Dioma yu̶a rãca ñacõa ñarũgũami. Cojoji me bu̶to rojose yu̶are yiboarine, sĩabetirũgũama. 10 No bojaro yu̶a vacudiroju̶ yu̶are sĩaru̶arã ñaama ĩna. Jesúre ĩna sĩariarore bajiro yu̶are quẽne sĩaru̶ama. “Yu̶are sĩaroma” yigu̶, yu̶are quẽnaro coderũgũami Jesús. Tire ĩacõari, “Catigu̶ ñaami Jesús”, yitu̶oĩarũgũama masa. 11 Jesúre ajitirũ̶nu̶rã yu̶a ñajare, yu̶are sĩaru̶arũgũama masa. Yu̶are ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, yu̶a caticõa ñasere ĩacõari, “Tudicaticõari, ĩnare ĩatirũ̶nu̶rũgũami Jesús”, yiĩamasire ñaja. 12 To bajiro rojose tãmu̶oboarine, yu̶a gotimasiocati ñajare, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñacoacaju̶ mu̶a. To bajiri, mu̶a rijato beroju̶ mu̶a catirotire Dios ĩ catisere ĩ ĩsicana ñaja mu̶a. 13 Masa yu̶are ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, no yibeaja yu̶are. Sĩgũ̶ Dios ocare ucamasir'i Diore ĩ ajitirũ̶nu̶riarore bajiro ajitirũ̶nu̶cõa ñaja yu̶a quẽne. Ado bajiro gotiaja ĩ ucamasire: “Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, ĩ ocare masare gotimasioaja yu̶”, yigotiaja Dios oca ĩ ucamasire. To bajiro tu̶oĩaja yu̶a quẽne. Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶a catiñaro cõro ĩ ocare gotimasiocõa ñaru̶arãja yu̶a. 14 Ado bajiro tu̶oĩarã ñari, masa yu̶are ĩna sĩaru̶asere güibeaja yu̶a: “Mani u̶ju̶, Jesús ĩ rijacoaboajaquẽne, ĩre catioyumi Dios. To bajiri, Jesús yarã mani ñajare, manire quẽne, catioru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩaja yu̶a. “Mu̶are quẽne catiocõari, ĩ ñaroju̶ õ vecaju̶ manire jua varu̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩaja yu̶a. 15 Ado bajiro tu̶oĩarã ñari, “Yu̶a rãca varu̶arãja mu̶a”, yibu̶ yu̶a: “ ‘Mani gotimasiosere ajirona quẽnase bu̶jato ĩna’ yirã, rojose tãmu̶orũgũaja mani”, yitu̶oĩaja yu̶a. To bajiri mani u̶ju̶ ocare gotimasiorã ñari, rojose tãmu̶orã ñaboarine, tire gotimasiocõa ñaja, “Jãjarãbu̶sa Jesucristore ajitirũ̶nu̶rũtuajaro” yirã. “Manire ĩamaicõari, quẽnaro yami Dios”, yivariquẽnaru̶arãma ĩre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri, jãjarãbu̶sa ñarũtuaru̶arãma ĩre quẽnaro rũ̶cu̶bu̶orã. 16 To bajiri, Dios, quẽnaro yu̶are ĩ yijare, tire tu̶oĩavariquẽnacõari, ĩ bojarore bajiro yirũgũaja yu̶a. Yu̶a ruju̶ju̶ama bu̶tobu̶sa ti bu̶cu̶ajedi vaboajaquẽne, yu̶ tu̶oĩaseju̶ama tocãrãcarũ̶mu̶ne bu̶tobu̶sa quẽnase yiru̶a tu̶oĩarũtuana yaja yu̶a, Dios ĩ ejarẽmose rãca. 17 Adigodo ñarã, rojose yu̶a tãmu̶orũgũse yoaro mene jedicoaroti ñaja. Beroju̶ Dios ĩ ñaroju̶, jedibetirotire, quẽnamasusere bu̶jaru̶arãja yu̶a. 18 “Mani ruju̶aye, mani ĩase jediro, yoaro me jedicoaru̶aroja. Mani ĩabu̶jabetiju̶ama, ñacõa ñarũgũroti ñaja”, yitu̶oĩaja yu̶a. To bajiri yu̶a ĩase, tire bu̶to tu̶oĩabetirũgũaja yu̶a. Diore, to yicõari, ĩ ye yu̶a ĩabu̶jabetiju̶arema bu̶to tu̶oĩarũgũaja.

2 Corintios 5

1 To bajiri mani ruju̶ma, vire bajiro bajiriruju̶ ñaja. Vi ti boarore bajirone, mani ruju̶ quẽne boaru̶aroja. Ti boacoaboajaquẽne, mani rijato beroju̶ gajeruju̶ manire vasoaru̶cu̶mi Dios, õ vecaju̶. Ti ruju̶ma, boabetiruju̶ ñaru̶aroja. To bajiro ĩ yirotire jẽre masiaja mani. 2 To bajiro mani bajiroti ti ñajare, cojojirema adigodoju̶ ñarã, bu̶to rojose tãmu̶oboana, õ vecaju̶ mani ñarotiruju̶ rãcaju̶a ñaru̶a tu̶oĩarũgũaja mani. 3 Adirũ̶mu̶ri mani u̶ju̶ ĩ tudiejajama, bu̶to quẽnaru̶aroja. Gãjerã rijariarã gaje ruju̶ Dios ĩ vasoabetiriarã tu̶ju̶re vabetiru̶arãja mani. Riojone gaje ruju̶ vasoaru̶arãja, to bajiro ĩ bajijama. 4 To bajiri, cojojirema adigodo ñarã, rojose tãmu̶oboana, ruju̶ cu̶ti quejerũgũaja mani. Tire mani yijama, “Bajiyayiru̶aja” yirã me yaja. Bajiyayibetiboarine, rijabetiruju̶ bojarã yaja. 5 Mani tu̶oĩarujeore me ñaja ti, mani ruju̶ vasoaroti. Dios ñaami, “Gaje ruju̶ vasoaru̶arãma” yir'ima. To yicõari, Esp'iritu Santore manire cõañumi, “ ‘Dios ĩ gotiriarore bajirone mani ruju̶re vasoaru̶cu̶mi’ yimasiato” yigu̶. 6 “Maji adigodoju̶ ñarã, mani u̶ju̶ Cristo ĩ ñaroju̶ ejamasibeaja”, yimasiaja. To bajiri mani bajirotire tu̶oĩa yurã, tire tu̶oĩavariquẽnaja mani. 7 Adigodo ñarã, Cristore ĩabetiboarine, “Ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro yiru̶cu̶mi”, ĩre yitu̶oĩarũgũaja mani. 8 Adoju̶ to cõrone ñaru̶aja mani, mani u̶ju̶ ĩ ñaroju̶re mani varotire yirã. 9 To bajiri adigodoju̶ ñarã quẽne, õ vecaju̶ mani ñarã vajaquẽne, Dios ĩ ĩavariquẽnase rĩne yiru̶arũgũaja. Diseju̶a gajeye ñamasuse maja manire. 10 Cojorũ̶mu̶ mani jediro Cristo ĩ ĩaro rĩjoroju̶a ejarona ñaja mani. To bajiri, “Ãnoa ñaama quẽnase yicana. Ãnoa ñaama rojose yicana”, yiĩabeseru̶cu̶mi. Yiĩamasicõari, manire vaja yiru̶cu̶mi. 11 To bajiro ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, “Rojose ĩnare yiromi” yirã ñari, “Ĩre ajitirũ̶nu̶ato” yirã, ĩnare gotimasiorũgũaja yu̶a. “To bajirone tu̶oĩaama Pablo mesa”, yu̶are yimasigũ̶mi Dios. Mu̶a quẽne, to bajirone mu̶a yitu̶oĩasere bojaja yu̶a. 12 Tire mu̶are yu̶a gotijama, yu̶are mu̶a ĩavariquẽnasere bojarã me yibu̶ yu̶a. Ado bajiroju̶a bajiaja: Yu̶are ñagõmacarãre, “Ado bajiro tu̶oĩacõari, cu̶dimasiato” yirã, tire mu̶are gotibu̶ yu̶a. Yu̶are ñagõmacarã ñaama, gãji ĩ tu̶oĩasere masibetiboarine, “Quẽnagũ̶ ñaami”, yitu̶oĩarãma. Quẽnaro ĩ bajisere ĩacõari, “Quẽnagũ̶ ñaami”, yiĩarã ñaama. 13 Yu̶are ñagõmacarã sĩgũ̶ri, “Tu̶oĩamasimena, mecu̶rimasa ñaama Pablo mesa”, yu̶are yirãma. No yibeaja ti. Dios ĩ bojarore bajiro masare gotimasioaja yu̶a. Gãjerãma, “Quẽnaro yitomasirã ñarãma”, yu̶are yiñagõmacarãma. Ti quẽne, no yibeaja. “Mu̶are yitorã yama” mu̶are ĩna yiboajaquẽne, tire ajicõari, Dios ye quẽnase bu̶jaja mu̶a. 14 “Manire ĩamaiami Cristo” yitu̶oĩacõari, ĩre cu̶diru̶aja yu̶a. Manire bu̶to ĩamaigũ̶ ñari, rojose mani yise vaja manire rijabosayumi. To bajiri, “Ĩre ajitirũ̶nu̶rãre manire ĩ rijabosare ñajare, mani quẽne ĩ rãca rijariarãre bajiro bajiyuja”, yitu̶oĩaja mani. 15 “Rojose yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are yimasiato” yigu̶, ĩre ajitirũ̶nu̶ronare manire rijabosayumi Cristo. Ĩ rijato bero, tudicaticõari ĩ ejarẽmose ñajare, ĩre ajitirũ̶nu̶masiaja mani. 16 Tirũ̶mu̶ju̶ma, Cristore, to yicõari, gãjerãre quẽne, ĩna tu̶oĩasere masibetiboarine, “Ãnoa ñaama quẽnarã; ãnoa ñaama rojorã”, yitu̶oĩariarãja mani maji. Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, to bajiro tu̶oĩabeaja mani yuja. 17 To bajirone bajiaja Cristore ajitirũ̶nu̶rã jedirore. Cristore ajitirũ̶nu̶su̶orã, Esp'iritu Santore cu̶orã ñari, rojose ĩna yirũgũrere yiru̶a tu̶oĩabetirũgũama. 18 Dios ñaami, “To bajirone tu̶oĩato” manire yigu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ ĩ terã mani ñaboajaquẽne, Cristo ĩ rijabosare su̶orine, ĩ yarã, ĩ ĩavariquẽnarã mani ñarotire yiyumi. Rojose mani yisere masiriocõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi. To yicõari, “Gãjerã quẽne, yu̶ ĩavariquẽnarã ñato ĩna” yigu̶, ĩ ocare yu̶are gotimasiocudi roticõañumi. 20 To bajiri, Cristore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a. Mu̶are yu̶a gotimasiojama, Dios ĩ masune vadicõari, ĩ gotiroti ũnirene gotimasiorũgũaja. Cristore gotirẽtobosarã ñari, ado bajiro masare bu̶to sẽniĩarũgũaja yu̶a: “ ‘Rojose yu̶a yisere masirioya mu̶; mu̶ ĩavariquẽnarã ñaru̶aja’ ¿Diore yiru̶abeati mu̶a?”, ĩnare yirũgũaja yu̶a. 21 Ñie rojose yibecu̶ ĩ ñaboajaquẽne, “Rojose yigu̶ ñaja mu̶” ĩre yigu̶re bajiro ĩ macu̶re rijaroticõañumi Dios, “Rojose ĩna yisere ĩnare vaja yibosaya” yigu̶. “Cristore ajitirũ̶nu̶ronare, ‘Ñie rojose mana ñaama’ ” manire ĩ yiĩarotire yigu̶, yiyumi.

2 Corintios 6

1 Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ yere gotimasiorã ñari, ado bajiro mu̶are rotiaja yu̶a: Dios, mu̶are ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yire ñajare, ĩ ejarẽmose rãca ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũña. 2 Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotiaja: “Mu̶are yu̶ yirẽmorirũ̶mu̶ ti ejaro, mu̶a sẽnisere ajicõari, mu̶are quẽnaro ejarẽmoru̶cu̶ja yu̶, rojose mu̶a tãmu̶osere mu̶are yirẽtobosagu̶”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. Quẽnaro ajiya mu̶a. Yucu̶ne ñaja rojose mani tãmu̶osere Cristo su̶orine Dios manire ĩ yirẽtobosarirũ̶mu̶. To bajiri yucu̶ne ĩre mu̶a sẽnijama, “Yu̶ bojase yimasiato” yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi. 3 To bajiri, Dios ocare gotimasiorã, gãjerãju̶a “ ‘Socaserene gotiama’ yu̶are yiroma” yirã, rojose yibetirũgũaja yu̶a. 4 Ñajediro yu̶a bajisere ĩacõari, “Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaama Pablo mesa”, yimasiama masa. Cojoji me gãjerã rojose yu̶are ĩna yiboajaquẽne, ĩnare gãmebeaja yu̶a. Bu̶to rojose tãmu̶oboarine, tire tu̶oĩarejaimenane, Dios ĩ bojarore bajiro yicõa ñaja yu̶a. Ado bajiro rojose tãmu̶orũgũaja yu̶a: 5 Yu̶are ĩna bajerũgũse, tubiberiaviju̶ yu̶are ĩna tubiberũgũse, rẽjacõari, rojose yu̶are yiru̶arã yu̶are ĩna tud'irũgũse, to bajicõari, bu̶to moarã ñari cojojirema ñamire quẽne busuocõarũgũcaju̶. To bajicõari, cojoji me ñiorijarũgũcaju̶. To bajiboarine, Dios ĩ bojarore bajiro yicõa ñacaju̶ yu̶a. 6 Gajeyere quẽne ado bajiro yu̶a bajisere ĩacõari, “Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaama Pablo mesa”, yu̶are yimasiama masa: “Rojose yirobe” yirã, quẽnase tu̶oĩarũgũaja yu̶a. Dios ocare quẽnaro masiaja. Gãjerã rojose yu̶are ĩna yiboajaquẽne, ĩnare jũnisinibeaja yu̶a. Socarã mene gãjerãre mairã ñari, ĩnare quẽnaro yirũgũaja. Esp'iritu Santo, yu̶a rãca ñacõari, yu̶are ejarẽmorũgũami. 7 Dios oca, riojo ti gotirore bajirone gotimasiorũgũaja. Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ bojarore bajiro yirũgũaja. To bajiro yirũgũaja, “Vãtia u̶ju̶ Satanás manire rojose ĩ yirotisere cu̶dirobe” yirã, to yicõari, “Gãjerã, rojose yitu̶jato” yirã. 8 Cojojirema yu̶are rũ̶cu̶bu̶oama masa. Gajerũ̶mu̶rema rũ̶cu̶bu̶obeama. Cojojirema quẽnaro yu̶are ñagõama. Gajerũ̶mu̶rema rojose yu̶are ñagõama. “Socarimasa ñaama Pablo mesa” masa yu̶are ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, riojo gotimasioaja yu̶a. 9 No bojaro yu̶a vato, “Gãjerã ñaama” masa yu̶are ĩna yiĩaboajaquẽne, yu̶are quẽnaro masiama sĩgũ̶ri. Cojoji me “Rojose yibu̶ mu̶a” yigoticõari, yu̶are ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, caticõa ñacaju̶ yu̶a. 10 Cojojirema bu̶to su̶tiritirã ñaboarine, mani u̶ju̶ quẽnaro ĩ yisere, to yicõari, quẽnaro ĩ yirotire tuditu̶oĩacõari, variquẽnarũgũaja yu̶a. Maioro bajirã yu̶a ñaboajaquẽne, Dios ocare masare yu̶a gotimasiose su̶orine, Dios ye quẽnamasuse bu̶jaama ĩna. “Ñie mana ñaama Pablo mesa” masa yu̶are ĩna yigotiboajaquẽne, Dios ye quẽnamasuse ĩ u̶jose jediro cu̶orã ñaja yu̶a. 11 Corinto macana, yu̶are ajiya. Yu̶a tu̶oĩase cõro mu̶are gotijeoaja yu̶a, mu̶are bu̶to mairã ñari. 12 Quẽnaro gãmerã maire ti manijama, yu̶a su̶ori me bajiroja. Mu̶are bu̶to yu̶a maiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, yu̶are maimenaja. 13 Jacu̶ ĩ rĩare maigũ̶ ĩ ñagõrore bajiro mu̶are ñagõaja yu̶. Mu̶are yu̶ mairore bajirone yu̶re maiña mu̶a quẽne. 14 Cristore ajitirũ̶nu̶mena rãca baba cu̶tibesa mu̶a. Dios ĩ bojase yirã, Dios ĩ bojabeti yirã rãca ĩna baba cu̶tijama, ¿no bajiro ĩna yisere ĩavariquẽnaguĩda Dios? Bususere bajiro me bajiaja rẽtiase. Busuroju̶ rẽtiabeaja. Rẽtiaroju̶a, busubeaja. Tire bajirone bajiroti ñaja Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. Cristore ajitirũ̶nu̶mena rãca baba cu̶tibetiroti ñaja. 15 “Ado bajiro yiroti ñaja” Cristo ĩ yijama, ĩre ajicõari, ¿“Mu̶ gotirore bajirone tu̶oĩaja yu̶ quẽne”, yicu̶diguida Satanás? Sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã me ñaama. To bajiro bajiaja mani Cristore ajitirũ̶nu̶rã quẽne. Ĩre ajimena ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩabeaja mani. 16 Dios yarã ñaja mani, ĩre ajitirũ̶nu̶rã. To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. Ado bajiro gotiaja ti: “Yu̶ yarã u̶su̶ju̶ ñarũgũru̶cu̶ja yu̶. No bojaro ĩna ñaroju̶ ĩna rãca ñarũgũru̶cu̶ja. Ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaru̶cu̶ja yu̶. To bajicõari, yu̶ yarã ñaru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. To bajiri, Dios yarã ñaboarine, ¿ĩna masu ĩna quẽnorujeoriarãre rũ̶cu̶bu̶orã rãca baba cu̶tirãda mani? 17 Ĩna rãca baba cu̶tibetiroti ti ñajare, gajeye Dios ocare masa ĩna ucamasiriarore bajiro yiroti ñaja mu̶are. Ado bajiro gotiaja ti, mani u̶ju̶ ĩ gotimasire: “Yu̶re ajimenare cãmotadiya mu̶a. ‘Dios ĩ bojabeti yirobe’ yirã, ĩnare baba cu̶tibesa. To bajiro mu̶a yijama, yu̶ yarã ñaru̶arãja mu̶a”, yigotiami mani u̶ju̶. 18 “Mu̶a jacu̶ ñaru̶cu̶ja yu̶. To bajicõari, yu̶ rĩa ñaru̶arãja mu̶a”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire, masijeogu̶ mani u̶ju̶ ĩ ñagõre.

2 Corintios 7

1 Dios ĩ gotimasire to bajiro manire ti gotijare, ĩ bojarore bajiro jediro rojose mani yise yitu̶jacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã ñari, ĩ bojase rĩne yito mani, “Rojose mana ñato” yirã. 2 Quẽna ado bajise mu̶are gotiaja yu̶a: Yu̶are maiña mu̶a. Ñimu̶ju̶are rojose yibeticaju̶ yu̶a. Ñimu̶ju̶are rojose yirobeticaju̶. Ñimu̶ju̶are yitobeticaju̶ yu̶a, “Yu̶a masurio quẽnase bu̶jarãsa” yirã. 3 Tire mu̶are yu̶a gotijama, “Pablo mesare ñagõmacarã, rojose yiyuja mani” mu̶a yirotire yirã me yaja. “Ñie rojose yibeticama Pablo mesa” mu̶a yirotiju̶are yirã yaja yu̶a. Jẽju̶ yu̶a gotirore bajirone mu̶are tudigotiaja yu̶a: Bu̶to mu̶are maiaja yu̶a. Mu̶a bajireacoajaquẽne, mu̶a caticõajaquẽne, mu̶are maitu̶jabetiru̶arãja yu̶a. 4 “Quẽnaro yirã ñaama Corinto macana; yu̶a gotirore bajirone cu̶diru̶arãma” mu̶are yitu̶oĩacõari, rojose tãmu̶orã ñaboarine, bu̶to variquẽnaja yu̶a. 5 “Macedonia sitaju̶ ejacõari, rojose tãmu̶omenaja mani”, yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶a. Adoju̶ quẽne bu̶to rojose tãmu̶ocaju̶. Yu̶are ĩatecõari, tud'irũgũcama. To bajiri, “¿Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jarãti?”, yitu̶oĩarejaicaju̶ yu̶a. 6 Dios ñaami tu̶oĩa su̶tiritirãre, “Tu̶oĩa variquẽnato” yigu̶. To bajiri, tu̶oĩa su̶tiritirã ñaboarine, Dios ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩavariquẽnamu̶ yu̶a. Tito ĩ ejase su̶orine, “Tu̶oĩa variquẽnato”, yu̶are yiyumi Dios. 7 Tito ejasere variquẽnacõari, gajeyere quẽne variquẽnamu̶. Mu̶a bajisere ĩ ĩavariquẽnare quetire ajicõari, variquẽnaja yu̶a quẽne. Ado bajiro mu̶a bajisere yu̶are gotimi: “Bu̶to mu̶re ĩaru̶aama Corinto macana. ‘Rojose mani yicati su̶orine bu̶to su̶tiritiyuju Pablo’ yire quetire ajicõari, bu̶to su̶tiritima. Mu̶re rũ̶cu̶bu̶ocõari, mu̶ ucacatore bajirone yima”, yu̶are yigotiejami Tito. To bajiro ĩ yisere ajicõari, bu̶tobu̶sa variquẽnaja yu̶. 8 Tirũ̶mu̶ju̶ papera mu̶are yu̶ ucacõaro bero, “Tire ĩacõari, su̶tiritiru̶arãma ĩna. To bajiri cõabetiroti ñaboayuja”, yitu̶oĩa su̶tiriticaju̶ yu̶ maji. To bajiboarine, su̶tiritibeaja yucu̶rema, “Yoaro me su̶tiritiriarãma” mu̶are yimasigũ̶ ñari. 9 “ ‘Su̶tiritiato ĩna’ yigu̶ yiyuja yu̶” yigu̶ me, variquẽnaja yu̶. “Su̶tiriticõari, rojose ĩna yicati yitu̶jacõari, quẽnase tu̶oĩañuma” yigu̶, variquẽnaja yu̶. To bajiro mu̶a bajisere bojayumi Dios. To bajiri tirũ̶mu̶ju̶ mu̶are yu̶ papera cõacati, mu̶are quẽnañuja ti. 10 Rojose yigu̶re, “Rojose tãmu̶oato” yigu̶ ñaami Dios. To bajiro ĩ yijama, “Rojose ĩ yisere yitu̶jacõari, yu̶ju̶are ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, yiyumi. To bajiro ĩ bajijama, rojose ĩ tãmu̶oborotire ĩre yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. Diore ajiterãju̶ama, rojose ĩna yisere tu̶oĩa su̶tiritibeama ĩna. To bajiri, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma ĩnama. 11 Mu̶a rãca yu̶ ñaro, “Rojose mani yijama, mani yibetijaquẽne, no yibeaja”, yitu̶oĩaboacaju̶ mu̶a maji. “Mani yisere ĩavariquẽnabeami Dios”, yijũnisiniriarãja mu̶a. Dios mu̶are ĩ ĩavariquẽnabetire tu̶oĩa güiriarãja mu̶a. “Manire oca ñaja. Tire oca quẽnoroti ñaja”, yiyuja mu̶a. Dios ĩ ĩavariquẽnasere bojarã ñari, yu̶ ucacõacatore bajiro yivariquẽnañuja mu̶a. Rojose yir'ire rojose ĩ yire vaja, rojose ĩre yiyuja mu̶a. To bajiri, “Quẽnaro yiyuma ĩna. Ñie rojose maja ĩnare”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶ yuja. 12 Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶are papera cõagũ̶, mu̶a rãcagu̶ rojose yir'i, to yicõari rojose yiecor'ire quẽne bu̶to tu̶oĩabeticaju̶ yu̶. Mu̶aju̶are quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari, mu̶are ucacõacaju̶ yu̶. “ ‘Pablore rũ̶cu̶bu̶orã ñari, ĩ rotirore bajiro yama ĩna’ Dios ĩ yiĩamasisere tu̶oĩamasiato” yigu̶, ucacaju̶ yu̶. 13 To bajiri quẽnaro mu̶a yirere tu̶oĩacõari, variquẽnaja yu̶a. “Quẽnaro ĩna yicatire ĩacõari, yu̶ tu̶oĩarejaiboacatire tu̶oĩa tu̶jacõari, variquẽnacaju̶ yu̶”, yigotimi Tito. To bajiro ĩ yijare, bu̶tobu̶sa mu̶are variquẽnaja yu̶a. 14 Mu̶a tu̶ju̶ Titore yu̶ cõaroto rĩjoro, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶a: “Ĩnare yu̶ ucacõasere quẽnaro cu̶diru̶arãma Corinto macana”, ĩre yicaju̶ yu̶a. Ĩre yu̶a goticatore bajirone quẽnaro cu̶diyuja mu̶a. To bajiri, tire ajivariquẽnaja yu̶a. 15 Mu̶a tu̶ju̶ ĩ ejaro, bu̶to rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre mu̶a bocaãmirere, to yicõari, ĩre quẽnaro mu̶a cu̶direre tu̶oĩabu̶jacõari, bu̶tobu̶sa mu̶are maiami Tito. 16 “Yu̶ rotise, josase ti ñaboajaquẽne, quẽnaro cu̶diru̶arãma” mu̶are yitu̶oĩacõari, bu̶to variquẽnaja yu̶.

2 Corintios 8

1 Yu̶a mairã, gajeyere mu̶are gotigu̶ yaja: Adoana, Macedonia sitanare, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre, Dios, ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yise su̶orine quẽnaro ĩna yicati queti mu̶are gotigu̶ yaja. 2 Bu̶to rojose tãmu̶oboarine, variquẽnase rãca Diore ajitirũ̶nu̶cõa ñaama. To bajicõari, jairo gãjoa cu̶omena ñaboarine, gãjerãre ejarẽmoru̶arã, ĩna cu̶ose cõro juarẽoñuma. 3 Ĩna cu̶oro cõro ĩsicama. Bajibeaja. “Ĩsiecoru̶arãma ĩna” yiboariaro rẽtobu̶saro ĩsiecocama. Ĩacaju̶ yu̶, to bajiro ĩna yiro. 4 Ĩnare yu̶ sẽnibetiboajaquẽne, ado bajiro yu̶re yicama: “Jerusalén macana Cristore ajitirũ̶nu̶rã maioro bajirãre bu̶to ejarẽmoru̶aja yu̶a. To bajiri adi gãjoa yu̶are juabosa vacõari, mu̶a ĩsijama, bu̶to quẽnaru̶aroja”, yu̶are yicama. 5 Yu̶a tu̶oĩaboacato rẽtoro quẽnaro, ado bajiro yicama: “Mu̶ bojarore bajiro yiru̶aja yu̶a”, Diore ĩre yisẽni gajanocõari, “Ĩ bojarore bajiro mu̶are cu̶diru̶arãja”, yu̶are yicama. 6 To bajiri, “Adoana Macedonia sitana ĩna juarẽoriarore bajiro, mu̶a, Corinto macana quẽne mu̶a yijama, quẽnaru̶aroja” yitu̶oĩacõari, mu̶are gãjoa juarẽorotisu̶or'ire Titore tudivarotiaja yu̶a. “Toju̶ vacõari, gãjoa ĩna juarẽorere juarẽojeoba mu̶”, ĩre yaja yu̶a. 7 Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã rẽtobu̶saro ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñaja mu̶a. To bajiri ĩ ocare quẽnarobu̶sa gotimasiaja. To bajicõari, ĩna rẽtobu̶saro yu̶are mairã ñari, ĩna rẽtobu̶saro Dios ĩ bojarore bajiro yu̶are ejarẽmo variquẽnarã ñaja. To bajiri, maioro bajirãre quẽne tu̶oĩamaicõari, gãjerã ĩna cõase rẽtoro gãjoa mu̶a cõajama, quẽnaru̶aroja. 8 To bajiro mu̶are yu̶ yijama, rotigu̶ me yaja yu̶. “Tire ajicõari, maioro bajirãre gãjerã ĩna ejarẽmo variquẽnase rẽtoro ĩnare ejarẽmo variquẽnato mani” mu̶a yirotire bojagu̶, adi sitana quẽnaro ĩna yicatire mu̶are gotibu̶ yu̶. To bajiro mu̶a yijama, “Socarã mene maioro bajirãre mairã ñaja yu̶a” yirã, yirãja mu̶a. 9 Mani u̶ju̶, Jesucristo, ado bajiro quẽnaro manire ĩ yire ñajare, “Quẽnaro ĩnare ejarẽmoto mani”, yitu̶oĩaroti ñaja mu̶are: Manire ĩamaicõari, ĩ rijabosarere masiaja mu̶a. Diorãca jediro cu̶ogu̶ ñaboarine, manire ĩamaigũ̶ ñari, adigodoju̶re vadicõari, maioro bajigu̶ ñacoasuju ĩ. To bajiro bajiyuju, Diorãca quẽnaro ñacõari, ñieju̶a manire ru̶yabetirotire yigu̶. 10 Mu̶are rotibetiboarine, quẽnaro mu̶a ñarotire bojagu̶ ñari, yu̶ tu̶oĩasere ado bajiro mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: Rĩjoroaga cũ̶mare quẽne, variquẽnase rãca ĩnare ejarẽmoru̶a tu̶oĩasu̶oyuja mu̶a. To yicõari, gãjoa juarẽosu̶oyuja mu̶a. 11 To bajiri, “Maioro bajirãre mani ejarẽmoru̶a tu̶oĩavariquẽnasu̶ocatore bajirone juarẽojeocõato mani”, yivariquẽnaña. Ĩna ĩsiro cõrone juarẽocõari, cõaña. 12 “Jairo mani ĩsibetijama, ĩavariquẽnabecu̶mi Dios”, yitu̶oĩabesa. Jairo cu̶orã, mojoroaca cu̶orã quẽne, mani ĩsimasiro cõro mani ĩsivariquẽnajama, manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios. 13 “Maioro bajirãre ejarẽmoña” yu̶ yijama, “Cõajeocõaña” yigu̶ me yaja yu̶. “Maioro bajirãre gãjoa cõajeocõari, maioro bajiya mu̶a” yigu̶ me yaja. 14 “Cristore ajitirũ̶nu̶rã, niju̶ane maioro bajirã manicõato” yigu̶ yaja. Adirũ̶mu̶rirema mu̶a ñaja jairo cu̶orã. To bajiri, “Maioro bajirã ñaama ĩna” yire quetire ajicõari, gãjoa ĩnare mu̶a cõajama, quẽnaru̶aroja. To bajiri, ĩna quẽne, maioro mu̶a bajise quetire ajicõari, mu̶are ejarẽmoru̶arãma. To bajiri ñieju̶a ru̶yabetoja ĩnare, mu̶are quẽne. To bajiro mani yijama, cojoro cõro cu̶orã ñaru̶arãja mani jediro. 15 To bajiro mani yijama, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro cu̶dirã yiru̶arãja mani. “To bajirone bajiru̶aroja”, yiucamasiñumi Moisés, israelita masa ĩna juarẽoro bero, cojoro cõro cõĩacõari, ĩna ĩsibatomasire ñajare. Ado bajiro gotiaja: “Jairo juarẽoriarã ñaboarine, ĩna bojaro rẽtoro bu̶jabeticama ĩna. Gãjerãma, mojoroaca juarẽoriarã ñaboarine, ĩna bojaro cõro bu̶jacama”, yigotiaja Dios ocare Moisés ĩ ucamasire. 16 Mu̶are tu̶oĩamaicõari, bu̶to yu̶ ejarẽmoru̶aro cõro mu̶are ejarẽmoru̶ami Tito quẽne. “To bajiro tu̶oĩato ĩ” yigu̶, yiyumi Dios. To bajiro ĩ yijare, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yaja yu̶. 17 “Corinto macanare quẽna mu̶ ejarẽmogũ̶ vajama, quẽnaru̶aroja” yu̶a yisẽniĩasere ajicõari, bu̶to variquẽnami Tito. Mu̶are bu̶to ejarẽmoru̶agu̶ ñari, “Yu̶re mu̶a sẽniĩaroto rĩjoroju̶ne, yu̶ masu yu̶ tu̶oĩase rãca, ‘Yucu̶ne varu̶cu̶ja’ yitu̶oĩamu̶ yu̶”, yu̶are yimi. 18 Tito rãca varocu̶re, yu̶a maigũ̶re cõaja yu̶a. Ĩ ñaami, manire bajirone Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã jediro, “Cristo oca quẽnasere quẽnaro gotirẽtobumasigũ̶”, ĩna yirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaami. 19 Cristo ocare quẽnaro gotirẽtobugu̶ rĩ me ñaami. Adoana, Macedonia sitana, Cristore ajitirũ̶nu̶cõari rẽjarũgũrã, “Gãjoa manire juabosarãre ejarẽmoru̶cu̶mi” yirã, ĩna besecacu̶ quẽne ñaami. Ti gãjoa, maioro bajirãre yu̶a ĩsiroti su̶orine, “Maioro bajirãre quẽnaro ejarẽmo variquẽnarã ñaama, Cristore ajitirũ̶nu̶rã”, yitu̶oĩaru̶arãma masa. To yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma. 20 “Pablo mesa ĩna masune ĩna yireajare, gãjoa ejabetoja” ĩna yigõjarotire bojamena ñari, yu̶are baba cu̶tirocu̶re ĩre bojacaju̶ yu̶a quẽne. 21 “Quẽnaro yama” Dios ĩ yiĩavariquẽnase rĩ mere bojaja yu̶a. Masa quẽne, to bajise ĩna yiĩavariquẽnasere bojaja. 22 To bajiri, gãjire cõaja yu̶a, Tito mesa rãca. Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, mani yu̶ ñaami ĩ quẽne. Ĩre ĩamasirã ñari, “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, ĩre yimasiaja yu̶a. Cojoji ru̶yabeto quẽnaro ejarẽmo variquẽnarũgũami. To bajicõari, “Corinto macana quẽnaro cu̶diama ĩna” Tito ĩ yisere ajicõari, bu̶tobu̶sa mu̶are ejarẽmoru̶ami. 23 To bajiri Tito, to yicõari, ĩ babarã ju̶arã ñaama, mu̶a tu̶ju̶ yu̶a cõarã. Jẽre Titore ĩre masirãja mu̶a. Ĩ ñaami yu̶ baba, “Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶ato” mu̶are yigu̶, yu̶ rãca moarũgũgũ̶. Gãjerã ju̶arã, Titore baba cu̶ti vana, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, mani yarã ñaama ĩna quẽne. “Quẽnaro yirã ñaama” adi macariana ĩna yiĩarã, mu̶a tu̶ju̶ ĩna cõarã ñaama. Quẽnaro ĩna yise su̶orine Cristore quẽnabu̶saro rũ̶cu̶bu̶oama masa, adi macariana. 24 Mu̶a tu̶ju̶ ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare yiba. “Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩamairã ñaama Corinto macana” yaja yu̶a, adi macarianare Tito mesare cõarãre. To bajiri ĩnare quẽnaro mu̶a yijama, “Riojo yama Pablo mesa”, yiru̶arãma ĩna.

2 Corintios 9

1 “Cristore ajitirũ̶nu̶rãre maioro bajirãre ejarẽmorã, gãjoa juarẽocõari mani cõajama, quẽnaru̶aroja”, yitu̶oĩarã ñaja mu̶a. To bajiri, mu̶a cõaru̶a tu̶oĩase quetire masigũ̶ ñari, “To bajiro mu̶a yijama, quẽnaru̶aroja”, mu̶are yiucabetiroti ñaboaja. Adoana, Macedonia sitanare, ado bajiro ĩnare goticaju̶ yu̶: “Acaya sitana, Corinto macana, mani mairã, jẽre i cũ̶ma ‘To bajiro yiroti ñaja’ yisu̶oyujarã”, ĩnare yicaju̶ yu̶, mu̶are. Tire ajicõari, “Mani quẽne to bajirone yiroti ñaja” yitu̶oĩacõari, jãjarã gãjoa ĩsicama. 3 To bajiro yisu̶oriarã mu̶a ñaboajaquẽne, yu̶ varoto rĩjoro Tito mesare cõaja yu̶. “Gãjoa juarẽocõari, yu̶re yuato” yigu̶, ĩnare cõaja yu̶. Adoanare gotirã, “Yu̶ ejaroto rĩjoro gãjoa juarẽocõari, yuru̶arãma”, yaja yu̶a, mu̶are. To bajiri mu̶a tu̶ju̶ yu̶ ejaro, “Gãjoa juarẽojeobeaja maji” mu̶a yisere ajiru̶abeaja yu̶. Adoanare ĩnare yu̶ gotirore bajiro mu̶a bajirotire bojaja. 4 Adoana Macedonia sitana sĩgũ̶ri yu̶re ĩna baba cu̶ti vajama, gãjoa manone mu̶are ĩna ĩarotire bojabeaja. “Corinto macanare quẽnaro masiaja. Yu̶a ejaroto rĩjoroju̶ne, gãjoa juarẽojeocõaru̶arãma ĩna”, yaja yu̶a, adoanare gotirã. To bajiri, mu̶a cu̶o yubetijama, bojoneru̶arãja yu̶a. Mu̶a quẽne, bojoneru̶arãja. 5 Mani bojonerotire bojabecu̶ ñari, yu̶ varoto rĩjoro, Tito mesare mu̶a tu̶ju̶ ĩna vasere bojaja. “Ĩsiru̶arãja” mu̶a yigotiriarore bajirone mu̶a ĩsirotire yirã, mu̶are ejarẽmoru̶arãma ĩna. To bajiri yu̶ ejarone, ĩsicõaru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “Pablo, ejacõari, ĩnare ĩ ĩsirotijare, ĩsiterã ñaboarine, ĩsiñujarã”, yire maniru̶aroja. “Pablo ĩ ĩsirotibetiboajaquẽne, ĩna masune maioro bajirãre tu̶oĩamaicõari, ĩsivariquẽnañujarã”, yireju̶a ñaru̶aroja. 6 Gãjoa ĩsiroana, gotimasiore quetire masiritibeja: “Oterimasu̶, mojoroaca ĩ otejama, mojoroaca ti ricare bu̶jaru̶cu̶mi. Jairo otegu̶ma, jairo bu̶jaru̶cu̶mi”. 7 To bajiri tocãrãcu̶, “Ado cõro ĩsiru̶cu̶ja yu̶” mu̶a yitu̶oĩaro cõro mu̶a ĩsijama, quẽnaru̶aroja. Gãjoa maiboarine, mu̶a ĩsijama, quẽnabetoja. Mu̶a ĩsiteboajaquẽne, gãji ĩ ĩsirotijare, mu̶a ĩsijama, quẽnabetoja. Mu̶a masune ĩsiru̶arã, mu̶a ĩsijama, quẽnaru̶aroja. Ĩsivariquẽnarãre ĩamaiami Dios. 8 To bajiro mu̶a yisere ĩacõari, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. Mu̶a bojaro rẽtobu̶saro cõarẽmoru̶cu̶mi. To bajiro manire yami, “Gãjerãre ejarẽmorã, ñajediro quẽnaro ĩna yiro bero, ñieju̶a ru̶yabeticõato” yigu̶. 9 “To bajiro quẽnaro mani yisere bojaami Dios”, yimasiaja mani, Dios ocare masa ĩna ucamasire quẽnaro yigu̶re ado bajiro ti gotijare: “Maioro bajirãre jairo ĩsirũgũami. To bajiro quẽnaro ĩ yirũgũsere masiritibeticõari, quẽnaro ĩre yiru̶cu̶mi Dios”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 10 Dios ñaami “Ote aje cu̶oato” yigu̶, manire cõagũ̶. Ti ote aje su̶orine bare rĩ mere bu̶jaja mani. Quẽna gajeye ote aje mani oterotire quẽne bu̶jaja mani. Tire bajiro bajiaja Dios quẽnaro manire ĩ yise. “Ado bajiro bajiato” yigu̶, quẽnaro manire yami: Quẽnaro manire ĩ yise su̶orine, cojoji me quẽnaro yaja mani. Quẽna gajerũ̶mu̶rema gãjerãre quẽnaro yimasiaja mani. Gãjerã quẽne, quẽnaro mani yirã, gãjerãre quẽnaro yimasiama ĩna quẽne. “To bajiro bajiato” yigu̶, quẽnaro manire yami Dios. 11 Jairo mu̶are ĩsirũgũru̶cu̶mi Dios, “Maioro bajirãre ejarẽmoato” yigu̶. To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yiru̶arãma jãjarã masa. To bajirone yiru̶arãma Jerusalén macana Cristore ajitirũ̶nu̶rã quẽne. Gãjoa mu̶a juarẽorere yu̶ juaejasere ĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yiru̶arãma ĩna. 12 To bajiri, gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã, maioro bajirãre gãjoa mu̶a cõaroti, ĩna rĩ mere quẽnaru̶aroja. Tire ĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶” ĩre ĩna yiroti ti ñajare, Diore quẽne quẽnaru̶aroja. 13 Gãjoa ĩnare mu̶a cõasere ĩacõari, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã masu ñarãma Corinto macana. Manire ejarẽmocõari, gãjerãre quẽne ejarẽmoama” mu̶are yitu̶oĩacõari, variquẽnase rãca Diore rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna. 14 “Manire ĩna ejarẽmose Dios su̶orine bajiaja” mu̶are yitu̶oĩamaicõari, Diore bu̶to mu̶are sẽnibosaru̶arãma ĩna. 15 “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yiroti ñaja manire. Quẽnamasusere manire yibosayumi Dios. Rojose mani yise vajare “Yirẽtobosato” yigu̶, ĩ macu̶re cõañumi.

2 Corintios 10

1 Yu̶, Pablo, ado bajise gotigu̶ yaja, sĩgũ̶ri yu̶re ñagõmacarãre: Quẽnabeti masa ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ejarẽmorũgũñuju Cristo, “Rojose yitu̶jacõari, quẽnaseju̶a tu̶oĩato” yigu̶, ĩre bajiro mu̶are ejarẽmoru̶aja yu̶ quẽne. “Mani rãca ĩ ñajama, bojonegũ̶re bajiro manire gotiami Pablo. Sõju̶ ñacõari, manire ĩ ucacõajama, tud'igu̶re bajiro gotirũgũgũ̶mi”, yiyuja mu̶a. 2 Rojose yirãre tud'igu̶re bajiro gotigu̶ ñaboarine, mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, tud'igu̶re bajiro gotiru̶abeaja. To bajiri yu̶re mu̶a ñagõmacasere yitu̶jacõaña, “Mani tu̶ju̶ ejacõari, tud'igu̶re bajiro gotiromi” yirã. To bajiro mu̶a yiboajaquẽne, sĩgũ̶ri, adigodoaye rĩne tu̶oĩarã, “Ĩna masu ĩna bojarore bajiro yirã ñaama Pablo mesa” yu̶are yiñagõmacarãre tud'igu̶re bajiro gotiroti ñaja. 3 Adigodoaye rĩne tu̶oĩarã rãca ñaboarine, yu̶a masu yu̶a bojarore bajiro yirã me ñaja yu̶a. 4 Yu̶a masise adigodoaye me ñaja. Dios ĩ masise rãca yu̶a gotijama, yu̶are ĩna ñagõjaiboajaquẽne, ĩnare gotirẽtobumasiaja yu̶a. 5 Cristo ocare ajiterã, “Masirã ñaja yu̶a” yivariquẽnarãre Diore sẽnibosaja yu̶a, “ ‘Riojo me tu̶oĩañuja yu̶a’ yato” yirã. No bojasene gãjerã ĩna tu̶oĩase, Cristo ĩ bojabeti ti ñajama, tire yitu̶jacõari, “Cristo ĩ bojarore bajiro rĩne tu̶oĩato” yirã, Diore sẽniaja yu̶a. 6 To bajiro mu̶are sẽnibosaja yu̶a. Mu̶a rãcana yu̶are bajiro tu̶oĩamenare rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yirũgũru̶arãja yu̶a, “Mu̶a jediro Cristo ĩ bojarore bajiro yu̶are cu̶diru̶a tu̶oĩato” yirã. 7 “To bajigu̶ ñaami” yu̶re yiĩamasirã ñaboarine, yu̶ tu̶oĩaseju̶arema masibeaja mu̶a. Gãji, “Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja” yigu̶ ĩ ñajama, Cristo yarã yu̶a ñasere quẽne masirocu̶ ñaami. 8 “Cristore gotirẽtobosarimasu̶ ñari, mu̶are rotimasiaja yu̶” yu̶ yigotijare, “To bajiro ĩ yijama, ‘Ñamasugũ̶ ñaja yu̶ma’ manire yigu̶ yami”, yitu̶oĩaboarãja mu̶a. To bajiro mu̶a yiboajaquẽne, Cristo, to bajiro yirocu̶re yu̶re ĩ cõacati ñajare, bojonebecu̶ne tire gotiaja yu̶. Mani u̶ju̶, “Yu̶ yere ajicõari, su̶tiritiato” yigu̶ me, yu̶re cõacami. “Tire ajivariquẽnato” yigu̶ju̶a, yu̶re cõacami. 9 “Ĩ ucacõase rãca yu̶are tud'igu̶re bajiro yu̶are gotirũgũami Pablo” mu̶a yitu̶oĩaboasere bojabeaja yu̶. 10 Ado bajise yirã, tire bajiro yu̶re tu̶oĩaboarãja mu̶a sĩgũ̶ri: “Sõju̶ ñacõari, papera rãca goticõajama, tud'igu̶re bajiro manire gotiami Pablo. Mani rãca ĩ ñajama, bojonegũ̶re bajiro manire gotiami. Ñie vaja maja mani rãca ñagũ̶, ĩ ñagõse”, yu̶re yitu̶oĩaboarãja mu̶a. 11 To bajiro yu̶re mu̶a yiboajaquẽne, to bajiro bajigu̶ me ñaja yu̶. Tud'igu̶re bajiro gotiroti ti ñajama, yu̶ ucacõase rãca yu̶ gotimasirore bajirone gotimasiaja yu̶, masa tu̶ yu̶ ñajaquẽne. 12 Mu̶a rãcana sĩgũ̶ri, ĩna tu̶oĩa gotirore bajiro yibeaja yu̶ama. Ado bajiro tu̶oĩacõari, gotirãma ĩna: “¿Ñimu̶ ñati mani vatoaju̶ bu̶tobu̶sa tu̶oĩagũ̶? Yu̶ ñaja bu̶tobu̶sa tu̶oĩagũ̶” gãmerã yiñagõrãma ĩna. “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja mani”, yitu̶oĩarãma ĩna. Tu̶oĩamasimena ñarãma ĩna ũnama. Ĩnare bajiro yibeaja yu̶ama. 13 Yu̶a masune tu̶oĩarujeocõari, gotibeaja yu̶ama. “Ado bajiro bajirã ñaja yu̶a” mu̶are yu̶a gotijama, Dios, yu̶are ĩ rotire ñajare, to bajise mu̶are yaja. To bajiri, “Corinto macanare quẽne yu̶ ocare gotimasioru̶arãja mu̶a”, yu̶are yiroticõañumi. 14 To bajiri, Dios, yu̶are ĩ rotijare, gãjerã rĩjoro vacõari, Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere mu̶are gotimasiocaju̶ yu̶a. 15 Gãjerã ĩna gotimasioriarãre ĩacõari, “Yu̶a gotimasiose su̶orine Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñaama”, yibeaja yu̶ama. Yu̶a masu yu̶a moare rĩne mu̶are gotiaja yu̶a. Quẽnarobu̶sa Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶rotire bojarã ñari, bu̶tobu̶sa mu̶are gotimasiocõari, ejarẽmoru̶aja yu̶a, Dios yu̶are ĩ gotiroticõariarore bajirone yirã. 16 “Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñaama” mu̶are yimasicõari rĩne, Dios ĩ bojarore bajiro gajeroju̶ ñarãre ĩ yere masimenare gotimasioru̶aja. To bajiro yu̶a yijama, gãjerã ĩna gotimasiocõariarãrene, “Yu̶ gotimasiocana ñaama ãnoa” yigotiru̶amena ñari, gotiecomenare gotirã varu̶aja. 17 Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Ñamasurã ĩna bajisere mu̶a gotivariquẽnaru̶ajama, Cristo ĩ bajiseju̶are gotivariquẽnaña. Ĩne ñaami ñamasugũ̶”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 18 Ado bajiro ti bajijare, to bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: Gãji ĩ tu̶oĩarore bajiro yigu̶, “Quẽnaro yigu̶ ñaja yu̶” ĩ yiboase, vaja maja ti. Ĩ ũgũ̶rema “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, ĩre yivariquẽnabeami Dios. “Quẽnaro yicaju̶ mu̶” ĩ yirãju̶a ñaama, quẽnaro yirã.

2 Corintios 11

1 Tu̶oĩamasibecu̶re bajiro yu̶ gotiroti ti ñaboajaquẽne, mu̶a ajisere bojaja yu̶. 2 Diore bajiro bu̶to mu̶are tu̶oĩamaiaja yu̶a. Ado bajiro bajiaja: Rõmio, ũ̶mu̶a rãca ñaĩabeco so manaju̶ ñarocu̶ rĩrene tu̶oĩagõmo. Sore bajiro yirã mani quẽne, Cristo rĩrene ajitirũ̶nu̶aja mani. Yu̶ ñaja “Cristore ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, mu̶are gotimasiosu̶ocacu̶. To bajiri, Dios mu̶are ĩ mairore bajiro bu̶to mu̶are maiaja yu̶ quẽne. To bajiri, “Ãnoa ñaama yu̶ gotimasiocati su̶orine mu̶re ajitirũ̶nu̶rã” Cristore ĩre yu̶ yiĩoroto rĩjoro, “Ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, gãjerãju̶are ajitirũ̶nu̶roma” yigu̶, quẽnaro mu̶are ĩatirũ̶nu̶rũgũaja yu̶. 3 Tirũ̶mu̶ju̶ vãtia u̶ju̶, Eva ñamasiriore quẽnase sore yitomasiñuju. To bajirone bajirãma gãjerã, socase oca gotimasiorã. Ĩna gotimasiose su̶orine mu̶are yitogu̶mi. “Vãtia u̶ju̶ quẽnaro ĩ yitosere ajitirũ̶nu̶cõari, Cristo yeju̶are ajitirũ̶nu̶ tu̶jarãma”, mu̶are yitu̶oĩarejaiaja yu̶. 4 Gãjerã mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, “Jesucristo, ado bajiro bajigu̶ masu ñagũ̶mi” ĩna yisocasere ajicõari, “To bajirone bajigu̶ ñagũ̶mi” ĩnare yicu̶dicõari, ajitirũ̶nu̶ variquẽnarãja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, Esp'iritu Santo mere ajitirũ̶nu̶rã yirãja mu̶a. To yicõari, Cristo ocare, yu̶a gotimasiocati mere, ricati gotimasioreju̶are ajitirũ̶nu̶rã yirãja mu̶a. To bajiro ĩna yiseju̶are mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, quẽnabetoja. 5 “Dios ĩ cõariarã gãjerã rẽtoro masirã ñaja yu̶a”, mu̶are yisocarãma ĩna. Dios ĩ cõar'i, ĩnare bajiro socagu̶ me ñaja yu̶. “Yu̶ rẽtoro masirã me ñarãma ĩna”, yitu̶oĩaja yu̶. 6 Ĩna gotimasiorore bajiro yimasibetiboarine, Dios ocare quẽnaro masigũ̶ ñaja yu̶ma. To bajiri, ĩ ocare quẽnaro mu̶are gotirẽtoburũgũcaju̶ yu̶. Cojoji me yu̶re ajicana ñari, “Dios ocare quẽnaro masiami Pablo”, yu̶re yimasirãja mu̶a. 7 ¿Mu̶a tu̶ ñagũ̶ju̶, “Ñamasurã ñaja yu̶a” yirãre bajiro yirocu̶ ñaboayujari, yu̶re? ¿Cristo ocare quẽnase mu̶are gotimasiogũ̶, vaja sẽnirocu̶ ñaboayujari? Bajibeaja. “Ñamasugũ̶ me ñaja” yigu̶re bajiro bajirũgũcaju̶ yu̶, “Yu̶re tu̶oĩamenane, Dios oca rĩne ajitirũ̶nu̶cõari, ĩ yarã, ñamasurã ñato” yigu̶. 8 Gajeroana Cristore ajitirũ̶nu̶rã gãjoa yu̶re ĩsicama ĩna, “Corinto maca tu̶ju̶ ñacõari, ĩnare gotimasioato” yirã. Yu̶re mu̶a ĩsiroti ñaboacati, ĩnaju̶a, yu̶re ĩsicama. 9 Mu̶a tu̶ju̶ yu̶ ñajaquẽne, gãjoa magũ̶ ñaboarine, “Yu̶re ejarẽmoña”, mu̶are yibeticaju̶ yu̶. Macedonia vadiriarã Cristore ajitirũ̶nu̶rã ejacõari, yu̶ bojaro cõro yu̶re ĩsicama. Gãjoa mu̶are sẽnibetirũgũcaju̶ yu̶. Bero quẽne sẽnibetirũgũru̶cu̶ja. 10 Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, riojo ĩ gotirore bajiro, ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: “Gãjoa sẽnibecu̶ne, Dios ocare gotimasiorũgũaja”, yivariquẽna tu̶jabetiru̶cu̶ja yu̶. Mu̶a, Acaya sitana jediro, “Dios ocare ĩ gotimasiose vaja, vaja sẽnibetirũgũami Pablo”, yimasiru̶arãja mu̶a. 11 Mu̶are bu̶to maigũ̶ ñari, to bajise mu̶are gotiaja yu̶. “Ĩnare bu̶to maiami Pablo”, yu̶re yimasigũ̶mi Dios quẽne. 12 “Pablore bajiro Dios ĩ cõariarã ñaja yu̶a quẽne” yisocarã, mu̶are ĩna gotimasiose vaja, vaja sẽnirũgũñujarã ĩna. To bajiri, “ ‘Pablore bajiro vaja sẽniaja yu̶a’ yimasibeticõato ĩna” yigu̶, mu̶are vaja sẽnibetiru̶cu̶ja yu̶. 13 Socase gotimasiorimasa, Dios ĩ cõariarã me ñarãma. 14 Ĩnare bajiro bajirũgũama Dios ocare ajiterã. Vãtia u̶ju̶ Satanás quẽne, cojojirema Dios tu̶agu̶ ángel quẽnaro yigu̶re bajiro bajitorũgũami. 15 To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, “Ĩre cu̶dirã quẽne ĩre bajiro bajirũgũama”, yimasiaja yu̶. “Quẽnase rĩne yirã ñaama” ĩnare mu̶a yiĩasere bojarã ñari, to bajiro bajirãma. To bajiro ĩna yisere ĩacõari, “Rojose tãmu̶orũgũru̶arãja mu̶a”, ĩnare yirotiru̶cu̶mi Dios. 16 Ado bajise mu̶are tudigotiaja yu̶: “Tu̶oĩamasibecu̶re bajiro gotiami Pablo” mu̶a yitu̶oĩasere bojabeaja yu̶. To bajiboarine, to bajiro mu̶a yitu̶oĩajama, tu̶oĩamasibecu̶re bajiro mu̶are yu̶ gotisere ajiya mu̶a, yu̶re mu̶a ĩarũ̶cu̶bu̶orotire yirã. 17 Yucu̶ne mu̶are yu̶ gotiroti mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ gotirotise me ñaja. Yu̶ masune yu̶ bajisere mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶. 18 Mu̶a rãcana, socase gotimasiorã, jãjarã adigodoaye rĩne tu̶oĩarãre bajiro gotirãma, ĩnare mu̶a ajirũ̶cu̶bu̶orotire yirã. To bajiri “Yu̶ quẽne, ĩna gotirore bajiro gotivariquẽnaru̶cu̶ja” yitu̶oĩacõari, mojoroaca mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶, “Yu̶re ajirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶. 19 Mu̶aju̶ama, “Masirã ñaja yu̶a”, yiboarãja, tu̶oĩamasimena ĩna gotisere ajisu̶yarã ñari. 20 Ĩna rotiajerãre bajiro bajirã ñaboarine, ĩnare ajiquejemenaja mu̶a. “Ĩna su̶orine gãjoa bu̶jarãsa mani” yirã, mu̶are ĩna yitosere ajiquejemenaja. “Yu̶are ĩarũ̶cu̶bu̶oya” yirãre bajiro ĩna bajirũgũsere ĩaquejemenaja. “Ajirũ̶cu̶bu̶obeaja mu̶a” yirã, mu̶are ĩna jaboajaquẽne, ĩnare ajiquejemenaja mu̶a. 21 Yu̶ju̶ama, mu̶a tu̶ju̶ ñagũ̶, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” yigu̶re bajiro yu̶ bajijare, yu̶re ajirũ̶cu̶bu̶omenaja mu̶a. Mu̶are ĩna yirore bajiro yu̶ yijama, “Rojose yigu̶ yaja yu̶” yitu̶oĩacõari, bojonebogu̶ja yu̶ma. To bajiboarine, “Ado bajiro bajirã yu̶a ñajare, yu̶are ajirũ̶cu̶bu̶oya” mu̶are ĩna yise ñajare, yu̶ quẽne, tu̶oĩamasibecu̶re bajiro mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶. 22 “Hebreo oca ñagõrã ñari, ñamasurã ñaja yu̶a”, mu̶are yiyujarã ĩna. Yu̶ quẽne, Hebreo oca ñagõgũ̶ ñaja yu̶. “Yu̶a, israelita masa, gãjerã rẽtoro Diore masirã ñaja yu̶a”, yiyujarã ĩna. Yu̶ quẽne, israelita masu̶ ñaja yu̶. “ ‘Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja’ Dios ĩ yimasir'i, Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñaja yu̶a”, yiyujarã ĩna. Yu̶ quẽne, Abraham ñamasir'i jãnami ñaja yu̶. 23 “Cristo ĩ cõariarã ĩre moabosarã ñaja yu̶a”, mu̶are yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yire ñajare, “Ĩna rẽtobu̶saro Cristore moabosagu̶ ñaja”, mu̶are yaja yu̶. Tu̶oĩamasibecu̶re bajiro mu̶are goticõa ñaja yu̶. Ado bajiro ti bajijare, “Ĩna rẽtobu̶saro ĩre moabosagu̶ ñaja”, mu̶are yaja yu̶: Cojoji me bu̶to ĩre yu̶ moabosajare, tubiberiaviju̶ yu̶re tubibecama masa. Cojoji me yu̶re bu̶to bajecama. Cojoji me yu̶re sĩaru̶aboacama. 24 Cojomocãrãcaji yu̶re ñiacõari, bu̶to rojose yirãre ĩna bajerore bajiro yu̶re bajecama masa. Tocãrãcajine treinta y nueve ñarijiri yu̶re bajecama. 25 Idiaji yu̶re ñiacõari, yucú̶ne bu̶to yu̶re jacama ĩna. Yu̶re sĩaru̶arã, cojoji gũ̶tane bu̶to yu̶re reaejoboacama. Idiaji moa riagare yu̶ vaboacati cũmuari rujacaju̶. Cojoji cũmua rujacõari, ũ̶mu̶a ñarũ̶mu̶ cu̶ti, quẽna ñamire quẽne, ña ñami cu̶tibusuocaju̶ yu̶, moa riagaju̶. 26 Cojoji me Dios ocare gotimasiogũ̶, sõju̶ josari vacudirũgũcaju̶ yu̶. Riaga güioroju̶ vacaju̶. Juarudirimasa güioroju̶ vacaju̶. Cojo macana me yu̶ yarã rojose yicama. To bajicõari, gãjerã masa vatoaju̶ güioroju̶ vacaju̶. Jairimaca ñagũ̶, masa ĩna ñabetoju̶ quẽne, güioroju̶ vacaju̶. Moa riaga güioroju̶ quẽne vacaju̶. “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yitocõari, rojose yu̶re yiru̶arã vatoaju̶ vacaju̶ yu̶. 27 Bu̶to josari moadicaju̶ yu̶. Cojoji me cãnibecu̶ne moabusuoarũgũcaju̶ yu̶. Cojoji me bare babecu̶, ocore quẽne idibecu̶, tãmu̶orũgũcaju̶. Cojoji me ñiorijarũgũcaju̶ yu̶. To bajicõari, bu̶to u̶sarũgũcaju̶, sudi yu̶re ti manijare. 28 Yu̶ ruju̶aye rĩ me rojose tãmu̶orũgũaja yu̶. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Cristore ajitirũ̶nu̶rã, cojo macana me yu̶ gotimasiocana, quẽnarobu̶sa ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶rũtuatire bojagu̶ ñari, ĩnare bu̶to tu̶oĩarejairũgũaja yu̶. 29 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine, rojose yicõari, su̶tiritirãre, yu̶ bu̶jajama, yu̶ quẽne, ĩna rãca su̶tiritiaja. Cristore ajitirũ̶nu̶rãre gãjerã ĩnare rojose ĩna ũmato yijama, ĩnare bu̶to jũnisiniaja yu̶. 30 Yu̶ bajicatire yu̶ gotijama, “ ‘Masigũ̶ me ñaami’ yu̶re yimasiato” yigu̶, yu̶ bajicatire mu̶are gotivariquẽnaja yu̶. 31 Tire mu̶are yu̶ gotivariquẽnasere, “Riojo gotiami Pablo”, yu̶re yimasigũ̶mi mani u̶ju̶ Jesucristo jacu̶, Dios. Ĩ ñaami “Ñajediro rẽtoro masigũ̶ ñaja mu̶” mani yirũ̶cu̶bu̶orũgũrocu̶. 32 Tirũ̶mu̶ju̶ Damasco vãme cu̶ti macaju̶ yu̶ ñarone, “Pablore ñiacõari, tubiberotiru̶cu̶ja” yigu̶, ti maca matariacũ̶ni ñarisojeriju̶ surara mesare cũñumi, ti maca u̶ju̶, Areta vãme cu̶tigu̶re rotibosacacu̶. 33 Yu̶re tubiberu̶aboarine, yu̶re ñiamasibeticami. Ti maca matariacũ̶ni vecaju̶ ñariviju̶, jibu̶ jairibu̶ne sãcõari, sojeacaju̶ yu̶re rujiocama ĩna, yu̶re ejarẽmorimasa. To bajiro yu̶re ĩna ejarẽmojare, rudicaju̶ yu̶.

2 Corintios 12

1 “ ‘Ado bajiro bajigu̶ ñari, ñamasugũ̶ ñaja yu̶’ ĩnare yu̶ yiñagõjama, ñie vaja manoja ti” yitu̶oĩagũ̶ ñaboarine, mu̶a bojarore bajiro gajeye mu̶are gotirẽmoru̶cu̶ja. Yu̶ cãjiriaroju̶ mani u̶ju̶ yu̶re ĩ ĩocatire, to yicõari, yu̶re ĩ gotimasiocatire quẽne mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶. 2 Tirũ̶mu̶ju̶, ju̶aãmo cõro jedi, cojo gu̶bo babari jẽnituaro ñaricũ̶mari rĩjoroju̶, õ vecaju̶ ĩ ñaroju̶ yu̶re ãmiejarimi Dios. “To bajiro yu̶re ãmimu̶jarimi”, yimasibeaja yu̶, bajigu̶ju̶ma. Yu̶ ruju̶re ĩ ãmimu̶jabetijama, yu̶ u̶su̶ju̶are ãmimu̶jarimi. Dios sĩgũ̶ne masiami tire. 4 “To bajiro yu̶re ãmiejarimi” yimasibecu̶ ñaboarine, “Ejacaju̶”, yimasiaja. Mani u̶ju̶ ĩ ñaro, quẽnarigodo ñacaju̶. Toju̶ ñagũ̶, masa ĩna masibeticatire ajicaju̶. Ĩ goticati, masare ĩ gotirotise me ñacaju̶. 5 “Masigũ̶ ñaja yu̶” yigotivariquẽnagũ̶ yu̶ ñajama, to bajiro Dios yu̶re ĩ yicatire mu̶are gotibogu̶ja yu̶. To bajiboarine, “Masibecu̶ ñaja yu̶” gãjerãre yu̶ yiajiose queti rĩne gotivariquẽnaja yu̶. 6 “Yu̶re rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, gajeye quẽnaro Dios yu̶re ĩ yicati mu̶are yu̶ gotirẽmoru̶ajama, socu̶ mene yigu̶ja yu̶. Tu̶oĩamasibecu̶re bajiro gotigu̶ me yigu̶ja. To bajiboarine, tire ĩabeticaju̶ mu̶a. To bajiri, “Riojo gotiami Pablo”, yimasimenaja. Yu̶ gotisere, to yicõari yu̶ bajiñasere ĩacõari, yu̶re mu̶a rũ̶cu̶bu̶oseju̶are bojaja. 7 Dios yu̶re ĩ ĩocati bu̶to quẽnase ñacaju̶. To bajiri, tire yu̶re ĩoboarine, ĩre yu̶ ĩocati ñajare, gãjerã rẽtoro ñamasugũ̶ yu̶ ñatu̶oĩasere bojabecu̶ ñari, vãti rojose yu̶re ĩ yisere matabeticami. To bajiri josari jota judicõari, mani ñarore bajiro bajiaja ti, yu̶re. 8 Rojose yu̶ tãmu̶ose, “Yu̶re tu̶jato” yigu̶, idiaji Diore sẽniboacaju̶ yu̶. 9 To bajiro ĩre yu̶ sẽniboajaquẽne, ado bajiro yu̶re cu̶dicami: “Catiobeaja yu̶. Yu̶ yarã rojose ĩna tãmu̶ojama, bu̶tobu̶sa yu̶re sẽnirũgũama, ‘Yu̶ bojasere yicõa ñarãsa’ yirã. To bajiro ĩna yijama, ‘Rojose tãmu̶oboarine, ĩnare yu̶ ejarẽmojare, quẽnaro yama’ yimasiama masa”, yu̶re yicami Dios. 10 To bajiri, “Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, rojose tãmu̶oaja” yimasicõari, variquẽnaja yu̶. Cojoji me rojose tãmu̶ocaju̶ yu̶. Cojoji me rojose yu̶re yicoderũgũama masa. Cojoji me yu̶ bojase ru̶yarũgũaja yu̶re. To bajirivãme rojose tãmu̶ogũ̶ ñaboarine, ado bajise tu̶oĩa variquẽnarũgũaja yu̶: “Rojose tãmu̶oboarine, yu̶re ĩ ejarẽmoroti ti ñajare, ĩ bojarore bajiro yicõa ñaru̶cu̶ja”, yitu̶oĩa variquẽnarũgũaja yu̶. 11 Yu̶ bajisere gotigu̶ tu̶oĩamasibecu̶re bajiro gotibu̶ yu̶. “Quẽnaro yigu̶ ñaami Pablo” mu̶a yibetijare, yu̶ masune to bajiro yibu̶ yu̶. To bajiboarine, “Quẽnaro yigu̶ ñaami Pablo”, yiroti ñaboayuja mu̶are. Mu̶ tu̶ju̶ ñarã, Dios ĩ cõariarã ñaja ñamasurã yirã rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶. 12 Rojose tãmu̶oboarine, mu̶a tu̶ju̶ ñagũ̶, Dios ĩ masise rãca jairo ĩaĩañamani mu̶are yiĩorũgũcaju̶ yu̶, “ ‘Dios ĩ cõar'i ñaami Pablo’ yu̶re yimasiato” yigu̶. 13 “Gajeroana Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãrema quẽnabu̶saro yigu̶mi Pablo”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? Cojoro cõrone mu̶are yirũgũaja yu̶. To bajiro yigu̶ ñaboarine, gãjerã Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãrema, “Yu̶re ejarẽmoña mu̶a, ‘Ñamasiato’ yirã”, ĩnare yicaju̶ yu̶. Mu̶arema, to bajiro yibeticaju̶. To bajiro mu̶are yibeticõari, ĩnare yu̶ yirore bajiro mu̶are quẽne yiroti ñaboayuja ti, yu̶re. “To bajiro rojose mu̶are yu̶ yisere masirioya”, ¿mu̶are yigu̶ada yu̶? Yibecu̶ja. To bajiro yu̶ yibeticati, “Rojose me ñacaju̶”, yimasirãja mu̶a. 14 Ju̶aji mu̶a tu̶ju̶ ejacaju̶ yu̶. To bajiri yucu̶ yu̶ vase rãca idiaji mu̶are ĩagũ̶ varu̶cu̶ja. Yu̶ varoto rĩjoro, quẽnojeocõaja yu̶, jẽre. Mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, “Yu̶re ejarẽmoña, yu̶ ñamasirotire yirã” mu̶are yu̶ yibeticatore bajiro yibetiru̶cu̶ja yu̶ quẽna. Gãjoa mu̶a yere bojabeaja yu̶. Yu̶re ĩamaicõari, Dios ĩ bojarore bajiro mu̶a yirotiju̶are bojaja yu̶. Yu̶ rĩare bajiro bajiaja mu̶a. Ĩna rĩa me ñaama ĩna jacu̶are ĩatirũ̶nu̶rã. Jacu̶aju̶a ñaama ĩna rĩare ĩatirũ̶nu̶rã. To bajiri mu̶a jacu̶re bajiro bajigu̶ ñari, yu̶re mu̶a ĩatirũ̶nu̶sere bojabeaja yu̶. To bajiri, “Yu̶re ejarẽmoña yu̶ ñamasirotire yirã”, mu̶are yibetiru̶cu̶ja. 15 Mu̶are bu̶to maigũ̶ ñari, jediro yu̶ cu̶ose mu̶are ĩsicõari, yu̶ yimasiro cõro quẽnaro mu̶are yiru̶a tu̶oĩavariquẽnaja yu̶, “Cristore quẽnabu̶saro ajitirũ̶nu̶rũtuajaro” yigu̶. Bu̶to mu̶are yu̶ maiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, yu̶re maibetibu̶saja. 16 “ ‘Yu̶re ejarẽmoña, yu̶ ñamasirotire yirã’ yibeticami Pablo”, yu̶re yitu̶oĩarãja mu̶a. To bajiboarine, “Quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari, ‘Gãjoa bu̶jagu̶sa’ yigu̶, manire yitorimi”, ¿yu̶re yitu̶oĩaboati mu̶a sĩgũ̶ri? 17 “Manire ĩ queti cõariarã rãca manire yitorimi Pablo”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? Mu̶are yitobeticaju̶ yu̶. 18 “Ĩnare ĩama” yigu̶, tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a tu̶ju̶ Titore cõacaju̶ yu̶, gãji Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ mani maigũ̶ rãca. “Manire yitorimi Tito”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? Yitobetirimi. “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, ĩre yimasirãja mu̶a. Yu̶ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩacõari, mu̶a rãca yu̶ bajiñacatore bajiro bajiñarimi. 19 “Ĩnare mani ĩavariquẽnarotire yirã, manire goticõarãma Pablo mesa”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶a? To bajiro me bajiaja. Ado bajiroju̶a bajiaja: Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩ bojarore bajiro mu̶are goticõarã yaja yu̶a. Quẽnaro yu̶re ajiya yu̶a mairã. Jediro mu̶are yu̶a goticõase, “Cristore quẽnabu̶saro ajitirũ̶nu̶ato” yirã, mu̶are goticõarã yaja yu̶a. 20 Mu̶are yu̶ ĩacudigu̶ vatirũ̶mu̶, quẽnaro yu̶re mu̶a ñayusere bojaja yu̶. “Cojojirema quẽnaro ñayubetiborãma”, yitu̶oĩarejaiaja yu̶. Gãmerã oca josacõari, mu̶a bajiñarore ejaru̶abeaja. Mu̶a ñaroju̶re ado bajiro mu̶a gãmerã yise ñaroja: Gãmerã tud'ire, “Mani rẽtobu̶saro quẽnaro ñaama” yiĩajũnisinire, ĩna ajibeto ñagõjaire, “Ĩna rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a” yitu̶oĩare, tocãrãcu̶ne ricati rĩne tu̶oĩacõari, ĩna masurione ĩna bojarore bajiro ĩna yirũgũse quẽne ñaroja. To bajiro mu̶a gãmerã yiñajama, tu̶oĩarejaiborãja mu̶a, “Manire tud'igu̶agu̶ yigu̶mi” yirã. 21 Mu̶a tu̶ju̶ yu̶ vacudiro rojose mu̶a yicõa ñajama, Dios ĩ ĩaro rĩjoroju̶a, “ ‘Yu̶ gotimasiosere quẽnaro ajitirũ̶nu̶ama ĩna’ yimasibecu̶ja”, yitu̶oĩarejaiaja yu̶. “Jãjarã mu̶a rãcana gãmerã ajeriarã cu̶ticõa ñarãre yu̶ ĩabu̶jajama, bu̶to otigu̶ yigu̶ja yu̶”, yitu̶oĩarejaiaja. “Tu̶oĩarejaibeticõato” yirã, rojose mu̶a yisere yitu̶jaya mu̶a.

2 Corintios 13

1 Ju̶aji mu̶a tu̶ju̶ ejacaju̶ yu̶. To bajiri yucu̶ yu̶ vase rãca idiaji mu̶are ĩagũ̶ ejaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, rojose mu̶a yirere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩaña mu̶a, yu̶re yurã. Ado bajise Dios ocare masa ĩna ucamasire gotiaja: “Rojose yir'ire ĩna oca sãjama, ju̶arã, idiarã ñacõari ĩna oca sãjama, quẽnaru̶aroja. To bajiri ĩna idiarãju̶ne, to bajirone ĩna ñagõjama, ĩnare ajirã quẽne, ‘Socarã me yama’ yimasirãma”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 2 Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a tu̶ju̶ ñagũ̶, rojose yiriarãre, yibetiriarãre quẽne ado bajise yicaju̶ yu̶: “Rojose mu̶a yise mu̶a yitu̶jabetijama, quẽna mu̶a tu̶ju̶ ejagu̶, rojose mu̶a yicõa ñarũgũse vaja rojose mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶. Adirũ̶mu̶rirema mu̶are rojose yu̶ yibetiboajaquẽne, yu̶ yirotire masiña”, mu̶are yicaju̶ yu̶. Mu̶a tu̶ju̶ ñabecu̶ quẽne, to bajirone mu̶are goticõa ñaja yu̶. “To bajiro gotigu̶ ñaboarine, yibecu̶mi”, yu̶re yitu̶oĩabesa. 3 “ ‘Cristo ĩ bojasere gotiaja mu̶’ yu̶a yimasirotire yigu̶, ĩaĩañamani yu̶are yiĩoma” yu̶re mu̶a yicõare ñajare, to bajirone yiru̶cu̶ja yu̶. “Cristo, manire rojose ĩ yijama, no yibeaja. Masibecu̶ ñagũ̶mi”, ĩre yitu̶oĩabesa mu̶a. Yu̶ su̶orine ĩ masisere mu̶are yiĩoru̶cu̶mi. 4 Masijeogu̶ ñaboarine, manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari, yucú̶tẽroju̶ ĩ jaju ecoriaro bero, masibecu̶re bajiro bajirocacoasumi Cristo. To bajiboarine, Dios ĩ masise rãca tudicaticõari, ñagũ̶mi quẽna. Cristore bajiro rojose tãmu̶orũgũaja yu̶a quẽne. To bajiro bajirã ñaboarine, ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jamena ñari, ĩre bajirone bajicõa ñaru̶arãja. Dios ĩ ejarẽmose rãca mu̶are ejarẽmocõa ñaru̶arãja. 5 Mu̶a masune, “¿Cristore ajitirũ̶nu̶rã masu ñati yu̶a?”, yitu̶oĩaña mu̶a. Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajama, mu̶a rãca ĩ ñasere masiaja mu̶a. Ĩ ñabetijama, ĩre ajitirũ̶nu̶rã masu me ñaja mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, mu̶a masune, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, yisocarãja mu̶a. 6 Yu̶aju̶are, “Cristo ĩ cõariarã masu ñaama” yu̶are mu̶a yimasirotire bojaja yu̶. Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajama, to bajiro yirãja mu̶a. 7 “Rojose mu̶a yirũgũrere yitu̶jato” yirã, Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶a. “Dios ocare quẽnaro gotimasioñumi Pablo” mu̶a yivariquẽnarotire yigu̶ me, Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶a. Quẽnaseju̶are mu̶a yirotire bojarã ñari, yaja. “Gãjerã socase gotimasiorã yama” yu̶re mu̶a yiboajaquẽne, quẽnase mu̶a yiroti ñaja ñamasusema. 8 “Ñamasusere ajitirũ̶nu̶ato” yirã, Dios ocare gotimasiorũgũaja yu̶a. Ñamasusere mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jasere bojabeaja. 9 To bajiri mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, “Quẽnaro Cristore ajitirũ̶nu̶ama ĩna” mu̶are yu̶a yiĩamasijama, tud'irãre bajiro mu̶are yibetiru̶arãja yu̶a. To bajiro mu̶a bajisere ĩacõari, variquẽnaru̶arãja yu̶a, “Quẽnaro gotimasiomasibeama Pablo mesa” mu̶a yise ti ñaboajaquẽne. “Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, ĩ bojarore bajiro rĩne yirã ñato ĩna” yirã, Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶a. 10 Mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, tud'igu̶re bajiro mu̶are gotiru̶abecu̶ ñari, yu̶ varoto rĩjoro papera ucacõari, mu̶are cõaja yu̶. Mani u̶ju̶, “Yu̶ yere ajicõari, su̶tiritiato” yigu̶ me, yu̶re cõacami. “Tire ajivariquẽnato” yigu̶ju̶a, yu̶re cõacami. 11 Yu̶ mairã, to cõrone mu̶are yu̶ gotimasiosere ucaja yu̶. Tire ajitirũ̶nu̶ña. Cristo ĩ bojarore bajiro rĩne yirũgũña mu̶a. Sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, quẽnaro ñaña mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, mu̶a rãca ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi Dios. Ĩ ñaami ĩ masisere u̶jogu̶, “Gãmerã maicõari, quẽnaro ñato” yigu̶. 12 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, mu̶a rẽjajama, quẽnaro variquẽnase rãca gãmerã sẽnima. 13 Adoana Cristore ajitirũ̶nu̶rã, “Quẽnato”, mu̶are yicõaama ĩna. 14 Mani u̶ju̶, Jesucristo, quẽnasere mu̶are cõarũgũato. Mu̶are ĩamaiato Dios. To yicõari, Esp'iritu Santo, mu̶a jediro rãca ñacõa ñarũgũato. To cõro ñaja.

Gálatas 1

1 ¿Ñaboati mu̶a, Galacia sitana, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã? Yu̶ ñaja Pablo adi queti mu̶are ucacõagũ̶. Jesucristo, to yicõari, ĩ rijato bero ĩre catior'i, ĩ jacu̶, ĩna ñaama ti quetire yu̶re gotiroticõarimasa. Masane, “Goticudiaya” yirã ĩna cõar'i me ñaja. Yu̶ sĩgũ̶ me adi papera mu̶are cõaja yu̶. Yu̶ rãcana, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã quẽne, “Quẽnato”, mu̶are yicõaama ĩna. 3 Mani jacu̶ Diore, to yicõari, Jesucristo mani u̶ju̶re ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Quẽnaro ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. 4 Rojose mani yisere, “Tire yitu̶jato” yigu̶, Dios ĩ bojarore bajiro manire rijabosayumi Cristo. 5 Dione ñaami “Quẽnarẽtogũ̶ ñaja mu̶” mani yirũ̶cu̶bu̶orũgũrocu̶. To bajirone ĩre yitu̶jabetiru̶arãja mani. 6 Cristo ĩ rijabosare su̶ori, “Quẽnaro yu̶ yisere ajitirũ̶nu̶cõari, yu̶ yarã ñaña mu̶a” Dios mu̶are ĩ yirere cu̶dicana ñaboarine, yoaro mene ĩ yere ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, gãjerã ricati ĩna gotimasioseju̶are ajitirũ̶nu̶ñuja mu̶a. Tire ajisu̶tiriticõari, adi queti mu̶are ucacõaja yu̶. 7 Cristo oca rĩne ñaja riojo gotimasiore. Gaje oca bu̶tobu̶sa quẽnase manoja. To bajiro ti bajiboajaquẽne, gãjerã sĩgũ̶ri, “Cristo oca quẽnasere ajitirũ̶nu̶beticõato” yirã, mu̶are gotimavisiorã yirũgũrãma. 8 Mu̶a tu̶ju̶ yu̶a ñajama, Cristo ocare riojo mu̶are gotimasiocaju̶ yu̶a. To bajiri, sĩgũ̶ Cristo ocare ricati mu̶are ĩ gotimasiojama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre rocacõaroti ñaja. Yu̶a quẽne ricati yu̶a gotimasiojama, yu̶are reacõaroti ñaroja. Õ vecagu̶ quẽne, ángel ñaboarine, vadicõari, ricati ĩ gotimasiojama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre quẽne rocacõaroti ñaja. 9 Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a rãca ñarã, yu̶a goticatore bajirone quẽna mu̶are tudigotiaja yu̶: Sĩgũ̶, Cristo ocare yu̶a goticati mu̶a ajitirũ̶nu̶cati me, ricati mu̶are ĩ gotimasiojama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre rocacõaroti ñaja. 10 To bajiro yu̶ yijama, ¿masa yu̶re ĩna ajivariquẽnarotire yigu̶ yatique yu̶? “Rojose ĩna yiboajaquẽne, ĩre ĩna ajivariquẽnarotire yigu̶, ĩnare quẽnaro gotiami Pablo”, yiboayuja mu̶a. To bajiro yu̶ gotijama, Dios ĩ bojarore bajiro me yigu̶, yigu̶ja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ to bajiro yicacu̶ ñaboarine, yucu̶rema to bajiro yibeaja yu̶. Dios ĩ ajivariquẽnarotiju̶are yigu̶, mu̶are gotiaja. 11 Quẽnaro ajiya yu̶ mairã. Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Jesucristo oca yu̶ gotimasiose, masa ĩna tu̶oĩarujeore me ñaja. 12 Tire gãjerãne yu̶re gotimasiobeticama. Jesucristo ĩ masune yu̶re goticõari, tire yu̶ ajimasirotire yu̶re u̶jocami. 13 Yu̶ bajicatire ajicana ñari, “Riojo gotiami Pablo”, yimasiaja mu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶a jud'io masa yere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶ocaju̶ yu̶ maji. To bajiro bajigu̶ ñari, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre bu̶to rojose ĩnare yirũgũboacaju̶ yu̶, “Ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jato” yigu̶. 14 Gãjerã yu̶ cõro ñatu̶sana yu̶a jud'io masa yere ĩnare masirẽtocoacaju̶ yu̶, yu̶a ñicu̶a ĩna rotimasirere ĩna rẽtobu̶saro yivariquẽnagũ̶ ñari. 15 To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, yu̶ ruyuaroto rĩjoroju̶, “Ãni Pablo, bu̶cu̶acu̶, yu̶ yu̶ ñaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩañumi Dios. To yicõari, beroju̶, bu̶to quẽnagũ̶ ñari, yu̶re ĩamaicõari, “¿Yu̶ yu̶, yu̶ bojasere yigu̶ ñaru̶abeati mu̶?”, yu̶re yicami. 16 “Ĩ macu̶ne ñaami Jesús” yu̶ yimasirotire yigu̶, yicami Dios. To bajiro yu̶re yicami, ĩ macu̶ ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro ĩ yise queti jud'io masa me ñarãre yu̶ goticudirotire yigu̶. To ĩ yirone, “¿No bajiro yigu̶ti yu̶? ¿‘Tire quẽnabu̶saro ajimasigũ̶sa’ yigu̶, gãjerãre sẽniĩaroti ñati?”, yisẽniĩabeticaju̶ yu̶. 17 To yicõari, yu̶ rĩjoro Cristo ĩ cõariarãre quẽne sẽniĩagũ̶, vabeticaju̶ yu̶, Jerusalénju̶. Ado bajiroju̶a yicaju̶ yu̶: Yoaro mene Arabia vãme cu̶ti sitaju̶ masa ñabetoju̶ vacaju̶ yu̶. Beroju̶ Damasco vãme cu̶ti macaju̶ tudiejacaju̶ yu̶ quẽna. 18 To bajiri, “¿Yu̶ yu̶, yu̶ bojase yigu̶ ñaru̶abeati mu̶?” Dios yu̶re ĩ yiro bero, idia cũ̶ma bero, Pedrore ĩagũ̶ vacaju̶ yu̶ yuja, Jerusalénju̶. Toju̶ ejacõari, yoaro me ñacaju̶ yu̶, ĩ rãca. Ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo jẽnituaro ñarirũ̶mu̶ri ñacaju̶ yu̶. 19 Toju̶ ñagũ̶, gãjerã Jesús ĩ cõariarãre ĩabeticaju̶ yu̶. Pedrore, mani u̶ju̶ bedi Santiagore quẽne, ĩna ju̶arãrene ĩacaju̶ yu̶. 20 Socu̶ me yaja yu̶. “Riojo gotiami Pablo”, yu̶re yimasigũ̶mi Dios. 21 Pedrore, Santiagore ĩnare yu̶ ĩaro bero, Siria vãme cu̶ti sitaju̶, to yicõari, Cilicia vãme cu̶ti sitaju̶ ñacudicaju̶ yu̶. 22 Judea sitana Cristore ajitirũ̶nu̶rã, “Pablo ñaami”, yu̶re yiĩamasibesuma ĩna maji. 23 To bajiboarine, gajeroana ado bajiro yu̶re ĩna ñagõre rĩne ajiyuma ĩna: “ ‘Jesucristo ĩ rijabosare su̶ori Dios quẽnaro ĩ yise quetire ajitirũ̶nu̶ tu̶jato’ yigu̶, bu̶to rojose yu̶are yiboacacu̶ne, adirũ̶mu̶rirema, ti quetirene masare gotimasiocudiami, ‘Ajitirũ̶nu̶ato’ yigu̶” yu̶re ĩna yire rĩne ajiyuma Judea sitana. 24 “ ‘Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ña’ Dios ĩ yicõare ñajare, ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñagũ̶mi Pablo” yimasicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yirũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna.

Gálatas 2

1 Jerusalénju̶ yu̶ vacato bero, ju̶aãmo cõro, gu̶bo babari jẽnituari cũ̶mari bero, Jerusalénju̶ vacaju̶ yu̶ quẽna, Bernabé rãca. To yicõari, Tito vãme cu̶tigu̶re ji vacaju̶ yu̶. 2 Dios ĩ ejarẽmose rãca, “Toju̶ varoti ñaja” yitu̶oĩagũ̶ ñari, vacaju̶ yu̶. Toju̶ ejacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rã sĩgũ̶ri, “Ñamasurã ñaama” ĩna yirũ̶cu̶bu̶orã rãca rĩne rẽjacõari, goticaju̶ yu̶. “Cristo ĩ rijabosare su̶orine Dios quẽnaro ĩ yise queti jud'io masa me ñarãre ado bajiro ĩnare gotimasiorũgũaja yu̶”, ĩnare yigoticaju̶. “Riojo masu ĩnare gotimasiorũgũgũ̶mi Pablo” ĩna yiajimasirotire yigu̶, to bajiro ĩnare yicaju̶. “Tire ĩna ajimasibetijama, yu̶ gotimasiocana quẽne, quẽnaro Dios ĩ yisere ajimasibetiru̶arãma ĩna quẽne” yitu̶oĩagũ̶ ñari, to bajise goticaju̶ yu̶. 3 Tire ajicõari, yu̶ gotirore bajirone tu̶oĩacama ĩna quẽne. To bajiro tu̶oĩarã ñari, “Dios yarã ñaja yu̶a; to bajiri ĩre cu̶dirona ñaja” yirã, jud'io masa circuncisión yiadire ti ñaboajaquẽne, yu̶ rãcagu̶ Titore ĩre yirotibeticama ĩna yuja. To bajiro ĩre yirotibeticama, Tito, jud'io masu̶ me ñari, circuncisión yiyamagũ̶ ĩ ñaboajaquẽne. 4 Gãjerãma, “¿No bajiro yati Cristore ajitirũ̶nu̶rã? ¿Moisére Dios ĩ roticũmasire cu̶diati ĩna?” yiĩarã, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja” yu̶are yitocõari, rẽjacama ĩna. “Moisére Dios ĩ roticũmasirere cu̶diroti ñaja”, yitu̶oĩarã ñacama. To bajiro ĩna tu̶oĩacatore bajiro yu̶a yitu̶oĩarotire bojaboacama. To bajiri yu̶a rãca rẽjacõari, “Titore circuncisión yiya”, yiboacama ĩna. 5 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, cojo vãme yu̶are ĩna goticatore bajiro ĩnare cu̶dibeticaju̶ yu̶a. “Cristo ĩ rijabosare su̶orine Dios quẽnaro manire ĩ yise queti, mavisiare mano, riojo Pablore Dios ĩ gotiroticõariarore bajirone gotimasiocõa ñarũgũato” yirã, ĩnare cu̶dibeticaju̶ yu̶a. To yicõari, Galacia sitana, “Quẽnaro Dios manire ĩ yise queti mani ajicatore bajirone bajiyuja” mu̶a yimasirotire yirã, ĩnare cu̶dibeticaju̶. 6 Gãjerãju̶a, “Ñamasurã ñaama” Cristore ajitirũ̶nu̶rã ĩna yirũ̶cu̶bu̶orã, “Quẽnaro riojo gotimasioami Pablo”, yicama ĩnama. “ ‘Rojose maja mu̶are’ Dios manire ĩ yiĩavariquẽnase mu̶ gotimasioru̶ajama, gajeye gotimasiorẽmoroti ñaja”, yu̶re yibeticama. “Ado bajiro bajiriarã ñari, ñamasurã ñaama ĩna” gãjerã ĩna yirũ̶cu̶bu̶orã ĩna ñajama, ĩna ñabetijaquẽne, no yibeaja yu̶rema. “ ‘Ñamasurã ñaama’ masa ĩna yirũ̶cu̶bu̶orã ĩna ñajare, ‘Gãjerã rẽtoro masirã ñaama’ yiĩagũ̶mi Dios quẽne”, yire maja. 7 Ado bajiroju̶a yu̶re yicama ĩna, masa ĩna rũ̶cu̶bu̶orã: “Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶ quẽne. ‘Jud'io masa mere quẽne yu̶ macu̶ su̶ori quẽnaro yu̶ yise queti gotimasiocudiato’ yigu̶, mu̶re cõañumi Dios”, yu̶re yicama ĩna. “ ‘Jud'io masare gotimasioato’ yigu̶, Pedrore Dios ĩ cõariarore bajiro mu̶re quẽne cõañumi, ‘Jud'io masa mere gotimasioato’ yigu̶”, yu̶re yicama ĩna, masa ĩna rũ̶cu̶bu̶orã. 8 To bajiro yu̶ yijama, ado bajiroju̶a yigu̶ yaja yu̶: Dios ĩ masise Pedrore u̶joyumi, “Yu̶ bojarore bajiro jud'io masare gotimasioato” yigu̶. Pedrore ĩ u̶joriarore bajiro yu̶re quẽne u̶joyumi Dios, “Jud'io masa mere gotimasioato” yigu̶. 9 To bajiri ti macana yu̶a rãca rẽjacana, ñamasurã ñacama Santiago, Pedro, Juan quẽne. Yu̶ gotisere ajicõari, “Dios, quẽnagũ̶ ñari, to bajiro Pablore gotimasio roticõañumi”, yimasicama ĩna. To bajiro yirã ñari, yu̶re, yu̶ rãcagu̶ Bernabére quẽne, ado bajiro yu̶are goticama ĩna: “Yu̶are bajiro Dios ĩ bojasere yirã ñaja mu̶a quẽne. Jud'io masare yu̶a gotimasiosere Dios ĩ bojarore bajiro jud'io masa mere mu̶a gotimasiosere bojaami”, yu̶are yigoticama ĩna. 10 To yicõari, ado bajise rĩne yu̶a yirotire goticama: “Dios ĩ bojarore bajiro ĩnare gotimasiocudiroti ti ñaboajaquẽne, adoana Cristore ajitirũ̶nu̶rã maioro bajirãre ĩnare masiritibeticõari, gãjoa mu̶a cõajama, quẽnaru̶aroja”, yu̶re yicama. To ĩna yicatore bajirone masiritibeticõari, “Ĩnare ejarẽmoto mani”, yicaju̶ yu̶. 11 Pedro, yu̶a tu̶oĩacatore bajirone gotiboarine, beroju̶ Antioqu'ia vãme cu̶ti macaju̶ yu̶ ñarone, ejacõari, rojose yicami. To bajiri ĩ ĩaro rĩjoroju̶a ejarũ̶gũ̶cõari, “To bajiro mu̶ yise quẽnabeaja”, ĩre yicaju̶ yu̶. 12 Ado bajiro rojose yicami Pedro: Rĩjoroju̶ Antioqu'iaju̶ ejacõari, quẽnaro yicami maji. Jud'io masa me ñarã rãca baba cu̶ticõari, ĩna rãca bacami. To bajiro ĩ yiñarone, Jerusalén macana Santiago ĩ cõariarã ĩacudirã ejacama ĩna quẽne. “Jud'io masa me ñarã, Dios ĩ rotimasire cu̶dimena, circuncisión yibetiriarã ĩna ñajare, ĩna rãca babetiroti ñaja”, yitu̶oĩarã ñacama ĩna. Ĩna ejasere ĩacõari, “ ‘Rojose yaja mu̶’ yu̶re yiroma” yigu̶, güicami Pedro, ĩ quẽne jud'io masu̶ ñari. To bajigu̶ne, babetirũtuacami, jud'io masa me ñarã rãca yuja. 13 Ti macana, gãjerã jud'io masa, jud'io masa me ñarã rãca Pedro ĩ babetire ĩacõari, ĩre bajirone babeticama ĩna quẽne, ĩna masune “Ĩna rãca mani bajama, quẽnacõaja” yitu̶oĩarã ñaboarine. To bajiro ĩna yisere ĩacõari, Bernabé quẽne, ĩnare bajirone babeticami, jud'io masa me ñarãre bu̶to ĩamaigũ̶ ñaboarine. 14 To bajiri, “Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise queti ti gotirore bajiro tu̶oĩamena ñari, to bajiro yama” yimasicõari, jediro masa ĩna ĩaro rĩjoro Pedrore ado bajiro ĩre yigoticaju̶ yu̶: “Jud'io masu̶ ñaboarine, tirũ̶mu̶ju̶ Moisés ĩ rotimasirere ajibecu̶ ñacoasuja mu̶. To bajiro mu̶ bajijama, quẽnaro tu̶oĩañuja mu̶ maji. To bajiboarine Moisés ĩ rotimasirere ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶re bajiro yaja mu̶ quẽna. To bajiro mu̶ bajijama, jud'io masa me ñarãre Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro ĩnare rotigu̶re bajiro bajiaja mu̶: ‘Cristore ajitirũ̶nu̶rã masu, “Rojose maja mu̶are” Dios ĩ yiĩavariquẽnarã mu̶a ñaru̶ajama, jud'io masa yere Moisés ĩ rotimasiriarore bajiro cu̶diroti ñaja mu̶are quẽne’ ĩnare yirotigu̶re bajiro bajiaja mu̶. To bajiro mu̶ bajise quẽnabeaja”, Pedrore ĩre yigoticaju̶ yu̶. To yicõari, ado bajiro ĩre goticaju̶ yu̶ quẽna: 15 Mani ju̶arã jud'io masa ñaja mani. To bajiri gãjerã masa, Moisére Dios ĩ roticũmasirere cu̶dimenare bajiro bajirã me ñañuja mani maji. 16 To bajiboarine, beroju̶, “Moisére Dios ĩ roticũmasirere mani cu̶dise su̶orine, ‘Rojose maja’ manire yiĩabetiru̶cu̶mi Dios”, yimasicoasuja mani. To bajiro yimasirã ñari, jud'io masa ñaboarine, mani ñicu̶a yere, Moisére Dios ĩ roticũmasirere ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, Cristoju̶are ajitirũ̶nu̶su̶oyuja mani, “ ‘Rojose maja’ manire yiĩavariquẽnato Dios” yirã. 17 To bajiri ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñari, Moisére Dios ĩ roticũmasireju̶are ajimenare bajiro bajiaja mani. To bajiro bajirã mani ñajare, “Rojose yaja mu̶a”, manire yiĩaama yu̶a yarã, Moisés ĩ rotimasirere ajirũ̶cu̶bu̶orã. Ĩna tu̶oĩarore bajiro mani tu̶oĩajama, “Cristo su̶orine rojose yaja mani, Moisés ĩ rotimasire cu̶dimena ñari”, yitu̶oĩaboarãja. ¿Rojose manire yirotiatique Cristo? ¡Yibeami! To bajiri, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, Moisés ĩ rotimasireju̶are mani ajibetijama, rojose yibeaja mani”, yimasire ñaja. 18 Moisére Dios ĩ roticũmasire mani ajitirũ̶nu̶ tu̶jarere mani tudi ajitirũ̶nu̶jama, rojose yirã yirãja mani. 19 Moisére Dios ĩ roticũmasire ado bajiro gotiaja: “Adire cu̶dijeomena, rojose yirã ñaru̶arãma”, yigotiaja ti. Tirũ̶mu̶ju̶ tire yu̶ yimasijeoboajaquẽne, “ ‘Rojose maja’ yu̶re yiĩabetiru̶cu̶mi Dios”, yimasicoacaju̶ yu̶. To bajiri Moisére Dios ĩ roticũmasirere ajitirũ̶nu̶ tu̶jacoacaju̶ yu̶. To bajicõari, Cristo ocaju̶are ajitirũ̶nu̶su̶ocaju̶, “Ĩ rijabosare su̶orine, ‘Rojose magũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩato Dios” yigu̶. Tire tu̶oĩavariquẽnacõari, ĩ bojarore bajiro yirũgũaja. 20 To bajiri tirũ̶mu̶ju̶ yu̶ bajicatore bajiro bajibeaja yu̶ yuja. Cristo, yu̶ rãcane ñaami. To bajiri, “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩre sẽnirũgũaja yu̶, ĩ jacu̶ ĩ bojarore bajiro yu̶ yirotire yigu̶. Ĩne ñaami yu̶re maigũ̶, yu̶re rijabosar'i. 21 Mani jacu̶ quẽnagũ̶ ñari, ĩ macu̶ ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro yu̶re ĩ yisere tegu̶re bajiro bajiru̶abeaja. Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere mani ajisu̶yase su̶orine rojose mani yise vajare yirẽtoecoriarã mani ñajama, Cristoju̶a manire ĩ rijabosare, vaja maniboriaroja.

Gálatas 3

1 Ajiya Galacia sitana. Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, ricatiju̶a ajitirũ̶nu̶rã ñari, tu̶oĩamasimenare bajiro bajiaja mu̶a. ¡No yirã gãjerã socasere gotirãre ajitirũ̶nu̶menaja mu̶a tia! Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶are gotimasiorã, “Yucú̶tẽroju̶ Jesucristo manire ĩ rijabosare ñajare, ‘Rojose mana ñaama’ manire yiĩami Dios”, mu̶are yicaju̶ yu̶a. 2 To bajiri cojo vãme mu̶a masibu̶jasere bojaja yu̶: ¿Moisére Dios ĩ roticũmasire mu̶a cu̶dijare, Esp'iritu Santo, mu̶are ejacõari, ĩ masisere mu̶are u̶jocati? ¡To bajiro me bajicaju̶! Cristo ĩ rijabosare su̶ori Dios quẽnaro ĩ yise quetire ajicõari, Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶jare, mu̶are ejayumi Esp'iritu Santo. 3 ¿No yirã tu̶oĩamasimena masu ñacõati mu̶a? Tirũ̶mu̶ju̶ Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶oroju̶ne, “Dios ĩ bojarore bajiro yato ĩna” yigu̶, mu̶are ejarẽmogũ̶, ejayumi Esp'iritu Santo. To bajiboarine, mu̶a rãcane ĩ ñaboajaquẽne, adirũ̶mu̶rirema, ¿“Dios ĩ rotimasire quẽnaro mani cu̶dijama, Dios ĩ bojarore bajiro yirã rĩne ñaru̶arãja mani”, yitu̶oĩaboati mu̶a? 4 Cojo vãme me quẽnaro mu̶a bajirũgũboare, yucu̶rema vaja manire bajiro bajiaja. To bajiro mu̶a bajise yu̶ tu̶oĩajama, vaja manire bajiro bajise me ñaboayuja. Quẽnaro mu̶a bajirũgũrere tu̶oĩacõari, “Jesucristore ĩna ajitirũ̶nu̶su̶ocatore bajiro tudiajitirũ̶nu̶rãma”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶. 5 Esp'iritu Santore mu̶are cõañumi Dios. To yicõari, jairo ĩaĩañamanire mu̶are yiĩoñumi. ¿No bajiro mu̶a yicati ñajare, to bajise mu̶are yiyujari? Moisére Dios ĩ roticũmasirere ti gotirore bajiro mu̶a yise su̶ori me, to bajiro yiyumi. Cristoju̶are mu̶a ajitirũ̶nu̶jare, to bajiro yiyumi. 6 Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja ti: “ ‘Quẽnaro mu̶re yiru̶cu̶ja yu̶’ Abrahamre Dios ĩ yirere, ‘Ĩ yirore bajirone bajiru̶aroja ti’ ĩ yiajire ñajare, ‘Rojose maja’ ĩre yiĩañuju Dios”, yigotiaja. 7 Tire ajicõari, ado bajiro yimasiaja mani: “Abraham ñamasir'ire bajiro Diore ajitirũ̶nu̶rãre, ‘Ĩ jãnerabatia ñaja mu̶a’ ĩnare yiĩagũ̶mi Dios”, yimasiaja mani. 8 Ado bajiro ti bajijare, to bajiro yimasiaja mani: Tirũ̶mu̶ju̶ adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ macu̶re Dios ĩ cõaroto rĩjoroju̶, “Jud'io masa me ñarã quẽne, Abraham, yu̶re ĩ ajitirũ̶nu̶rore bajiro yu̶ macu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶jama, ‘Rojose maja’ ĩnare yiĩaru̶cu̶ja”, yitu̶oĩamasiñuju Dios. Tire tu̶oĩacõari, ado bajiro Abraham ñamasir'ire ĩre gotimasiñuju: “Mu̶ su̶orine masa jedirore quẽnase ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios. 9 To bajiri Abrahamre bajiro Diore ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro yami Dios. Ĩna rĩrene, “Rojose maja”, yiĩagũ̶mi. 10 “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere mani cu̶dijama, ‘Rojose maja’ manire yiĩaru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩaboarãre, “Rojose ñaja”, ĩnare yiĩagũ̶mi Dios, ĩ rotimasirere cu̶dijeomena ĩna ñajare. To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. Ado bajiro gotiaja ti: “Dios ĩ rotirere cu̶dijeomenare, ‘Rojose ñaja’ ĩnare yiĩagũ̶ ñari, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios”, yigotiaja ti. To bajiri, tire cu̶dijeorã ĩna manijare, “Tire ajitirũ̶nu̶rã jedirore, ‘Rojose ñaja’ ĩnare yiĩagũ̶mi Dios”, yimasiaja mani. 11 Sĩgũ̶ tire cu̶dijeogu̶ ĩ ñaboajaquẽne, “Rojose maja”, ĩre yiĩabetibogu̶mi Dios, ricati ĩ gotimasire ti ñajare. Ado bajiro gotiaja ĩ gotimasire: “Manire ĩamaicõari, ‘Rojose maja’ manire yiĩaami Dios, yitu̶oĩarãma, ĩna rijato beroju̶ ĩna catirotire yigu̶, yu̶ catisere yu̶ ĩsirã ñaama”, yigotiaja ti. 12 Moisére Dios ĩ roticũmasire ado bajiroju̶a gotiaja: “Ĩ roticũcati jediroju̶ne ĩ cu̶dijeocõajama, ĩ rijato beroju̶ Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi”, yigotiaja. 13 Dios ĩ rotimasirere ajisu̶yaboarine, rojose mani yise vajare, Cristo, rojose magũ̶ ñaboarine rojose yir'ire bajiro manire rijabosayumi. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, “ ‘Rojose yir'i ñaami’ yiĩami Dios”, yimasiaja mani: “Yucú̶ju̶ ĩna jaju sĩagũ̶re, ‘Rojose yir'i ñaami’ yiĩaami Dios”, yigotiaja ti. 14 Tirũ̶mu̶ju̶ ado bajiro gotimasiñuju Dios, Abraham ñamasir'ire: “Yu̶re mu̶ ajitirũ̶nu̶rore bajiro, gãjerã, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja”, ĩre yimasiñuju. Jud'io masa, jud'io masa me quẽne, Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶jama, ĩna rijato beroju̶ mani catirotire yigu̶, ĩnare ĩsiru̶cu̶mi Dios. To yicõari, “Esp'iritu Santore mu̶are ejarẽmorocu̶re cõaru̶cu̶ja” Dios ĩ yicatore bajiro yigu̶, ĩnare cõaru̶cu̶mi. 15 Quẽnaro ajiya yu̶ mairã. Gotimasiore queti mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: Sĩgũ̶, “Ado bajiro yirãsa”, gãji rãca gãmerã yigu̶mi. To yicõari, “Yiru̶cu̶ja” ĩ yiriaro cõrone papera jũroju̶ ucatujeocõagũ̶mi. To bajiro ĩ yicõare ñajare, gãjiju̶a, “Ado bajiroju̶a yiroti ñañuja” yigu̶, ĩ ucaria jũroju̶re ucarẽmomasibecu̶mi. 16 Tire bajiro bajimasiñuju Abrahamre Dios ĩ goticũmasire quẽne. Ado bajiro ĩre goticũmasiñumi: “Sĩgũ̶ mu̶ jãnami su̶orine masa jedirore quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶”, ĩre yigoticũmasiñumi Dios. “Mu̶ jãnerabatia su̶orine masa jedirore quẽnaro yiru̶cu̶ja”, yibesumi. “Sĩgũ̶ mu̶ jãnami su̶orine” ĩ yijama, “Cristo su̶orine” yire ũni ñamasiñuju ti. 17 “Tire quẽnaro ajimasiato” yigu̶, mu̶are gotimasiogũ̶ yaja yu̶. “Mu̶ jãnami su̶orine masa jedirore quẽnaro yiru̶cu̶ja”, Abraham ñamasir'ire yigoticũmasiñumi Dios. To yicõari, “Socu̶ me yaja yu̶. Yu̶ gotirore bajirone yiru̶cu̶ja”, ĩre yigotirẽmomasiñumi. To ĩ yiro bero, cuatrocientos treinta cũ̶mari bero, gajeye ĩ rotimasire Moisére cũmasiñumi, jud'io masa ĩna cu̶dirotire yigu̶. “Tire quẽnaro ĩna cu̶dijama, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja”, Moisére ĩre yimasiñumi. To bajiro ĩ yijama, “Tirũ̶mu̶ju̶ Abrahamre yu̶ goticatire vasoagu̶ yaja yu̶” yigu̶ me, yimasiñumi. To bajiro ĩ yijama, Abrahamre quẽnaro ĩ yirotire goticũcõari, “Socu̶ me yaja yu̶”, ĩre yirẽmobetimasiborimi Dios. 18 Moisére ĩ roticũroto rĩjoroju̶ne, quẽnaro mani yirotire gotibecu̶ne, “Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja”, manire yigotiyumi Dios. To bajiri, “Dios ĩ rotimasirere mani cu̶dirotire tu̶oĩagũ̶ me yiyumi”, yimasiaja mani. To bajiro ĩ yibetijama, “Socu̶ne manire yiyumi”, yimasiborãja mani. 19 “Abraham ĩ cu̶dirotire gotibecu̶ne, ‘Masa jedirore quẽnaro yiru̶cu̶ja’ Dios ĩ yijama, ¿no yigu̶ beroju̶ Moisére ĩre roticũmasiñujari Dios?”, yitu̶oĩarãja mu̶a, sĩgũ̶ri. To bajiro yitu̶oĩarãre ado bajiro cu̶diaja yu̶: “ ‘Cu̶dijeomasibeaja; rojose yijairã ñaja mani’ yimasiato masa” yigu̶, ĩ rotimasirere cũmasiñuju Dios. “To bajiro tu̶oĩarũgũru̶arãma, Abraham jãnami su̶orine masare quẽnaro yu̶ yirotirũ̶mu̶ ti ejaro”, yitu̶oĩamasiñumi Dios. Ĩ masune, ĩ rotimasirere Moisére gotibetimasiñuju. Ĩ tu̶ana ángel mesare Moisére gotirotimasiñuju. Ĩna gotisere ajicõari, jud'io masaju̶are gotirẽtomasiñuju Moisés quẽna. 20 “Mu̶ jãnami su̶orine masare quẽnaro yiru̶cu̶ja” Dios ĩ yijama, ĩ tu̶ana ángel mesare gotirotibesuju. Ĩ masune Abrahamre gotimasiñuju. 21 Abraham ñamasir'ire quẽnaro ĩ gotiro bero, ĩ rotimasirere cũgũ̶, ¿“Abrahamre yu̶ goticatiju̶are masiritiya” yigu̶, yiyujari? To bajiro me yiyumi. Moisére Dios ĩ roticũmasirere quẽnaro mani cu̶dijeose su̶orine, “Ñie rojose mana ñaama”, manire yibogu̶mi Dios. 22 To bajiboarine, Dios ĩ rotimasire masa ĩna cu̶dise su̶orine, “Rojose mana ñaama”, ĩnare yibeami Dios. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, tire masiaja mani: “Masa jediro rojose yisejarã ñari, ti rione ĩnare yiru̶amacõrũgũaja”, yigotiaja. To bajiri, “Mu̶ rotimasire cu̶dibecu̶ ñaja yu̶” Diore ĩre yigoticõari, “Jesucristo yu̶re ĩ rijabosare ñajare, ‘Rojose maja’ Dios ĩ yiĩagũ̶ ñaja yu̶” yitu̶oĩarã rĩne ñaama Abrahamre Dios ĩ goticũmasiriarore bajiro quẽnaro ĩ yirã. 23 Tirũ̶mu̶ju̶, “Jesucristore mani ajitirũ̶nu̶sere ĩacõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosaru̶cu̶mi”, yimasibeticaju̶ mani maji. Dios ĩ rotimasire cu̶dirũgũre ñañuja ti. To bajiri, “Rojose mani yise vaja rojose yibeticõato Dios” yirã, no bajiro yimasibesuja mani maji. 24 Gotimasiore queti mu̶are gotiaja yu̶: U̶ju̶, ĩ macu̶re ĩre codebosagu̶re ado bajiro ĩre rotigu̶mi: “ ‘Yu̶ macu̶ rojose yibeticõato’ yigu̶, ĩre quẽnaro coderu̶cu̶ja mu̶”, ĩre yirotigu̶mi. “Ĩ bu̶cu̶acoajama, yu̶ yere cu̶omasijeoacu̶ ĩ ñajare, no yigu̶ ĩre codebecu̶ja mu̶”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶. Ĩ macu̶re codebosagu̶re bajiro bajiyuja Dios ĩ rotimasire. “Rojose yibesa mu̶a” manire yimasiore ñacoayuja ti, Cristo manire ĩ rijabosaro bero, “Ĩ su̶orine, ‘Rojose maja’ Dios ĩ yiĩarã ñaja” mani yitu̶oĩaroto rĩjoroju̶ne. 25 To bajiri adirũ̶mu̶rirema Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, manire codegu̶re bajiro me bajiaja ti, Dios ĩ rotimasire. 26 To bajiri mu̶a jediro Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Yu̶ rĩa ñaja” Dios yirã ñaja mu̶a quẽne yuja. 27 Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, oco rãca bautiza ecoyuja mu̶a. To bajiro mu̶a yiecosere ĩacõari, Cristo quẽnaro ĩ yirũgũriarore bajirone mu̶are quẽne “Quẽnaro yirã ñato” mu̶are yiyumi Dios. 28 Mu̶a jediro Jesucristo yarã mu̶a ñajare, cojoro cõro mu̶a ñasere ĩamaigũ̶mi Dios. Jud'io masa, jud'io masa me quẽne ñaja mu̶a. Gãjerãre moabosarimasa, moabosarimasa me quẽne ñaja mu̶a. Rõmia, ũ̶mu̶a quẽne ñaja mu̶a. Jediro vu̶saro mu̶a ñaboajaquẽne, Jesucristo yarã mu̶a ñajare, cojoro cõrone mu̶a ñasere ĩamaigũ̶mi Dios. 29 Cristo yarã ñari, Abraham jãnerabatiare bajiro bajiaja mu̶a quẽne. To bajirã ñari, Abrahamre Dios ĩ gotimasiriarore bajirone quẽnaro ĩ yirona ñaja mu̶a.

Gálatas 4

1 Gotimasiore mu̶are gotiaja yu̶ quẽna: Sĩgũ̶, ĩ macu̶ ñasu̶ogu̶, ĩ jacu̶ ye jediro cu̶orocu̶ ñaboarine, ĩ daquecõajama, ĩ jacu̶re moabosarimasare bajiro bajiami. Ĩna rotijama, ĩna rotirore bajiro cu̶diroti ñaja ĩre. 2 Daquegu̶ ĩ ñaro, ĩ jacu̶re moabosarimasa ĩre coderãma. To yicõari, ĩ cu̶orotire quẽne coderãma. “Yu̶ macu̶re yu̶ cu̶ose jediro ĩre ĩsiaja yu̶ yuja” ĩ jacu̶, ĩ yirotirũ̶mu̶ ti ejaro, moabosarimasu̶re bajiro me bajigu̶mi yuja. Ĩre rotimasimenama. 3 Mani quẽne Cristore mani ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶, to bajirone bajiboacaju̶ mani maji. Adigodoaye rĩne tu̶oĩarã, ĩna ajirũ̶cu̶bu̶ore ti rotirore bajirone rotiecocaju̶ mani. 4 To bajiro mani bajiñaboajaquẽne, “To cõrone yu̶ macu̶re cõaru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yiriarũ̶mu̶ ejayumi. To bajiri Dios macu̶ ñaboarine, manire bajirone rõmio su̶orine ruyuayumi. Jud'io masu̶ ruyuar'i ñari, Dios ĩ rotimasire rotiecoyumi. 5 Tirũ̶mu̶aye rotimasire ajitirũ̶nu̶boariarã, rojose mani yisere ĩ masiriose vaja, ĩ macu̶ ĩ vaja yibosarotire yigu̶, ĩre cõañumi Dios. Ĩ rĩa mani ñarotire bojagu̶ ñari, to bajiro yiyumi. 6 To bajiri Dios rĩa mani ñajare, ĩ macu̶ Jesucristo rãcagu̶, Esp'iritu Santore, manire cõañumi Dios. Manire quẽne ĩ ñajare, “Cacu̶”, ĩre yivariquẽnaja mani. 7 To bajiri, adirũ̶mu̶rirema, Dios Moisére ĩ roticũmasirere rotiecorã me ñaja, Dios rĩa ñari. To bajiri, “ ‘Yu̶ rĩare quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶’ ĩ yiriarore bajirone manire yiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. 8 Tirũ̶mu̶ju̶ma Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶roto rĩjoro, Diore masibeticaju̶ mu̶a maji. Ĩre masimena ñari, “Ado bajirã ñarãma” mu̶a masune yiquẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶oboayuja mu̶a maji. 9 Adirũ̶mu̶rirema Diore masirã ñaja mu̶a quẽne. To bajiri, “Yu̶ rĩa ñaama” mu̶are yiĩaru̶, mu̶are beseyumi Dios. Diore masirã ñaboarine, ¿no yirã Diore masimena ĩna rotirere mu̶a rotiecoriarore bajiro Dios ĩ rotimasirere rotiecorã ñaru̶ati mu̶a? To bajiro mu̶a yiru̶aboase vaja maja. 10 Jud'io masa me ñaboarine, jud'io masa ye Moisére Dios ĩ roticũmasire ti rotirore bajiro mu̶a cu̶dirũgũrere ajibu̶ yu̶. “Adirũ̶mu̶ rũ̶cu̶bu̶oriarũ̶mu̶ ñaja. Ado cõro ñamiagu̶ ĩ tu̶satone, ado cõro juebu̶cu̶ ti tu̶satone, to yicõari, ado cõro cũ̶ma ti tu̶satone, rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja” yicõari, mu̶a cu̶dirũgũrere ajibu̶ yu̶. 11 Tire ajicõari, “¿Yu̶ gotimasioboacati vaja mañujari?”, yitu̶oĩa su̶tiritiaja yu̶. 12 Yu̶ mairã, ado bajiro mu̶a bajisere bojabeaja yu̶: Dios ĩ rotimasirere mu̶a rotiecosere bojabeaja yu̶. Yu̶ju̶ama, jud'io masu̶ ñaboarine, “Tire yu̶ cu̶dijama, ‘Rojose maja’ yu̶re yiru̶cu̶mi Dios”, yibeaja yu̶. Yu̶ yitu̶oĩarore bajiro mu̶a quẽne, mu̶a tu̶oĩajama, quẽnaru̶aroja. Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a tu̶ju̶ yu̶ ñaro, quẽnaro yu̶re yicaju̶ mu̶a maji. 13 Tire masiritimenaja mu̶a. Rijagu̶ ñari, mu̶a tu̶ju̶ ejacaju̶ yu̶. Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise quetire mu̶are gotimasiosu̶ocaju̶. 14 Rijagu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩatebeticaju̶ mu̶a. Ángel bocaãmirãre bajiro quẽnaro yu̶re bocaãmicaju̶ mu̶a. To yicõari, Jesucristore bocaãmirãre bajiro quẽnaro yu̶re bocaãmicaju̶ mu̶a. 15 Adirũ̶mu̶rirema, “Vaja magũ̶ ñaami” yiĩarãre bajiro yu̶re yaja mu̶a yuja. To bajiri, “Yu̶ gotimasiocatire ajicõari, bu̶to ĩna variquẽnacatire masiriticoariarãma”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ma, variquẽnacõari, bu̶to yu̶re ĩamaicana ñari, mu̶a yimasijama, mu̶a caje juacõari, yu̶re ĩsiboriarãja mu̶a, “Ĩamasiato” yirã. 16 Adirũ̶mu̶rirema yu̶re ĩateaja mu̶a. ¿No bajiro bajicõari, yu̶re ĩateati? Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise quetire quẽnaro riojo mu̶are yu̶ goticõa ñajare, ¿yu̶re ĩateati mu̶a? 17 Dios ĩ rotimasire gotimasiorã, mu̶are baba cu̶tirũgũrãma ĩna. To bajiboarine, mu̶are quẽnaro yiru̶arã me, to bajiro bajirãma. “Pablore ajitecõari, mani rĩrene ajitirũ̶nu̶ato” yirã, to bajiro bajirãma. 18 Gãjerã manire mairã, bu̶to manire ĩna tu̶oĩajama, quẽnaja. To bajiboarine, manire yitoru̶arã, socarãne manire ĩna maijama, quẽnabeaja. Gajeyerema, mani tu̶ju̶ gãjerã ĩna ñaro rĩne, ĩnare mairoti me ñaja manire. To bajiro mu̶are yirũgũroti ñaboaja, yu̶re. 19 Yu̶ mairã, yu̶ rĩare bajiro bajirã ñaja mu̶a. Mu̶are bu̶to tu̶oĩacõa ñaja yu̶ma. Rõmia ĩna macu̶ cu̶oroto rĩjoro, bu̶to tu̶oĩacõari, rojose ĩna tãmu̶orore bajiro yu̶ quẽne, mu̶are tu̶oĩacõari, rojose tãmu̶oaja. To bajiro rĩne rojose tãmu̶ocõa ñarũgũru̶cu̶ja yu̶. Gajeye tu̶oĩavu̶omenane, “Cristo ĩ rijabosare su̶orine, ‘Rojose maja’ manire yiĩagũ̶mi Dios” mu̶a yitu̶oĩaroju̶, rojose tãmu̶o tu̶jaru̶cu̶ja. 20 Mu̶a tu̶ju̶ bu̶to ñaru̶aboaja yu̶. Toju̶ yu̶ ñajama, quẽnabu̶saro mu̶are gotibogu̶ja yu̶. Sõju̶ ñari, mu̶are tu̶oĩarejaicõari, adi papera rãca quẽnaro mu̶are gotimasibeaja yu̶. 21 Mu̶a sĩgũ̶ri, Moisére Dios ĩ roticũmasire cu̶diru̶a tu̶oĩaja mu̶a. “Dios ĩ rotimasire” yu̶a yijama, Moisés ĩ ucamasirere yirã yaja. To bajiri Moisés ĩ ucamasirere mu̶are yu̶ gotimasiosere quẽnaro ajimasiña mu̶a. 22 Abraham ñamasir'i, ju̶arã ũ̶mu̶a rĩa cu̶timasiñuju. Ĩ manajore moabosarimaso Agar vãme cu̶timasirio macu̶ ñamasiñuju sĩgũ̶. Gãjiju̶a, ĩ manajo Sara vãme cu̶timasirio macu̶ ñamasiñuju. 23 Sarare moabosarimasorene manajo cu̶ti, yi macu̶ cu̶timasiñuju Abraham. Gãjiju̶ama, ĩ manajo cu̶tisu̶orio macu̶ ñamasir'ima, “Macu̶ cu̶tiru̶ocomo” Abrahamre Dios ĩ yimasir'ire macu̶ cu̶timasiñuju. 24 To bajiro ĩna bajimasirere ado bajiro gotiaja: Moabosarimaso, so rĩa cu̶tijama, so u̶ju̶re moabosarimasa ñarãma ĩna quẽne. To bajiro rĩne bajicoayuja ti. To bajiri, Sarare moabosarimaso, Agar vãme cu̶timasirio, gũ̶tau̶ Sina'i vãme cu̶tiu̶ju̶ Moisére Dios ĩ roticũmasirere bajiro bajiyumo so. To bajicõari, Dios ĩ rotimasire cu̶dirã, ado bajiro so rĩare bajiro bajiama ĩna: Ĩna quẽne, moabosarimasare bajiro bajiama, Dios ĩ rotimasire cu̶dijeobetiboarine, “ ‘Manire ĩavariquẽnato Dios’ yirã, cu̶diroti ñaja” yirã ñari. 25 Gajeyerema, ado bajiro ti bajijare, “Moisére Dios ĩ roticũmasirere bajiro bajiamo Agar”, yimasiaja mani: Cojojirema, “Agar” ĩna yijama, gũ̶tau̶ Sina'i vãme cu̶tiu̶re yirã yama masa. To bajicõari, Agar macu̶ jãnerabatia, árabe masa ĩna ñaroju̶ ñaroja tiu̶. To bajicõari, Jerusalén vãme cu̶ti macare bajiro bajiamo so, Agar. Moabosarimasa jacore bajiro bajiaja Jerusalén, ti macana, Dios ĩ rotimasire cu̶dirã ĩna ñajare. 26 Õ vecaju̶ quẽne, Dios ya maca “Jerusalén vãme cu̶ti maca ñaroja”, yicama. Toju̶ma, moabosarimasa jacore bajiro me bajiaja. Sarare bajiro bajiaja, ti maca ñarona, so rĩare bajiro bajirã, “Dios ĩ rotimasire cu̶diroti me ñaja” yicõari, Cristo rĩrene ajitirũ̶nu̶rã mani ñajare. 27 Diore gotirẽtobosarimasu̶ Isa'ias vãme cu̶timasir'i ado bajiro ĩ ucamasire ñajare, “Sarare bajiro bajiaja õ vecaju̶, Jerusalén maca”, yaja yu̶. Sarare gotigu̶re bajiro ucamasiñuju: “Rĩa magõ, ajiya. Rĩa magõ ñaboarine, quẽnaro variquẽnaña. Macu̶ cu̶tigoago rojose tãmu̶oĩabeco ñaboarine, ‘Jãjarã rĩa cu̶tiru̶ocoja’ yimasigõ ñari, variquẽnaña mu̶. ‘Jãjarã rĩa cu̶tiato’ yigu̶ yiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ rãca ñagõ rẽtoro rĩa cu̶tiru̶ocoja mu̶”, yiucamasiñuju Isa'ias. 28 Yu̶ mairã, quẽnaro ajiya. “Macu̶ cu̶tiru̶ocoja mu̶” Dios ĩ yimasire ñajare, macu̶ cu̶timasiñuju Sara, Isaac vãme cu̶tigu̶re. Ĩ jãnamiju̶a ñañumi Cristo, “Ĩ su̶orine quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” Abrahamre Dios ĩ yigotimasir'i. To bajiri, maniju̶a, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, Abraham jãnerabatiare bajiro bajiaja mani yuja. Dios ĩ rotimasire cu̶dirã, to bajiro me bajiaja mani. “Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yimasire ñajare, bajiaja mani. 29 Gajeyerema, ado bajiro manire gotiaja Moisés ĩ ucamasire, “Dios ĩ rotimasire” yu̶a yise: “Ĩ manajore moabosarimaso macu̶ju̶a, Esp'iritu Santo su̶orine Sara so macu̶ cu̶tir'ire rojose yimasiñuju”, yigotiaja Moisés ĩ ucamasire. Adirũ̶mu̶ri quẽne, to bajirone bajiaja manire quẽne. Cristo su̶ori Abraham jãnerabatiare bajiro bajirãre, manire rojose yirũgũama Abraham jãnerabatia, Moisére Dios ĩ roticũmasire cu̶dirã. 30 Rojose manire ĩna yiboajaquẽne, Moisés ĩ ucamasirere mani buejama, Dios ye mani cu̶oroti gotisere ĩabu̶jarãja mani. Ado bajiro gotiaja: “Mu̶ manajore moabosarimasore, so macu̶re quẽne ĩnare varoticõaña. So macu̶ ñari, mu̶ rijato beroju̶ mu̶ cu̶osere cu̶osu̶yabetiru̶cu̶mi. Jediro Sara macu̶ ye ñaru̶aroja”, yigotiaja, Dios ocare Moisés ĩ ucamasire. To bajiro ti gotijare, “Moabosarimaso rĩare bajiro bajirã me ñarãma ‘Quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶’ Abrahamre Dios ĩ yimasiriarã”, yimasiaja mani. 31 To bajiri, yu̶ mairã, “Ado bajise tu̶oĩamasiato” yigu̶, Moisés ĩ ucamasire mu̶are gotibu̶ yu̶: “Dios ĩ rotimasire mani cu̶dijeobetijama, manire ĩavariquẽnabetiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩa güirã me ñari, moabosarimaso rĩare bajiro bajirã me ñaja mani. “Cristo ĩ rijabosare su̶orine Dios ĩavariquẽnarã ñaja” yirã ñari, Sara ñamasirio rĩare bajiro bajirã ñaja mani.

Gálatas 5

1 “Yu̶ su̶orine Dios ĩ ĩavariquẽnarã ñari, Dios ĩ rotimasire cu̶diru̶a tu̶oĩabeticõato ĩna” yigu̶, manire rijabosayumi Cristo. To bajiri, gajeye tu̶oĩamenane, “Cristo ĩ rijabosare su̶orine Dios ĩ ĩavariquẽnarã ñaja mani”, yitu̶oĩarũgũru̶arãja mu̶a. Gãjerã ricati ĩna gotijama, ĩnare ajibetirũgũru̶arãja. 2 Quẽnaro ajiya mu̶a. Ñamasuse mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: “Manire ĩavariquẽnato Dios” yirã, jud'io masa circuncisión yirotirãre bajiro mu̶a yirotijama, Cristo su̶orine Dios ĩ ĩavariquẽnarã me ñaru̶arãja mu̶a. 3 Quẽna mu̶are tudigotiaja yu̶: Jud'io masa circuncisión yirotirãre bajiro mu̶a quẽne, mu̶a yirotijama, Dios ĩ rotimasire cu̶dijeoroti ñaboroja mu̶are. To bajiboarine ñimu̶ju̶a cu̶dijeogu̶ maniru̶cu̶mi. 4 “Dios ĩ rotimasire quẽnaro yu̶ cu̶dijama, yu̶re ĩavariquẽnaru̶cu̶mi Dios” mu̶a yitu̶oĩajama, Cristore ajitirũ̶nu̶rã me ñacoaru̶arãja mu̶a. “Cristo ĩ rijabosare su̶orine manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios” yitu̶oĩamena ñari, to bajiro bajiru̶arãja mu̶a. 5 Maniju̶ama, “Cristo manire ĩ rijabosare ñajare, Dios ĩ ĩaro rĩjoro mani ejaro, ‘Rojose maja’ manire yiĩaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩa yuñaja mani. Esp'iritu Santo ejaecoriarã ñari, to bajirone yitu̶oĩa yuñaja mani. 6 Cristo yarã ñari, circuncisión yiecojama, yiecobetijaquẽne, ñamasuse me ñaja. Ti su̶ori me manire yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. “Manire rijabosayumi Cristo” mani yitu̶oĩase, to yicõari gãjerã mani maise su̶oriju̶a manire yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. 7 Cristo su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise queti socabetire quẽnaro ajitirũ̶nu̶su̶oboacaju̶ mu̶a maji. ¿Ñimarã oca su̶ori tire ajitirũ̶nu̶ tu̶jati mu̶a? 8 Dios me to bajiro mu̶are bajirotiami. Dione ñaami “Yu̶ macu̶ Cristore ajitirũ̶nu̶ña” yigu̶, mu̶are beser'i. 9 Panre ũmato vauvase quetire masiritibesa mu̶a. Panre ũmato vauvasere mojoroaca vu̶ore ti ñaboajaquẽne, vauvajediaja ti, pan. Tire bajirone bajiaja socase mu̶a tu̶oĩase. Socase, ñamasuse me ti ñaboajaquẽne, mu̶a tu̶oĩacõa ñajama, ñajediro riojo me tu̶oĩarã ñacoaru̶arãja mu̶a. 10 To bajiboarine, “Cristo yarã ñaama ĩna quẽne”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶. To bajiri, “Ĩna quẽne yu̶ gotirore bajiro yiru̶arãma”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶. “Riojo gotiami Pablo. ‘ “Rojose maja” manire yiĩato Dios’ yirã, Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, gajeye yiroti me ñaja”, yitu̶oĩarãja mu̶a quẽne. Gãjerãju̶ama, socase mu̶are gotimasiorã, ñamasurã ĩna ñaboajaquẽne, to bajiro ĩna yise vaja, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 11 Ado bajiro yu̶re socase ĩna gotisere tu̶oĩaña, yu̶ mairã: “Yu̶a gotimasiosere gotimasioami Pablo quẽne. ‘Diorãca quẽnaro mu̶a ñaru̶ajama, jud'io masare Dios ĩ rotiriarore bajiro circuncisión yirotiya’ yami Pablo quẽne”, yu̶re yisocayuma. To bajiro masare yigotimasiobeaja yu̶. To bajiro yu̶ yigotijama, yu̶ gotimasiosere ajicõari, ¿rojose yu̶re yitu̶jaboriarãda ĩna, jud'io masa? Yu̶ma, circuncisión yirere gotibecu̶ne, ado bajiroju̶a gotimasioaja: “Yucú̶tẽroju̶ manire rijabosayumi Cristo, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre Dios ĩ ĩavariquẽnarotire yigu̶”, yigotimasioaja. To bajiro yu̶ gotimasiosere bu̶to ajiteama jud'io masa. 12 To bajiro socase ocare gotirã, circuncisión yire rũ̶cu̶bu̶orã ñari, ĩna vejerijoare quẽne ĩna yijetareacõajama, quẽnaboroja. 13 Mu̶a, yu̶ yarã, yu̶ bederãre bajiro ñarã, “Quẽnaro ñarona, roticũmasirere rotiecobetirona ñato” yigu̶, Dios ĩ beseriarã ñaja mu̶a. To bajiri, quẽnase rĩne yirũgũrona ñaja mu̶a. To bajiro ĩ yiriarã ñaboarine, “Mani tu̶oĩarore bajiro rojose mani yijama, quẽnaroja”, yitu̶oĩabeticõaña. Gãjerãre ĩamaicõari, ĩna bojasere yirũgũrotiju̶a ñaja. 14 To bajiro bajirũgũroti ñaja, Dios ĩ rotimasire ado bajiro ti gotijare: “Mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ tu̶anare maiña”, yigotiaja. Tire mu̶a yijama, Dios ĩ rotise ñaro cõrone cu̶dirã yirãja. 15 To bajiboarine, gãmerã ĩatecõari, tud'irũgũrãja mu̶a. To bajicõari, mu̶a gãmerã oca quẽnobetijama, bu̶tobu̶sa gãmerã ĩaterũtuaru̶arãja mu̶a. To bajicõari, ñimu̶ju̶a Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ maniru̶cu̶mi. 16 To bajiri, ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Esp'iritu Santo mu̶are ĩ rotisere mu̶a cu̶dijama, rojose mu̶a yiru̶a tu̶oĩaboasere yibetiru̶arãja. 17 Rojose mu̶a yiru̶a tu̶oĩase, to yicõari, Esp'iritu Santo mu̶are ĩ rotise, cojoro cõro me ñaja. Quẽnaseju̶a mu̶a yisere Esp'iritu Santo ĩ bojaboajaquẽne, ĩ rotisere cu̶dibeticõari, mu̶a masu rojose mu̶a yiru̶aseju̶are yirũgũrãja mu̶a. 18 To bajiboarine Esp'iritu Santo mu̶are ĩ rotiseju̶are mu̶a cu̶dijama, Dios ĩ bojarore bajiro ĩ rotimasire rotiecomenaja mu̶a. 19 Rojose ĩnare yiru̶a tu̶oĩasere yirũgũrã, ado bajiro yirã ñarãma: Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãmerã ajeriarã cu̶tirã ñarãma. Ĩna ruju̶riaye rãca bojoneose yirã ñarãma. 20 “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna quẽnorãre rũ̶cu̶bu̶orã ñarãma. “Rẽtoro masirã ñaja yu̶a” yirã, ĩaĩañamani yirã ñarãma. Gãmerã ĩaterã ñarãma. “Mani rẽtobu̶saro quẽnaro ñaama”, yiĩajũnisinirã ñarãma. Guaro jũnisinidarã ñarãma. Ĩna bojarore bajiro rĩne yirã ñarãma. Gãjerã rãca ĩna ñajama, ĩna yise su̶orine sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩabeticõari, quẽnaro ñamenama masa. Ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã rãca ricati rujicõari, oca josarã ñaama. 21 Gajeyeũnire gãjerã yere ĩau̶orã ñarãma. Idire mecu̶ose idimecu̶cõari, rojose yirã rãca vana ñarãma. Ti ũnire yirã ñarãma, rojose ĩna yiru̶a tu̶oĩasere yirã. Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶are yu̶ goticatore bajiro mu̶are gotigu̶ yaja yu̶ quẽna: Gãjerã, to bajiro rojose yirũgũrã, õ vecaju̶ U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona me ñarãma. 22 Esp'iritu Santo rãcanaju̶ama, ĩ masisere ĩ u̶joriarã ñari, ado bajiroju̶a bajirã ñaja mani: Gãjerãre mairã ñari, ĩna rãca variquẽnarã ñarũgũaja mani. Gãjerã manire rojose ĩna yiboajaquẽne, ĩnare jũnisinibeaja mani. To yicõari, “Yiru̶arãja” mani yirore bajirone yirũgũaja. 23 Gãjerãre rũ̶cu̶bu̶orã ñari, mani bojabetire ĩna yiru̶aboajaquẽne, “Yibesa”, ĩnare yibeaja mani. Rojosere yiru̶arã ñaboarine, tire yibetirũgũaja mani. To bajiro yirã mani ñajama, Dios ĩ rotimasire ti gotirore bajiro yirã yirãja mani. 24 Cristo yarã ñari, ado bajiro tu̶oĩaja mani: “ ‘Rojose yiru̶aboarine, tire yibeticõato’ yigu̶, manire rijabosayumi Cristo. To bajiri, rojose yibetiru̶arãja mani”, yitu̶oĩaja mani. 25 Esp'iritu Santo su̶orine, mani rijato beroju̶ mani catirotire yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñari, ĩ bojarore bajiro yirũgũroti ñaja manire. 26 “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja yu̶a”, yibetiroti ñaja manire. To bajiro mani yibetijare, manire ĩatemenama gãjerã.

Gálatas 6

1 Yu̶ mairã, Esp'iritu Santo rãcana ñari, sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶ rojose ĩ yijama, ĩre ejarẽmoña, “Rojose ĩ yise yitu̶jato” yirã. Ĩre tud'imenane, ĩamaicõari, ĩre ejarẽmoroti ñaja mu̶are. To yicõari, quẽnaro tu̶oĩama, “Ĩre bajiro rojose yirobe” yirã. 2 Rojose tãmu̶orãre ĩamaicõari, ejarẽmoña. To bajiro mu̶a yijama, Cristo ĩ rotiriarore bajiro yirã, yirãja mu̶a. 3 Sĩgũ̶, “Rojose yigu̶ me ñaja” ĩ yitu̶oĩajama, ĩ masune socagu̶ yami. 4 Tocãrãcu̶, mu̶a yisere tu̶oĩacõari, “¿Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ yati yu̶?”, mu̶a masune yisẽniĩarũgũña. Tire yitu̶oĩacõari, “Yu̶ yisere ĩavariquẽnagũ̶mi Dios” mu̶a yijama, variquẽnaru̶arãja mu̶a. To bajiboarine, “Ĩna rẽtoro quẽnaro yibu̶ yu̶” yicõĩabecu̶ne, to bajiro yirũgũroti ñaja. 5 Beroju̶ tocãrãcu̶ mani yisere, “Ado bajiro yigu̶ ñari, to bajiro yicaju̶ yu̶” Diore ĩre yigotiroti ti ñajare, to bajiro mani masune yisẽniĩarũgũroti ñaja. 6 Cristo ocare mu̶are gotimasiorimasu̶re, ĩ bojase masu ti manijama, ĩre ejarẽmoroti ñaja mu̶are. 7 Quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. “Rojose yu̶ yijama, masibecu̶mi Dios” mani yitu̶oĩaboajaquẽne, diseju̶a ĩ masibeti manijare, mani yisere masijeogu̶ ñaami. Gotimasiore ocare mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: Ote ajere mani otejama, ti ajene judicõari, ti bu̶cu̶ato, ti ricarene juaru̶arãja. Gajeye mere juaru̶arãja mani. 8 Tire bajirone bajiaja gãji rojose ĩ yiru̶a tu̶oĩarore bajiro yirũgũgũ̶ma. To bajiro ĩ yicõa ñajama, õ vecaju̶ rojose ĩ yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre rocaru̶cu̶mi Dios. Esp'iritu Santo ĩ rotisere yirũgũgũ̶rema, ĩ rãca quẽnaro masu ĩ ñarotire yiru̶cu̶mi. 9 To bajiri Dios ĩ bojarore bajiro quẽnasere yitu̶jabetiroti ñaja manire. Tire mani yitu̶jabetijama, “To cõrone quẽnaro yiru̶cu̶ja” Dios ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejaro, quẽnaro manire yiru̶cu̶mi. 10 To bajiri mani yimasiro cõro, masa jedirore quẽnaro yirũgũru̶arãja mani. Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, mani yarã ĩna ñajare, bu̶tobu̶sa ĩnare ejarẽmorũgũru̶arãja mani. 11 Adi yu̶ gotitu̶sase, jacase vãme rãca yu̶ masune ucaja yu̶. 12 Circuncisión yirotirã, gãjerã jud'io masa ĩnare ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orotire yirãma. Ado bajiro tu̶oĩarãma ĩna: “Mani u̶ju̶ Cristo, yucú̶tẽroju̶ manire ĩ rijabosare ñajare, ‘ “Rojose maja mu̶are”, manire yiĩavariquẽnagũ̶mi Dios’ mani yigotiboajaquẽne, jud'io masa yere quẽne mani gotimasioajama, manire rojose yimenama ĩna”, yitu̶oĩarã ñaama. 13 Circuncisión yiriarã, Dios ĩ rotimasire cu̶dijeomasimena ñaboarine, circuncisión mu̶are yirotirãma ĩna. “Galacianare circuncisión yiroticaju̶ yu̶a” ĩna yarã jud'io masare yigotivariquẽnaru̶arã, to bajiro mu̶are yirotirãma. 14 To bajisere gotimasiobetiru̶cu̶ja yu̶ju̶ama. Yu̶ gotimasiosema ado bajise ñaja: “Yucú̶tẽroju̶ mani u̶ju̶ Jesucristore jajusĩañuma masa. To bajiri, manire ĩ rijabosare ñajare, ‘Rojose magũ̶ ñaami’ yu̶re yami Dios”, yivariquẽnaja yu̶. Adirũ̶mu̶rirema Cristore tu̶oĩamena, “Ñamasuse ñaja ti” ĩna yitu̶oĩaboase, ñamasuse me ñaja yu̶rema. Cristore tu̶oĩamena, “Ñamasugũ̶ me ñarimi Jesús” ĩna yitu̶oĩaboagu̶, ñamasugũ̶ ñaami yu̶rema. 15 Circuncisión mani yijama, mani yibetijaquẽne, ñamasuse me ñaja ti. Ñamasuse ñaja Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, ĩ yarã Esp'iritu Santo rãcana ñari, rojose mani yirũgũrere mani yiru̶a tu̶oĩabetirũgũse. 16 Mu̶a jediro yu̶ yirotisere ajitirũ̶nu̶rãre, ado bajiro mu̶are sẽnibosaja yu̶, Diore: “Ĩnare ĩamaicõari, ‘Ñie rojose mano quẽnaro ñato’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 17 Rojose yu̶re ñagõmacarãju̶are ado bajiro yaja yu̶: “Rojose yu̶re mu̶a yirose yitu̶jaya yuja. Jesucristo oca yu̶ gotimasiocudijare, rojose yu̶re yirũgũcama masa. To bajiro ĩna yijare, jairo cãmi godo cu̶tigu̶ ñaja yu̶. Tire yu̶ ĩojama, ‘Socu̶ me yami Pablo. Jesucristo oca goticudirimasu̶ ñaami’ yu̶re yiĩaru̶arãma masa. To bajigu̶ yu̶ ñajare, yu̶re ajirũ̶cu̶bu̶oya mu̶a yuja”, ĩnare yaja yu̶, rojose yu̶re yirorãre. 18 Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, “Yu̶ yarã ñaja mu̶a quẽne”, yaja yu̶. Mani u̶ju̶ Jesucristo, quẽnasere mu̶are cõarũgũato. To cõro ñaja.

Efesios 1

1 ¿Ñati mu̶a, Efeso vãme cu̶ti macana, Dios yarã? Jesucristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenare mu̶are ucacõaja yu̶. Mu̶are quẽnarotigu̶, mani jacu̶ Diore, to yicõari mani u̶ju̶ Jesucristore, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Quẽnaro ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶, adi paperare mu̶are cõagũ̶. Dios ĩ bojajare, Jesucristo ĩ cõacacu̶ ñaja yu̶. 3 “Rẽtoro masigũ̶, quẽnarẽtogũ̶ ñaami”, mani u̶ju̶ Jesucristo jacu̶re ĩre yirũ̶cu̶bu̶oto mani. Jesucristore ĩre mani ajitirũ̶nu̶su̶orone, quẽnaro manire yiyumi Dios, ĩ rãca quẽnaro mani ñasere, to yicõari mani ñarotire quẽne. 4 Adi macaru̶cu̶rore ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ne, “Jesucristo yarã yu̶ rĩa ñarona ñaama”, manire yitu̶oĩamasiñumi Dios. Õ vecaju̶ ĩ tu̶ju̶ mani ejaro, “Jesucristo yarã ĩna ñajare, ñie rojose ĩnare yibetiru̶cu̶ja yu̶. Quẽnase rĩne yirã ñaama” manire yiĩaru̶, to bajiro yimasiñumi. 5 “Jesucristo ĩnare rijabosarocu̶re cõaru̶cu̶ja yu̶. Ti su̶orine yu̶ rĩa ñaru̶arãma ĩna”, yitu̶oĩamasiñumi Dios, manire maigũ̶ ñari. 6 Ĩ macu̶ ĩ maigũ̶ yarã mani ñajare, quẽnaro manire yiyumi. Tire mani tu̶oĩajama, “Quẽnaro masune yiyuja mu̶” ĩre mani yivariquẽnarotire yigu̶, to bajiro yimasiñumi Dios. 7 To bajiri, ĩ maigũ̶ yarã mani ñajare, “Rojose ĩna yise vaja ĩnare rijabosaaya” yigu̶, Jesucristore ĩre cõañumi Dios. To bajiro ĩ yiriaro bero, manire ĩ rijabosare ñajare, “Ñie rojose ĩnare yibetiru̶cu̶ja yu̶”, manire yiĩañumi Dios. To bajiro ĩ yirere mani ajimasise ĩ cõare ti ñajare, “Manire maimasucõaami Dios”, yimasiaja mani. 9 Tirũ̶mu̶ju̶ma, Dios ĩ cõarocu̶ Cristo ĩ bajirocaroti su̶orine ĩnare quẽnaro Dios ĩ yirotire masibeticama masa maji. Adirodorema quẽnaro ĩ yisere, to yicõari quẽnaro ĩ yirotire mani masirotire manire cõañumi. 10 “To bajiro yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejaro, õ vecanare, to yicõari adi macaru̶cu̶roanare quẽne rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ rojose tãmu̶oboronare ĩnare yirẽtobosajeocõari, “Ñajediro u̶ju̶ ñaña mu̶”, Jesucristore ĩre yiru̶cu̶mi. 11 Yu̶a jud'io masa, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re tu̶oĩayucana ñaja yu̶a. To bajiri Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶roto rĩjoro ĩre ajitirũ̶nu̶cana ñaja yu̶a. To bajicõari, adi macaru̶cu̶ro ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ne, “Quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajirone Cristo yarã yu̶a ñajare, quẽnaro yu̶are yiyumi. To bajiro yu̶are ĩ yire ti ñajare, quẽnaro Dios yu̶are ĩ yirere, to yicõari, õ vecaju̶ yu̶are ĩ yirotire quẽne yu̶a gotisere ajicõari, “Rẽtoro quẽnagũ̶ ñagũ̶mi Dios”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶orũgũama gãjerã. 13 Mu̶a jud'io masa mere quẽne, Jesucristo ĩ bajirere ajitirũ̶nu̶rã, ĩ yarã mu̶a ñajare, quẽnaro yiyumi Dios. To yicõari, Dios tu̶ju̶ mu̶a ejaro Jesúre quẽnaro ĩ yirore bajiro mu̶are quẽne quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios. Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶orone, Esp'iritu Santore mu̶are cõañumi Dios, “Cõaru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajiro yigu̶. To bajiro ĩ yijare, “Dios yarã ñaja mani”, yitu̶oĩamasiaja mu̶a. 14 To bajiri, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo rãcana mani ñajare, “ ‘Quẽnaro yiru̶cu̶ja’ ĩ yiriarore bajirone quẽnaro manire yiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. To bajiri, “Dios tu̶ju̶ mani ejaro, Jesucristore quẽnaro ĩ yirore bajiro, manire quẽne, quẽnaro ĩ yiroto rĩjoro, ‘Quẽnase rĩne yirã ñato ĩna’ yigu̶, manire ejarẽmojeocõaru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. To bajiro manire Dios ĩ yisere ĩacõari, “Quẽnaro masu ĩnare yami Dios”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma adigodoana, to yicõari, õ vecana quẽne. 15 Mani u̶ju̶ Jesúre mu̶a ajitirũ̶nu̶rũgũsere, to yicõari gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩamaicõari quẽnaro mu̶a yisere quẽne ajicaju̶ yu̶. 16 Tire ajigu̶ ñari, tocãrãcajine Diore yu̶ sẽnijama, “Quẽnaro yaja mu̶. Mu̶ su̶orine to bajise yama ĩna”, ĩre yirũgũaja yu̶. 17 Ĩ ñaami mani u̶ju̶ Jesucristore cõar'i, mani jacu̶, quẽnaro masu manire yirẽmogũ̶. Ĩrene ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “ ‘Ĩnare quẽnaro mu̶ yisere ajimasicõari, mu̶ bojarore bajiro bu̶tobu̶sa yato ĩna’ yigu̶, mu̶ masisere ĩnare cõaña mu̶”, Diore mu̶are yisẽnibosarũgũaja yu̶. 18 Adigodoju̶ mu̶are ĩ yarãre quẽnaro ĩ yisere mu̶a ajimasijama, ĩ tu̶ju̶ quẽnaro mu̶are ĩ yirotire ajimasiru̶arãja. 19 To yicõari, “Dios manire ejarẽmogũ̶re, ñieju̶a josase maja”, ĩre yimasiru̶arãja. Cristo ĩ bajirocaboajaquẽne, ĩre catiocõari, õ vecaju̶ ĩ ñaroju̶ ĩ riojojacatu̶are ĩre rojoyumi Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, “Masijeogu̶ ñaami”, ĩre yimasiaja mani. 21 Cristore riojojacatu̶a ĩre rojocõari, õ vecanare, adi macaru̶cu̶roanare, to yicõari rijariarãre quẽne, “Jediro u̶ju̶ ñaña mu̶”, ĩre yiyumi Dios. To bajiro ĩ yijare, rojose yirãre, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare ĩ rearoto rĩjoro, ĩnare ĩ rearo bero quẽne, rotimu̶orũ̶gõcõa ñaru̶cu̶mi. To bajiri, Cristore mani ajitirũ̶nu̶jama, ĩne ñaami mani u̶ju̶. Manire ũmato ñagũ̶ ñari, mani ru̶joare bajiro bajigu̶ ñaami. 23 To bajiri, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã ñaja mani. Mani ñacudiro cõrone mani rãca ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi Cristo. To bajiri mani rãca ĩ ñajare, ñieju̶a ru̶yabeaja manire.

Efesios 2

1 Mu̶a jud'io masa me ñarã, ĩre masimena ñari, rojose yirã ñariarãja mu̶a maji. To bajiri, catirã ñaboarine, Dios ĩ ĩajama, bajireariarãre bajiro bajirã ñariarãja mu̶a. 2 Rojose mu̶a yijama, vãtia u̶ju̶re cu̶dirã yiriarãja mu̶a. Ĩ ñaami Dios ocare ajimenare rotigu̶. 3 Yu̶a jud'io masa quẽne, Dios ĩ roticũmasirere masiboarine, ti yirore bajiro yiru̶abesuja yu̶a. To bajiri, rojosere yisejacõari, ti rione yu̶are yiru̶amacõrũgũcaju̶ ti maji. To bajiro bajirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ Dios ĩ rearona ñaboayuja yu̶a quẽne. 4 To bajiro yiecorona mani ñaboajaquẽne, manire maimasucõagũ̶ ñari, quẽnaro manire yiyumi Dios. 5 Rojose yirã ñari, Dios ĩ ĩajama, rijariarãre bajiro bajirã mani ñaboajaquẽne, ĩ macu̶ rãcana mani ñajare, ĩ catisere manire ĩsiñumi Dios. Quẽnamasugũ̶ ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire ĩ macu̶re manire yirẽtobosarotiyumi Dios. 6 To bajiri, ĩ macu̶re ĩ tudicatiorone, manire quẽne tudicatiogu̶re bajiro manire yiyumi. To bajiro ĩ yijama, “Õ vecaju̶ ĩ ñaroju̶ Jesucristo rãca rujirãre bajiro ñaru̶arãma” yigu̶ yiyumi. 7 To bajiro ĩ yijama, “Quẽnaro yiyumi Dios” ĩna yirũgũrotire yigu̶ yiyumi. 8 Mu̶a masune, “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” mu̶a yiro me, ĩ bojarore bajiro mu̶are yigu̶ yiyumi Dios. To bajiri, “Quẽnaro manire yibosayumi Dios” mu̶a yitu̶oĩajare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosayumi. 9 Cristo ĩ yirẽtobosare ñajare, “Quẽnaro yirã ñari, Dios tu̶ju̶ ñaru̶arãja yu̶a”, yiroti me ñaja. 10 “Jesucristo yarã ñaru̶arãma”, manire yiyumi Dios. To bajiro manire yiyumi Dios, gãjerãre quẽnaro mani yirotire yigu̶. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ mani bajirere masiritibesa mu̶a. Rĩamasaca mame ruyuarãcare circuncisión yirere mani ñicu̶a ñamasiriarãre ĩnare yirotimasiñumi Dios. “Dios yarã ñaja yu̶a. To bajiri ĩ rotisere cu̶diroti ñaja” yu̶a yirotire yigu̶, to bajiro yu̶are yiyumi. Mu̶aju̶ama, Diore masirã me ñañuja mu̶a maji. Ĩre masimena mu̶a ñajare, “Circuncisión yiyamana ñaama ĩna” yirã, mu̶are ĩaterũgũcaju̶ yu̶a. 12 Cristo ĩ bajirotire masimena, to yicõari Dios rĩa me ñañuja mu̶a maji. Mani ñicu̶a jud'io masarema, “Yu̶ rotisere mu̶a cu̶dijama, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yigoticũmasiñumi Dios. Gajeyere quẽne, ĩna cu̶dirotire tu̶oĩabecu̶ne, “Yu̶ rĩa mu̶a ñajare, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yimasiñumi Dios. To bajiboarine, mu̶aju̶ama, mu̶a rijato beroju̶ mu̶a bajirotire masibesuja mu̶a maji. 13 To bajiro bajiriarã ñaboarine, yucu̶rema Jesucristo yarã ñari, ĩ rijabosare su̶orine Diore masirã ñaja mu̶a yuja. 14 Yu̶a jud'io masa Dios ĩ roticũmasirere ajirũ̶cu̶bu̶orã ñari, “Dios rĩa ñaja mani” yitu̶oĩacõari, jud'io masa me ñarã rãca gãmerã ĩateyuja mani. Jesucristo manire ĩ rijabosare ti ñajare, “Dios ĩ roticũmasire mani cu̶dijama, ĩ tu̶ju̶ ejaru̶arãja mani” yu̶a yitu̶oĩaboare vaja maja. Jesucristo manire ĩ rijabosare su̶orine, jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne, cojo masare bajiro Diorãca quẽnaro ñasu̶oyuja mani. To bajiro mani ñarotire yigu̶, manire rijabosayumi Jesucristo. 17 To bajiri yu̶a jud'io masa, Dios ĩ roticũmasire ajirũ̶cu̶bu̶ocana, to yicõari, ĩ yere masimena quẽne, Diorãca quẽnaro mani ñarotire gotigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶ vayumi Cristo. 18 Vadicõari, manire ĩ rijabosare su̶orine Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca mani jacu̶ Diore sẽnimasiaja mani. 19 Tocãrãcu̶ne Esp'iritu Santo ĩ ñajare, Diore masirã ñaja mu̶a yuja. Dios rĩa ñaja mu̶a quẽne. 20 Mani Cristore ajitirũ̶nu̶rã, gũ̶tavi Dios ĩ quẽnorivire bajiro bajirã ñaja mani. To bajiri ti viju̶re ñagũ̶re bajiro bajigu̶ ñaami Esp'iritu Santo, mani jediro ĩ rãcana mani ñajare. Gũ̶ta ñamasuricare bajiro bajigu̶ ñaami Jesucristo, ĩ su̶orine Dios rĩa mani ñajare. Ĩ beroana ñaama Diore gotirẽtobosariarã, to yicõari yu̶a Jesús ĩ bajirere goticudirimasa, yu̶a gotisere ajicõari Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶ore ñajare. Yu̶a beroana ñaja mu̶a.

Efesios 3

1 To bajiri, jud'io masa me ñarãre, Jesucristo ĩ bajirere yu̶ gotimasiocati su̶orine tubibe ecoaja yu̶. 2 Ti quetire masa ĩna masibeticatire, jud'io masa me ñarãre Jesucristo su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere mojoroaca mu̶are goticõaja yu̶. “Jud'io masa me ñarãre ĩnare goticudiato” yigu̶, yu̶ masirotire yu̶re cõañumi Dios. Tire ajiriarãja mu̶a. Tire yu̶ ucasere ĩacõari, Cristo su̶orine mu̶are quẽnaro ĩ yisere ajimasiru̶arãja mu̶a quẽne. 5 Tirũ̶mu̶ju̶rema masa ĩna masibeticatire, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo su̶orine gotimasioaja yu̶a, Jesucristo ĩ bajirere goticudirã, to yicõari Diore gotirẽtobosarimasa quẽne. 6 Ti quetire mu̶are tudigotiaja yu̶: Jesucristo ĩ bajirere ajitirũ̶nu̶rãre “Yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajiro jud'io masare, jud'io masa me ñarãre quẽne, quẽnaro yami Dios. To yicõari, õ vecaju̶re quẽne quẽnaro yiru̶cu̶mi. To bajiri ĩ yarã ñacõari, cojo masare bajiro ñaja mani ĩre ajitirũ̶nu̶rã. 7 Rojose yigu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, “Tire goticudiato” yigu̶, yu̶ masirotire yu̶re u̶joyumi Dios. 8 Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre Dios ĩ mairore bajiro yiecorocu̶ me yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩamaicõari, ñajedirore rujeor'i ñari, jud'io masa me ñarãre yu̶re gotiroticõañumi Dios. “Masa ĩna masibeticatire Cristore ajitirũ̶nu̶ronare quẽnaro ĩnare yu̶ yirotire goticudiru̶cu̶ja mu̶”, yu̶re yicõañumi. To bajiro yu̶re ĩ yire ti ñaboajaquẽne, quẽnaro manire ĩ yirotire masijeoyamaja. 10 To bajiri, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro Dios manire ĩ yisere ĩacõari, “Tu̶oĩajeogu̶ ñaami”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶oama ángel mesa, to yicõari gãjerã ĩre rotibosarã quẽne. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ adi macaru̶cu̶ro ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ne, “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja”, yitu̶oĩamasiñuju Dios. To bajiro ĩ yitu̶oĩamasiriarore bajirone mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro manire yami Dios. 12 “Jesucristo yarã mani ñajare, manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarã ñari, ĩre güimenane sẽnirũgũaja mani. 13 To bajiri, Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine Dios quẽnaro ĩ yisere jud'io masa mere mu̶are yu̶ gotimasiocudicati su̶orine tubiberiaviju̶ rojose yu̶ tãmu̶osere ajicõari, su̶tiritibesa mu̶a. Ado bajiroju̶a tu̶oĩaña: “Pablo ĩ gotisere ajicõari, Jesucristore ajitirũ̶nu̶su̶ocaju̶ yu̶a. To bajiri Dios yarã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩa variquẽnaña mu̶a. 14 To bajiri, jud'io masare, to yicõari gãjerãre quẽne, mani jacu̶ quẽnaro manire ĩ yisere yu̶ tu̶oĩajama, gu̶somuniari tuetucõari, ĩre sẽnirũgũaja yu̶. 15 Ĩne ñaami, adi macaru̶cu̶roana, õ vecana quẽne, mani ñaro cõro jacu̶, manire rujeor'i. 16 Ĩre, ado bajiro mu̶are sẽnibosarũgũaja yu̶: “Quẽnaro yigu̶ ñari, Esp'iritu Santo su̶orine ĩnare ejarẽmoña mu̶, bu̶tobu̶sa mu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotire yigu̶. 17 ‘ “Mani rãca ñagũ̶mi Cristo manire ejarẽmogũ̶” yitu̶oĩacõari, ĩre sẽnirũgũato ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña. To bajiro ĩna yicõa ñajama, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩ bojarore bajiro gãjerãre quẽne ejarẽmorũgũru̶arãma”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 18 To bajiro mu̶a yijama, Cristo mu̶are ĩ maisere bajiro gãjerãre maijeomena ñaboarine, Cristo mu̶are ĩ maisere quẽnarobu̶sa masiru̶arãja mu̶a. 19 Masare ĩ maise jediro masijeobetirona ñaboarine, quẽnarobu̶sa mu̶a masirotire bojaja yu̶. To bajiro mu̶a bajijama, Dios ĩ bojase rĩne yirã ñaru̶arãja mu̶a. 20 Ĩ rĩa mani ñajare, ĩ masise rãca quẽnaro manire yirẽmorũgũami Dios, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã mani ñarotire yigu̶. To bajiro manire ĩ yijare, tire tu̶oĩacõari, “Ĩre mani sẽniro rẽtoro manire yirẽmomasiami”, yimasiaja mani. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oto mani. 21 To bajiri, ĩ rĩa, Jesucristo yarã ñari, Diore quẽnase rĩne ĩre yirũ̶cu̶bu̶orũgũto mani.

Efesios 4

1 Jesucristo ocare yu̶ gotise su̶orine tubibe ecogu̶, ado bajise mu̶are gotimasioaja yu̶: “ ‘Quẽnase rĩne yirã ñato’ yigu̶, manire beseyumi”, yitu̶oĩaja mu̶a. To bajiri, “Ĩ bojarore bajiro yirã ñaña mu̶a”, mu̶are yaja yu̶. 2 “Ñamasurã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩabesa mu̶a. Gãjerãre ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, quẽnaro ĩnare yirã ñaña. Gãjerã gõjanabioro ĩna yiboajaquẽne, ĩnare tud'ibesa. To yicõari, rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, ĩnare maicõa ñaña. 3 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diore sẽnirũgũña mu̶a, “Cojo masare bajiro quẽnaro ñato mani” yirã. 4 Mu̶a jediro, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩaja, Esp'iritu Santo rãcana ñari. To bajicõari, “Yiru̶cu̶ja” Dios ĩ yiriarore bajiro quẽnaro mu̶are ĩ yirotire tu̶oĩayurã ñaja mu̶a jediro. 5 Sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶, Jesucristo. Ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, “Cristo yarã ñaja yu̶a” yirã, oco rãca bautiza ecoriarã ñaja mu̶a jediro. 6 To bajicõari, mani jacu̶, Dios sĩgũ̶rene rũ̶cu̶bu̶oaja mani. Ĩ sĩgũ̶ne ñaami mani jedirore rotigu̶. Mani rãca ñacõari, manire ejarẽmogũ̶mi, “Yu̶ bojasere yato ĩna” yigu̶. 7 Sĩgũ̶re bajiro mani tu̶oĩaboajaquẽne, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ricatiri rĩne mani yimasirotire manire u̶joyumi Cristo. 8 Tire bajirone yaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Ĩre ĩaterãre, ‘To cõrone rojosere yitu̶jaya’ ĩnare yiroticõari, Dios ĩ ñaroju̶ ĩnare tudijuamu̶jaru̶cu̶mi mani u̶ju̶, ‘U̶ju̶ masu ñaja yu̶’ yiĩogũ̶. To yigajanocõari, adigodoana masare quẽnase rĩne ĩna yimasirotire yigu̶, ĩnare cõaru̶cu̶mi”, yiucamasire ñaja. 9 ¿No yire ũnire “Tudimu̶jaru̶cu̶mi”, yati? Maji, adi macaru̶cu̶roju̶re rujiayumi, ĩ tudimu̶jaroto rĩjoro yiru̶aro yaja. Jẽre rujiadicõari, bajirocacoasumi. To bajiri, “Bajireariarã ĩna ñaroju̶re quẽne rotigu̶ var'i ñaami”, ĩre yimasire ñaja. 10 Adi macaru̶cu̶roju̶re, to yicõari bajireariarã ĩna ñaroju̶re quẽne rotigu̶ var'ine ñaami, quẽna õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶re quẽne mu̶jar'i. To bajir'i ñari, dise ru̶yabeto rotimasigũ̶ ñaami. 11 Ĩne ñaami ricatiri rĩne mani yimasirotire manire u̶jor'i. To bajiro ĩ yire ñajare, Cristo ĩ gotiroticõariarã ñaja yu̶a. Gãjerãma, Diore gotirẽtobosarimasa ñaama. “Jesucristo manire ĩ rijabosare ñajare, Dios yarã mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶ña”, yigotimasiorimasa ñaama. Gãjerãma, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare gotimasiorimasa ñaama. Gãjerãma, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre Dios ocare masa ĩna ucamasirere ĩnare gotimasiorimasa ñaama. 12 To bajiro ricatiri rĩne mani yimasirotire u̶joyumi Cristo, ĩ bojarore bajiro mani yirotire yigu̶. To bajiro mani yijama, gãmerã ejarẽmorã ñari, bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶ru̶arãja mani. 13 Mani gãmerã ejarẽmocõa ñajama, sĩgũ̶re bajiro Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, quẽnase rĩne yirã ñaru̶arãja mani. 14 To bajicõari, rĩamasare bajiro tu̶oĩarã me ñaru̶arãja mani. Rĩamasa, socasere ajicõari, “Socarã yama”, yimasibeama ĩna. To bajiro yirã ĩna ñajare, josari mene ĩnare yitorãma gãjerã. To bajiri manire yitorãre ajimasiru̶arãja mani. 15 Maniju̶ama, gãmerã ĩamaicõari, socamenane quẽnaro gotirũgũru̶arãja. To bajiro mani yicõa ñajama, mani u̶ju̶ Cristo ĩ bojase rĩne yirã ñaru̶arãja mani. 16 Cristo ñaami mani u̶ju̶. Dios ĩ bojarore bajiro manire ejarẽmorũgũami, bu̶tobu̶sa gãmerã ejarẽmocõari, ĩ bojarore bajiro yirã mani ñarotire yigu̶. Ĩ bojarore bajiro gãmerã ĩamaicõari mani ejarẽmocõa ñajama, bu̶tobu̶sa Dios ĩ bojasere yirũtuaru̶arãja mani. 17 Mani u̶ju̶ Jesucristo yu̶re ĩ gotirotijare, ado bajise mu̶are yaja yu̶: Dios ocare ajimena, rojose ĩna yirũgũrore bajiro yibesa mu̶a. Dios ĩ ĩajama, vaja manire tu̶oĩarã yirũgũama. 18 Dios ocare ajiterã ñari, ñamasusere ajimasibeama ĩna. To bajicõari, ĩ catisere cu̶orã me ñaama ĩna. 19 “Bojoneose yirã yaja yu̶a” yimasibeticõari, ti rione yisejariarã ñaama. To bajiri rojose rĩne yirũgũama. 20 “To bajiro rojose ĩna yirũgũrore bajiro yibetiroti ñaja”, yimasirã ñarãja mu̶a. Jesucristo ĩ bajirere ajiriarã ñari, “Quẽnaro mani yirũgũsere bojaami Dios”, yimasiaja. 22 Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶, rojose yirũgũñuja mu̶a maji. To bajiro mu̶a yirũgũriarore bajiro yibesa mu̶a. 23 To yicõari, rojose mu̶a yiru̶a tu̶oĩasere yibeticõari, Esp'iritu Santo ĩ yirẽmose rãca quẽnaseju̶are yiru̶a tu̶oĩarũgũña mu̶a. 24 To bajicõari, Dios ocare ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũña mu̶a. 25 Dios ocare ajitirũ̶nu̶rã ñari, mu̶a socasere quẽne to cõrone yitu̶jaya. Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, cojo masare bajiro bajirã ñaja mani. To bajiri, riojo gãmerã gotirũgũña mu̶a. 26 Gãjire mu̶a jũnisinijama, rojose ĩre yibesa mu̶a. Yoaro ĩre jũnisinimenane, gãmerã oca quẽnocõari, mu̶a jũnisinisere tire masiritiya. 27 Yoaro mu̶a jũnisinijama, vãtia u̶ju̶ ĩ bojarore bajiro yirã yirãja mu̶a. 28 Juarudirũgũr'ima, to cõrone juarudi tu̶jaya. Juarudimenane, moa, vaja tacõari gãjerã maioro bajirãre ĩnare ĩsiña. 29 Gãjerãre rujajine oca rojose ñagõbesa mu̶a. Quẽnaseju̶are oca cu̶tiya, mu̶are ajirã, “Bu̶tobu̶sa quẽnase yirã ñato ĩna” yirã. To bajiro mu̶a yijama, ĩnare ejarẽmorã yiru̶arãja mu̶a. 30 Rojose mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere ĩacõari bu̶to su̶tiritigu̶mi Esp'iritu Santo. Ĩne ñaami Dios manire ĩ cõar'i. “Ĩ su̶orine, Jesucristo yarã ñaja mani”, yimasiaja. Ĩre cõa ecorã ñari, rojose yimenane ñacõaña mu̶a, Jesucristo “Ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja” ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejarotire yurã. 31 Gãjire rojose mu̶a yiru̶a tu̶oĩasere yibesa. Gãjerãre ĩatebesa. Jũnisinicõari, avasãtud'ibesa. Gãjerãre rojose ñagõmacabesa. Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, jũnisinibesa. To yicõari, rojose mu̶are yirãre gãmebesa. Ñajediro rojose mu̶a yisere yitu̶jaya mu̶a. 32 Ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yiroti ñaja mu̶are. Cristo manire ĩ rijabosare ñajare, rojose mu̶a yirere masirioyumi Dios. To bajiro manire ĩ yire ñajare, ĩ yiriarore bajiro yirã, mu̶a quẽne, gãjerã rojose mu̶are ĩna yisere masirioya.

Efesios 5

1 Dios rĩa, ĩ mairã ñari, quẽnaro ĩ yirore bajiro yiroti ñaja mu̶are quẽne. 2 Jesucristo mu̶are ĩ mairore bajiro, gãjerãre ĩnare maiña mu̶a quẽne. Mu̶are maigũ̶ ñari, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosagu̶, mu̶are rijabosayumi Jesucristo. To bajiro manire ĩ yirẽtobosare ñajare, bu̶to variquẽnañumi Dios. 3 Dios yarã ñaja mani yuja. To bajiri, manajo mana, manaju̶ mana, manaju̶ cu̶tirã, manajo cu̶tirã quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa mu̶a. To yicõari, jairo gajeyeũni cu̶orã ñaboarine, gajeye quẽna bojarẽmobesa. Ti ũnire mu̶a yibetijama, niju̶ane “To bajiro yiyuma” yirã manama. 4 Quẽnaro tu̶oĩamenane, oca ajiquẽnañamani ñagõbesa mu̶a. To yicõari, “Gãjerã rãca ajeriarã cu̶ticõari, ajato” yirã, ĩna gotise ũnire yibesa mu̶ama. Dios yarã ñari, ti ũnire ñagõbetiroti ñaja mu̶are. Ado bajiroju̶a ñaña mu̶a: Dios mu̶are ĩ ejarẽmosere tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yivariquẽna ñaña mu̶a. 5 Ado bajiro bajiroti ti ñajare, to bajise yibesa mu̶are yaja yu̶: Manajo mana, manaju̶ mana, manaju̶ cu̶tirã, manajo cu̶tirã quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tirãma, Dios ĩ ñaroju̶re ejabetiru̶arãma ĩna. Sĩgũ̶ri Diore ĩna mairo rẽtoro gajeyeũnire mairã ñarãma. To bajiro ĩna yijama, Diore rũ̶cu̶bu̶orã me yirãma. To bajiri, Dios ĩ ñaroju̶re ejabetiru̶arãma ĩna. 6 “To bajiro mani yijama, quẽnacõaja” mu̶are yitorãre ĩnare ajibesa mu̶a. To bajiro yirãrema bu̶to ĩateami Dios. To bajiro yirãre bu̶to ĩatecõari, “Rojose tãmu̶oru̶arãma”, yiru̶cu̶mi Dios. 7 To bajiri to bajiro yirãre ĩnare baba cu̶tibesa mu̶a, “Mani quẽne ĩna yirore bajiro Dios ĩ bojabetire yirobe” yirã. 8 Diore masimena ñari, ĩ bojasere mu̶a yirotire masirã me ñañuja mu̶a maji. Yucu̶rema Jesucristo yarã ñari, Dios ĩ bojasere mu̶a yirotire masicõari, tire yirũgũroti ñaja mu̶are. 9 (Ĩ bojasere yirãma, quẽnase rĩne yirã ñaama. To yicõari, gãjerãre socasere yitorã me ñaama.) 10 “Mani yisere ĩavariquẽnagũ̶mi” yimasiru̶arã, ĩ bojasere yirũgũña mu̶a. 11 To yicõari, Diore masimena ĩna bojarore bajiro tu̶oĩacõari yirãre ĩnare baba cu̶tibesa mu̶a. Dios ocaju̶are ĩnare gotimasioña, “ ‘Rojose yirã ñaja mani’ yimasiato ĩna” yirã. 12 Masa ĩna ĩabetoju̶ bu̶to rojose ĩna yirũgũsere mani ñagõjama, bojoneose ñaja. To bajiri, ti ũnire ñagõbetiroti ñaja. 13 Dios ocaju̶are ĩnare mu̶a gotimasiojama, tire ajicõari, “Rojose yirã yiyuja yu̶a” yimasicõari, rojose ĩna yirere yitu̶jaru̶arãma. 14 To bajiri ado bajise yire ñaja: “Rojose yirã ñaboarine, ‘Rojose yirã yaja mani’ yimasibeaja mu̶a. Bajireariarãre bajiro bajirã ñaja mu̶a, ‘Rojose yirã yaja yu̶a’ yimasibeticõari. To bajiro bajirã ñari, Cristoju̶are ajitirũ̶nu̶ña. To bajiro mu̶a bajijama, ĩ ejarẽmose rãca quẽnase rĩne yirã ñaru̶arãja mu̶a”, yigotire ñaja. 15 To bajiri quẽnaro tu̶oĩacõari, “Diore masirã ñaja yu̶a” yirã, quẽnaseju̶are yirũgũña mu̶a. Diore masimena ĩna yirore bajiro yibesa. 16 Adirũ̶mu̶rire bu̶to rojose yirũgũama masa. To bajiro ĩna yiñaro ũnone, mu̶aju̶ama, tocãrãcajine Diore sẽnicõari, quẽnaro yirũgũña. 17 Tu̶oĩamasimenare bajiro bajibesa mu̶a. “Dios ĩ bojasere yimasiaja yu̶a” mu̶a yimasirotire tu̶oĩacõari, quẽnaro yirã ñaña mu̶a. 18 Idire mecu̶ose idimecu̶besa. Mu̶a idimecu̶jama, mu̶a masune rojose yirã yirãja. Tire idimecu̶menane, Esp'iritu Santo ĩ masiseju̶are ĩre sẽnirũgũña, ĩ bojasere yiru̶arã. 19 Mu̶a rẽjajama, Dios ocare masa ĩna ucamasire basare, Diore mu̶a tu̶oĩabasare quẽne, gãmerã gotiya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, Diore tu̶oĩacõari, bu̶to variquẽnase rãca basarũgũña, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã. 20 To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, mani jacu̶ Diore ĩre yirũgũña, ĩ su̶orine mani u̶ju̶ Jesucristo quẽnaro manire ĩ yirũgũse ñajare. 21 To yicõari, Cristore ajirũ̶cu̶bu̶orã ñari, mu̶a masu quẽne gãmerã ajirũ̶cu̶bu̶oya. 22 Rõmia, manaju̶a cu̶tirãre, mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: Cristore ĩre mu̶a ajirũ̶cu̶bu̶orore bajiro mu̶a manaju̶are quẽnaro ĩnare ajirũ̶cu̶bu̶oya. 23 Mu̶a manaju̶ne ñaami mu̶are ũmato ñagũ̶. To bajirone bajiaja Cristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne. Ĩne ñaami manire ũmato ñagũ̶, to yicõari, rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosar'i. Manire ũmato ñagũ̶ ñari, mani ru̶joare bajiro bajigu̶ ñaami. To bajiro ĩ bajijare, ĩre moabosarã ñari, ĩ ruju̶re bajiro bajirã ñaja mani. 24 To bajiri Cristore mu̶a ajirũ̶cu̶bu̶orũgũrore bajiro mu̶a manaju̶are quẽne ĩnare ajirũ̶cu̶bu̶oya. 25 Ũ̶mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶: Cristo manire ĩ mairore bajiro mu̶a manajoare ĩnare maiña mu̶a. Manire maigũ̶ ñari, manire rijabosayumi Cristo. “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã bautiza ecorãre, rojose ĩna yisere masiriocõari, ‘Yu̶ yarã ñaama’ ĩnare yiĩaru̶cu̶ja yu̶” yigu̶, rijabosayumi Cristo. 27 Ĩ tu̶ju̶ ejarã, rojose mana mani ejarotire yigu̶, manire rijabosayumi. 28 To bajiri, manire Cristo ĩ mairore bajirone, mu̶a manajoare ĩnare maiña mu̶a. Ju̶arã ñaboarine, sĩgũ̶ ruju̶re bajirone ñaja mu̶a, Dios ĩ ĩajama. To bajiri, ĩ manajore maigũ̶ma, ĩ masu ruju̶re ĩ mairore bajirone maigũ̶mi, sore. 29 Ñimu̶ju̶ane ĩ masu ruju̶re ĩategu̶ magũ̶mi. Mani ruju̶re maicõari, bare ba, quẽnaro ĩatirũ̶nu̶aja mani. To bajirone manire ĩatirũ̶nu̶gũ̶mi Cristo, ĩ ruju̶re bajiro bajirã mani ñajare. 31 Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, “Ĩna manajoa cu̶tijama, ju̶arã ñaboarine, sĩgũ̶ ruju̶re bajiro ñaama ĩna”, yimasire ñaja: “Ũ̶mu̶, rõmio ĩ rujeomasire ti ñajare, ĩ manajo cu̶tijama, ĩ jacu̶are ĩnare cãmotadiru̶cu̶mi. Manajo cu̶ticõari, ju̶arã ñaboarine, sĩgũ̶ ruju̶re bajirone ñaru̶arãma”, yigotiaja Dios oca. 32 Tire buecõari, ñamasusere masa ĩna masibeticatire mu̶are gotimasioaja yu̶: Cristo rãca mani ñasere quẽne gotiaja ti. “Cristo yarã ñari, jãjarã ñaboarine, sĩgũ̶ ruju̶re bajiro ñaama ĩna”, yire ũni ñaja. 33 To bajiro yiru̶aro ti yiboajaquẽne, manajoa cu̶tirere quẽne gotimasioaja ti. Mu̶a masu ruju̶rire mu̶a mairore bajirone mu̶a manajoare ĩnare maiña. Mu̶a, rõmia quẽne, mu̶a manaju̶are quẽnaro ĩnare ajirũ̶cu̶bu̶oya.

Efesios 6

1 Rĩamasare gotigu̶ yaja yu̶: Mu̶a jacu̶are quẽnaro ĩnare ajiya. Cristo mani u̶ju̶ to bajiro mu̶a yisere bojaami. 2 “Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja” ĩ yire rãcaye Dios ĩ roticũmasire ado bajiro yaja: “Mu̶ jacu̶, mu̶ jacore quẽne quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oya. 3 To bajiro mu̶a yijama, variquẽnaro yoaro adigodoju̶re catiñaru̶arãja mu̶a”, yiyuja ti. 4 Rĩamasa jacu̶are, ado bajise mu̶are gotiaja yu̶: Mu̶a rĩare ĩnare yijũnisiniomenane, Dios ĩ bojarore bajiro yirã, quẽnaro ĩnare gotimasiobu̶cu̶oya. 5 Moabosarimasare quẽne gotiaja yu̶: Mu̶a u̶jarãre rũ̶cu̶bu̶ocõari, variquẽnase rãca quẽnaro ĩnare cu̶diya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, Cristorene cu̶dirã yaja mu̶a. 6 “Manire moare rotirã ĩna ĩaro rĩne quẽnaro moaru̶arãja, ‘Yu̶are ĩavariquẽnato ĩna’ yirã”, yitu̶oĩabeticõaña mu̶a. Ĩna ĩaro mu̶a moarore bajirone, ĩna ĩabetijaquẽne moacõaroti ñaja. “Cristore moabosarãre bajirone moarã yaja mani” yirã, quẽnaro ĩnare moabosaya mu̶a. 7 To bajiri, “Cristo ĩ bojasere yirã yaja mani” yirã, variquẽnase rãca quẽnaro ĩnare moabosaya mu̶a. 8 Moabosarimasa mu̶a ñajama, ñabetijaquẽne, quẽnaro mu̶a moareju̶are ĩacõari, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. 9 Moare rotirãju̶are quẽne gotiaja yu̶: Ado yu̶ gotise ũni, mu̶a moarimasa Cristore ĩna tu̶oĩarore bajirone mu̶a quẽne tu̶oĩarona ñaja. Mu̶are moabosarimasare, “Rojose mu̶are yiru̶arãja, mu̶a moabosabetijama” yimenane, quẽnaro ĩnare yiya. Sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶ ñamasugũ̶, mu̶are moabosarimasare, to yicõari mu̶are quẽne rotigu̶. “Ĩna ñaama ñamasurã” yigu̶ me ñaami. Quẽnaro mu̶a moareju̶are ĩacõari, quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi mani u̶ju̶. Tire masiritibesa mu̶a. 10 Ñajedirore, ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mani u̶ju̶ Dios, jediro masijeogu̶ ñaami. To bajigu̶ ĩ ñajare, “ ‘Vãtia ĩna bojasere cu̶dibeticõato ĩna’ yigu̶, manire yirẽmoru̶cu̶mi”, yitu̶oĩacõa ñarũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, vãtiare cu̶dibeticõari, bu̶tobu̶sa Dios ĩ bojaseju̶are yirã ñarũtuaru̶arãja mu̶a. 11 Surara, sĩagu̶acu̶, ĩ ruju̶re “Sareejoroma” yigu̶, cõme sudiro sãñatoogu̶mi. To bajiri mu̶a quẽne, Dios ĩ masisere u̶joecoriarã ñari, vãtia u̶ju̶ mu̶are “Yitoromi” yirã, tire tu̶oĩatu̶jabesa. To bajiro mu̶a bajijama, no bajiroju̶ane mu̶are yitobecu̶mi vãtia u̶ju̶. 12 Manire bajiro bajirãrene quẽarã me yaja. Rojose manire yirotiajerã, ruyumena vãtia rãcaju̶a gãmerã quẽarã yaja. “Ĩnare cu̶dibetiroti ñaja”, yimasiña mu̶a. Bu̶to masirã ñaama vãtia. Ñimu̶ju̶ane vãtiare cu̶dibecu̶ magũ̶mi, Dios ĩ yirẽmobetijama. 13 To bajiri, Dios mu̶are ĩ u̶jose jedirore tu̶oĩarũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a tu̶oĩajama, vãtiare cu̶dibeticõari, Dios ĩ bojaseju̶are yicõa ñaru̶arãja. 14 To bajiri, Dios ĩ yirẽmose rãca ado bajiro yirã ñaña mu̶a: Dios ocare masa ĩna ucamasirere tu̶oĩatu̶jabesa mu̶a. Tire quẽnaro mu̶a masijama, mu̶are yitomasibetiru̶cu̶mi vãtia u̶ju̶. To yicõari, quẽnaro yirũgũña. 15 “ ‘Jesucristo ĩ rijabosare ti ñajare, rojose ĩnare yibetiru̶cu̶ja yu̶’ manire yiĩavariquẽnaami Dios” yire quetire masiritibesa mu̶a, gãjerãre gotimasioru̶arã. 16 To yicõari, “ ‘Vãtiare cu̶dibeticõato ĩna’ yigu̶, manire yirẽmoru̶cu̶mi Dios”, ĩre yitu̶oĩarũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yiru̶aboasere yimena ñaru̶arãja mu̶a. 17 “Vãtiare reajeocõari, ĩ tu̶ju̶ quẽnaro mani ñarũgũrotire yigu̶, ĩ macu̶re manire rijabosaroticõañumi Dios”, yitu̶oĩa tu̶jabetirũgũña mu̶a. Esp'iritu Santo ĩ yirẽmose rãca Dios ocare tu̶oĩacõari, vãtiare ĩnare cu̶dibetiru̶arãja mu̶a. 18 Ĩnare cu̶dibeticõari, tocãrãcajine Esp'iritu Santo mu̶are ĩ yirẽmose rãca quẽnaro tu̶oĩacõari, Diore sẽnirũgũña. To yicõari, “Vãtiare cu̶dibeticõato ĩna” yirã, gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare sẽnibosarũgũña mu̶a. 19 Yu̶re quẽne sẽnibosarũgũña mu̶a. “Ĩre ĩaterãre güibecu̶ne, to yicõari jud'io masa mere quẽne Dios oca ĩna masibeticatire quẽnaro gotimasiocõa ñato ĩ” yirã, yu̶re sẽnibosarũgũña mu̶a, Dios rĩa ĩna ñarotire yirã. 20 Ti quetire yu̶re goticudirotiyumi Dios. Tire masare yu̶ gotimasiose su̶orine tubibe ecoaja yu̶. “Dios ĩ bojarore bajiro güibecu̶ne gotiato ĩ” yirã, Diore yu̶re sẽnibosarũgũña mu̶a. 21 Yu̶ rãcagu̶, mani maigũ̶, ñaami T'iquico vãme cu̶tigu̶. Mani u̶ju̶ ĩ bojasere yigu̶ ñaami ĩ quẽne. Mu̶a tu̶ju̶ ĩre cõagũ̶ yaja yu̶. Toju̶re ejacõari, yu̶a bajiñase quetire mu̶are gotiru̶cu̶mi. Tire ajicõari, variquẽnaru̶arãja mu̶a. 23 Mani jacu̶ Diore, to yicõari mani u̶ju̶ Jesucristore quẽne, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “ ‘Bu̶tobu̶sa mu̶are ajitirũ̶nu̶ato’ yirã, ĩnare ejarẽmoña. To yicõari, ‘Mu̶a rãca quẽnaro ĩna ñarotire’ yirã, ĩnare ejarẽmoña. ‘Mu̶are ajitirũ̶nu̶rũtuanane, bu̶tobu̶sa gãmerã ĩamaito’ yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 24 Mani u̶ju̶ Jesucristore ĩre maitu̶jamenare quẽnaro mu̶are yato Dios. To cõro ñaja.

Filipenses 1

1 ¿Ñati mu̶a, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã, Filipos macana? Yu̶, Pablo, yu̶ baba Timoteo rãca adi papera mu̶are ucaja yu̶a. Jesucristo ĩ bojasere yirã ñaja yu̶a. Cristore ajitirũ̶nu̶rãre mu̶are ũmato ñarãre, ĩnare moabosarimasare quẽne, to yicõari, mu̶a jedirore quẽnarotiaja yu̶a. 2 Mu̶are quẽnarotirã, mani jacu̶ Diore, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Quẽnaro ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. 3 Tocãrãcajine mu̶are tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yirũgũaja yu̶. 4 Tocãrãcajine Diore sẽnigũ̶, mu̶are yu̶ tu̶oĩajama, variquẽnarũgũaja yu̶. 5 Tirũ̶mu̶ju̶ne Cristo su̶ori quẽnaro Dios ĩ yise quetire mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ne, “Ti ocare ajitirũ̶nu̶ato gãjerã quẽne” yirã, quẽnaro yu̶re ejarẽmoadicaju̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yicati ñajare, mu̶are tu̶oĩacõari, variquẽnarũgũaja yu̶. 6 Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶orone, “Yu̶ bojarore bajiro yirã ñato” yigu̶, mu̶are ejarẽmosu̶oyumi Dios. “To bajiro yicõa ñarũgũru̶cu̶mi, ‘Jesucristo mu̶are juagu̶ ĩ tudiejarirũ̶mu̶ ti ejaro, quẽnase rĩne yirã ñato ĩna’ yigu̶”, yimasiaja yu̶. 7 Mu̶are maigũ̶ ñari, to bajiro mu̶are tu̶oĩaja yu̶. Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise queti gãjerãre yu̶ gotimasirotire yigu̶, yu̶re ejarẽmorũgũami Dios. Yu̶re ĩ ejarẽmorore bajiro mu̶are quẽne ejarẽmorũgũgũ̶mi, yu̶re mu̶a ejarẽmorotire yigu̶. To bajiro ĩ yijare, tubiberiaviju̶ yu̶ ñajama, yu̶ ñabetijaquẽne yu̶re ejarẽmorũgũrãja mu̶a. To yicõari, u̶jarãre riojo ĩnare yu̶ gotimasiorotire yirã, yu̶re ejarẽmorũgũrãja mu̶a. 8 Jesucristo mu̶are ĩ mairore bajirone bu̶to mu̶are maiaja yu̶ quẽne. Bu̶to mu̶are yu̶ maisere masiami Dios quẽne. 9 To bajiri, Diore sẽnigũ̶, mu̶are tu̶oĩacõari, ado bajiro mu̶are sẽnibosarũgũaja yu̶: “ ‘Bu̶tobu̶sa gãmerã mairũtuajaro ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosarũgũaja yu̶. To bajiro mu̶a yijama, quẽnaro Diore masiru̶arãja mu̶a. To bajicõari, “Ado bajiro mani yijama, quẽnaroja”, yimasiru̶arãja. 10 Tire masirã ñari, josase ti ñaboajaquẽne, Dios ĩ bojasere yitu̶jabetiru̶arãja. To bajiri quẽnaro yirã mu̶a ñajare, Cristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶re, “Rojose yirã ñaama”, mu̶are yiĩabetiru̶cu̶mi. 11 To bajicõari, Jesucristo ĩ ejarẽmose rãca Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirã ñaru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a yisere ĩacõari, “Quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma gãjerã. To bajiro mu̶a yirotire bojagu̶ ñari, mu̶are sẽnibosarũgũaja yu̶, Diore. 12 Yu̶ mairã, quẽna adire mu̶a masisere bojaja yu̶: Yu̶re ĩna tubibecũse, “Gãjerã quẽne Cristo ocare ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yiro, yu̶re ejarẽmoaja. To bajiri, rojose tãmu̶ogũ̶ ñaboarine, Cristo ocare yu̶ gotisere jãjarã ajirũgũama. 13 “Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ĩ ñajare, ĩre tubibeyujarã ĩna”, yimasiama adi macagu̶ u̶ju̶ ya vi, coderimasa. To bajiro rĩne yijedicoaama adi macana. 14 “Tubibe ecogu̶ ñaboarine, Pablo quẽne, Cristo yere gotimasio tu̶jabeami” yitu̶oĩacõari, adoana mani mairã, jãjarã, “Tire mani gotijare, rojose manire yirãma” yigüimenane, bu̶tobu̶sa Cristo ocare gotimasioama ĩna quẽne. 15 Gãjerãma, “Cristo ocare yu̶ gotimasiojama, jãjarã yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma” yitu̶oĩacõari gotirãma. To bajiro yirã ñari, “Quẽnaro gotimasiobeami Pablo. Riojo mu̶are gotimasioaja yu̶ama”, yigotirãma. Gãjerãju̶ama, rojose tu̶oĩamenane, jãjarãbu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñarotire bojarã ñari, gotirãma. 16 “Cristo ocare Pablo ĩ gotimasiorotire bajiro yigu̶, tubiberiviju̶ ĩ ñasere bojayumi Dios”, yimasirã ñarãma. To bajiri, yu̶re mairã ñari, Cristo ocare gotimasiorãma ĩna quẽne. 17 Gãjerãju̶ama, quẽnaro yu̶ gotimasiosere ĩajũnisinirã ñari, “Pablore ĩna ĩavariquẽnaro rẽtoro manire ĩavariquẽnato masa” yitu̶oĩarã, Cristo ocare gotimasiorãma. To bajicõari, “ ‘Ĩna gotimasiosere quẽnaro ajivariquẽnaama masa’ ĩna yigotisere ajicõari, ‘Rojose bajiyuma yu̶re ajitirũ̶nu̶boacana’ yisu̶tiritiato Pablo” yirã, gotirũgũboarãma. 18 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, no yibeaja yu̶re. “Su̶tiritiato Pablo” yirã ñaboarine, Cristo ocare gotimasiorã ñarãma ĩna quẽne. To ĩna yijare, bu̶to variquẽnaja yu̶. 19 Gajeyere quẽne tu̶oĩacõari, variquẽnaja yu̶: Diore, yu̶re mu̶a sẽnibosarũgũsere, to yicõari, Jesucristo ĩ cõar'i, Esp'iritu Santo yu̶re ĩ ejarẽmorũgũsere quẽne masiaja yu̶. To bajiri, “Rojose yu̶ tãmu̶ose, to cõrone tãmu̶o tu̶jaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩa variquẽnaja yu̶. 20 Beroju̶, Jesucristo ĩ ĩaro rĩjoro, yu̶ yirere ĩre gotibojoneru̶abeaja yu̶. Cristo yu̶re ĩ ejarẽmosere tu̶oĩavariquẽnacõari, ĩ ocare riojo gotimasiorũgũaja yu̶. Tubiberiaviju̶ ñagũ̶re yu̶re ĩna bujama, yu̶re ĩna sĩacõajaquẽne, no yibeaja yu̶re. Cristore yu̶ tu̶oĩavariquẽnarore bajiro ĩna quẽne, ĩna tu̶oĩaseju̶are bojaja yu̶. Tiju̶a ñaja ñamasuse. 21 To bajiri, yu̶re ĩna bucõajama, ñajediro yu̶ yirũgũrore bajiro yicõa ñaru̶cu̶ja, “Cristore quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶oato masa” yigu̶. Yu̶re ĩna sĩacõajaquẽne, rẽtoro yu̶re quẽnaru̶aroja. To cõroju̶ma, Cristo tu̶ju̶ quẽnaro ñacõarũgũru̶cu̶ja yu̶. 22 To bajiboarine, yu̶re ĩna bucõajama, yu̶ gotimasiose su̶orine jãjarãbu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. To bajiri, “Yu̶re ĩna sĩarotire bojaja yu̶. Yu̶ caticõa ñarotire quẽne bojaja yu̶”, yimasibeaja yu̶. Ju̶a vãmeju̶ne quẽnacõaja yu̶re. 23 To bajiri, ju̶a vãmeju̶ne bojacõagũ̶ ñari, no yimasibeaja. “Cristo rãca yu̶ ñarotiju̶a ñaja rẽtoro quẽnase” yu̶ yitu̶oĩajama, “Yu̶re sĩacõato ĩna”, yitu̶oĩarũgũaja yu̶. 24 Quẽna gaje vãme yu̶ tu̶oĩajama, mu̶are yu̶ gotimasioroti ti ru̶yajare, mu̶are gotimasiocõa ñaru̶aja yu̶. 25 “To bajirone bajiru̶cu̶ja”, yitu̶oĩaja yu̶. To bajiri, bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶cõari mu̶a variquẽnarotire yigu̶, mu̶a rãca yu̶ ñarotire bojaja yu̶. 26 To bajiri quẽna mu̶a rãca yu̶ ñacudisere variquẽnaru̶arãja mu̶a. To bajicõari, rojose yu̶ tãmu̶oro Cristo yu̶re ĩ yirẽtobosarere masicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãja mu̶a. 27 Cristo oca ti gotirore bajiro mu̶a cu̶dirotiju̶a ñaja ñamasuse. Mu̶a tu̶ju̶ yu̶ vajama, yu̶ vabetijaquẽne, ado bajiro mu̶a yisere ajiru̶aja yu̶: “Cristo ocare ajicõari, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã ñaama ĩna. To yicõari, ‘Cristore ajitirũ̶nu̶ato gãjerã quẽne’ yirã, ĩ ocare tocãrãcarũ̶mu̶ne gotimasioama ĩna” yu̶re ĩna yigotisere ajiru̶aja yu̶. 28 To yicõari, “Ĩnare ĩaterãre quẽne güimenane Cristo ocare gotimasiorũgũama” yu̶re ĩna yigotisere quẽne ajiru̶aja yu̶. Mu̶are ĩaterãju̶ama, ĩnare güimenane mu̶a gotimasiocõa ñasere ĩacõari, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi Dios”, yimasiru̶arãma. To bajiboarine, mu̶aju̶ama, “Rojose mani tãmu̶oborotire yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios”, yimasiru̶arãja mu̶a, ĩnare güibetiriarã ñari. 29 Rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, ĩnare güimenane, Cristo oca ti gotirore bajiro goticõa ñarũgũroti ñaja mu̶are. Mu̶are ĩamaicõari, ĩ yarã mu̶a ñarotire mu̶are yiyumi Dios, “Yu̶ macu̶re quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶o ñato ĩna” yigu̶. To bajiro ĩ yijama, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, rojose tãmu̶oboarine, ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñarotire yigu̶ yiyumi. 30 Rojose yu̶ tãmu̶ocatore bajiro rojose tãmu̶orãja mu̶a quẽne. “Adirũ̶mu̶ri quẽne, rojose tãmu̶oboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶cõa ñagũ̶mi Pablo”, yu̶re yimasirãja mu̶a.

Filipenses 2

1 Ĩre ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, mu̶are quẽnaro ejarẽmorũgũgũ̶mi Cristo, “Tu̶oĩa variquẽnato” yigu̶. Esp'iritu Santo quẽne mu̶a rãca ĩ ñajare, gãmerã ĩamaicõari, quẽnaro ejarẽmorãja mu̶a. 2 To bajiri ado bajiro mu̶a bajirotire bojaja yu̶: “Quẽnaro variquẽnato Pablo” yirã, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã ñaña mu̶a. Mu̶a rãcana ñajedirore cojoro cõro gãmerã ĩamaiña. Sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, Cristo ĩ bojarore bajiro yirũgũña. 3 Gãjerã ĩna yisere ĩacõari, “Maniju̶a, ĩna rẽtoro yimasirãja”, yitu̶oĩabesa mu̶a. “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩabesa. “Ĩnaju̶a ñarãma yu̶a rẽtoro ñamasurã” yitu̶oĩacõari, ĩnare quẽnaro rũ̶cu̶bu̶orũgũña. 4 Quẽnaro mu̶a ñaroti rĩne tu̶oĩabesa. Gãjerã quẽnaro ĩna ñarotire quẽne tu̶oĩarũgũña. 5 Ado bajiro Jesucristo ĩ tu̶oĩariarore bajiro tu̶oĩaroti ñaja mu̶are: 6 Õ vecaju̶ ñagũ̶, Diore bajiro bajigu̶ ñaboarine, adigodoju̶ vagu̶, “Ĩre bajiro bajicõa ñaru̶cu̶ja yu̶”, yibesuju Cristo. 7 Diore bajiro bajigu̶ ñaboarine, “Yu̶ jacu̶ ĩ bojasere yiru̶, ñamasugũ̶re bajiro ñabetiru̶cu̶ja” yitu̶oĩacõari, manire bajirone ruyuayuju Cristo. 8 Adi macaru̶cu̶roju̶ vadicõari, ĩ jacu̶ ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñari, ñamasugũ̶re bajiro me ñacoasumi. To bajiro bajigu̶ ñari, rojose yirãre ĩna sĩarore bajiro yucú̶tẽroju̶ jaju sĩaecoyumi Cristo. 9 To bajiri, “Gãjerãre masa ĩna rũ̶cu̶bu̶oro rẽtoro ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñato” yigu̶, ĩre catioyuju Dios. To yicõari, “Ñajediro u̶ju̶ ñaru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yiyuju Dios. 10 To bajiro ĩre yiyuju Dios, õ vecana, adigodoana jediro, rijariarã quẽne, ĩ macu̶ Jesús vãmere ajicõari, mani yirũ̶cu̶bu̶orotire yigu̶. 11 To bajicõari, “Jesucristo ñaami u̶ju̶ ñamasugũ̶”, yijediru̶arãja mani. To bajiro mani yijama, mani jacu̶ Diore rũ̶cu̶bu̶orã yiru̶arãja mani. 12 To bajiri, yu̶ mairã, Cristo, ĩ jacu̶re ĩ cu̶dirũgũriarore bajiro cu̶diroti ñaja manire quẽne. Mu̶a tu̶ju̶ ñacõari, Cristo ocare mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro ajicaju̶ mu̶a. To bajiri, yucu̶re quẽne mu̶are yu̶ goticõasere bu̶tobu̶sa Cristo ocare mu̶a ajitirũ̶nu̶sere bojaja yu̶. Rojose mu̶a yisere Dios ĩ yirẽtobosariarã ñari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩ bojarore bajiro yirũgũroti ñaja mu̶are. 13 “Yu̶ bojasere yiru̶a tu̶oĩacõari, yato” yigu̶, manire ejarẽmorũgũgũ̶mi Dios. 14 Tocãrãcajine mu̶a moare cu̶tisere mu̶a yijama, gãmerã ñagõjaimenane, variquẽnase rãca yirũgũña mu̶a. 15 To bajiro yirũgũña, “ ‘Rojose yirã ñaama ĩna’ gãjerã manire yibeticõato” yirã. To bajiri, rojose yirã ĩna ĩaro rĩjoro, quẽnase rĩne yirũgũroti ñaja mu̶are. To yicõari, “Yu̶ tu̶ju̶ ĩna caticõa ñarotire yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja” Dios ĩ yirere ĩnare gotimasiorũgũña, “Tire masicõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yato ĩna” yirã. To bajiro mu̶a yijama, Cristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶ bu̶to mu̶are variquẽnaru̶cu̶ja yu̶. “Yu̶ gotimasiocatore bajirone yirã ñaama ĩna”, ĩre yivariquẽnaru̶cu̶ja yu̶, mu̶are. 17 Jẽre Diore ajitirũ̶nu̶cõari, quẽnaro yirũgũrãja mu̶a. To bajiri, Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, gãjerã, rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, quẽnaro yicõa ñarãja mu̶a. Mu̶are bajirone yu̶ quẽne Dios ocare yu̶ ajitirũ̶nu̶jare, romano masa yu̶re ĩna sĩarotire yu̶ tu̶oĩajama, su̶tiritiboarine, Dios ocare mu̶are yu̶ gotimasiocatiju̶are variquẽnaja yu̶. To bajirone tu̶oĩavariquẽnaroti ñaja, mu̶are quẽne, mu̶are yu̶ gotimasiocatire. 19 Mu̶a tu̶ju̶ Timoteo ĩ varotire, mani u̶ju̶ Jesús ĩ bojajama, yoaro mene ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶, mu̶a ñase quetire ajivariquẽnaru̶. 20 Ĩ sĩgũ̶ne ñaami mu̶are yu̶ mairore bajiro tu̶oĩagũ̶. 21 Gãjerãma, quẽnaro ĩna ñaroti rĩne tu̶oĩarã ñaama. Jesucristo ĩ bojasere ĩna yirotire tu̶oĩabeama ĩna. 22 “Jesucristo ĩ bojasere yigu̶ ñacami Timoteo”, ĩre yimasirãja mu̶a. “Ĩ macu̶re bajiro Pablore quẽnaro ejarẽmocami, ‘Jãjarãbu̶sa, Cristo ocare ajitirũ̶nu̶ato ĩna’ yigu̶”, ĩre yimasirãja mu̶a. 23 To bajiri, tubiberiaviju̶ yu̶ ñaro yu̶re ĩna yirotire masicõari, ĩ rãca mu̶are queti cõaru̶cu̶ja yu̶. 24 Tire mu̶are gotiboarine, “Mani u̶ju̶ ĩ ejarẽmose rãca yu̶ bajijama, yu̶ quẽne ĩ rãca mu̶are ĩagũ̶ varu̶cu̶ja”, yitu̶oĩaja yu̶. 25 Yu̶re ĩ ejarẽmorotire yirã, mu̶a cõar'i mani maigũ̶, Epafroditore, mu̶a tu̶ju̶ ĩre tu̶ocõagũ̶ yaja yu̶. Ĩ quẽne, Cristo ocare riojo gotigu̶ ñari, yu̶re bajirone rojose tãmu̶orũgũami. 26 Mu̶a ñajedirore bu̶to ĩaru̶ami. To bajicõari, ĩ rijacati quetire mu̶a ajirere tu̶oĩarejaiami. 27 Socase mere ajiriarãja mu̶a. To bajirone bajicami. Bajirocacoarocu̶re bajiroju̶ bajicami. To bajiboarine, ĩre ĩamaicõari, ĩre catiocami Dios. To bajiro ĩ yijama, bu̶tobu̶sa yu̶ su̶tiritirotire bojabecu̶ ñari, ĩre catiocami Dios. 28 To bajiri mu̶a tu̶ju̶ ĩre tu̶ocõagũ̶ yaja yu̶, catiquẽnagũ̶ ĩ ñasere mu̶a ĩavariquẽnarotire yigu̶. Mu̶a tu̶ju̶ ĩre yu̶ tu̶ocõajama, yu̶ quẽne tu̶oĩarejaibetibu̶saru̶cu̶ja yu̶. 29 Cristo oca yu̶ gotimasiosere yu̶re ejarẽmobeaja mu̶a, sõju̶ ñarã ñari. “Ĩre gotirẽmoato” yirã, mu̶a cõar'i quẽne Cristo ocare gotimasiorũgũami. To bajiro yicudigu̶ne, bu̶to rijaye jairo ti ñajare, rijacoabocami. To bajiro bajicacu̶ ñaboarine, ĩ caticõajare, mu̶a tu̶ju̶ ĩ ejaro, variquẽnase rãca ĩre sẽniru̶arãja mu̶a. Ĩre bajiro Cristo ocare goticudirãre quẽne, quẽnaro ĩnare yiya.

Filipenses 3

1 Jesucristo yarã ñari, variquẽnaña mu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶are yu̶ ucacatire tudiucaja yu̶. To bajiro mu̶are yu̶ yicõa ñajama, “Gãjerã socase ĩna gotisere ajiroma” yigu̶, yaja. 2 Cristo ocare ricati gotimasiorãre roori ñaña mu̶a. Ĩna ñarãma rojose ũmato yirorã. “Dios ĩ ĩamairã mani ñaru̶ajama, circuncisión yiroti ñaja”, yisocarãma ĩna. 3 Circuncisión yiecorã ĩna ñaboajaquẽne, Dios ĩ ĩamairã me ñarãma ĩna. Maniju̶ama, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmojare, Diore quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oaja mani. To yicõari, “ ‘Jesucristo manire rijabosayumi’ yitu̶oĩarã mani ñajare, Dios ĩ ĩamairã ñaja”, yitu̶oĩa variquẽnaja mani. 4 Mani ñicu̶a ĩna yimasirere ĩna tu̶oĩarore bajiro yu̶ quẽne yu̶ tu̶oĩajama, “Ĩna rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶”, yitu̶oĩaroti ñaboroja. Ĩna tu̶oĩasere bajiro yu̶ quẽne yu̶ tu̶oĩajama, ado bajise bajiroja: 5 “Dios ĩ rotimasiriarore bajiro yigu̶ ñato” yirã, cojomo cõro gaje ãmo idia jẽnituarirũ̶mu̶ri yu̶ ruyuaro bero, circuncisión yu̶re yiyuma ĩna. To bajiri, jud'io masu̶ ñari, Benjam'in ñamasir'i ya jũnagu̶ ñaja yu̶. Yu̶ ñicu̶ ñasu̶or'i ñamasiñuju Abraham. Yu̶ ñicu̶a, jud'io masa ñacoayuma ĩna. To bajiri, jud'io masa rĩne gãmerã manajo cu̶ticõari ĩna macu̶ cu̶tir'i ñari, jud'io masu̶ masu ñaja yu̶. To bajicõari, fariseo yere tu̶oĩagũ̶ ñari, Moisére Dios ĩ roticũmasirere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaboacaju̶ yu̶ maji. 6 “Ado bajiro yu̶ yisere bojagu̶mi Dios” yitu̶oĩacõari, variquẽnase rãca yirũgũboacaju̶ yu̶. To bajise tu̶oĩagũ̶ ñari, “Cristore ajitirũ̶nu̶rãma, mani ñicu̶a Diore ĩna rũ̶cu̶bu̶omasiriarore bajiro yimenama” yitu̶oĩacõari, bu̶to rojose ĩnare yirũgũcaju̶ yu̶. To bajicõari, Dios ĩ rotimasire quẽnaro cu̶digu̶ yu̶ ñajare, “Adi vãme yibeami Pablo”, yu̶re yimasigũ̶ manicami. 7 Yu̶ ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro yu̶ yisere, “Ñamasuse ñaroja”, yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶ maji. Adirũ̶mu̶rirema, Cristore ajitirũ̶nu̶ca yigu̶, “Vaja maja”, yitu̶oĩacõaja yu̶. To bajiri, yucu̶rema, “Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã rĩne ñaama Dios ĩ ĩavariquẽnarã” yitu̶oĩagũ̶ ñari, yu̶ ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro yu̶ yiboacatire yitu̶jacõacaju̶. “ ‘Rojose yu̶ yisere masirioato Dios’ yigu̶, yu̶re rijabosayumi Cristo”, yitu̶oĩaja yu̶, adirũ̶mu̶rirema. To bajiri, “ ‘Rojose magũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩavariquẽnagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩaja yu̶. 10 “Cristo ĩ ejarẽmorã rĩne ñaama Dios ĩ ĩavariquẽnarã” yitu̶oĩacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, bu̶tobu̶sa ĩre masirũtuaru̶aja yu̶. Tire yu̶ yijama, ado bajiro yigu̶ yaja yu̶: Cristo ĩ rijato bero, tudicaticõari, ĩ masise rãca ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ejarẽmo ñagũ̶mi. Tire, ĩ masise rãca ĩ bojase rĩne yigu̶ ñaru̶aja yu̶. To yicõari, ĩ jacu̶re cu̶diru̶agu̶ ñari, Cristo, rojose ĩ tãmu̶oriarore bajiro rojose tãmu̶oru̶aja yu̶ quẽne. To bajiro bajigu̶, yucú̶tẽroju̶re ĩre ĩna sĩariarore bajiro yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, quẽnaru̶aroja. 11 To bajiro bajirocu̶ yu̶ ñajama, yu̶ rijato bero, yu̶re quẽne catioru̶cu̶mi Dios. 12 “Jediro masigũ̶ ñari, quẽnase rĩne yigu̶ ñaja”, yimasibeaja yu̶. To bajiboarine, “Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yiru̶cu̶ja” yigu̶, yu̶ yimasiro cõro yirũgũaja yu̶. “Yu̶re bajiro quẽnase rĩne yigu̶ ñato” yigu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶ña mu̶”, yu̶re yicami Jesucristo. 13 Quẽnaro ajiya, yu̶ mairã. “Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yigu̶ ñaja yu̶”, yimasibeaja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶ yirũgũcatire bu̶to tu̶oĩabetirũgũaja yu̶. Tire tu̶oĩabecu̶ne, quẽnaro yu̶ yirotiju̶are tu̶oĩarũgũaja. 14 “Dios tu̶ju̶ yu̶ ejaro, quẽnaro yu̶ yise vaja quẽnaro yu̶re yato ĩ” yigu̶, to bajiro rĩne yirũgũaja yu̶. Ĩ tu̶ju̶ mani ejaro, quẽnaro mani yise vaja, “Quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja”, yiyuju Dios, quẽnase rĩne yirã mani ñarotire yigu̶. 15 To bajiri yu̶ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarũgũroti ñaja mu̶are quẽne, quẽnaro Cristore ajitirũ̶nu̶rã jedirore. To bajiro tu̶oĩarã ñaboarine, cojo vãme ricati mu̶a tu̶oĩajama, quẽnaro mu̶a masirotire yiru̶cu̶mi Dios. 16 Dios ĩ bojasere masijeobetiboarine, mani ajimasiro cõro mani yicõa ñajama, quẽnaru̶aroja. 17 To bajiri, yu̶ bajiñarũgũcatore bajiro bajiñaña, mu̶a quẽne. 18 Gãjerãju̶ama, quẽnasere yibetirũgũama. To bajiro ĩna bajise cojoji me mu̶are gotirũgũcaju̶ yu̶. Quẽna ĩna bajisere tu̶oĩacõari, mu̶are gotigu̶, bu̶to su̶tiritiaja yu̶. To bajiro ĩna bajicõa ñajama, “Cristo ĩ rijabosare vaja maja” yirãre bajiro bajicõa ñarãma. 19 To bajiro bajirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma. Dios ĩ bojasere yimena ñari, ĩna masu ĩna bojase rĩne yirã ñaama. To bajicõari, rojose ĩna yijama, bojonemenane, tire gotivariquẽnarãma. Adigodoaye rĩne tu̶oĩarũgũrãma. 20 Maniju̶ama, õ vecaju̶ Dios tu̶ju̶ varona ñaja. Ĩ ñaroju̶ ñaja mani ñarũgũrotiju̶. To bajiri tiju̶are tu̶oĩarũgũaja mani. To yicõari, “Õ vecaju̶ ñagũ̶, vadicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani varotire manire yirẽtobosaru̶cu̶mi mani u̶ju̶ Jesucristo”, yitu̶oĩa variquẽnarũgũaja mani. 21 To bajiro bajigu̶ne, quẽnariruju̶ ĩ ruju̶ cu̶tirore bajirone manire quẽne vasoaru̶cu̶mi, adi macaru̶cu̶roaye jediro rotimasigũ̶ ñari.

Filipenses 4

1 Yu̶ mairã, quẽnaro ajiya mu̶a. Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ yarã ñaja mu̶a. Mu̶are maigũ̶ ñari, bu̶to mu̶are ĩaru̶aja yu̶. “Yu̶ gotimasiocatire ajicõari, Diore quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñarãma ĩna”, mu̶are yitu̶oĩavariquẽnaja yu̶. To bajiri mani u̶ju̶ Jesucristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiroti ñaja. 2 Evodia vãme cu̶tigore, S'intique vãme cu̶tigore quẽne, mu̶are gotigu̶ yaja. Mu̶a ju̶arã, mani u̶ju̶ yarã ñari, sĩgõre bajiro tu̶oĩaña mu̶a. 3 Toagu̶, yu̶re quẽnaro baba cu̶ticacu̶ju̶are, “Ado bajiro yu̶re yibosaya”, mu̶re yisẽniaja yu̶: Ĩna, rõmia ju̶arãre, “Gãmerã oca quẽnoato” yigu̶, ĩnare ejarẽmoña mu̶. To yu̶ ñaro, Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere yu̶ gotimasiorotire yirã, yu̶re quẽnaro ejarẽmorũgũcama ĩna. Clemente, ĩ babarã quẽne yu̶re ejarẽmorũgũcama. Yu̶re ejarẽmocanare, “Ado cõro ñaama yu̶ tu̶ ñarũgũrona” Dios ĩ yiucaturiatutiju̶ ucatuecorã ñarãma. 4 Mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, tocãrãcajine ĩ yere tu̶oĩavariquẽnarũgũña mu̶a. 5 Rũ̶cu̶bu̶ose rãca gãjerãre quẽnaro yirũgũña mu̶a, “ ‘Quẽnase rĩne yirã ñaama’, gãjerã mu̶are yiĩato” yirã. Mani u̶ju̶ adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ tudiejaroti, mojoroaca ru̶yaja. 6 Ñieju̶are mu̶a tu̶oĩarejaisere bojabeaja yu̶. Tocãrãcajine rojose mu̶a tãmu̶ojama, “Rojose yu̶a tãmu̶osere yirẽtobosaya” yirã, Diore mu̶a sẽnijama, quẽnaja. To yicõari, mu̶are ĩ ejarẽmoroti ti ñajare, “Quẽnaro yiru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yivariquẽnarũgũña. 7 To bajiro mu̶a yijama, mu̶a variquẽnarotire yirẽmoru̶cu̶mi Dios. To bajiri, Jesucristo mu̶are quẽnaro ĩ ejarẽmorotire tu̶oĩarã ñari, rojose tãmu̶orã ñaboarine, variquẽnacõa ñaru̶arãja. Tire ajimasibetiru̶arãma Jesúre ajitirũ̶nu̶mena. 8 Yu̶ mairã, ado bajiro mu̶are gotitu̶saja yu̶: Quẽnase rĩne tu̶oĩarũgũña. Rũ̶cu̶bu̶ore queti, quẽnaro yire queti, maire queti, to yicõari, masa quẽne ĩna ajivariquẽnase queti tu̶oĩarũgũña. To yicõari, “Quẽnase ñaja” Dios ĩ yisere quẽne tu̶oĩarũgũña. 9 Mu̶are yu̶ gotimasiocatore bajirone yirũgũña. Yu̶re mu̶a ajicatire, mu̶a ĩacatire quẽne to bajirone yicõa ñaña. To bajiro mu̶a yijama, variquẽnase manire cõagũ̶, Dios, mu̶a rãca ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi. 10 Yu̶re tu̶oĩacõari, yu̶ bojasere yu̶re cõañuja mu̶a quẽna. To bajiri bu̶to variquẽnacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, mani u̶ju̶re, Diore yaja yu̶. Yoaro yu̶re mu̶a cõabetiboajaquẽne, “Cõaru̶aboarine cõamasimena bajirãma”, mu̶are yitu̶oĩacaju̶ yu̶. 11 “Yu̶ cu̶oru̶a tu̶oĩase jediro cu̶oru̶aja yu̶” yigu̶ me yaja. Jairo yu̶ cu̶ojama, yu̶ cu̶obetijaquẽne, variquẽnacõa ñaja. 12 Cojojirema maioro yu̶ bajijama, yu̶ bajibetijaquẽne, variquẽnarũgũaja yu̶. Bare ti ñajama, ti manijaquẽne, variquẽnacõa ñaja. 13 To bajiro yu̶ bajise jedirore yu̶re ejarẽmorũgũami Cristo. 14 To bajiro yu̶re ĩ ejarẽmoboajaquẽne, gãjoa yu̶re mu̶a cõase su̶orine yu̶re ejarẽmoñuja mu̶a. 15 Macedonia sitaju̶ Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise queti gotimasiocudi gajanocõari, quẽna gajeroju̶ yu̶ vato, mu̶a, Filipos macana rĩne gãjoa juarẽocõari, yu̶re cõañuja mu̶a. Gãjerãma, yu̶ gotimasiocati su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine, yu̶re cõabesuma ĩna. 16 Rĩjoroju̶ quẽne Tesalónica macaju̶ ñagũ̶, ñie cu̶obecu̶ yu̶ bajiro, cojoji me gãjoa yu̶re cõañuja mu̶a. 17 “Quẽna gajeye yu̶re cõato” yigu̶ me, to bajise mu̶are yaja yu̶. “Yu̶re mu̶a yirore bajirone gãjerãre quẽne mu̶a yicõa ñajama, rẽtobu̶saro quẽnase mu̶are cõato Dios” yigu̶ yaja. 18 Mu̶a cõariaro cõrone yu̶re ĩsicami Epafrodito. Yu̶ cu̶oru̶a tu̶oĩacati rẽtobu̶saro cõañuja mu̶a. Yu̶re quẽnaro mu̶a yicatire ĩavariquẽnarimi Dios. 19 Ĩ ñaami mani u̶ju̶, ñajediro quẽnase cu̶ogu̶. To bajicõari, ĩ macu̶ yarã mu̶a ñajare, mu̶a cu̶oru̶a tu̶oĩase jediro mu̶are cõaru̶cu̶mi. 20 Quẽnaro ĩre rũ̶cu̶bu̶o variquẽnarũgũru̶arãja mani. To bajirone bajiato. 21 Toana, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã jediro quẽnato ĩna. Yu̶ rãcana, Cristore ajitirũ̶nu̶rã, mu̶are quẽnaroticõaama. 22 Adoana, Cristore ajitirũ̶nu̶rã jediro, mu̶are quẽnaroticõaama. Cristore ajitirũ̶nu̶rã, Roma macagu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasa quẽne mu̶are quẽnaroticõaama. 23 Mani u̶ju̶, Jesucristo, quẽnaro mu̶are yato ĩ. To cõro ñaja.

Colosenses 1

1 ¿Ñati mu̶a, Colosas vãme cu̶ti macana, Dios yarã? Jesucristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenare mu̶are ucacõaja yu̶a. Mu̶are quẽnarotirã, mani jacu̶ Diore ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Quẽnaro ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶, adi paperare mu̶are cõagũ̶. Dios ĩ bojarore bajiro yu̶re cõacami Jesucristo, “Yu̶ su̶ori yu̶ jacu̶ quẽnaro ĩ yise quetire gãjerãre gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶” yigu̶. Yu̶ rãca ñaami mani maigũ̶, Timoteo. 3 “Jesucristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñaama ĩna. To bajicõari, Dios yarã jedirore quẽnaro mairã ñaama” mu̶are masa ĩna yisere ajirũgũaja yu̶a. To bajiro ĩna yirũgũsere ajivariquẽnaja yu̶a. To bajiri, tocãrãcajine mani u̶ju̶ Jesucristo jacu̶re mu̶are yu̶a sẽnibosajama, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yivariquẽnarũgũaja yu̶a. 5 Tirũ̶mu̶ju̶ne riojo ñamasusere, Cristo su̶ori quẽnaro Dios ĩ yise quetire mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ju̶ne, “Ĩ oca ti gotirore bajirone õ vecaju̶ Dios tu̶ju̶ ejacõari, quẽnaro ñarũgũru̶arãja mani”, yivariquẽnacoayuja mu̶a. To bajiro yirã ñari, Dios yarãre quẽnaro ejarẽmoñuja mu̶a. 6 Cristo ocare ajisu̶ocõari, “Ti ñaja riojo ñamasuse oca”, yiyuja mu̶a. To yicõari, “Rojose yirã mani ñaboajaquẽne, manire ĩamaicõari, manire quẽnaro yiyumi Dios”, yiajitirũ̶nu̶ñuja mu̶a. Ĩ oca quẽnasere mu̶a ajitirũ̶nu̶rore bajiro ajitirũ̶nu̶rũtuana yirãma masa jediro. To bajicõari, mu̶a yirũgũrore bajirone quẽnaro yirũgũrãma ĩna quẽne. 7 Mani maigũ̶, Epafras vãme cu̶tigu̶, ñaami ti ocare mu̶are gotimasior'i. Jesucristo ĩ bojasere yigu̶ ñari, adoju̶ quẽnaro yu̶are ejarẽmorũgũami. 8 Ĩ ñaami “Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca gãjerã Dios yarãre quẽnaro maiama ĩna, Colosas macana” yu̶are yigoticacu̶. 9 To bajiro ĩ yicatire ajicana ñari, yu̶a ajisu̶oriju̶ju̶ne, Diore mu̶are sẽnibosadicaju̶, Dios ĩ bojasere quẽnaro mu̶a yimasirotire yirã. To yicõari, Esp'iritu Santo su̶orine tocãrãca vãme mu̶a masirotire quẽne “Ejarẽmoato” yirã, Dioju̶are mu̶are sẽnibosarũgũaja yu̶a. 10 Mu̶are yu̶a sẽnibosase su̶orine to bajiro mu̶a yijama, mani u̶ju̶ ĩ bojarore bajiro yiñarũgũru̶arãja mu̶a. To yicõari, ĩre bu̶tobu̶sa masirũtuaru̶arãja. 11 Ĩre rẽtobu̶saro mu̶a masirũtu vajama, masirẽtogũ̶, Dios, mu̶are quẽnaro ejarẽmoru̶cu̶mi, jediro rojose tãmu̶oboarine, ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñarotire yigu̶. To bajiro mu̶are ĩ yijama, rojose tãmu̶oboarine, rojose mu̶are yirãre jũnisinimenane, variquẽnacõa ñaru̶arãja mu̶a. 12 Mani jacu̶, Diore tu̶oĩavariquẽnacõari, ado bajiro ĩre sẽniru̶arãja mu̶a: “Quẽnaro yaja mu̶. Quẽnaro mu̶ yire su̶orine mu̶ yarã ñaja yu̶a. To bajiri mu̶ ñaroju̶, ejacõari, gãjerã, mu̶ yarã quẽnaro ĩna yiecorore bajiro yiecoru̶arãja yu̶a quẽne”, Diore yivariquẽnaru̶arãja mu̶a. 13 Dios, ado bajiro manire ĩ yire ñajare, to bajiro yivariquẽnaru̶arãja mu̶a: Satanás yarã, ĩ bojarore bajiro yirã ñaboariarãre manire ejarẽmoñumi Dios, ĩ macu̶ ĩ maigũ̶ yarã, “Ĩ bojarore bajiro yirã ñato” yigu̶. 14 Dios ĩ yire yu̶ yijama, ado bajiro yigu̶ yaja yu̶: Ĩ macu̶ manire ĩ rijabosare su̶orine Satanás manire ĩ rotiboarere cu̶dimena ñacoariarãja mani. To bajicõari, rojose mani yisere Dios ĩ masiriorã ñacoariarãja mani. 15 Ñimu̶ju̶a Diore ĩagũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine Cristore masirãju̶ama, Diore masiaja mani. Cristo ñaami adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne ñacoadimasir'i. 16 Ĩ su̶orine adi macaru̶cu̶ro ñase jedirore rujeomasiñuju Dios. Adi macaru̶cu̶ro ñarã, õ vecanare quẽne, ruyumena, ruyurãre quẽne ĩ su̶orine rujeomasiñuju Dios. To yicõari, õ vecana rotimasironare quẽne ĩ su̶orine ĩnare rujeomasiñuju Dios. To bajiro yimasiñuju, “Quẽnaro yiyumi” ĩre gãjerã ĩna yirũ̶cu̶bu̶orotire yigu̶. 17 Adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne, ñacõadimasiñuju Cristo. To bajicõari, ĩ su̶orine jediro ñaja. 18 Ĩ rijabosare su̶orine ĩ yarã mani ñarotire yiyumi Dios. Cristo ñaami rijacoaboarine quẽna tudicatisu̶or'i. To bajir'i ñari, masa ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩsigũ̶ ñagũ̶mi. To bajicõari, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, ĩre ajitirũ̶nu̶menare quẽne jediro u̶ju̶ ñagũ̶ bajigu̶mi. 19 Dios, ado bajiro tu̶oĩañuju: “Yu̶ macu̶, yu̶re bajirone bajigu̶ ñari, ĩ sĩgũ̶ne yu̶ ye ñajediro quẽnasere cõagũ̶ ñaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩañuju Dios. 20 Adigodoana, õ vecana quẽne rojose yirã ñañujarã. To bajiri, rojose ĩna yisere “Masiriogu̶sa” yigu̶, ĩ macu̶re rijarotiyumi. To bajiro ĩ yijama, ĩna jediro ĩ rãca quẽnaro ĩna ñarotire yigu̶ yiyumi. 21 Tirũ̶mu̶ju̶rema Dios yarã me ñañuja mu̶a maji. Rojose tu̶oĩacõari, rojose mu̶a yire su̶orine Dios ĩ ĩajama, ĩre terã ñañuja mu̶a. 22 To bajiro bajiriarã mu̶a ñaboajaquẽne, ĩ tu̶ju̶ mu̶a ejaro, “Rojose mana ñaama” ĩ yiĩarotire yigu̶, ĩ macu̶re rijarotiyuju. 23 To bajiro Dios ĩ yire ti ñaboajaquẽne, ĩ tu̶ mu̶a ejarirũ̶mu̶, “Rojose mana ñaama” ĩ yiĩarotire mu̶a bojajama, ĩ macu̶ su̶ori quẽnaro ĩ yire quetire ajitirũ̶nu̶cõa ñaroti ñaja. Ti quetire masa ñajediroju̶ne ajirãma. Yu̶ quẽne, tire goticudigu̶ ñaja. 24 Cristo ocare ajitirũ̶nu̶rãre gotimasiocudigu̶, rojose tãmu̶ogũ̶ ñaboarine, variquẽnaja yu̶. Gãjerã quẽnaro ĩna ñarotire bojagu̶ ñari, rojose tãmu̶oñumi Cristo. To bajiri, yu̶re quẽne, to bajiro yu̶ bajirotire bojayumi Cristo. 25 “Cristo ocare jud'io masa me ñarãre quẽnaro gotimasiocudiru̶cu̶mi” Dios ĩ yitu̶oĩariarore bajirone Cristo yu̶re ĩ yijare, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ejarẽmorimasu̶ ñacaju̶ yu̶. 26 Yu̶ gotimasiosere, tirũ̶mu̶anaju̶ma tire masibetimasiñuma maji. Adirũ̶mu̶rirema, ĩ yarã ñarona tire ĩna masirotire yiyumi Dios. 27 “Jud'io masa me ñarã, yu̶ su̶ori quẽnamasuse ĩna yiecorotire masiato ĩna, yu̶ yarã” yigu̶ yiyumi Dios. Ado bajiro bajiaja ti oca masa ĩna masibeticati: Mu̶are ejacõari, mu̶a rãca quẽnaro ñarũgũru̶cu̶mi Cristo. To bajiri, “Dios tu̶ju̶ ejacõari, quẽnamasuse yiecoru̶arãja mani”, yitu̶oĩa variquẽnaru̶arãja mu̶a. 28 No bojaro yu̶a vato masa jedirore Cristo ocare gotimasiocudiaja yu̶a, “Ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabetiru̶arãja mu̶a” yirã. To yicõari, tocãrãcu̶ne Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶jama, Dios tu̶ju̶ ĩna ejarirũ̶mu̶, “Ñie rojose mana ñaama” ĩ yiĩarotire yirã, yu̶a masiro cõro quẽnaro gotimasioaja yu̶a. 29 To bajiro ĩna bajirotire bojarã, josase ti ñaboajaquẽne, Cristo ĩ ejarẽmose rãca moarũgũaja yu̶a.

Colosenses 2

1 “Quẽnaro mani ñarotire yigu̶, josari moarũgũgũ̶mi Pablo” mu̶a yisere bojaja yu̶. Laodicea macana, to yicõari gãjerã yu̶re ĩabetiriarã Cristore ajitirũ̶nu̶rã, to bajise ĩna yisere bojaja yu̶. 2 Ado bajiro quẽnaro mu̶a ñarotire yigu̶, josari moarũgũaja yu̶: Cristore mu̶a tu̶oĩavariquẽnarotire, quẽnabu̶saro mu̶a gãmerã mairũtuarotire, to yicõari, Cristo ocare quẽnaro ajimasirotire yigu̶ yaja. To bajiro mu̶a bajijama, masa ĩna masibeticatire, “Yu̶ yarã masiato” yigu̶, Dios ĩ yisere quẽnaro masiru̶arãja mu̶a. To bajiro yu̶ yijama, “Cristore quẽnaro masiru̶arãja mu̶a” yigu̶ yaja. 3 Cristo yarã rĩne ñaama, “Ti oca, masa ĩna masibeticatire ñamasusere masiato” yigu̶, Dios ĩ yirã. 4 “Quẽnaro gotitorãre ajitirũ̶nu̶robe” yigu̶, tire mu̶are gotibu̶ yu̶. 5 Mu̶a rãca ñabetiboarine, mu̶a rãca ñagũ̶re bajiro tu̶oĩaja yu̶. “Quẽnaro ñacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶cõa ñarãma” mu̶are yitu̶oĩacõari, bu̶to variquẽnaja yu̶. 6 “Jesucristo, yu̶ u̶ju̶ ñaami” yiriarã ñari, ĩ bojarore bajiro rĩne yicõa ñaroti ñaja mu̶are. 7 Mu̶a yirotire masiru̶arã, ĩre sẽnirũgũru̶arãja. To yicõari, Epafras mu̶are ĩ gotimasioriarore bajirone Cristore quẽnabu̶saro ajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a. To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnarũgũru̶arãja. 8 To bajiri, gãjerã ricati gotimasiorã, “Cristore bajiro bajirã ñarãma gãjerã” ĩna yisocasere ajibesa mu̶a. Cristo ye me ñaja ti. Ĩna ñicu̶a ĩna tu̶oĩamasiriarore bajiro tu̶oĩacõari gotirã yama. 9 Gãjerã manama. Cristo sĩgũ̶ne ñaami jediro Dios ye cu̶ogu̶. Manire bajiro ruju̶ cu̶tiboarine, Dione ñañumi Cristo. 10 Ĩ rotijama, ñimu̶ju̶a ĩre cu̶dibecu̶ magũ̶mi. To bajiri, Cristo yarã ñari, jediro ñamasuse cu̶orã ñaja mu̶a. Diseju̶a ru̶yabeaja mu̶are quẽne. 11 Circuncisión ĩna yiecoriju̶ne, “Dios rĩare bajiro bajirã ñacoaju̶ mani” yitu̶oĩarã ñari, tire yirũgũrãma jud'io masa. To bajiro ĩna yiboase, mani ruju̶aye ti ñajare, Dios ĩ ĩajama, vaja maja ti. Mu̶aju̶arema, Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶orone, mu̶are ejarẽmoñumi, “Yu̶ yarã ñacõari, rojose yiru̶a tu̶oĩabeticõato” yigu̶. 12 Mani bautizaecojama, Jesucristo rãca rijariarãre bajiro bajiyuja mani. To bajicõari, “Jesucristo ĩ yuje ecoro bero, ĩ masise rãca ĩre tudicatioyumi Dios” yitu̶oĩariarã ñari, Cristo rãca tudicatirãre bajiro bajiyuja mani. To bajiriarã ñari, Jesucristo ĩ ejarẽmose rãca Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaja mani. 13 Tirũ̶mu̶ju̶ rojose yiriarã ñari, Dios yarã me ñariarãja mu̶a maji. To bajiro bajiriarã mu̶a ñaboajaquẽne, rojose mu̶a yirere masiriocõari, “Cristo ĩ ejarẽmose rãca yu̶ bojarore bajiro yirã ñato” yigu̶ mu̶are yiyumi Dios. 14 Rĩjoroju̶ma Dios ĩ rotimasirere cu̶dijeobetiriarã mani ñajare, rojose tãmu̶orona ñañuja mani maji. To bajiro mani bajiroti ti ñajare, yucú̶tẽroju̶ ĩ macu̶re rijarotiyuju Dios, “Rojose ĩna yise vaja, ĩnare vaja yibosato” yigu̶. To bajiri ĩ rijabosare su̶orine rojose mani yisere masiriojeocõañuju Dios. 15 To bajiro Cristo ĩ rijabosare su̶orine vãtia rojose yirotirã, ĩna rotimasiboariarore bajiro, “Rotimasibeticõato” yigu̶ yiyumi Dios. 16 To bajiri, Cristo yarã ñari, Dios ĩ ĩavariquẽnarã ñaja mu̶a. To bajiri, gãjerã socase gotirimasa ado bajise mu̶are ĩna yisere ajibesa mu̶a: “Ti ñaja babetiroti. Adi ñaja idibetiroti. Ñamiagu̶ muiju ĩ roarirũ̶mu̶ beroagarũ̶mu̶ ñaja rũ̶cu̶bu̶oriarũ̶mu̶. U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ado bajiro yirũgũroti ñaja”, mu̶are yirãma ĩna. 17 To bajiro ĩna yise, Cristo ĩ rijabosaroto rĩjoro jud'io masare Dios roticũmasireju̶ ñañuja maji. To bajiboarine, adirũ̶mu̶rirema vaja maja ti. Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro mani yiseju̶a ñaja vaja cu̶ti. 18 “Ángel mesare yu̶a yirũ̶cu̶bu̶orore bajiro yirũ̶cu̶bu̶omena mu̶a ñajare, mu̶are ĩavariquẽnabecu̶mi Dios” ĩna yisere quẽne ajibesa mu̶a. Ĩna masune tu̶oĩaboarine, “Yu̶a cãjiriaroju̶ ĩacõari, quẽnaro Dios ĩ rotisere gotiaja yu̶a”, yirã ñarãma. “Ñamasurã me ñaja yu̶a” yigotiboarine, ĩna tu̶oĩaseju̶ama, “Ñamasurã ñaja”, yitu̶oĩaboarãma. 19 Cristore ajitirũ̶nu̶mena ñari, ĩ ye riojo gotirã me ñarãma. Cristo, sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶. Dios ĩ bojarore bajiro manire ejarẽmorũgũami Cristo, bu̶tobu̶sa gãmerã ejarẽmocõari, ĩ bojarore bajiro yirã mani ñarotire yigu̶. 20 “Rojose yibeticõari, yu̶ bojaseju̶are yato” yigu̶, ĩre ajitirũ̶nu̶ronare manire rijabosayumi Cristo. To bajiro ĩ bajire ti ñaboajaquẽne, ¿no yirã Cristore ajitirũ̶nu̶mena ĩna gotisere ajirũ̶cu̶bu̶oati mu̶a? 21 “Tire moaĩabesa Tire babesa” ĩna yirotisere ajirũ̶cu̶bu̶obesa mu̶a. 22 Jedise ñaja bare. To bajicõari, mu̶are ĩna rotise, Dios ye me ñaja. Masa ĩna masune tu̶oĩacõari, ĩna gotimasiose ñaja. 23 Ĩna ajivariquẽnasere ĩna gotijama, tire ajicõari, “Quẽnaro gotimasiama”, yitu̶oĩaboarãma sĩgũ̶ri. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, quẽnaro tu̶oĩarã me ñarãma. Ado bajise ĩnare gotimasioboarãma ĩna: “Yu̶a rũ̶cu̶bu̶orãre mu̶a quẽne mu̶a rũ̶cu̶bu̶ojama, quẽnaja. ‘Masirã me ñaja’ mu̶a yitu̶oĩajama, quẽnaja. Mani ruju̶re rojose mani yijama, quẽnaja. To bajiro mani yijama, rojose mani yisere yitu̶jaru̶arãja mani”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro ĩna yiboase socase ñaja.

Colosenses 3

1 Cristore ĩna sĩaboajaquẽne ĩre catioyumi Dios. To bajiro ĩre yicõari, õ vecaju̶, “Yu̶ rãca rotiru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yiyumi. Cristore mani ajitirũ̶nu̶roto rĩjoro, Diore masimena ñari, rojose yirã ñañuja mani maji. To bajiro mani yirũgũboarere yitu̶jacõari, Cristore mani ajitirũ̶nu̶su̶oriarũ̶mu̶ne, “Yu̶ tu̶ju̶ varu̶arãma”, manire yiyumi Dios. To bajiri, quẽnaro manire ĩ yirotire tu̶oĩarũgũroti ñaja. 2 Adigodoaye rojose tu̶oĩamenane, Dios yeju̶are tu̶oĩarũgũroti ñaja. 3 Rojose mu̶a yirũgũrere yitu̶jacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, “Ĩ rãca ñarũgũru̶arãja mu̶a” Dios ĩ yiriarã ñañuja mu̶a. To bajiri, rojose tu̶oĩabetiroti ñaja. Cristo su̶orine mu̶a rijato beroju̶ma “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñaja mu̶a. To bajiri mu̶a rãca ñagũ̶mi Cristo. To bajiro ĩ bajisere ĩamasibetiboarine, adigodo ĩ tudiejaro, “Ñajediro u̶ju̶ ñaami”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma masa ñajediro. To cõroju̶ mu̶are quẽne ĩ rãca mu̶a ñasere ĩacõari, “Ĩ yarã ñañuma”, mu̶are yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna yuja. 5 Rojose mu̶a yirũgũsere yitu̶jaya mu̶a. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Rojose yiru̶a tu̶oĩabesa. To yicõari, Diore mu̶a mairo rẽtoro, gajeyeũnire maibesa. Diore mu̶a mairo rẽtoro, gajeyeũnire mu̶a maijama, Diore rũ̶cu̶bu̶orã me yirãja mu̶a. 6 Rojose yirãre Dios rojose ĩnare ĩ yiroti ti ñajare, rojose yibesa mu̶a. 7 Tirũ̶mu̶ju̶ rojose yimasiriarãja mu̶a maji. 8 Adirũ̶mu̶rirema ñajediro rojose mu̶a yirũgũrere to cõrone tire yitu̶jaya. Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, jũnisinibesa mu̶a. Gãjerãre ĩatebesa. Gãjerãre rojose ñagõmacabesa. 9 Mu̶a socarũgũriarore bajiro socabesa mu̶a. Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶orone, mu̶are ejarẽmosu̶oyumi. To bajicõari, quẽnabu̶saro Diore mu̶a masirotire yigu̶, mu̶a rãca ñacõa ñagũ̶mi. To bajiri ñajediro rojose yibetiroti ñaja. 11 To bajiro ti bajijare, jud'io masa mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Circuncisión yiriarã mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Gãjerã masa ñaboarine, mu̶a rãcana yere ajimasirã mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Moabosarimasa mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Cristo ñaami mani jediro u̶ju̶. Manire ejacõari, mani rãca ĩ ñase rĩne ñaja ñamasusema. 12 “Yu̶ yarã ñaña mu̶a” yigu̶, Dios ĩ beseriarã ñarãja mu̶a quẽne. To bajiri ĩ ĩamairã ñarãja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, gãmerã ĩamaicõari, quẽnaro yirũgũroti ñaja mu̶are. “Yu̶ rẽtoro ñamasurã ñaama”, gãjerãre yirũ̶cu̶bu̶orũgũroti ñaja. Gãjerã mu̶are rojose ĩna yiboajaquẽne, ĩnare jũnisinibetiroti ñaja mu̶are. 13 Ĩnare jũnisinibeticõari, rojose mu̶are ĩna yisere masirioru̶arãja mu̶a. Mani u̶ju̶ rojose mu̶a yisere ĩ masirioriarore bajirone rojose mu̶are yirãre masirioya mu̶a quẽne. 14 Ti jediro yiroti ti ñaboajaquẽne, rẽtoro ñamasuse ñaja gãmerã ĩamaire. Mu̶a gãmerã ĩamaijama, Dios ĩ bojarore bajiro yirã, quẽnaro ñarũgũru̶arãja mu̶a. 15 Cristo su̶orine quẽnaro ñarã ñari, mu̶a yirotire tu̶oĩacõari, “To bajiro yu̶ yijama, ĩna rãca quẽnaro ñacõaru̶cu̶ja” yimasicõari rĩne, yiru̶arãja mu̶a. Quẽnaro mu̶a ñarũgũsere Dios ĩ bojajare, to bajiro yirũgũru̶arãja mu̶a. Ĩ su̶orine quẽnaro ñarã ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yirũgũru̶arãja mu̶a. 16 Cristo ocare masirã ñari, quẽnaro tu̶oĩacõari, tire gãmerã gotimasiorũgũru̶arãja mu̶a, “Ti ocare bu̶tobu̶sa masirãsa mani” yirã. To yicõari, Dios ocare masa ĩna ucamasire basare, Diore tu̶oĩarã basare quẽne, basaya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mu̶are quẽnaro Dios ĩ yisere tu̶oĩacõari, bu̶to variquẽnase rãca basarũgũru̶arãja. 17 To yicõari, tocãrãcajine mu̶a gotijama, mu̶a moajaquẽne, mani u̶ju̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩ bojarore bajiro rĩne yirũgũru̶arãja mu̶a. To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, mani jacu̶ Diore yivariquẽnarũgũru̶arãja mu̶a. 18 Rõmiare, manaju̶a cu̶tirãre, mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, mu̶a manaju̶are quẽnaro ajirũ̶cu̶bu̶orũgũña. 19 Ũ̶mu̶aju̶are, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Mu̶a manajoare quẽnaro maiña. To yicõari, quẽnaro ĩnare gotiya. 20 Rĩamasaju̶are, ado bajise mu̶are quẽne gotiaja yu̶: Tocãrãcajine mu̶a jacu̶a ĩna rotirore bajirone cu̶dirũgũru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a yisere ĩacõari, variquẽnaru̶cu̶mi mani u̶ju̶. 21 Ĩna jacu̶aju̶are, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Mu̶a rĩare tud'ibesa, “Ajisu̶tiriticõari, quẽnasere yitu̶jaroma” yirã. 22 Moabosarimasare, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Cojoji ru̶yabeto variquẽnase rãca mu̶are moare rotirãre quẽnaro cu̶diya mu̶a. “Manire moare rotirã ĩna ĩaro rĩne quẽnaro moaru̶arãja, ‘Manire ĩavariquẽnato’ yirã”, yitu̶oĩabetiru̶arãja mu̶a. Ĩna ĩaro, ĩna ĩabeto quẽne, quẽnaro ĩnare moabosarũgũru̶arãja mu̶a, “Ĩnare quẽnaro mani moabosabetijama, rẽtoro masigũ̶, mani u̶ju̶, Cristo, manire ĩavariquẽnabecu̶mi” yitu̶oĩa güirã ñari. 23 Mu̶a yimasiro cõro Cristore mu̶a moabosarore bajirone mu̶are rotirãre quẽnaro ĩnare moabosaru̶arãja mu̶a. 24 Cristo sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶ ñamasugũ̶. To bajiri, ñajediro ĩ bojarore bajiro yirũgũroti ñaja manire. To bajiro tu̶oĩacõari, mani moajama, ĩre moabosarã yirãja mani. Tire masiritibesa. Mani u̶ju̶ ñari, ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro manire vaja yiru̶cu̶mi. Ti ñaja ĩ ñaroju̶ ejacõari, gãjerã ĩre ajitirũ̶nu̶rã rãca quẽnamasuse manire ĩ ĩsiroti. 25 To bajiboarine rojose mu̶a yirũgũjama, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. To bajiri, “Ãnoama rojose yirã ĩna ñaboajaquẽne, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶”, yigu̶ me ñaami.

Colosenses 4

1 Moarimasa u̶jarãre, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Mu̶are moabosarimasare quẽnaro ĩnare yiya. Sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶ ñamasugũ̶, mu̶are moabosarimasare, to yicõari mu̶are quẽne rotigu̶. Ĩne ñaami mu̶a yise jedirore sẽniĩarocu̶. 2 Mu̶a jedirore gotigu̶ yaja yu̶. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore sẽnirũgũroti ñaja. To yicõari, ĩ yirẽmosere masicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, yirũgũroti ñaja. 3 Yu̶are quẽne ado bajiro sẽnibosarũgũña mu̶a: “ ‘Cristo oca masa ĩna masibeticatire Pablo mesa gãjerãre gotimasiocudiato’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña mu̶”, ĩre yisẽnirũgũña mu̶a. Tire gotimasiogũ̶ ñari, tubibe ecoaja yu̶. 4 Quẽnaro riojo yu̶ gotimasiorotire yirã, Diore sẽnirũgũña mu̶a. To bajirone yicõa ñaroti ñaja yu̶re. 5 Cristore ajitirũ̶nu̶mena rãca mu̶a ñajama, quẽnaro ñaña mu̶a. To bajiñarã, cojorũ̶mu̶ gotimenane, ñabesa. Tocãrãcarũ̶mu̶ Cristo ocare ĩnare gotimasiocõa ñaña. 6 Ĩnare mu̶a gotijama, quẽnaro tu̶oĩacõari, gotiya. To bajiro yicõari, mu̶are ĩna sẽniĩajama, quẽnaro cu̶dimasiru̶arãja mu̶a. 7 Adoju̶ yu̶ rãcagu̶, mani maigũ̶, T'iquico vãme cu̶tigu̶ ñaami. Mu̶a tu̶ju̶ ĩre cõagũ̶ yaja yu̶. Toju̶re ejacõari, yu̶ bajise queti mu̶are gotiru̶cu̶mi. Yu̶re quẽnaro ejarẽmorũgũgũ̶, to yicõari, mani u̶ju̶ ĩ bojasere yigu̶ ñaami. 8 To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, mu̶a tu̶ju̶ ĩre varotibu̶ yu̶. Toju̶ ejacõari, yu̶a bajise quetire gotiru̶cu̶mi. Tire ajivariquẽnaru̶arãja mu̶a. 9 Ĩ rãca, mani maigũ̶, Onésimo vãme cu̶tigu̶ mu̶a ya macagu̶re quẽne, varotibu̶ yu̶. Quẽnaro yu̶are ejarẽmorũgũmi ĩ quẽne. Ĩ rãca ñacõari, yu̶a bajirũgũse jedirore gotiru̶arãma. 10 Adoju̶ tubiberiaviju̶ yu̶ rãca ñagũ̶ Aristarco vãme cu̶tigu̶, mu̶are quẽnarotiami. Bernabé tẽñu̶, Marcos vãme cu̶tigu̶ quẽne mu̶are quẽnarotiami. “Mu̶a tu̶ju̶ ĩ ejacoajama, ĩre quẽnaro yiba”, mu̶are yiucacõacaju̶ yu̶, jẽre. 11 Jesús Justo vãme cu̶tigu̶ quẽne mu̶are quẽnarotiami. Jud'io masa vatoaju̶re adocãrãcu̶ne ñaama, yu̶ yarã, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, Cristo ocare yu̶ rãca gotimasiocudirã. Yu̶re bu̶to ejarẽmorũgũama. 12 Mu̶a ya macagu̶, Cristo ĩ bojasere yigu̶, Epafras vãme cu̶tigu̶ quẽne, mu̶are quẽnarotiami. Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõari, Dios ĩ bojarore bajiro rĩne mu̶a yirotire yigu̶, cojoji me Diore mu̶are sẽnibosarũgũami. 13 Mu̶are, mu̶a tu̶anare quẽne, Laodicea macanare, Hierápolis macanare quẽne bu̶to tu̶oĩamaigũ̶ ñari, to bajiro mu̶are sẽnibosarũgũami. To bajiro ĩ yirũgũsere ĩagũ̶ ñari, mu̶are gotiaja yu̶. 14 U̶co yirimasu̶, Lucas vãme cu̶tigu̶, yu̶a maigũ̶ quẽne, mu̶are quẽnarotiami. Demas vãme cu̶tigu̶ quẽne, to bajirone yami. 15 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, Laodicea macana, “Quẽnato ĩna”, yaja yu̶. Ninfa vãme cu̶tigore quẽne “Quẽnato”, yaja. Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, so ya viju̶ rẽjarũgũrãre quẽne, “Quẽnato”, yaja yu̶. 16 Adi papera rãca mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ĩajeoro bero, Laodicea macana Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩsirã vaja mu̶a, “Ĩna quẽne ĩato” yirã. To yicõari, ĩnare yu̶ papera cõacatiju̶are juacõari, ĩama mu̶a quẽne. 17 Arquipo vãme cu̶tigu̶re ado bajiro ĩre gotiya: “Mani u̶ju̶ Jesucristo mu̶re ĩ rotirere quẽnaro yijeoroti ñaja”, ĩre yigotiya. 18 Yu̶ Pablo, yu̶ masune, “Quẽnato”, mu̶are yiucacõaja yu̶. Adoju̶ yu̶ tubibe ecosere masiritibeticõari, Diore yu̶re sẽnibosarũgũña mu̶a. Yu̶ quẽne, Diore sẽnigũ̶, ado bajiro mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Quẽnase ĩnare cõarũgũña mu̶”, ĩre yisẽniaja yu̶. To cõro ñaja.

1 Tesalonicenses 1

1 ¿Ñati Jesús ocare ajitirũ̶nu̶rã, Tesalónica macana? Yu̶ Pablo, yu̶ babarã Silvano, Timoteo rãca adi quetire mu̶are ucacõaja, Dios mani jacu̶, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristo yarãre. Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶a, “ ‘Ĩnare ĩamaicõari, ejarẽmoña mu̶’, quẽnaro ĩna ñarotire yigu̶”. 2 Tocãrãcajine Dios mani jacu̶re ĩre sẽnirã, mu̶a jediro mu̶a bajisere tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yisẽnirũgũaja yu̶a. 3 Ado bajiro bajirã mu̶a ñajare, to bajiro yirũgũaja yu̶a: “Yu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi” Diore ĩre yitu̶oĩarã ñari, quẽnaro yiñaja mu̶a. Gãmerã mairã ñari, gãjerãre quẽnaro ejarẽmorũgũaja. “Mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ tudiejaro bero, ĩ rãca rijamenane ñarũgũru̶arãja”, yitu̶oĩa tu̶jabeaja mu̶a. To bajiro tu̶oĩarã ñari, rojose tãmu̶orũgũrã ñaboarine, “Yu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi”, ĩre yitu̶oĩa tu̶jabeaja mu̶a. To bajiri, to bajiro mu̶a bajise Dios su̶ori ti bajijare, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnaja yu̶a. 4 To bajiro Diore yaja yu̶a, mani u̶ju̶ yarã ado bajise mu̶a bajisere masirã ñari: Dios ĩ ĩamairã, ĩ beseriarã ñañuja mu̶a. 5 “To bajiro mu̶are yiyumi Dios”, yimasiaja, ado bajiro bajicati ti ñajare: “Jesús ĩ rijabosare su̶ori manire ĩavariquẽnaami Dios” yire quetire yu̶a gotimasiojama, yu̶a masune tu̶oĩarujeocõari, gotirã me mu̶are gotimasiorũgũcaju̶. Dios ĩ rotise rãca mu̶are gotimasiocaju̶ yu̶a. Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo su̶orine tu̶oĩacõari, “Socase me ñaja”, yimasicaju̶ mu̶a. Mu̶a rãca yu̶a bajiñacatire masicõari, “Quẽnaro mani ñarotire yirã mani tu̶ju̶ ejayuma”, yu̶are yimasirãja mu̶a. 6 To bajiri mu̶a quẽne, yu̶a yicatire bajirone quẽnaro yirũgũcaju̶ mu̶a. To yicõari, mani u̶ju̶ Jesús ĩ yiriarore bajirone yirũgũcaju̶ mu̶a. To bajiri bajicatore bajirone rojose tãmu̶oboarine, “Variquẽnato” yigu̶, Esp'iritu Santo mu̶are ĩ ejarẽmocati ñajare, bu̶to ajivariquẽnacaju̶ mu̶a. 7 To bajiro mu̶a bajiñacatire ajicõari, mu̶a ye sitana Macedonia ñarã, adoana Acaya sitana quẽne, “Ĩna bajiñariarore bajiro yiroti ñaja manire”, yama ĩna, Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶ru̶arã jediro. 8 To bajiri mu̶a gotimasiose su̶orine mani u̶ju̶ Jesús ocare ajiyuma Macedonia sitana, Acaya sitana. Ĩna rĩ mere, gajeroana jãjarãre gotimasioñuja mu̶a. Quẽnaro mu̶a yirere ajicõari, “Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñaama Tesalónica macana”, mu̶are yama. To bajiro mu̶a bajisere jẽre ĩna masicõajare, gajeroju̶ yu̶a vacudijama, mu̶a bajisere gotibetirũgũaja yu̶a. 9 Ĩnaju̶a roque yu̶are quẽnaro mu̶a yicatire gotirũgũama. “Ado bajirã ñarãma” mu̶a masune yiquẽnorujeocõari, mu̶a rũ̶cu̶bu̶oboarere yitu̶jacõari, Dios catimu̶orũ̶gõrocu̶ju̶are mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶ocatire gotirũgũama. 10 Gajeye ado bajiro mu̶a gotisere yu̶are gotirũgũama: “Dios macu̶ Jesús, ĩ bajirocaro bero, Dios ĩ catior'i, õ vecaju̶ ñagũ̶mi. Ĩ ñaami rojose mani yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire Dios ĩ reacõaborotire manire yirẽtobosarocu̶. To bajiro yirocu̶ ĩ tudiejarotire yurã yaja” mu̶a yiñasere quẽne yu̶are yigotirũgũama ĩna.

1 Tesalonicenses 2

1 Yu̶a mairã, mu̶a tu̶ yu̶a bajiñacatire tu̶oĩacõari, “Bu̶to quẽnacaju̶”, yimasiaja mu̶a. 2 Mu̶a tu̶ju̶ yu̶a ejaroto rĩjoro, Filipos ĩna yirimacaju̶ ñacaju̶ yu̶a. Toju̶ yu̶a ñaro rojose yu̶are yicama. Mu̶a ya macana quẽne yu̶are gotirotibetiboacama. Jẽre tire masiaja mu̶a. Yu̶are ĩna gotirotibetiboajaquẽne, Dios ĩ ejarẽmose rãca mu̶are goticõacaju̶, Dios oca Jesús su̶ori quẽnaro ĩ yise quetire. 3 Socasere ajirũ̶cu̶bu̶orã me ñari, tire mu̶are goticaju̶ yu̶a. Rojose yiru̶arã me, mu̶are goticaju̶. Mu̶are yitoru̶abeticaju̶. 4 “¿Yu̶ bojarore bajiro yirã ñati?” yigu̶, yu̶are rotiĩacõari, variquẽnañumi Dios. To bajicõari, “Yu̶ macu̶ su̶ori quẽnaro yu̶ yise quetire gotiru̶arãja mu̶a”, yu̶are yirotiyumi. To bajiri ĩ gotirotirore bajirone gotirũgũaja yu̶a. “Masa ajivariquẽnato” yirã me, gotirũgũaja. “Dios ajivariquẽnato” yirãju̶a, gotirũgũaja. 5 “Oca quẽnase rãca yu̶are yitorã me yama”, yu̶are yimasicaju̶ mu̶a. “Gãjoa manire ĩsiato” yirã me, mu̶are goticaju̶ yu̶a. Tire masiaja mu̶a. Dios quẽne, tire masiami. 6 “ ‘Ñamasurã ñaama’ yu̶are yato” yirã me, mu̶are goticaju̶ yu̶a. Noaju̶ane, “Manire rũ̶cu̶bu̶oato” yirã yu̶a goticana manicama. 7 Mu̶are rotibeticaju̶ yu̶a. Cristo ĩ cõarã ñari, yu̶a rotijaquẽne, quẽnacõaboariaroja. To bajiboarine, sĩgõ rõmio so rĩacare so ĩatirũ̶nu̶rore bajiro mu̶are ĩatirũ̶nu̶rũgũcaju̶ yu̶a. 8 To bajiro mu̶are ĩamairã ñari, “Cristo ye quetire ĩnare gotimasioru̶arãja”, yitu̶oĩa variquẽnarũgũcaju̶ yu̶a. Ti rĩ mere yivariquẽnarũgũcaju̶ yu̶a. “Manire ĩaterã manire ĩna sĩaroti ti ñaboajaquẽne, ĩnare gotimasioru̶arãja”, yivariquẽnarũgũcaju̶ yu̶a, mu̶are ĩamairã ñari. 9 Yu̶a mairã, mu̶a tu̶ ñarã, bu̶to josari yu̶a moarũgũcatire masiritimenaja mu̶a. Ũ̶mu̶a, ñami quẽne moarũgũcaju̶ yu̶a. Toju̶ mu̶a tu̶ju̶ yu̶a ñase vaja, yu̶a base vaja quẽne yu̶are mu̶a vaja yibosajama, josaboriaroja ti, mu̶are. Tire masirã ñari, “Vaja yibeticõato ĩna” yirã, Dios oca gotirã ñaboarine, gajeye moare yu̶a masune moacõari, bare vaja yibarũgũcaju̶ yu̶a. 10 Mu̶a tu̶ju̶ ñarã Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũcaju̶ yu̶a. Toju̶re quẽnaro riojo yirũgũcaju̶ yu̶a. To bajiri socamenane, “Rojose yicama” yirã manama mu̶a tu̶ ñarã. To bajiro yu̶a bajicatire ĩacana ñari, “Ĩna yicatore bajiro yirũgũcama ĩna”, yu̶are yiñagõbosa masiaja mu̶a quẽne. Dios quẽne tire yu̶are yiñagõbosa masigũ̶mi ĩ. 11 “Rĩa cu̶tigu̶ ĩ rĩare maigũ̶, tocãrãcu̶re quẽnaro ĩ yirore bajiro manire yirũgũcama ĩna”, yu̶are yimasiaja mu̶a. 12 Rojose mu̶a tãmu̶ojama, mu̶a tãmu̶obetijaquẽne, quẽnaro mu̶are gotimasiorũgũcaju̶ yu̶a, “ ‘Manire ejarẽmoru̶cu̶mi’ Cristore ĩre yitu̶oĩa tu̶jabeticõato” yirã. “Dios ĩ bojarore bajiro mu̶a yisere bu̶to bojaja yu̶a”, mu̶are yirũgũcaju̶ yu̶a. Dios ñaami rẽtoro ñamasugũ̶, quẽnaro rotigu̶, “Yu̶ tu̶ju̶ ñaru̶arãja” mu̶are yigu̶. 13 Gajeye ado bajiro mu̶a bajicatire tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yisẽnirũgũaja yu̶a. Dios oca mu̶are yu̶a gotimasiocatire ajicõari, “Ĩna masune tu̶oĩacõari, gotirã me yama” yimasicõari, yu̶are ajitirũ̶nu̶su̶ocaju̶ mu̶a. To bajiri socase me ñaja Dios ye yu̶a gotimasiorũgũse. To bajiri, tire quẽnaro ajitirũ̶nu̶jama, Dios ĩ bojasere yirã ñaru̶arãma. 14 Yu̶a mairã, ti ocare ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, rojose mu̶are yiyuma mu̶a yarã. Mu̶a yiecorore bajirone yiyuma jud'io masa quẽne, ĩna yarã Jesucristo ocare ajitirũ̶nu̶rãre. 15 Ĩna yarãne ñaama Cristore sĩariarã. Rĩjoroju̶ Diore gotirẽtobosariarãre quẽne ĩnane sĩariarã ñaama ĩna. Yu̶are quẽne tud'irã, varoticana ñaama. To bajiro yirã ñari, Dios ĩ ĩavariquẽnamena ñaama. Jediro masare ĩaterã ñaama. 16 Jud'io masa me rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna varotire bojamena ñari, Dios ocare gotimasioru̶aboacaju̶ yu̶a. Yu̶are gotimasio rotibetirũgũama. Rẽmoju̶ne, rojose rĩne ĩna yicõasu̶oadire ñajare, to bajirone bajiaja adirodore quẽne. Rojose ĩna yitu̶jabetijare, rojose ĩnare yicõagu̶agu̶ yami Dios yuja. 17 Yoaro mene quẽna mu̶a tu̶ju̶ yu̶a tudivarotire gotiru̶aja yu̶. Yu̶a mairã, mu̶are yu̶a vadiveocato bero, mu̶are ĩabetiboarine, tocãrãcarũ̶mu̶re mu̶are tu̶oĩacõa ñarũgũaja. To bajiri, mu̶are bu̶to tu̶oĩarã ñari, mu̶are ĩarã varu̶arũgũboacaju̶ yu̶a. 18 Yu̶ masu quẽne cojoji me mu̶are ĩagũ̶ varu̶arũgũboacaju̶ yu̶. Tocãrãcajine mu̶a tu̶ju̶ ĩarã yu̶a varu̶acõarore, “Ejabeticõato” yigu̶, rojose yu̶are yirũgũñumi vãtia u̶ju̶ Satanás. 19 Mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ tudivado yu̶a ĩorona mu̶a ñajare, mu̶are ĩarã varu̶acaju̶ yu̶a. “Mu̶ oca ĩnare yu̶a goticati ñajare, mu̶re ajitirũ̶nu̶cama ĩna”, Cristore ĩre yiĩovariquẽnaru̶arãja yu̶a. To bajiro yu̶a yiroti ti ñajare, Jesús ĩ tudivadirotire bu̶to tu̶oĩavariquẽnaja yu̶a. Gãjerãre yu̶a tu̶oĩaro rẽtoro mu̶are tu̶oĩavariquẽnaja. 20 Socarã me yaja yu̶a. Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶sere bu̶to tu̶oĩavariquẽnaja yu̶a. Tire ĩre gotivariquẽnaru̶arãja.

1 Tesalonicenses 3

1 To bajiri, ĩarã vabeticõari, mu̶a bajisere ajiru̶arã ñari, yu̶a maigũ̶re, Dios ĩ bojase yigu̶re Timoteore toju̶ ĩre cõacaju̶ yu̶a. Yu̶a rãcagu̶, Jesucristo ocare masare gotimasiocudigu̶ ñaami ĩ quẽne. To bajiri, “Quẽnaro ĩnare gotiba mu̶, ‘Manire ejarẽmoru̶cu̶mi’ Jesucristore ‘Ĩre yitu̶oĩa tu̶jabeticõato ĩna’ yigu̶”, ĩre yicõacaju̶ yu̶a. Yu̶ju̶ama, Silvano rãca tujacaju̶ yu̶, Atenas vãme cu̶ti macarema. 3 Rojose tãmu̶orã ñaboarine, “Tire su̶tiritibeticõato” yirã, ĩre cõacaju̶ yu̶a. Masiaja mu̶a: Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, rojose tãmu̶oroti ñaja. 4 Mu̶a rãca ñarãju̶, cojoji me ado bajise mu̶are goticaju̶ yu̶a: “Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, rojose mu̶are yiru̶arãma gãjerã”, mu̶are yicaju̶ yu̶a. Mu̶are yu̶a goticatore bajirone bajiyuja ti. 5 To bajiro ti bajijare, ado bajise mu̶are yitu̶oĩarejaicaju̶ yu̶: “¿Cristore ajitirũ̶nu̶cõa ñaboati ĩna? Vãtia u̶ju̶ Satanás, ‘¿Cristore ajitirũ̶nu̶besa’ yirotibetiboati ĩ? To bajiro ĩ yisere ĩna ajijama, yu̶a gotimasioboacatiju̶are ajitirũ̶nu̶ tu̶jaru̶arãma”, yitu̶oĩarejaicaju̶ yu̶. To bajiri, tire masiru̶, mu̶a tu̶ju̶ Timoteore ĩre cõacaju̶ yu̶. 6 Mu̶a tu̶ju̶ ejar'i, adoju̶ tudiejami quẽna. Adoju̶ ejacõari, mu̶a bajise quetire oca quẽnasere gotitudiejami. “Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶cõa ñaama ĩna. To yicõari, quẽnaro gãmerã ĩamaicõa ñaama”, yimi. “ ‘Mu̶are quẽnaro tu̶oĩaja yu̶a’ yima ĩna”, yu̶are yimi. “Ĩnare mani ĩaru̶aro cõro manire ĩaru̶ama ĩnaju̶a quẽne”, yu̶are yimi Timoteo. 7 To bajiro ĩ yijare, Cristore ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñasere ajicõari, bu̶to variquẽnaja yu̶a. Gãjerã su̶ori bu̶to rojose tãmu̶orã ñaboarine, tire ajivariquẽnaja yu̶a. 8 To bajiri, Cristore ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñasere ajicõari, bu̶to variquẽnamu̶ yu̶a. 9 Mu̶a bajisere tu̶oĩavariquẽnacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yisẽni tu̶jabetiru̶arãja yu̶a. 10 Ũ̶mu̶a, ñami quẽne, ado bajiro ĩre sẽnirũgũaja yu̶a: “ ‘Ĩna tu̶ju̶ ejato’ yigu̶, yu̶are yirẽmoña mu̶”, ĩre yirũgũaja yu̶a. “ ‘Bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶ato’ yirã, ĩna masibetire ĩnare yu̶a gotimasiorotire yigu̶, yu̶are yirẽmoña mu̶”, ĩre yirũgũaja yu̶a. 11 To bajiri ado bajiro mani jacu̶ Diore to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore yisẽniaja yu̶a: “ ‘Ĩna tu̶ju̶ ĩarã vajaro’ yirã, yu̶are ejarẽmoña”, ĩnare yaja yu̶a. 12 To yicõari, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “ ‘Bu̶tobu̶sa gãmerã ĩamaiato ĩna’ yirã ĩnare ejarẽmoña”, ĩnare yaja yu̶a. “ ‘Gãjerãre quẽne ĩamaiato ĩna’ yirã, ĩnare ejarẽmoña”, yaja yu̶a. “ ‘Ĩnare yu̶a mairore bajiro maiato ĩna’ yirã ĩnare ejarẽmoña”, ĩnare yaja yu̶a, mu̶are sẽnibosarã. 13 To bajiro mu̶a maijama, rojose mu̶a tu̶oĩasere “Yitu̶jacõari, quẽnase rĩne tu̶oĩato” yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi Dios. To bajiro mu̶are ĩ yijama, mani u̶ju̶ Jesús ĩ yarã rãca ĩ tudiejarirũ̶mu̶, mani jacu̶ Dios ĩ rĩjoroju̶a ñie rojose mana ñaru̶arãja mu̶a. To bajirone bajiato.

1 Tesalonicenses 4

1 Yu̶a mairã, gajeye mu̶are gotiru̶aja yu̶a. “Ado bajiro mu̶a ñajama, mu̶are ĩavariquẽnaru̶cu̶mi Dios”, mu̶are yimasiocaju̶ yu̶a. Tire ajicõari, quẽnaro ñañuja mu̶a. To bajiri, Dios mu̶are “Ĩavariquẽnato” yirã, bu̶tobu̶sa ĩ bojasere mu̶a yisere bojaja yu̶a. Mani u̶ju̶ Jesucristo to bajiro yu̶are ĩ yirotijare, to bajiro mu̶are yaja yu̶a. 2 Mani u̶ju̶ Jesús ĩ roticatore bajirone mu̶are yu̶a roticatire masiaja mu̶a jẽre. 3 Ado mu̶a bajisere bojaami Dios: Dios yarã mu̶a ñajare, quẽnase rĩne mu̶a yisere bojaami. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, mu̶a gãmerã ajeriarã cu̶tisere bojabeami. 4 Manajo cu̶tigu̶, ĩ manajo rãca rĩrene gãjerãre ajeriarã cu̶tibecu̶ne, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ñie oca mano ĩ yiñajama, quẽnaja. 5 Diore masimena ñari, ĩna bojarore bajiro ajeriarã cu̶tirũgũama. Ĩnare bajiro yibetirũgũña. 6 Ĩnare bajiro mu̶a yijama, bu̶to rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. Jẽre adirene mu̶are goticaju̶ yu̶a. 7 “Rojose yirã ñato” yigu̶ me, “Yu̶ yarã ñato”, manire yiyumi Dios. “Quẽnaseju̶a yato” yigu̶, to bajiro yiyumi. 8 To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, adi yu̶a gotimasiosere ajimena yu̶a rĩ mere terãma. Diore quẽne terãma ĩna. Rojose mani yisere “Yitu̶jato” yigu̶, Esp'iritu Santore manire cõañumi Dios. 9 “Gãmerã ĩamairoti ñaja” mu̶a yimasirotire jẽre mu̶are ejarẽmoñumi Dios. To bajiri yu̶ama, “Gãmerã ĩamaiña mu̶a”, mu̶are yiucacõabeaja. 10 Quẽnaro yirã ñaja mu̶a. Macedonia sitana Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩamairã ñañuja mu̶a. To bajiro yirã ñaboarine, bu̶tobu̶sa ĩnare mu̶a ĩamaijama, quẽnaru̶aroja. Yu̶a mairã, to bajiro mu̶a yirotire bu̶to bojaja yu̶a. 11 Ñie oca manone quẽnaro ñaru̶arãja mu̶a. Gãjerãre gõjanabiomenane, mu̶a moasere moacõa ñaña. 12 To bajiro mu̶a yijama, mu̶are ĩacõari, “Quẽnaro yirã ñaama”, mu̶are yiĩarũ̶cu̶bu̶oru̶arãma Cristore ajitirũ̶nu̶mena. Ñieju̶a ru̶yabetiru̶aroja, mu̶are. 13 Yu̶a mairã, Cristore ajitirũ̶nu̶riarã bajireariarã ĩna bajirotire mu̶are gotirã yaja yu̶a. Diore masimenama, bajireariarã ĩna bajisere riojo masibeama ĩna. Bajireariarãre tu̶oĩacõari, bu̶to su̶tiritiama. “Quẽna tudicaticoaru̶arãma”, yitu̶oĩarã me ñaama. Ĩna tu̶oĩarore bajiro mu̶a tu̶oĩasere bojabeaja yu̶a. “Quẽna tudicaticoaru̶arãma”, yirã ñaja manima. 14 “Jesús ĩ bajirocacoaboajaquẽne, quẽna ĩre catioyumi Dios”, yimasiaja mani. Tire masicõari, “Cristore ajitirũ̶nu̶riarã bajireariarãre quẽne tudicatioru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩaja mani. 15 Ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶a, mani u̶ju̶ Jesús ĩ bueriarãre ĩ gotimasiorere: Adigodo caticõa ñarãju̶ama, ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, bajireariarã rĩjoro juaecobetiru̶arãja mani. 16 Ado bajiro bajiru̶aroja ti, Jesús adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ tudivadirotirũ̶mu̶: Dios ĩ rotijare, ángel mesa u̶ju̶ ĩ ñagõse ocaruyuru̶aroja. To bajicõari, Dios ya jutiria ti bu̶sise ocaruyuru̶aroja. To cõrone, õ vecaju̶ mani u̶ju̶ ĩ masune rujiadiru̶cu̶mi. To bajiro ĩ bajirone, ĩre ajitirũ̶nu̶riarã bajireariarã, quẽna tudicaticoaru̶arãma. 17 Ĩna tudicatirone, ĩna rãca adigodo catiñarã Cristore ajitirũ̶nu̶riarãre juarẽorotiru̶cu̶mi Dios. To yicõari, oco bueri vatoaju̶ ĩnare juamu̶jarotiru̶cu̶mi, “Ĩna u̶ju̶re Cristore bocato” yigu̶. Toju̶ ĩ rãca ñacõa ñarũgũru̶arãja mani. 18 To bajiri adi yu̶a gotisere ajiri, gãmerã ñagõvariquẽnaña mu̶a.

1 Tesalonicenses 5

1 “Tirũ̶mu̶, tirodo ñaro masu vadiru̶cu̶mi mani u̶ju̶”, yimasiña maja. Jẽre tire masiaja mu̶a. 2 “To cõro vadiru̶cu̶mi” masa ĩna yimasibetiju̶ vadiru̶cu̶mi. Juarudirimasu̶ ĩ ejarotire quẽne, “To cõro juarudigu̶ ejagu̶agu̶ yigu̶mi”, yimasibeaja mani. To bajirone bajiru̶cu̶mi Cristo quẽne. “To cõro ñaro ejaru̶cu̶mi”, yimasibetiru̶arãja mani. 3 Ado bajiseju̶a yimasiaja mani: Diore masimena, “Ñie oca mano quẽnaro ñaja mani” ĩna yiboaro, ñaro tu̶sarone güiose ejaru̶aroja. Rõmio quẽnaro gu̶da so ñaro gajane, ñaro tu̶sarone jũnise sore ejaroja, so macu̶ cu̶tirijau̶ju̶re. Tire bajirone bajiru̶aroja Jesús ĩ ejaroti quẽne. Masiñamanone ti bajijare, rudimasimena ñari, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna masa Diore masimena. 4 Mu̶aju̶ama, rẽtiaroju̶ ñarãre bajiro bajirã me ñaja mu̶a. To bajiri mani u̶ju̶ ĩ tudivadisere ĩau̶cabetiru̶arãja mu̶a. Juarudirimasu̶ ĩ ejasere ĩacõari, masa ĩna u̶carore bajiro u̶cabetiru̶arãja. 5 Dios ĩ bojase yirã ñari, busuroju̶ ñarãre bajiro bajirã ñaja mu̶a. Dios ĩ bojabeti yirũgũrãma, rẽtiaroju̶ ñarãre bajiro bajirã ñaama. 6 To bajiri Jesucristo ĩ vadirotire tu̶oĩamenare bajiro bajirã me ñaja mani. Tire quẽnaro tu̶oĩayurã, rojosere yiru̶arã ñaboarine, tire yimena ñaja mani. 7 Ñamire cãniama masa. Gãjerãma, ñamire idimecu̶rũgũama. 8 Manima, ĩnare bajiro bajirã me ñari, busuroju̶ ñarãre bajiro bajiaja. To bajiri, tocãrãcajine quẽnase rĩne yiñarũgũroti ñaja, mani u̶ju̶ ĩ tudivadirotire tu̶oĩayurã. “Manire ejarẽmoru̶cu̶mi” mani u̶ju̶re mani yitu̶oĩase, mani gãmerã maise su̶orine vãti manire rojose ĩ yirotiboasere cu̶dibetiru̶arãja mani. To yicõari, Jesucristo ĩ vadirotire tu̶oĩayu tu̶jabetiru̶arãja mani, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborere manire yirẽtobosaru̶cu̶mi” yirã. 9 “Rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶oato” yigu̶ me, “Yu̶ yarã ñaña mu̶a”, manire yiyumi Dios. Mani u̶ju̶ Jesucristo manire ĩ rijabosare su̶ori rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborere manire yirẽtobosaru̶, “Yu̶ yarã ñaña mu̶a”, manire yiyumi. 10 Manire rijabosayumi Jesús, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ rãca ñacõa ñarũgũato” yigu̶. To bajiri tudiejagu̶, mani caticõa ñajama, mani rijacoajaquẽne manire juamu̶jaru̶cu̶mi, “Yu̶ rãca ñacõa ñarũgũato” yigu̶. 11 To bajiro ti bajijare, tire gãmerã gotiya mu̶a, “Ajivariquẽnacõari, bu̶tobu̶sa mani u̶ju̶re ĩre ajitirũ̶nu̶ato” yirã. Jẽre mu̶a yiñasere masiaja yu̶a. To bajirone yicõa ñarũgũña. 12 Yu̶a mairã ado bajiro mu̶a yijama, quẽnaru̶aroja: Mu̶are ũmato ñarãre Dios ĩ cũriarãre quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oya. 13 Quẽnaro mu̶are ejarẽmorũgũama ĩna. To bajiri, “Ñamasurã ñaama”, ĩnare yirũ̶cu̶bu̶oya. To yicõari, quẽnaro ĩnare yiya, “ ‘Manire maiama ĩna’ manire yimasiato ĩna” yirã. To yicõari, ñie oca manone quẽnaro ñaña mu̶a. 14 To yicõari, mu̶a tu̶ana moamenare tud'ibu̶sari ĩnare gotiya, “Moato ĩna” yirã. Gãjerã, su̶tiritirãre “Variquẽnato” yirã quẽnaro ĩnare gotiya. Gãjerã, Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶menare, quẽnaro ĩnare ejarẽmoña. Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñajediro rojose yimenane, quẽnaro gãmerã gotirũgũña. 15 Gãji rojose mu̶are ĩ yijama, ĩre gãmebeticõaña. Tocãrãcajine quẽnaro gãmerã yiba mu̶a. Masa jedirore to bajiro rĩne yiba. 16 Tocãrãcarũ̶mu̶ne variquẽnacõa ñarũgũña mu̶a. 17 Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore sẽniña. 18 Tocãrãcajine, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yirũgũña. Rojose tãmu̶oboarine, to bajiro rĩne yirũgũña mu̶a. Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã to bajiro ĩna yisere Dios ĩ bojajare, to bajiro yirũgũña mu̶a. 19 Rojose yibetirũgũña, “Rojose mani yisere ĩacõari bu̶to su̶tiritiromi Esp'iritu Santo” yirã. 20 Diore gotirẽtobosarã ĩna gotisere ajitebesa. 21 Tire quẽnaro ajicõĩaña. Ĩna masune tu̶oĩarujeocõari, gotimasiorãma cojojirema. “Dios ye ñaja” mu̶a yimasijama, tire quẽnaro ajitirũ̶nu̶ña. 22 Tocãrãca vãmere rojosere yitu̶jacõari, tudiyibeticõaña. 23 Ado bajise Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Ĩnare ejarẽmoña, ‘Quẽnaro ñato’ yigu̶. ‘Tocãrãcajine yu̶ bojasere tu̶oĩacõari, yirã ñato’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña mu̶”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. Mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶, “Rojose mana mu̶a ñarotire yirã”, Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶a. 24 “Ĩ yarã ñato” yigu̶, manire beseyumi Dios. To bajiri tocãrãcarũ̶mu̶ne mani rãca ñarũgũami. To bajiri, ĩ bojarore bajiro mani yirotire manire ejarẽmoru̶cu̶mi. 25 Diore yu̶are sẽnibosarũgũña yu̶a mairã. 26 Mu̶a tu̶ana Cristore ajitirũ̶nu̶rã jediro mu̶a rãca ĩna rẽjaro, yu̶are quẽnarotibosaya mu̶a, “Ĩnare yu̶a maisere masiato” yirã. 27 Adi queti mu̶are yu̶ ucacõasere toana Cristore ajitirũ̶nu̶rã jedirore ĩnare ĩagotiya mu̶a, mani u̶ju̶ to bajiro mu̶a yisere ĩ bojajare. 28 Mani u̶ju̶ Jesucristo quẽnaro mu̶are yato ĩ. To cõro ñaja.

2 Tesalonicenses 1

1 ¿Ñati Jesús ocare ajitirũ̶nu̶rã, Tesalónica macana? Yu̶ Pablo, yu̶ babarã Silvano, Timoteo rãca adi quetire mu̶are ucacõaja, Dios mani jacu̶, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristo yarãre. 2 Ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Ĩnare ĩamaicõari, ejarẽmoña mu̶, quẽnaro ĩna ñarotire yirã”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. 3 Yu̶are ajiya yu̶a mairã. Tocãrãcajine mu̶a bajisere yu̶a tu̶oĩajama, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yirũgũaja yu̶a. Bu̶tobu̶sa Jesucristore ajitirũ̶nu̶rũtuana yaja mu̶a. To yicõari, bu̶tobu̶sa gãmerã ĩamairũtuana yaja mu̶a. Dios mu̶are ĩ ejarẽmojare, to bajiro bajiaja mu̶a. To bajiro ĩ yijare, to bajiro mu̶a bajisere tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yirũgũaja yu̶a. 4 To bajiro bajirã mu̶a ñajare, tocãrãca macaju̶ gãjerã Jesús ocare ajitirũ̶nu̶rãre mu̶a bajisere gotirã, “Quẽnamasucõaama Tesalónica macana”, ĩnare yivariquẽnarũgũaja yu̶a. Ado bajiro ĩnare yirũgũaja yu̶a: “Tesalónica cu̶toana Cristore ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñajare, rojose ĩnare yicoderũgũama gãjerã. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñaama ĩna”, ĩnare yivariquẽnarũgũaja yu̶a. 5 Rojose tãmu̶orã ñaboarine, Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñajare, “Yu̶ tu̶ju̶ mu̶a vajama, quẽnaja”, mu̶are yiĩami Dios. Rojose mu̶are yirãju̶arema, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare yu̶ reacõajama, quẽnaru̶aroja”, ĩnare yiĩami Dios. To bajiro ĩ yisere tu̶oĩarã, “To bajirone ĩnare yiroti ñaja”, yimasire ñaja. 7 Ĩna su̶ori rojose mu̶a tãmu̶osere, “To cõrone tu̶jato”, yirotiru̶cu̶mi Dios. Yu̶are quẽne to bajiro yiru̶cu̶mi, mani u̶ju̶ Cristo adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ tudiejarotirũ̶mu̶ ñaro. Tirũ̶mu̶ ñarone õ vecaju̶ vadiveocõari, ĩ yarã ángel mesa ĩaĩañamani yimasirã rãca jea ũ̶ju̶busuosere bajise bu̶to bususe vatoaju̶ rujiadiru̶cu̶mi Jesús. 8 Tirũ̶mu̶ne Diore masimenare mani u̶ju̶ Jesucristo oca quẽnasere ajiterãre ĩna ajibeti vaja rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Jesús. 9 Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶mi. To bajiri ĩ tu̶ju̶ quẽna ju̶aji ĩnare vadirotibetiru̶cu̶mi. To bajiri, “Rẽtoro masigũ̶ ñari, ñamasugũ̶ ñaami” mani yimasigũ̶re mani u̶ju̶re ĩamasibetiru̶arãma ĩna yuja. 10 To cõrone, ĩre ĩavariquẽnaru̶arãma ĩ yarã ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñajediro. To yicõari, “Quẽnarẽtogũ̶ ñaami”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma. To bajiri mu̶a Tesalónica macana quẽne, Jesús ocare yu̶a gotimasiocatire ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩna rãca ñaru̶arãja mu̶a. 11 To bajiro ĩre mu̶a yirotire yirã, cojoji me ado bajiro Diore mu̶are sẽnibosarũgũaja yu̶a: “ ‘Yu̶ yarã ñaña mu̶a’, ĩnare mu̶ yirere cu̶diriarã ñaama. ‘Quẽnase ĩna yiru̶ase yimasijeocõato ĩna’ yigu̶, mu̶ masise rãca quẽnaro ĩnare ejarẽmoña”, ĩre yaja yu̶a, mu̶are sẽnibosarã. 12 To bajiri, masa jediro quẽnaro mu̶a yisere ĩacõari, mani u̶ju̶ Cristore quẽnaro ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶ama. To bajiri, Dios, mani u̶ju̶ Jesús quẽne, mu̶are ĩamaicõari quẽnaro mu̶are ĩna yiroti ñajare, mu̶are quẽne quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma masa.

2 Tesalonicenses 2

1 Jesús ĩ tudivadirotirũ̶mu̶re, “Yu̶ rãca ñato” yigu̶, Dios, manire ĩ juarẽorotire mu̶are gotiquẽnorã yaja. 2 “Jẽre Jesús ĩ tudivadirũ̶mu̶ ejacoaju̶”, mu̶are yiyujarã gãjerã. Tire ajicõari, tu̶oĩarejaibesa yu̶a mairã. “Socase me ñaja. Jẽre Jesús ĩ ejasere yu̶re gotirotimi Esp'iritu Santo” ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ajibesa. “Ĩna gotirore bajiro yire queti ajibu̶ yu̶a” gãjerã ĩna yigotirẽmoboajaquẽne, tire ajibesa. “To bajirone bajiro ucayuma Pablo mesa quẽne” gãjerã ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ajibesa. 3 To bajiro mu̶are yitorã jedirore ajibesa mu̶a. Ado bajiro bajisere ĩacõari, “Yoaro mene tudivagu̶mi Jesús”, yimasiru̶arãja mu̶a: Jãjarã masa, “Dios ĩ rotiboasere cu̶dibeticõato mani”, yitu̶oĩarã ñaru̶arãma ĩna. To ĩna bajiñarone, Rẽtoro Rojogu̶ ruyuaru̶cu̶mi, beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ Dios ĩ cõarocu̶. 4 Diore quẽne, jediro masa ĩna rũ̶cu̶bu̶osere quẽne, ĩategu̶ ñaru̶cu̶mi. “Rẽtoro yu̶re rũ̶cu̶bu̶oru̶arãja mu̶a”, masare ĩnare yigu̶ ñaru̶cu̶mi. To bajirocu̶ ñari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjacõari, rujiru̶cu̶mi. To yicõari, “Yu̶ne ñaja Dios”, masare ĩnare yigotiru̶cu̶mi ĩ, socu̶ne. 5 Ti quetire Jesús quẽna ĩ tudivadiroto rĩjoroayere mu̶are gotirũgũcaju̶ yu̶, mu̶a rãca ñagũ̶ju̶. To bajiri, “Tire masiritimenama”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶. 6 Rẽtoro Rojogu̶ adi macaru̶cu̶roju̶ vadirotire jẽre masiaja mu̶a: “To cõrone vadiru̶cu̶mi” Dios ĩ yiriaro rĩjoroju̶ne, ejabetiru̶cu̶mi maji. 7 Ĩ ejabetiboajaquẽne, jẽre masare rojose ĩ yirotirũ̶mu̶ cõñaro masu bajiaja. Ĩre cõarocu̶, “Vasa mu̶” ĩ yiroti rĩne ru̶yaja. 8 “To cõrone vajaro” Dios ĩ yirirũ̶mu̶ ejaru̶cu̶mi rojose yigu̶. To bajiro ĩ bajiboajaquẽne, mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ tudivadirũ̶mu̶ne, rẽtoro masigũ̶ ñari, josari mene ĩre rocacõaru̶cu̶mi. 9 To bajiro ĩ yiecoroto rĩjoro, adi macaru̶cu̶roju̶ vadicõari, Satanás ĩ rotise rãca bu̶to masigũ̶ ñaru̶cu̶mi. To bajigu̶ ñari, “ ‘Masigũ̶ ñagũ̶mi’ yu̶re yitu̶oĩato” yigu̶, ĩaĩañamanire yiĩoru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yise socase ñaru̶aroja. 10 Jediro rojose yiru̶cu̶mi, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varonare ĩnare yitogu̶. Dios ocare ajiterã ñari, to bajicõari, Jesucristo rojose ĩna yise vajare ĩ yirẽtobosaru̶asere quẽne bojamena ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñaama. 11 Ĩ ocare ajiterã ĩna ñajare, “Rẽtoro Rojogu̶ socu̶ne ĩ yisere ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶arãma”, ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 12 To bajiro yiru̶cu̶mi Dios, “Yu̶ oca riojo ñamasusere ajimena ñari, rojose rĩne yivariquẽnarã jediro, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vajaro” yigu̶. 13 Ajiya yu̶a mairã. Tocãrãcajine ado bajiro mu̶a ñasere tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnarũgũaja yu̶a: Mani u̶ju̶ bu̶to mu̶are maiami. Tesalónica macana vatoana, “Yu̶ yarã rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vaborona ñaña mu̶a” Dios ĩ yirere cu̶diriarã ñaja mu̶a. To bajiro mu̶a bajisere bojayumi, “Rojose ĩna yisere tu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are yato ĩna” yigu̶. To bajiro yigu̶ ñari, Esp'iritu Santore mu̶are cõañumi, “Ĩnare ejarẽmoato” yigu̶. Mu̶are ĩ ejarẽmose ñajare, Dios oca riojo gotisere ajicõari, “Socase me ñaja”, yimasiaja mu̶a. To bajiro yimasirã ñari, rojose yiru̶aboarine, tire yimena ñaja mu̶a. 14 “To bajiro bajirã ñato” yigu̶, ĩ oca Cristo yere mu̶a tu̶ju̶ yu̶are gotimasio roticõañumi Dios. Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabeticõari, mani u̶ju̶ Jesucristo rãca mu̶a ñarotire bojagu̶ ñari, to bajiro yiyumi. To bajiro mu̶a bajisere tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yirũgũaja yu̶a. 15 To bajiri Jesucristo ocare ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũña. Mu̶a tu̶ju̶ vacõari, mu̶are yu̶a gotimasiocatire masiritibesa. To bajicõari, mu̶are yu̶a ucacõacatire quẽne masiritibesa. 16 Mani u̶ju̶ Jesucristore, to yicõari mani jacu̶ Diore quẽne, mu̶are sẽnibosaja yu̶a. Manire ĩamaicõari, quẽnaro manire yiyumi Dios. Ĩ su̶ori ĩ yere tu̶oĩavariquẽnarũgũaja mani. Jesucristo quẽnaro ĩ yise ñajare, “Dios ĩ gotiriarore bajiro quẽnaro manire yiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. 17 Ĩ yere tu̶oĩavariquẽnacõari, ado bajiro Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Ĩnare ejarẽmoña mu̶, gãjerã rãca quẽnaro ĩna ñarotire yigu̶”, mu̶are yisẽnibosaja.

2 Tesalonicenses 3

1 Adi mu̶are yu̶a ucasene gotitu̶sarã yaja. Mani u̶ju̶ ocare gãjerã ĩna ajirũ̶cu̶bu̶osere bojaja mani. To bajiro ĩna bajisere bojarã ñari, ado bajise Diore yu̶are sẽnibosarũgũña: “Guarobu̶sa cojoju̶ ru̶yabeto, ti ocare mu̶a ajirũ̶cu̶bu̶ocatore bajiro gãjerã quẽne ajirũ̶cu̶bu̶ojedicõato” yirã, ĩre sẽnirũgũña mu̶a. 2 Rojose yu̶are yiru̶arũgũrãre, “Rojose yu̶are yiroma” yirã, Diore sẽniña mu̶a. To yicõari yu̶a gotimasiosere ajiterã quẽne jãjarã ñaama. 3 Mani u̶ju̶ ñagũ̶mi “Yiru̶cu̶ja” ĩ yirore bajiro yigu̶. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, “ ‘Yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũato’ yigu̶, manire ejarẽmoru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. “ ‘Vãtia u̶ju̶ Satanás, rojose mu̶are yiromi’ yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi”, yimasiaja mani, Diore. 4 “Jesús mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶cõari, Tesalónica macana, quẽnaro ĩna yirotire yigu̶, ĩnare ejarẽmoru̶cu̶mi”, yitu̶oĩaja yu̶a. To bajiri, “Yu̶a roticõasere ĩna yirũgũrore bajiro yicõa ñarũgũru̶arãma”, mu̶are yitu̶oĩaja yu̶a. 5 Ado bajiro mani u̶ju̶re mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “ ‘ “Quẽnaro manire ĩamaiami Dios” yimasiritibeticõato ĩna’ yigu̶, ĩnare yirẽmoña mu̶. ‘Cristore rojose ĩre ĩna yiboajaquẽne, yu̶re quẽnaro ĩ ajitirũ̶nu̶catore bajiro ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato ĩna’ yigu̶, ĩnare yirẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a, mani u̶ju̶re. 6 Ajiya yu̶a mairã. Ado bajise mani u̶ju̶ Jesucristo yu̶are ĩ gotirotijare, yaja yu̶a: Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaboarine ĩ moabetijama, ĩre baba cu̶tibesa mu̶a. Ĩ ũgũ̶, mu̶are yu̶a gotimasiocatore bajiro yibeami. 7 “Pablo mesa mani rãca ñarã, quẽnaro ĩna moarũgũcatore bajiro yirũgũroti ñaja”, yimasiaja mu̶a. 8 Mu̶a tu̶ ñarã, vaja yicõari rĩne mu̶a yere bare bacaju̶ yu̶a. Ũ̶mu̶ari, ñamiri quẽne quẽnaro moarũgũcaju̶ yu̶a, “Mani masune bare vaja ta, barãsa” yirã. 9 Mu̶are gotimasiorã ñari, “Bare yu̶are ecaya” yu̶a yijama, quẽnaboriaja, bajiroju̶ma. To bajiboarine mu̶are sẽnibeticaju̶ yu̶a. Quẽnaro moarũgũcaju̶ yu̶a, “Manire ĩacõari, ‘Ĩnare bajiro mani moajama, quẽnaja’ yiĩato” yirã. 10 Mu̶a rãca ñarã, cojoji me ado bajiro mu̶are yiroticaju̶ yu̶a: “Moaru̶amena, babeticõato ĩna. Ĩnare ecabesa”, mu̶are yiroticaju̶ yu̶a. 11 “Ĩna vatoaju̶ sĩgũ̶ri moaru̶amena ñaama” yire quetire ajiaja yu̶a. Ĩna masune moabeticõari, gãjerãre ĩna gõjanabiosere ajiaja yu̶a. 12 To bajiro ĩna bajise ñajare, mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ rotirore bajirone, ĩnare yiroticõaja yu̶a: Gãjerãre gõjanabiomenane, quẽnaro moaña mu̶a, ñie cu̶omena ñari, mu̶a vaja tarotire yirã. 13 Ajiya yu̶a mairã. Quẽnaro yicõa ñarã ñari tire quejebesa mu̶a. 14 Sĩgũ̶ adi papera yu̶a ucasere ajitirũ̶nu̶becu̶re ĩamasicõari, ĩre baba cu̶tibesa, “Bojonecõari, ajitirũ̶nu̶ato ĩ” yirã. 15 Rojose ĩ yiboajaquẽne, ĩre ĩatebesa mu̶a. Ĩre tud'imenane, mu̶a bedire bajiro quẽnaro ĩre gotiya. 16 Mani u̶ju̶ ñagũ̶mi, “Ñie oca manone quẽnaro ñato” yigu̶. To bajiri, “ ‘Ĩna rãca ñacõari, quẽnaro ñacõa ñarũgũato’ yigu̶ ĩnare ejarẽmoña”, ĩre yaja yu̶a, mu̶are sẽnibosarã. 17 Pablo ñaja yu̶, yu̶ masune, “Quẽnato” mu̶are yiucacõagũ̶. Gãjerãre yu̶ ucacõajaquẽne, to bajiro rĩne yirũgũaja. 18 Mani u̶ju̶ Jesucristo, mu̶a jedirore quẽnaro mu̶are yirũgũato. To cõro ñaja.

1 Timoteo 1

1 ¿Ñaboati mu̶, Timoteo? Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶, adi quetire mu̶re ucagu̶. Dios rojose mani yise vajare manire yirẽtobosar'i, ĩ macu̶ Jesucristo su̶orine ĩ ocare ĩ goticudiroticõar'i ñaja yu̶. To bajiri, maniju̶ama, mani rijato beroju̶ manire ĩ yirẽtobosarotire yirã, tu̶oĩavariquẽnacõa ñaja. 2 Yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶ ñaja mu̶. Yu̶ gotimasiocatire ajitirũ̶nu̶cõari, yu̶re bajiro Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja mu̶. Mu̶re quẽnarotigu̶, mani jacu̶ Diore, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore quẽne, ado bajise mu̶re sẽnibosaja yu̶: “Ĩre ĩamaicõari, quẽnaro ĩ ñarotire yirã, ĩre ejarẽmoña”, mu̶re yisẽnibosaja yu̶. 3 Macedonia vãme cu̶ti sita vacu̶, “Ado Efeso vãme cu̶ti maca tujaya mu̶”, mu̶re yicaju̶ yu̶. Ado bajiro yigu̶, to mu̶ tujarotire bojacaju̶ yu̶: Toanare Dios oca riojo gotimasiomenare, ĩnare mu̶ gotimasiorotibetirotire bojacaju̶ yu̶. 4 To yicõari, bu̶cu̶rã ye quetire socasere gotimasiorã, “ ‘Ado bajiro yimasiñujarã’ mu̶a yirũgũsere yitu̶jacõaña” ĩnare mu̶ yirotire yigu̶, mu̶re tujaroticaju̶ yu̶. Tire ĩna gotijama, ricati rĩne tu̶oĩarã ñari, “Ado bajiroju̶a bajiyuja” ĩna gãmerã yirũgũse jedise me ñaja. Ti ocare ĩna gotimasiose su̶orine Dios ĩ bojarore bajiro yibeama. Dios ĩ bojarore bajiro ĩna gotimasiojama, ĩnare ajicõari, Cristore bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶borãma masa. 5 Ti macana jediro ĩna gãmerã ĩamairotire bojagu̶ ñari, to bajiro mu̶re gotirotiaja yu̶. Rojose mani yisere yitu̶jacõari, Cristoju̶are mani ajitirũ̶nu̶jama, “Rojose maja manire”, yimasirãja mani. To bajiro mani bajijama, gãmerã ĩamairãja mani. 6 To bajiro yu̶ gotimasioboajaquẽne, ti macana sĩgũ̶ri Dios oca ñamasusere ajitu̶jacõari, vaja mani gajeyeju̶are tu̶oĩacõari, gãmerã ñagõrãma ĩna. 7 Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere gotimasiorimasa ñaru̶aboama. To bajiboarine, ĩna masune tu̶oĩacõari ĩna gotiboaserene ajimasimenama. 8 Masa ĩna cu̶dirotire yigu̶, Moisére Dios ĩ roticũmasirere masirã ñari, “Quẽnase ñaja ti”, yimasiaja mani. To bajiboarine, Dios ĩ roticũmasirere mani ajimasibetijama, ñie vaja manoja ti. 9 Ĩ roticũmasirere masicõari, “Diore cu̶dibeaja yu̶. To bajiri rojose ñaja yu̶re” masa ĩna yirotire bojagu̶ ñari, tire cũmasiñumi Dios. To bajiri, quẽnaro yirãre tu̶oĩagũ̶ me, ĩ rotimasirere cũmasiñumi. Rojose yirãju̶are tu̶oĩagũ̶, tire cũmasiñumi. Ĩre rũ̶cu̶bu̶omenare, Dios yere ajatud'irãre, jacu̶are sĩarãre, to yicõari, gãjerãre sĩarimasare tu̶oĩagũ̶, ĩ rotimasirere cũmasiñumi. 10 Ajeriarã cu̶tirãre, “Gãjoa bu̶jarãsa” yirã, masare ñejecõari, gãjerãre ĩsirãre quẽne, ĩ rotimasirere cũmasiñumi Dios. Socarãre, to yicõari, Dios oca riojo gotimasiorere ajiterãre quẽne ĩ rotimasirere cũmasiñumi Dios, “Ĩre cu̶dibeaja yu̶. To bajiri rojose ñaja yu̶re” ĩna yimasirotire yigu̶. 11 Cristo oca quẽnase rĩne ñaja ñamasuse. “Ti ocare gotimasioato” yigu̶, yu̶re cõañumi mani u̶ju̶ Dios. Ĩ sĩgũ̶ne ñaami quẽnagũ̶ masu, “Quẽnaro yaja mu̶” mani yirũ̶cu̶bu̶orũgũrocu̶. 12 Mani u̶ju̶ Jesucristo, quẽnaro yu̶re ejarẽmocami, ĩ ocare yu̶ gotimasiocudirotire yigu̶. “Yu̶ bojarore bajiro gotimasiocudicõa ñarũgũru̶cu̶mi” yigu̶, yu̶re cõacami. To ĩ yicati ñajare, “Quẽnaro yicaju̶ mu̶”, ĩre yivariquẽnaja yu̶. 13 Tirũ̶mu̶ju̶ Jesús ocare ajite, to yicõari, ajatud'irũgũboacaju̶ yu̶. To yicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre bu̶to rojose yirũgũcaju̶. To bajiro yicacu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩamaiñumi mani u̶ju̶. “Yu̶re ajitirũ̶nu̶becu̶ ñari, yu̶re rojose ĩ yisere masibeami Pablo maji” yimasicõari, yu̶re quẽnaro yicami, ĩ oca yu̶ gotimasiocudirotire yigu̶. 14 Quẽnaro yu̶re ĩ yicati su̶orine ĩre ajitirũ̶nu̶aja yu̶. To yicõari, ĩre quẽne, gãjerãre quẽne, maiaja yu̶. 15 Adi mu̶are yu̶ gotiroti riojo ñaja. Tire masa ñajediro ĩna ajitirũ̶nu̶jama, quẽnaru̶aroja. Ado bajiro bajiaja: Rojose yirã rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶, adi macaru̶cu̶roju̶ vayumi Cristo. Yu̶ ñaja rẽtoro rojose yicacu̶. 16 To bajiro yicacu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩamaicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶ vaborotire yu̶re yirẽtobosayumi Cristo. To bajiri, gãjerã quẽne, “Pablore bajiro Cristore mani ajitirũ̶nu̶jama, rojose mani yisere manire quẽne masirioru̶cu̶mi Dios” gãjerã ĩna yimasirotire yigu̶, to bajiro yiyumi. 17 Mani u̶ju̶ Dios ĩ rotise jedibetiru̶aroja. Ĩ ñaami ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñamasir'i, to bajicõari, ñacõa mu̶orũ̶gõrocu̶. Sĩgũ̶ ĩre ĩagũ̶ magũ̶mi. Ĩre bajiro bajigu̶ magũ̶mi. To bajiri, ĩre quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶orũgũroti ñaja manire. To bajirone bajiato. 18 Timoteo, yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶, yu̶re quẽnaro ajiya. Mu̶re yu̶ gotiroticatore bajirone yiroti ñaja mu̶re. Tirũ̶mu̶ju̶ Diore gotirẽtobosarimasa, “Dios ocare gotiru̶cu̶mi” ĩna yicatire masiritibeticõari, ĩ ocare gotimasiocõa ñaru̶cu̶ja mu̶. To bajiro mu̶ bajijama, vãti rojose mu̶re ĩ yirotisere cu̶dibeticõari, Cristoju̶are ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶cu̶ja. Gãjerã sĩgũ̶ri ñaama ĩ ocare ajitirũ̶nu̶ tu̶jacana. To bajicana ñari, socaseju̶are ajitirũ̶nu̶rã ñarãma. 20 To bajiro bajicana ñaama Himeneo, to yicõari, Alejandro quẽne. Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶obeticama ĩna. To bajiri, “Vãtia u̶ju̶, Satanás, ĩ bojarore bajiro rojose mu̶are yimasiru̶cu̶mi yuja”, ĩnare yicaju̶ yu̶, “Rojose tãmu̶o quẽnabeti tu̶oĩamasi, Dios ĩ bojarore bajiroju̶a yato” yigu̶.

1 Timoteo 2

1 Ñasu̶ose ado bajiro mu̶re rotiaja yu̶: Toana rãca rẽjacõari, Diore sẽnirã, masa jedirore sẽnibosarũgũroti ñaja mu̶are. To yicõari, masare quẽnaro ĩ yisere ĩarã ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yirũgũroti ñaja. 2 Gobiernore quẽne, u̶jarã jedirore sẽnibosarũgũroti ñaja. To bajiro mani yijama, Dios ĩ ejarẽmose rãca ñie oca mano ñaru̶arãja mu̶a. To bajiri, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũru̶arãja. 3 To bajiro ĩnare mu̶a sẽnibosajama, mu̶are ajivariquẽnagũ̶mi Dios, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosarocu̶. 4 Masa jediro rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vabetirotire bojami. To bajiro bojagu̶ ñari, ĩ oca riojo gotimasiorere quẽne masa jediro ĩna masisere bojami. 5 Sĩgũ̶ne Dios ĩ ñasere masiaja mani. Gãji mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶ magũ̶mi. To bajicõari, Jesucristo quẽne, ĩ sĩgũ̶ne ñaami manire bajirone ruju̶ cu̶ticõari, adi macaru̶cu̶roana Diorãca quẽnaro mani ñarotire yigu̶, rijabosar'i. 6 Mani jedirore rojose mani yise vaja manire yirẽtobosagu̶, rijabosayumi. To bajiro ĩ bajire ñajare, “Masa jedirore yirẽtobosaru̶ami Dios”, yitu̶oĩamasiaja mani. 7 To bajiri, “Ti ocare jud'io masa mere quẽnaro gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶, ‘ “Rojose mani yise vaja manire yirẽtobosayumi” yitu̶oĩato ĩna’ yigu̶”, yu̶re yicami Cristo. Socu̶ me yaja yu̶. 8 Cristo ĩ cõacacu̶ ñari, toana ĩre ajitirũ̶nu̶rã jediro ado bajiro ĩna yirotire yu̶ bojasere mu̶re gotiaja yu̶: Ũ̶mu̶are gotigu̶ yaja. Gãjerãre jũnisinirã ñaboarine, Diore ĩna sẽnijama, quẽnabeaja. To yicõari, gãjerãre oca josarã ñaboarine, Diore ĩna sẽnijama, quẽnabeaja ti quẽne. Diore sẽnirãma, rojose yimena ñato. 9 Rõmiare quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Cristore ajitirũ̶nu̶rã, ũ̶mu̶a rãca ĩna rẽjaroto rĩjoro, quẽnaro tu̶oĩacõari, ĩna sudi sãñasere bojaja yu̶. “¿No bajiro yirãti mani, ‘Manire ĩavariquẽnato ũ̶mu̶a’ yirã?”, yitu̶oĩabetiroti ñaja. Ĩna joare quẽnorã, “¿No bajiro quẽnorãti, mani joare, ‘Ũ̶mu̶a quẽnaro ĩavariquẽnato’ yirã?”, yitu̶oĩabetiroti ñaja, ĩnare. Ĩna bu̶sajaquẽne, “Manire ĩavariquẽnato ũ̶mu̶a” yirã, jairo vaja cu̶tise, perla vãme cu̶tise, oro vãme cu̶tise quẽne, bu̶sabetiroti ñaja ĩnare. To yicõari, sudi sãñarã, “Manire ĩavariquẽnato” yirã, sudi jairo vaja cu̶tise sãñabetiroti ñaja. 10 Ado bajiroju̶a yirũgũroti ñaja: “ ‘Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja mani’ yirã ñari, quẽnase yirã mani ñajare, manire ĩavariquẽnato”, yitu̶oĩarũgũroti ñaja, ĩnare. 11 Dios ocare ajirã mu̶a rẽjaroju̶re, ñagõmenane, ĩnare gotimasiorimasa ĩna gotisere rũ̶cu̶bu̶ose rãca ajirujiroti ñaja, rõmiare. 12 Ĩnare gotimasiorotibeaja yu̶. To yicõari, ũ̶mu̶are ĩna rotisere quẽne bojabeaja yu̶. Ñagõmenane, ĩna ñacõajama, quẽnaja. 13 Rĩjoro Adán ñamasir'ire rujeosu̶omasiñuju Dios. Bero ĩ manajo Evare rujeomasiñuju. 14 To bajicõari, Adán me ñamasiñuju vãtia u̶ju̶re yitoecomasir'i. Ĩ manajoju̶a ñamasiñuju vãtire yitoecomasirio. Vãti ĩ yitomasirere cu̶dicõari, rojose yimasiñuju so. To bajiri, rõmioju̶a, ũ̶mu̶re ajirũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. 15 Rojose yimasirio so ñajare, “Ñajediro rõmia, ĩna rĩa cu̶tijama, rojose tãmu̶oru̶arãma”, yimasiñuju Dios. To bajiboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jamena ñacõari, gãjerãre ĩna maijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios.

1 Timoteo 3

1 Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñaru̶arãre gotigu̶ yaja yu̶. Socu̶ me yaja yu̶a. Ĩna moaru̶asema, quẽnase ñaja. 2 Tire ĩ moare cu̶tiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yigu̶ ĩ ñajama, quẽnaja. Quẽnaro masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶, manajo cu̶ticõari, gajeore ajerio cu̶tibecu̶, ejarimasare quẽnaro yigu̶, to bajicõari, quẽnaro gotimasiomasigũ̶ ĩ ñajama, quẽnaja. 3 Mecu̶ose idimecu̶becu̶, quẽabecu̶, gãjerãre ajijũnisinicõari, oca josabecu̶ ĩ ñajama, quẽnaja. Rojose gãjerã ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ejarẽmogũ̶ ñagũ̶mi, “Quẽnaseju̶a tu̶oĩato ĩna” yigu̶. Gãjoare bojatu̶oĩabecu̶ ñagũ̶mi. 4 Ĩ ya vianare quẽnaro rotigu̶, ĩ rĩa rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre quẽnaro ĩna cu̶dirotire yigu̶, quẽnaro ĩnare gotimasiogũ̶ ñagũ̶mi. 5 Ĩ ya vianare quẽnaro ĩ rotimasibetijama, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre no bajiro rotimasibecu̶mi. 6 Cristo ocare ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶ ĩ ñaru̶ajama, Cristore mame ajitirũ̶nu̶gũ̶ me ñagũ̶mi. Cristore mame ajitirũ̶nu̶gũ̶ ĩ ñajama, “Gãjerã rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi. To bajiro ĩ yijama, Satanás ĩ tu̶oĩamasiriarore bajiro tu̶oĩagũ̶ ĩ ñajare, “Rojose tãmu̶oru̶cu̶ja” Satanáre Dios ĩ yirotimasiriarore bajiro yiecoru̶cu̶mi, ĩ quẽne. 7 To bajiri, quẽnaro yirũgũroti ñaja ĩre, “Cristore ajitirũ̶nu̶mena quẽne, yu̶re ĩarũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶. To bajiro ĩ yibetijama, “Quẽnaro yigu̶ me ĩ ñajare, Cristo ocare ajiru̶abeaja yu̶a”, yirãma masa. “To bajiro yato ĩna” yigu̶, rojosere yigu̶ ñaami Satanás. 8 To bajicõari Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre moabosarimasare quẽne, gãjerã ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orãre bojaja mani. To bajicõari, ĩna bajirore bajirone bajirã ñarãma ĩna quẽne. Mecu̶ose idimecu̶mena, “Gãjoa bu̶jarãsa” yirã, gãjerãre yitomena ñarãma. 9 Dios oca socabetire mani gotimasiosere Dios ĩ ejarẽmose rãca quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Quẽnase ñaja” ĩna yimasise rĩne yirã ñarãma ĩna. 10 Ĩnare mu̶a beseroto rĩjoro, “Ãnoa ñaama quẽnase yirã, Cristo ocare quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã” yimasiru̶arã, ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña maji. “Quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñaama” ĩnare mu̶a yimasijama, ĩnare beseru̶arãja mu̶a yuja. 11 Rõmiare quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre moabosarimasare gãjerã ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orãre bojaja mani. Socarãne, “Ado bajise rojose yima”, gãjerãre yigotirã me ñarãma. Quẽnaro tu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yirã ñarãma. “Yiru̶arãja” ĩna yirore bajiro yirã ñarãma. 12 Quẽna Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre moabosarimasare, ũ̶mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Manajo cu̶ticõari, gajeore ajerio cu̶tibecu̶ ĩ ñajama, quẽnaja. Ĩ rĩa rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre quẽnaro ĩna cu̶dirotire yigu̶, quẽnaro ĩnare gotimasiogũ̶, to yicõari, ĩ ya vianare quẽnaro rotigu̶ ñagũ̶mi. 13 Quẽnaro ĩna moajama, gãjerã ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orã ñaru̶arãma. To bajicõari, Jesucristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñari, Dios ocare ĩna gotimasiojama, quẽnaro gotiru̶arãma. 14 Yoaro mene mu̶ tu̶ju̶ varu̶a tu̶oĩaboarine, adi paperare mu̶re ucacõaja yu̶. 15 “Varu̶a tu̶oĩaboarine, yoaro me mu̶a tu̶ju̶ yu̶ ejatĩmabetijama, ‘Catimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios yarã ñari, ado bajiro yiroti ñaja’ yimasiato” yigu̶, adi paperare mu̶re cõaja yu̶. Dios yarã ñari, “Ĩ oca, socabeti gotimasiore ñaja”, yigotiaja mani. 16 Cristo su̶orine manire quẽnaro Dios ĩ yire queti quẽnamasuse ñaja. Masa ĩna masibeti ĩ ejarẽmose rãca mani masise ñaja. Ado bajiro bajiaja ti: Adi macaru̶cu̶roju̶ vadicõari, manire bajiro ruju̶ cu̶tiyuju Cristo. To bajicõari, Esp'iritu Santo su̶orine, “Ñie rojose magũ̶ ñaami”, yiĩañujarã masa. Ángel mesa quẽne, ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñañuju. Masa jedirore ĩ ocare gotimasioñujarã. To bajicõari, tocãrãca sitana ĩ ocare ajitirũ̶nu̶ñujarã. Manire rijabosacõari, ĩ tudicatiro bero, õ vecaju̶ ĩ ñaroju̶ ĩre ãmicoasuju Dios.

1 Timoteo 4

1 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, jãjarã mani ñaboajaquẽne, adi macaru̶cu̶ro ti jedirũtu vato cõrone sĩgũ̶ri ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jaru̶arãma. “Ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, vãtia ĩnare ĩna yitosere gotimasiorãre ajitirũ̶nu̶ru̶arãma”, manire yiyumi Esp'iritu Santo. 2 Ĩnare gotimasiorimasa ado bajiro bajirã ñarãma: “Quẽnase gotimasioaja” yirã ñaboarine, socasere gotimasiorã ñarãma. “Adi ñaja quẽnase. Tiju̶a ñaja rojose”, yimasimenama ĩna, rojose rĩne tu̶oĩarã ñari. 3 “Manajo cu̶tibetiroti ñaja”, yirã ñarãma ĩna. To yicõari, “Tocãrãca vãme babetiroti ñaja”, yirã ñarãma. Ĩna tu̶oĩariarore bajiro me bajiaja, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Dios oca riojo gotimasiorere masirãju̶arema. Mani baroti ĩ cũrere barã, “Quẽnaro yaja mu̶” Diore mani yirotire yigu̶, jediro bare cũmasiñumi Dios. 4 Ñajediro bare Dios ĩ cũre quẽnase ñaja. To bajiri, “Tocãrãca vãme babetiroti ñaja”, yire maja manire. Bare mani bajama, “Quẽnaro yaja mu̶” Diore yicõari, baroti ñaja. 5 “Bare ñaro cõrone quẽnase ñaru̶aroja” ĩ yimasirere barã, “Quẽnaro yiyuja mu̶” ĩre mani yijama, quẽnaja. 6 Mu̶re yu̶ gotimasiose jediro gãjerã Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre gotiroti ñaja mu̶re. To bajiro mu̶ yijama, Jesucristo ĩ bojarore bajiro ĩnare yiejarẽmogũ̶ yigu̶ja mu̶. To bajicõari, Dios oca quẽnasere gotimasio tu̶jabecu̶ne, bu̶tobu̶sa Diore tu̶oĩavariquẽnacõari, Jesucristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũtu varu̶cu̶ja mu̶. 7 Bu̶cu̶rã ye quetire socasere ĩna gotimasiosere ajibesa. Dios ĩ cũre me ñari, vaja mani ñaja. Tocãrãcarũ̶mu̶ne, mu̶ yirũgũrotiju̶are tu̶oĩacõari, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũña. 8 Tocãrãcarũ̶mu̶ne mani ruju̶re mairã ñari, quẽnaro guacoerũgũaja mani, “Catiquẽnarã ñarãsa” yirã. To bajiro mani yise quẽnase ñaja, bajiroju̶ma. To bajiro mani yise rẽtobu̶saro quẽnase ñaja tocãrãcarũ̶mu̶ne, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne mani yirũgũse. To bajiro mani yijama, adigodo mani catiñaro cõro, to yicõari, õ vecaju̶ Dios tu̶ju̶ mani ñajaquẽne, quẽnaro manire yicõa ñaru̶cu̶mi Dios. 9 Mu̶re yu̶ gotise, socase me ñaja. Masa jediro tire ĩna ajitirũ̶nu̶jama, quẽnaru̶aroja. 10 Socabeti ti ñajare, josari moarũgũaja yu̶a. To bajiñarãne, catimu̶orũ̶gõrocu̶re Diore ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩna bajiborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re tu̶oĩa yuñaja yu̶a. 11 Adi queti yu̶ gotise ti macanare mu̶ gotimasiosere ajicõari, cu̶dijedicõato ĩna. 12 Bu̶cu̶ me mu̶ ñajare, toana Cristore ajitirũ̶nu̶rã, mu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶obetijama, quẽnabetoja. To bajiri, “Bu̶cu̶ me yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi Dios” ĩre yitu̶oĩacõari, ado bajise yirũgũña: Ĩnare quẽnaro ĩamaicõari, quẽnase rĩne yicõa ñarũgũña. To bajiro mu̶ yijama, “Ĩ yirore bajiro yiroti ñaja manire quẽne” yitu̶oĩacõari, mu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna. 13 Yu̶ ejaroto rĩjoro, toana rãca rẽjacõari, Dios ocare masa ĩna ucamasire quẽnaro gotimasiorũgũña mu̶, “Tire ajicõari, bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶. 14 “Quẽnaro yimasiato” yigu̶, Dios mu̶re ĩ u̶jocatire masiritibesa mu̶. Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã mu̶re yu̶a ãmo ñujeorãne, Dios ĩ masise rãca, “Adi ñaja mu̶ moaroti Dios ĩ cũre” yu̶a yiñarone, tire mu̶re u̶joyumi Dios. 15 Adi queti mu̶re yu̶ gotimasiosere masiritibeticõari, mu̶ yimasiro cõro yirũgũña. To bajiro mu̶ yijama, mu̶ yisere ĩacõari, “Bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶rũtuacu̶ yami”, yiĩaru̶arãma ti macana. 16 Mu̶ gotimasioroto rĩjoro, to yicõari, no bojase mu̶ yiroto rĩjoro quẽne, quẽnaro tu̶oĩacõari rĩne, yirũgũña. To bajiro mu̶ yicõa ñajama, mu̶ gotimasiose ajitirũ̶nu̶rãre quẽne, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios.

1 Timoteo 5

1 Sĩgũ̶ bu̶cu̶, rojose ĩ yiboajaquẽne, tud'igu̶re bajiro ĩre gotibesa. Ado bajiroju̶a mu̶ yijama, quẽnaja: Rũ̶cu̶bu̶ose rãca mu̶ jacu̶re mu̶ yirore bajiro quẽnaro ĩre gotiya. To yicõari, mamarãre quẽne, mu̶ bederãre mu̶ yirore bajiro quẽnaro ĩnare yiya. 2 Rõmia bu̶cu̶rãre mu̶ jacore mu̶ yirore bajiro quẽnaro ĩnare yiya. To yicõari, mamarã rõmiare quẽne, mu̶ bederãre mu̶ rũ̶cu̶bu̶orore bajiro quẽnaro ĩnare rũ̶cu̶bu̶oya. 3 Manaju̶ rijaveoriarã maioro bajirã masu ĩna ñajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare quẽnaro ejarẽmorũgũña. 4 To bajiboarine sĩgõ manaju̶ rijaveorio rĩa cu̶tigo, to yicõari, jãnerabatia cu̶tigo so ñajama, ĩnaju̶a ñarãma sore ejarẽmorũgũrona. To bajiro ĩna yisere Dios ĩ ĩavariquẽnase ñajare, to bajiro yirũgũroti ñaja. Mani jacu̶a manire ĩamaicõari, mani daqueroju̶ manire quẽnaro ĩna yibu̶cu̶ore ti ñajare, ĩnare ejarẽmorũgũroti ñaja, manire. 5 Manaju̶ rijaveorio maioro bajigo masuju̶are, so yarã sore ejarẽmorã manijare, “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩacõari, ĩre sẽnirũgũgõmo so. Ũ̶mu̶a, ñamire quẽne ĩre sẽnirũgũgõmo. 6 Manaju̶ rijaveorio, no so bojase rĩne yigoju̶ama, rojose yigo ñari, Dios ĩ ĩajama, catigo ñaboarine, catibecore bajiro bajicõa ñagõmo, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varoco ñari. Soju̶arema ejarẽmobetiroti ñaja. 7 Tire mu̶re yu̶ gotimasiosere mu̶ tu̶ju̶ ñarãre Cristore ajitirũ̶nu̶rãre gotiya. Ĩna cu̶disere ĩacõari, “Rojose yama”, yirã maniru̶arãma. 8 Sĩgũ̶ “Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶” yiboarine, ĩ yarãre ĩnare ĩ ejarẽmobetijama, quẽnabetoja. To bajiro bajigu̶ ñari, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacoar'ire bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi. Gãjerãma, Cristore ajitirũ̶nu̶mena ñaboarine, ĩna yarãre ejarẽmorã, rojose ĩna yiro rẽtoro rojose yigu̶ ñagũ̶mi. 9 Cristore ajitirũ̶nu̶rã manaju̶ rijaveoriarã, mu̶a ejarẽmoronama, ado bajiro bajirã ñaru̶arãma ĩna: Sesenta cũ̶mari rẽtoro tu̶sana ñaru̶arãma. To bajicõari, sĩgũ̶ne manaju̶ cu̶tiriarã ñaru̶arãma. 10 To bajicõari, gãjerãre ado bajiro quẽnaro yiriarã ñaru̶arãma: Ĩna rĩare quẽnaro bu̶cu̶oriarã, ejarimasare quẽnaro yiriarã, “Yu̶ rẽtoro ñamasurã ñaama” gãjerãre Cristore ajitirũ̶nu̶rãre yitu̶oĩacõari, ĩnare ejarẽmoriarã, to yicõari, rojose tãmu̶orãre ejarẽmoriarã ñaru̶arãma. 11 Ĩnare mu̶a ejarẽmoroto rĩjoro, ĩna manaju̶ ĩ bajirocaro bero, “Gãji manaju̶ cu̶tibetiru̶ocoja yu̶”, Cristore yisẽniriarã ñaru̶arãma. Mamarãbu̶sa manaju̶ rijaveoriarãrema ejarẽmobetiroti ñaja. Mamarãma, to bajiro yiriarã ñaboarine, bu̶to manaju̶ cu̶tiru̶a tu̶oĩarãma ĩna quẽna. 12 To bajiro ĩna bajijama, “Rojose yirã yama”, ĩnare yiĩaru̶cu̶mi Cristo. 13 Gaje vãme quẽne, ado bajiro bajirã ĩna ñajare, ĩnare ejarẽmobetiroti ñaja. Moamenane gãjerã ya viriju̶ ñacudirũgũrãma. To bajicudirã, socarãne, “Ado bajise rojose yima”, gãjerãre yigoticudirũgũrãma. To yicõari, gãjerã ĩna sẽniĩabetiboajaquẽne, “Ado bajiroju̶a yiroti ñaja”, ĩnare yigõjanabiorũgũrãma. To bajiro ĩna yijama, yibetirotirene yicõarãma. 14 To bajiro bajirã ĩna ñajare, quẽna ĩna manaju̶ cu̶tirotire bojaja yu̶, “Rĩa cu̶ti, ĩna ya vi ĩatirũ̶nu̶, yiñacõato” yigu̶. To yicõari, “Gãjerãju̶a ĩnare ñagõmacaru̶arã, ĩna yisere ĩacõari, no yimasibeticõato” yigu̶, quẽnaro ĩna ñasere bojaja yu̶. 15 Jẽre sĩgõri mamarãbu̶sa manaju̶ rijaveoriarã Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, Satanáju̶are ajitirũ̶nu̶ su̶yarã ĩna ñajare, to bajiro mu̶re gotibu̶ yu̶. 16 Cristore ajitirũ̶nu̶gõ yarã, manaju̶ rijaveoriarã ĩna ñajama, ĩnare ejarẽmorũgũroco ñagõmo. To bajiro so yijama, manaju̶ rijaveoriarã maioro bajirãre ejarẽmorimasa ĩna manijare, ĩnare ejarẽmomasiru̶arãma ĩna, gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã. 17 Bu̶cu̶rã, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare quẽnaro ĩna ũmato ñajama, ĩnare rũ̶cu̶bu̶ocõari, vaja yiroti ñaja. Ĩna rãcana quẽnaro gotimasiorãre bu̶tobu̶sa rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. 18 Dios ocare masa ĩna ucamasire, ado bajiro ti gotijare, tire ĩnare goticõaja yu̶: “Ta vecu̶ risere siabibebesa, trigo gasere ĩre mu̶a cu̶da jãnerotijama, ‘Ĩ quẽne bato’ yirã”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. Tire yigu̶, ta vecu̶a rĩne tu̶oĩagũ̶ me, yimasiñumi Dios. Gajeju̶ quẽne ado bajiro gotiaja: “Ĩna gotimasiose vajane bacatiru̶arãma”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. 19 Bu̶cu̶re, “Rojose yimi” ĩna yi ocasãjama, ju̶arã, idiarã ñacõari ĩna oca sãjama, ĩnare ajiroti ñaja. 20 To bajiro ĩna yi ocasãjama, Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, rẽjarã jediro ĩna ĩaro rĩjoroju̶a tud'igu̶re bajiro ĩre gotiba mu̶, “Gãjerã, bu̶cu̶rã quẽne tire ajicõari, ‘Manire quẽne yiromi’ yimasiato” yigu̶. 21 To bajiro mu̶re yu̶ rotisere ajirãma Dios, ĩ macu̶ Jesucristo quẽne, ángel mesa, Dios ĩ beseriarã quẽne. Mu̶ cu̶dirotire masiru̶arãma ĩna. Mu̶ baba rojose ĩ yijaquẽne, yu̶ rotirore bajiro cu̶diya. 22 Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarocu̶re mu̶ cũru̶ajama, quẽnaro yigu̶ ĩ ñasere ĩajeocõari, beseya. To bajiro mu̶ yibetijama, rojose yigu̶rene besegu̶ja mu̶. To bajiro mu̶ yijama, “Rojose yigu̶rene beseyumi”, mu̶re yirãma. “To bajiro bajirobe” yigu̶, quẽnaro ĩnare beseba. To yicõari, quẽnase rĩne yirũgũña. 23 “Quẽnase rĩne yirũgũña” yigu̶ ñaboarine, “U̶ye oco idibetirũgũña”, yibeaja yu̶. Oco rĩ mere idirũgũña. U̶ye oco quẽne, mojoroaca idirũgũña, biyaroaca mu̶ gu̶dajoa ti jũnirũgũsere “Tu̶jato” yigu̶. 24 Ado bajiro ti bajijare, “Ĩnare quẽnaro masicõari rĩne, beseya”, mu̶re yibu̶ yu̶: Sĩgũ̶ri rojose ĩna yisere ĩacõari, masiaja mani. To bajiboarine, gãjerãju̶ama, “Rojose yirã ñaama”, yimasiñamana ñaama. Ĩnare quẽnaro masicõari rĩne, rojose yirã ĩna ñasere masiaja mani. 25 To bajirone bajiaja quẽnaro yirã ĩna ñase quẽne. Sĩgũ̶ri quẽnase ĩna yisere ĩacõari, masiaja mani. To bajiri, ĩnare quẽnaro mani masiroto rĩjoro, jẽre “Quẽnase yirã ñaama”, ĩnare yimasiaja mani. To bajiboarine, gãjerãju̶ama “Quẽnase yirã ñaama”, yimasiñamana ñaama. Ĩnare quẽnaro masicõari, quẽnase yirã ĩna ñasere masiaja mani. To bajiri Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre, bu̶cu̶rãre quẽnaro masicõari rĩne, beseya.

1 Timoteo 6

1 Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã gãjerãre moabosarã, ĩna u̶jarãre rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. Ĩna u̶jarãre rũ̶cu̶bu̶obetire ĩacõari, “Rojose yirã ñaama Cristore ajitirũ̶nu̶rã; vaja maja ĩna gotimasiose”, yiru̶arãma gãjerã. 2 Sĩgũ̶ri ĩna u̶jarã, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñarãma. Ĩnare rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. “Mani u̶ju̶ Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, Dios ĩ mairã ñarãma ĩna quẽne. To bajiri quẽnaro ĩnare yibosato mani” yitu̶oĩacõari, bu̶tobu̶sa ĩna moabosajama, quẽnaja. Adi queti yu̶ gotise ti macanare ĩnare gotimasiocõari, “Ado bajiro yirũgũru̶arãja mani”, ĩnare yiya. 3 Mani u̶ju̶ Jesucristo ocare buerẽtobuboarine, ricati gotimasiorã ĩna bajisere gotiaja yu̶: Dios ĩ bojase mani yisere riojo gotimasiomena ñarãma. 4 “Bu̶to masirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, masimena ñarãma. Cristo ocare, “Ado bajiroju̶a yiru̶aro yaja ti”, gãmerã yi oca josarũgũrãma. To bajiro ĩna yise su̶orine, “Yu̶ rẽtoro masirã ñaama” yiĩajũnisinire, gãmerã rũ̶cu̶bu̶obetire, “Socarã yama”, gãmerã yitu̶oĩare ñaroja. 5 Rojose tu̶oĩarã ñari, Cristo ocare ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, vãti ĩ yitosere ajitirũ̶nu̶rã ñari, to bajiro yirũgũrãma. “Dios ĩ bojarore bajiro mani yijama, gãjoa bu̶jaru̶arãja mani”, yitu̶oĩaboarãma ĩna. 6 To bajiro ĩna tu̶oĩamavisiaboajaquẽne, mani cu̶oro cõro mani variquẽnajama, Dios ĩ bojarore bajiro mani yise su̶orine bu̶to quẽnase bu̶jarũgũaja mani. 7 Adigodo mani ruyuajama, ñie cu̶omenane ruyuariarãja mani. To bajirone mani rijajaquẽne, ñie ãmi vamenaja mani. 8 To bajirona ñari, adigodoju̶ ñarã, bare cu̶ti, sudi cu̶ti, mani yijama, variquẽnaja mani. 9 Gãjerãju̶ama, jairo gãjoa cu̶oru̶a tu̶oĩarũgũrãma ĩna. To bajiro tu̶oĩarã ñari, rojose yisejarũgũrãma. To bajiro ĩna bajirotire yigu̶mi vãti. To bajiro yirã rĩne, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma. 10 Gãjoare bojarã ñari, tocãrãca vãmene rojosere yirũgũama sĩgũ̶ri. Diore ajitirũ̶nu̶rã quẽne, gãjoare bojaca yirãne, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacama. To bajiri, yuja, ĩna masune rojose tãmu̶orũgũama. 11 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, mu̶ju̶ama, Dios yu̶ ñari, ĩnare bajiro yibesa. Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũña. Bu̶to rojose tãmu̶oboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabesa. Gãjerãre rũ̶cu̶bu̶ocõari, quẽnaro ĩnare yirũgũña. 12 Vãti rojose mu̶re ĩ yirotisere cu̶dibeticõari, Cristoju̶are ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶cu̶ja, “Yu̶ macu̶re mu̶ ajitirũ̶nu̶jama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶ vaborotire mu̶re yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yirere cu̶dicacu̶ ñari. Tire mu̶ cu̶dicatirũ̶mu̶re, jãjarã ñacaju̶ yu̶a, güibecu̶ne, “Cristore ajitirũ̶nu̶aja yu̶” mu̶ yigoticatire ajicana. 13 Dios, adi macaru̶cu̶ro catiñasere rujeor'i, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristo quẽne, mu̶re yu̶ rotisere ajirãma. Jesucristo ñaami güibecu̶ne, Poncio Pilato vãme cu̶tigu̶ ĩ ĩaro rĩjoro, gãjerãre quẽnaro mani gotirũgũrore bajiro gotir'i. Ado bajiro mu̶re rotiaja yu̶: 14 Mu̶re yu̶ rotise ñaro cõrone quẽnaro cu̶diya, “ ‘Rojose yami’ mu̶re yiroma” yigu̶. Mani u̶ju̶ Jesucristo adigodoju̶ ĩ tudiejaroto rĩjoro to bajiro rĩne yicõa ñarũgũma. 15 Mani u̶ju̶, Dios, “To cõrone varu̶cu̶mi” ĩ yiriarũ̶mu̶ne tudieja rotiru̶cu̶mi. Ĩne ñaami gãjerãre mani rũ̶cu̶bu̶oro rẽtoro mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶. Masirẽtogũ̶ ñagũ̶mi. Ñimu̶ gãji ĩre bajiro masigũ̶ magũ̶mi. 16 Ĩ sĩgũ̶ne ñaami ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne ñar'i, to yicõari, rijabetirocu̶. Bu̶to busuroju̶ masa ĩna ejamasibetoju̶ ñarũgũgũ̶mi. Sĩgũ̶ ĩre ĩagũ̶ magũ̶mi. Ĩre ĩarocu̶ quẽne magũ̶mi. Ĩre rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarũgũroti ñaja manire. To bajiro rĩne bajirũgũato. 17 Adigodoaye gajeyeũni jairo cu̶orã ñacõari, “ ‘Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a’ yirãre yibesa”, ĩnare yigotiya. “ ‘Jairo gãjoa cu̶orã ñari, quẽnaro ñarũgũru̶arãja mani’ yitu̶oĩabesa mu̶a”, ĩnare yiya. Yoaro mene jedise ñaja gãjoa. Dios catimu̶orũ̶gõrocu̶ju̶are ajitirũ̶nu̶cõari, “Ĩ ñaami manire quẽnaro ĩatirũ̶nu̶gũ̶”, yirũgũroti ñaja, ĩnare. “ ‘Quẽnaro variquẽnañato’ yigu̶, manire quẽnaro yirũgũami Dios”, yitu̶oĩarũgũroti ñaja. 18 To yicõari, “Jairo cu̶orã ñari, ti rãca cojoji me quẽnase yirũgũña”, ĩnare yirotiya mu̶. “Ĩsivariquẽnarũgũña”, ĩnare yiya. Ĩna gãjoare maimenane, gãjerãre ejarẽmorã ĩna ĩsijama, quẽnaja. 19 To bajiro ĩna yijama, quẽnaro ĩna yise vaja õ vecaju̶ gajeye cũrẽmorãre bajiro yirã, yiru̶arãma ĩna. Quẽnaro ĩna yise vaja, õ vecaju̶ quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. Ĩnare ĩ gotiriarore bajiro ĩna rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma yuja. 20 Ajiya Timoteo. “Cristo ocare quẽnaro gotimasioato” yigu̶, mu̶re cũñumi Dios. To bajiri quẽnaro gotimasiorũgũña. Socasere ĩna gotimasiorũgũsere ajibesa. Dios ĩ cũre me ñari, vaja mani ñaja, “Masirã ye ñaja” ĩna yitu̶oĩaboase. 21 “Bu̶to masirã yere gotimasioaja yu̶a” yirãre ajisu̶yacõari, Cristo ocare ajitirũ̶nu̶besujarã ĩna yuja. Mani u̶ju̶ Jesucristo, quẽnaro mu̶re yirũgũato. To cõro ñaja.

2 Timoteo 1

1 ¿Ñaboati mu̶, Timoteo? Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶, adi quetire mu̶re ucacõagũ̶. Yu̶ macu̶re bajiro yu̶ maigũ̶ mu̶ ñajare “macu̶” mu̶re yaja yu̶. Mu̶re quẽnarotigu̶, mani jacu̶ Diore, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore quẽne, ado bajise mu̶re sẽnibosaja yu̶: “Quẽnaro mu̶a rãca ĩ ñarotire yirã ĩre ejarẽmoña”, mu̶re yisẽnibosaja yu̶. “ ‘ “Manire rijabosayumi Jesucristo” yirãre ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõato’ yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja”, yicũmasiñumi Dios. To bajiro ĩ yicũmasire ti ñajare, “Ti quetire Jesucristore gotibosagu̶, to bajise gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶”, yicõañumi Dios, yu̶re. 3 Yu̶ ñicu̶a Diore ĩna rũ̶cu̶bu̶omasiriarore bajirone ĩre rũ̶cu̶bu̶oaja yu̶ quẽne. Ũ̶mu̶are, ñamire quẽne ĩre yu̶ sẽnijama, “Dios ĩ ejarẽmojare, ĩre quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñacami Timoteo” yimasigũ̶ ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yivariquẽnarũgũaja yu̶. 4 To bajiro yu̶ yijama, mu̶re yu̶ vadiveocatirũ̶mu̶ mu̶ oticatire tu̶oĩacõari, mu̶re bu̶to ĩaru̶aja yu̶, mu̶ rãca ñavariquẽnaru̶. 5 Mu̶ ñico Loida, mu̶ jaco Eunice quẽne, Cristore mu̶ ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶ne ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñacama ĩna. “Ĩna ajitirũ̶nu̶catore bajiro ĩ quẽne quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñacami” yitu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnaja. 6 To bajiro mu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñari, ado bajise mu̶ tuditu̶oĩarotire bojaja yu̶: Mu̶re yu̶ ãmo ñujeorone, “Adi ñaja mu̶ moaroti Dios ĩ cũre” Diore yu̶ yigotibosarone, quẽnaro mu̶ yirotire mu̶re u̶joyumi Dios. To bajiro mu̶re ĩ yire ti ñajare, tire masiritibecu̶ne, mu̶ yimasiro cõro variquẽnase rãca quẽnaro yicõa ñaru̶cu̶ja mu̶. 7 Mani tu̶oĩabojonerotire yigu̶ me manire u̶joyumi Dios. Ado bajiroju̶a mani yirotire yigu̶ manire u̶joyumi: Jesús ĩ bajirere mani gotijama, gotigüibetirotire, masare mani mairotire, to yicõari rojosere yiru̶aboarine, tire mani yibetirotire yigu̶, manire u̶joyumi Dios. 8 To bajiri, mani u̶ju̶ Cristo ĩ bajirere gotigüibesa. Cristo ĩ bojasere yigu̶ ñari, tubibe ecocaju̶ yu̶ quẽne. “Cristo su̶orine tubibe ecoyumi Pablo” yigüibecu̶ne, ado bajiroju̶a tu̶oĩaña mu̶: “Cristo ĩ bojasere yigu̶ ñari, Pablo rojose ĩ tãmu̶orore bajiro tãmu̶oroti ti ñaboajaquẽne, Cristo su̶ori quẽnaro Dios ĩ yise quetire ĩ ejarẽmose rãca gotimasiocõa ñaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩaña. 9 Cristo ĩ rijabosare su̶orine, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩañumi Dios. To yicõari, “Yu̶ yarã ñari, quẽnaro yirã ñaña”, manire yiyumi. Adi macaru̶cu̶ro ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ne, “Ĩnare mairu̶cu̶ja” yimasir'i ñari, quẽnase mani yibetiboajaquẽne, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩañumi Dios. 10 “Ĩnare mairu̶cu̶ja yu̶” ĩ yiriarore bajirone yigu̶ ñari, adigodoju̶ Jesucristore cõañumi, manire ĩ rijabosarotire yigu̶. To bajiri Dios manire ĩ yire su̶orine mani masibetiborotire, “Manire bu̶to maiami Dios”, yimasiaja mani. To yicõari, “Jesucristo manire rijabosayumi” mani yitu̶oĩajama, mani rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere manire ĩ ĩsire quetire ajirã ñari, mani bajirotire güibeaja mani. 11 “Ti quetire ajitirũ̶nu̶ato masa” yigu̶, gotimasiocudirocu̶re yu̶re cõañumi Dios. 12 To bajiri, ĩ bojarore bajiro gotimasiocudigu̶ ñari, tubibe ecocõari, rojose tãmu̶oaja yu̶. To bajiro bajigu̶ ñaboarine, yu̶re ejarẽmogũ̶re Cristore quẽnaro masigũ̶ ñari, ti quetire gotigüibeaja yu̶. To bajiri, “Yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rãju̶ama, quẽnaro yu̶ gotimasiorore bajirone ‘Gotimasiocõa ñato’ yigu̶, mu̶are ejarẽmocõa ñaru̶cu̶mi”, ĩre yimasiaja yu̶. To bajiro ĩ yirã ñari, Jesucristo ĩ tudiejajaquẽne, gotimasiocõa ñaru̶arãma. 13 To bajiri, mu̶re yu̶ gotimasiocatire bajirone gotimasiocõa ñaña. To bajiro mu̶ yijama, “Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre manire maiami Dios” yimasigũ̶ ñari, “Manire ĩ mairore bajirone ĩnare quẽne yu̶ mairotire yigu̶ ejarẽmoru̶cu̶mi” yitu̶oĩacõari, mu̶ gotimasiorãre ĩnare maiña. 14 Dios ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, “Cristo su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise quetire gotimasiorocu̶ ñaja yu̶”, yicaju̶ mu̶. To bajiri, “Quẽnaro gotimasioato” yigu̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca mu̶ yimasiro cõro yirũgũña. Gãjerã mu̶ gotimasiorore bajiro me ĩna gotijama, “Bajibeaja. Ado bajiroju̶a bajiaja”, ĩnare yigotiru̶cu̶ja mu̶. 15 Asia sitaju̶ vadiriarã Cristore ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ babarã ñaboacana yu̶ tu̶ju̶ vadiboarine, ejadimenane, tudicoarere jẽre masigũ̶ja mu̶. Ĩna ñañuma Figelo, Hermógenes, to yicõari gãjerã quẽne. 16 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, Ones'iforo vãme cu̶tigu̶ju̶ama, “Yu̶ baba ñacami Pablo” yitu̶oĩagüibecu̶ ñari, tubibe ecocõari yu̶ ñarimacare ejacõagũ̶ju̶ma, macasu̶oasumi, yu̶re bu̶jacõariju̶ “Tu̶jagu̶sa” yigu̶. Yu̶re bu̶jacõari, cojoji me quẽnaro yu̶re ĩ yijare, variquẽnacaju̶ yu̶. Ĩ ñarimaca Efeso vãme cu̶ti macaju̶ yu̶ ejajaquẽne, quẽnaro yu̶re ejarẽmorũgũcami. Tire masigũ̶ja mu̶. To bajiro yicacu̶ ĩ ñajare, “Ĩ ya vianare ĩamaicõari, quẽnaro yiba mu̶, masare mu̶ beserirũ̶mu̶ ti ejaro”, ĩre yisẽniĩaja yu̶, mani u̶ju̶re.

2 Timoteo 2

1 Yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶, ado bajise yu̶ gotisere quẽnaro ajiya mu̶: “Ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ yu̶ ñajare, yu̶re ĩamaicõari, quẽnaro yu̶ yirotire yu̶re u̶joyumi Jesucristo” yimasigũ̶ ñari, ĩ bojase rĩne yicõa ñaña mu̶. 2 Mu̶re yu̶ gotimasiocatire gãjerãre quẽne gotimasiocaju̶ yu̶. To bajiri, jãjarã ñacama “Riojo gotiami Pablo” yirã. Tire riojo gotimasioronare gãjerãre gotimasiorotiru̶cu̶ja mu̶, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñato ĩna quẽne” yigu̶. 3 Surara masu̶, rojose ĩre tãmu̶oroti ti ñaboajaquẽne, ĩ u̶ju̶ ĩ bojarore bajiro yigu̶mi. Ĩre bajirone bajiroti ñaja mu̶re quẽne. Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, “Pablo rojose ĩ tãmu̶orore bajiro rojose tãmu̶oroti ti ñaboajaquẽne, Cristo ĩ bajirere gotimasiocõa ñaru̶cu̶ja yu̶” yitu̶oĩacõari, gotimasiorũgũña. 4 Surara ĩ moajama, u̶ju̶ ĩ ĩavariquẽnarotire bojagu̶ ñari, ĩ rotise rĩne moagũ̶mi. 5 To bajiro bajiaja ajerimasu̶re quẽne, “Gãjerãre ajerẽtogũ̶sa” yiboagu̶re. Ajere vãmere bajiro ĩ ajebetijama, ĩ ajeboase vaja, vaja bu̶jabecu̶mi. 6 Gajeyere quẽne ado bajiro yaja mani: “Vese moagũ̶ma, ĩju̶a ñaami ti vese ti rica cu̶tiro, juasu̶orocu̶ma”, yaja mani. 7 Mu̶re yu̶ gotisere quẽnaro tu̶oĩaña. Quẽnaro mu̶ tu̶oĩajama, gãjerãre mu̶ gotimasiorotire “Tu̶oĩamasiato” yigu̶, mu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi mani u̶ju̶. 8 Cristo ĩ bajirere masiritibeticõaña: U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, rijacoaboarine Dios su̶orine quẽna tudicatir'i ñaami Jesús. To bajiri, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami. To bajiri, tirene gotirũgũaja yu̶, masare gotimasiogũ̶. 9 Tire gotimasiogũ̶ ñari, rojose yir'ire bajiro cõmemarine sia ecocõari, tubibe ecoaja yu̶. Yu̶re ĩna tubibeboajaquẽne, Dios ocaju̶ama gotitu̶ja ecobetiru̶aroja. 10 To bajiri, “Ĩna ñaru̶arãma yu̶ yarã” Dios ĩ yiĩariarã quẽnaro ĩna ñarotire yigu̶, rojose tãmu̶oaja yu̶. Cristo ĩ bajirere ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Ĩna rijato beroju̶ Diorãca quẽnaro ñaru̶arãma” yigu̶, gotimasiocõa ñaja yu̶. 11 Ado bajiro gotire riojo ñaja: Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, rojose yiru̶aboarine, tire mani yibetijama, mani rijato beroju̶ quẽna tudicaticõari, ĩ rãca quẽnaro ñarũgũru̶arãja. 12 Gãjerã rojose manire ĩna yiboajaquẽne, Dios ĩ bojarore bajiro mani yicõa ñajama, õ vecaju̶ ĩ rotiroju̶ ĩ rãca ñaru̶arãja mani quẽne. To bajiboarine, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã me ñaja yu̶a” mani yijama, ĩ quẽne, õ vecaju̶ ĩ jacu̶ ĩaro rĩjoroju̶a, “Ĩnare masibeaja”, manire yiru̶cu̶mi. 13 Mani yirore bajiro yimena ñaboarine, “To bajirone bajigu̶mi Dios quẽne”, yitu̶oĩaroti me ñaja. Socagu̶ me ñaami ĩma. “Yiru̶cu̶ja” ĩ yirore bajirone yigu̶ ñaami. 14 To bajiro mu̶re yu̶ gotisere, Cristo ĩ bajirere gotimasiorimasare ĩnare gotiya, “Tire masiritibeticõato” yigu̶. To yicõari, gaje vãme ado bajiro ĩnare gotirẽmoña: “Socase ĩna yise ũni su̶orine gãmerã oca josabesa. Tire mu̶a yijama, masare no bajiro yiejarẽmobetoja. To bajiri, socase ĩna yisere ajianane, quẽnaseju̶are ĩna ajiru̶aboasere ajimavisia tu̶jacõarãma”, ĩnare yigotiya mu̶. 15 To yicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre gotimasiogũ̶ ñari, Dios mu̶re ĩ ĩavariquẽnarotire yigu̶, mu̶ yimasiro cõro variquẽnase rãca quẽnaro yirũgũña. To bajiro yigu̶ ñari, bojonebecu̶ne, mu̶ yirũgũsere ĩre gotiru̶cu̶ja mu̶. 16 Adigodoaye rĩne tu̶oĩacõari, “Gãmerã ñagõto mani” ĩna yijama, ĩnare ajibesa. Tire tu̶oĩavariquẽnarã ñari, Dioju̶are ajibeticõari, rojoseju̶are bu̶tobu̶sa yirũtuana yirãma. 17 Socase ĩna gotimasioseju̶are ajisu̶yacõari, Dios ocare ajiboariarã, jãjarãbu̶sa ñarũtuaru̶arãma socaseju̶are ajirã. To bajiro bajiyuma, Himeneo, to yicõari Fileto vãme cu̶tigu̶ quẽne, Cristore ajisu̶yaboariarã. 18 Cristo ĩ bajirere riojo ajisu̶yaboariarã, socaseju̶are ajisu̶yacõari, ĩna gotimasiojama, “Jẽre rijariarãre Dios ĩ catioriarũ̶mu̶ rẽtocoasuja”, yisocarãma ĩna. To bajiro ĩna yijare, Dios ocare ajitu̶jacõari, socaseju̶are ajisu̶yacoasuma sĩgũ̶ri. 19 Socasere ĩna ajisu̶yacoaboajaquẽne, Dios ocare ajisu̶yarã masuju̶a, socasere ajisu̶yabetiru̶arãma ĩna. To bajiro ĩna bajirotire yiro, ado bajiro gotiaja ti: “Ĩ yarãre ĩamasiami mani u̶ju̶”, yigotiaja. To yicõari, gajeju̶ ado bajiro gotiaja: “ ‘Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a’ yirãma, rojose ĩna yisere yitu̶jajama, quẽnaja”, yigotiaja ti. 20 Gotimasiore queti mu̶re gotigu̶ yaja yu̶: Gajeyeũni jairo ti ñarivima, oro rãca, to yicõari, plata vãme cu̶ti rãca ĩna quẽnoria sotu̶ri rione ñabetoja. Yucú̶ rãca, riri rãca ĩna quẽnoria sotu̶ri quẽne ñaroja. Jairo vaja cu̶ti sotu̶rire ĩacõari, gãjerã ĩre ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orotire masigũ̶ ñari, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi ti vi u̶ju̶: “Ñamasurã ĩna ejajama, ĩnare bare ecagu̶, jairo vaja cu̶ti sotu̶ri rãca bare jeoru̶cu̶ja”, yitu̶oĩagũ̶mi, “Yu̶re rũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶. “ ‘Yucú̶ rãca, to yicõari, riri rãca quẽnoria sotu̶rine bare yu̶ jeojama, yu̶re rũ̶cu̶bu̶omenama’ yigu̶, yu̶ cu̶ose ñaru̶aroja”, yigu̶mi. Ti sotu̶rire bajirone bajiaja mani quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rã. 21 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaboarine rojose yirãma, tire yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are ĩna yijama, “Rojose mana ñaama. Ĩna su̶orine yu̶re rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma gãjerã quẽne” yigu̶ ñari, ĩre ĩna yibosarotire rotiru̶cu̶mi Dios. 22 To bajiri, ado bajiro yirũgũña mu̶: Mamarã, Diore ajimena, no ĩna bojase ĩna yise ũnire yibeticõari, ado bajiroju̶a yirũgũña: “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñaami” Cristore ĩre yitu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yirũgũña. Diore, to yicõari “Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yisocamenare quẽne, maicõari, mu̶ rãca quẽnaro ĩna ñarotire yigu̶, quẽnaro ĩnare yirũgũña. 23 Adigodoaye rĩne tu̶oĩacõari, “Gãmerã ñagõto mani” ĩna yijama, ĩnare ajibesa, “Tire mani gãmerã ñagõboajama, quẽnabetoja” yimasigũ̶ ñari. 24 Mani u̶ju̶ bojasere yigu̶ma, oca josabecu̶ ñagũ̶mi. Ado bajiroju̶a bajigu̶ ñagũ̶mi: Gãjerãre ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, quẽnaro ĩnare yigu̶ ñagũ̶mi. “Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶, quẽnaro gotimasiogũ̶ ñagũ̶mi. 25 Dios ocare riojo gotimasiomenare, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yiru̶agu̶ ñari, ĩnare ĩamaicõari, “Ado bajiroju̶a bajiaja”, ĩnare yigotimasiogũ̶mi. Dios su̶orine ricatiju̶a tu̶oĩacõari, ĩ oca riojo gotimasiorere ĩna ajitirũ̶nu̶rotire bojagu̶ ñari, to bajiro gotigu̶mi. 26 Ĩ gotisere ajicõari, “Riojo gotiami” ĩre ĩna yiajijama, “Satanás su̶orine masare yitorũgũñuja mani”, yirã ñari, ĩ rotiboasere yitu̶jaru̶arãma ĩna.

2 Timoteo 3

1 Adi macaru̶cu̶ro ti jediroto rĩjoro Dios ĩ bojarore bajiro yirãma, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma, jãjarã ado bajiro rojose yirã ĩna ñajare: 2 Gãjerãre maitu̶oĩamenane, ĩna masu yeju̶are tu̶oĩarã ñaru̶arãma. Jairo gãjoa cu̶orã ñaboarine, jaibu̶saro bojarẽmorã ñaru̶arãma. “Ñamasurã ñaja yu̶a”, yijairã ñaru̶arãma. Gãjerãma, “Ñamasurã ñaja yu̶a” yitu̶oĩarã ñaboarine, “To bajiro bajirã ñaja yu̶a”, yibetiru̶arãma. Masare, Dios yere quẽne, rũ̶cu̶bu̶omena ñaru̶arãma. Ĩna jacu̶a ĩna rotisere cu̶dimena ñaru̶arãma. Dios quẽnaro ĩnare ĩ yiboajaquẽne, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yimena ñaru̶arãma. Gãjerã rãca quẽnaro ñamena ñaru̶arãma. Masa ĩaro rĩjoroju̶a, socarãne, “Ado bajise rojose yima”, yigotirã ñaru̶arãma. Rojose ĩna yiru̶a tu̶oĩasere, “Yibeticõato mani”, yimena ñaru̶arãma. Quẽnaro yirãre ĩaterã ñaru̶arãma. 4 “Mu̶a babarã ñaru̶arãja” yiboarine, ĩnare ĩsirearã ñaru̶arãma. “Rojose yibetiroti ñaja” yitu̶oĩamenane, guaro rojosere yirã ñaru̶arãma. Dios ĩ bojaseju̶a yiroti ũnirene yirã, ĩna bojaseju̶are yivariquẽnarã ñaru̶arãma. 5 “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, Diore rũ̶cu̶bu̶oaja” yigotirã ñaboarine, Dios ĩ bajirore bajiro yibetiru̶arãma. To bajiro yirãre ĩacõari, ĩnare baba cu̶tibesa. 6 Ĩna ũna, no bojarone virire sãjacudirã ñari, ado bajise tu̶oĩarãre rõmiare bu̶jarãma: Rojose ĩna yiru̶a tu̶oĩasere, “Yibeticõato mani” yibetiriarã ñari, “Rojose mani yise vaja rojose tãmu̶oru̶arãja mani”, yitu̶oĩarãma. Tire tu̶oĩasu̶tirititerã ñari, gajeye no bojase mame gotimasioreju̶are ajivariquẽnaru̶arã ñarãma. To bajiri, socasere quẽnaro ĩnare gotimasiorãma. To bajiro ĩna yijare, ajimasirã ñaboarine, Dios oca riojo gotimasioreju̶arema masibetiru̶arãma. To bajiri, socarãne gotitorimasare ĩnare baba cu̶tibetiroti ñaja. 8 Ĩnare bajiro yimasiñujarã Janes, to yicõari, Jambres vãme cu̶tigu̶. Diore gotirẽtobosagu̶, Moisés ñamasir'i, u̶ju̶, faraónre ĩre ĩ gotisere ajicõari, “Dios ocare ajirũ̶cu̶bu̶obeticõato” yirã, ĩaĩañamanire yiĩomasiñujarã ĩna. Ti ũnire yirã, adirũ̶mu̶ri ñarã quẽne, Diore ajitirũ̶nu̶rãre, “Ajitirũ̶nu̶beticõato” yirã, socasere gotimasiorãma. To bajiro yirã ñari, rojose rĩne tu̶oĩarãma. To bajiri, Cristo ocare riojo gotimasiorere ĩna ajitirũ̶nu̶betijare, “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã me ñaama”, ĩnare yiĩagũ̶mi Dios. 9 Socase gotimasiorimasare, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã me ñaama” yimasibetiboarine, yoaro mene, “Socasere gotirũgũama”, ĩnare yiĩamasicoaru̶arãma masa. Tire bajirone bajimasiñuja, Janes, to yicõari Jambres mesare quẽne. Ĩna yitosere masibetiboarine, “Diore rũ̶cu̶bu̶omena ñari, tu̶oĩamasimenare bajiro yiyuma”, ĩnare yiĩamasicoasujarã masa jediro. To bajiri, socase gotimasiorimasare baba cu̶tibetiroti ñaja. 10 Mu̶ baba cu̶tibetironare bajiro me bajiaja mu̶ju̶ama. Yu̶ gotimasiosere quẽnaro ajitirũ̶nu̶adicaju̶ mu̶. “ ‘Dios ĩ bojasere yigu̶sa’ yigu̶, to bajiro bajiñarũgũami”, yu̶re yimasiaja mu̶. “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi Cristo” yu̶ yitu̶oĩasere, yu̶re ajirũ̶cu̶bu̶omenare rojose yijũnisinibecu̶, yu̶ maicõa ñasere, to yicõari, bu̶to rojose tãmu̶oboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, yu̶ gotimasiocõa ñarũgũsere masiaja mu̶. 11 Antioqu'ia, Iconio, Listra vãme cu̶ti macariju̶ rojose yu̶ tãmu̶ocatire masiaja mu̶. To bajiro rojose yu̶re ĩna yirũgũboajaquẽne, gotimasiocõa ñacaju̶ yu̶. Tocãrãcajine rojose yu̶ tãmu̶ocatire yu̶re yirẽtobosacami mani u̶ju̶. 12 “Yu̶ sĩgũ̶ne rojose tãmu̶ogũ̶ me bajiaja”, yitu̶oĩaja. Tocãrãcu̶ne Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãma, Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñari, rojose yiecoru̶arãma. 13 Rojose ĩna tãmu̶oñarone, socasere gotimasiorimasa quẽne, “Diore gotirẽtobosarã ñaja yu̶a” ĩna yisocajama, ĩna masune socasere gotiecorãre bajiro bajiru̶arãma. To bajiri, rojose yirã, to yicõari, socasere gotirã quẽne bu̶tobu̶sa Dios ĩ ĩavariquẽnabetire yirũtuaru̶arãma. 14 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, mu̶ju̶ama, Cristo ocare ajicõari, “Riojo gotimasiore ñaja” mu̶ yiajicatire ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeja. “Yu̶re gotimasiocana riojo gotimasiocama”, yimasiaja mu̶. 15 To yicõari, daquegu̶ ñagũ̶ju̶ne, Dios ocare masa ĩna ucamasirere ajimasiadicaju̶ mu̶. Tire mani buejama, “ ‘Jesucristo manire rijabosayumi’ yirãre quẽnaro Dios ĩ yise quetire bu̶tobu̶sa masirã ñarũtuaru̶arãja”, yimasiaja mani. 16 Dios oca masa ĩna ucamasire ñajediro ĩ ye ñaja. Tire ucamasiriarã, Dios ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, ucamasiñujarã. Ñajediro ado bajiro manire ejarẽmoaja ti: Riojo ñamasusere manire gotimasioaja. “Rojose yigu̶ ñaja mu̶” manire yigotimasiocõari, “Tire yitu̶jacõari, ado bajiroju̶a mu̶ yijama, quẽnaja”, manire yigotimasioaja. To bajiro yicõari, quẽnaro mani yirũgũrotire manire gotimasiorũgũaja. 17 Dios ocare ajigu̶ma, “Ĩ bojarore bajiro quẽnaseayere yimasijeocõato” yiro, to bajiro manire yigotimasiorũgũaja Dios oca masa ĩna ucamasire.

2 Timoteo 4

1 Ñamasuse mu̶re gotigu̶ yaja yu̶. Dios, ĩ macu̶ Jesucristo quẽne tire ajirãma. Jesucristo ñaami, ñajediro rotirocu̶. Adigodoju̶re tudiejacõari, catirãre, rijariarãre quẽne, mani yirere ĩacõĩaru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yiroti ti ñajare, Cristo ĩ bajirere gotimasiocõa ñarũgũña. Masa ĩna ajiru̶ajama, ĩna ajiru̶abetijaquẽne, ĩnare gotimasiocõa ñaña. Rojose ĩna yirere, “Rojosere yiyuja yu̶a” ĩna yimasirotire yigu̶, quẽnaro ĩnare gotimasioña. To yicõari, “Rojose yitu̶jaya mu̶a”, ĩnare yiba. “Ado bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnaru̶aroja”, ĩnare yigotiba. To bajiro ĩnare mu̶ gotimasioboajaquẽne, rojosere ĩna yicõa ñajama, ĩnare gotimasiocõa ñaru̶cu̶ja mu̶. 3 Ado bajiro bajiroti ti ñajare, quẽnaro ĩnare gotimasiorũgũña mu̶: Adirũ̶mu̶ri Dios ocare mu̶ gotimasiosere ajirũgũrãma masa. Beroju̶ma tire ajitecõari, ĩna ajiru̶aseju̶are gotimasiorãre jirẽocõari, “Yu̶are gotimasioña”, ĩnare yiru̶arãma. 4 Dios oca riojo gotimasioreju̶are ajitu̶jacõari, tirũ̶mu̶ana ĩna tu̶oĩarũgũmasireju̶are ajitirũ̶nu̶ru̶arãma ĩna. 5 Mu̶ju̶ama, “To bajiro yiroma” yigu̶, roori ñarũgũru̶cu̶ja mu̶. Rojose mu̶re ĩna yiboajaquẽne, Dios ĩ bojase jediro yicõa ñarũgũru̶cu̶ja mu̶. To bajiro yigu̶ ñari, “Jesucristo manire ĩ rijabosare ñajare, Dios yarã mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶ña”, yigotimasiocõa ñarũgũru̶cu̶ja mu̶. 6 Jẽre yu̶ju̶arema, tire gotimasiogũ̶ yu̶ ñajare, yu̶re ĩna sĩaroti mojoroaca ru̶yaja. 7 Rojose tãmu̶ogũ̶ ñaboarine, mani u̶ju̶ ĩ roticatire bajirone quẽnaro yicoadicaju̶. To bajiri, tire yijeocõaja yu̶. 8 To bajiro yigu̶ yu̶ ñajare, masare Dios ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ ti ejaro, “ ‘Quẽnaro mu̶re yaja’ yu̶re yiru̶cu̶mi Dios”, yimasiaja yu̶. To bajiro yu̶re ĩ yijama, yu̶ sĩgũ̶rene yigu̶ me yiru̶cu̶mi. Ñajediro adi macaru̶cu̶roju̶re “Jesucristo tudiejaru̶cu̶mi” yitu̶oĩarãre quẽne, to bajirone yiru̶cu̶mi. 9 Yu̶ rãca ñaboagu̶, Demas vãme cu̶tigu̶, yu̶re vaveocami, Tesalónica vãme cu̶ti macaju̶ vacu̶. Dios yere ĩ mairo rẽtoro adigodoayere maigũ̶ ñari, to bajiro bajicami. Crescente vãme cu̶tigu̶ju̶are, “Galacia sitanare Cristo ocare gotimasioru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yicõacaju̶ yu̶. To yicõari, Titore quẽne, “Dalmacia sitanare gotimasioru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yicõacaju̶ yu̶. To bajiri, Lucas sĩgũ̶ne ñaami yu̶ rãca tujagu̶. To bajiro ti bajijare, yoato me bu̶sane vayá. Marcore ĩre macabu̶jacõari, ĩre ãmiaba. Yu̶re ejarẽmogũ̶ vadiato. 12 T'iquico vãme cu̶tigu̶ju̶arema, Efeso vãme cu̶ti macaju̶ ĩre cõacaju̶ yu̶. 13 Mu̶ vadijama, yu̶ sudiro joeadore yu̶re ãmiadibosaba. Troas vãme cu̶ti macagu̶, Carpo vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ cũcaju̶ yu̶. Yu̶ paperatutiri juadibosaba. To yicõari, gajeye papera yu̶ cũcatire quẽne juadimasucõama. 14 Alejandro vãme cu̶tigu̶, cõme rãca quẽnocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶orotire yiĩsirimasu̶, bu̶to rojose yu̶re yicami. Rojose yu̶re ĩ yicati vaja, ĩre quẽne rojose ĩre yiru̶cu̶mi mani u̶ju̶. 15 Ĩre roori ñaña mu̶ quẽne, “Rojose yu̶re yiromi” yigu̶. Dios ocare mani gotimasiocatire “Ajibeticõato masa” yigu̶, bu̶to rojose ĩ yicati ñajare, to bajiro mu̶re yaja yu̶. 16 U̶jarã ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Ñie rojose yibecu̶ ñaami” yu̶re yiejarẽmorã manicama. Yu̶ rãca ñaboacana yu̶re vaveojedicoacama. To bajiboarine, “Ti vaja, rojose ĩnare yibeticõato Dios” yigu̶, ĩre yisẽniaja yu̶. 17 Yu̶re ĩna vaveojediboajaquẽne, mani u̶ju̶ma, ejarẽmocõa ñacami. To bajiri, jud'io masa me ñarãre, “Quẽnaro Dios yisere ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶, ĩnare gotimasiocaju̶ yu̶. Tire ajicõari, “Rojose yigu̶ yaja mu̶”, yu̶re yibeticama u̶jarã, mani u̶ju̶ ĩ ejarẽmose ti ñajare. To bajiri, yu̶re sĩaborona, sĩabeticama. 18 Õ vecaju̶ ĩ rotiñaroju̶ yu̶ ejarotire bojagu̶ ñari, yu̶re ejarẽmocõa ñagũ̶mi mani u̶ju̶. To bajiri, gãjerã, “Dios ĩ bojabetire tu̶oĩato ĩ” yirã, rojose yu̶re ĩna yiboajaquẽne, ĩre ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶cu̶ja yu̶. “Quẽnarẽtogũ̶ ñaja mu̶”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶omu̶orũ̶gõroti ñaja manire. To bajirone bajiato. 19 To bajiri mani mairãre, Prisca vãme cu̶tigo, so manaju̶ Aquilare, to yicõari, Ones'iforo ya vianare quẽne, ĩnare quẽnaroticõaja yu̶. 20 Erasto vãme cu̶tigu̶ma, Corinto macaju̶ tujacoacami. Gãji, Trófimo vãme cu̶tigu̶rema, ĩ rijajare, Mileto vãme cu̶ti macaju̶ ĩre cũcaju̶ yu̶. 21 Juebu̶cu̶ rĩjoro yoato me bu̶sane vayá, “Pablo tu̶ju̶ ejagu̶sa” yigu̶. To bajiri, mu̶re quẽnaroticõama, adoana, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã jediro. Eubulo, Pudente, Lino, Claudia quẽne, mu̶re quẽnarotiama. 22 Mu̶re quẽnarotigu̶, mani u̶ju̶re ado bajiro mu̶re sẽnibosaja yu̶: “Ĩ rãca ñarũgũña mu̶, mu̶ bojasere ĩ yirũgũrotire yigu̶. To yicõari, ĩ rãcanare quẽne, quẽnasere ĩnare cõaña mu̶”, mu̶re yisẽnibosaja yu̶. To cõro ñaja.

Tito 1

1 ¿Ñaboati mu̶, Tito? Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶ adi quetire mu̶re ucacõagũ̶. Dios ĩ bojasere yigu̶, Jesucristo ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶. To ĩ yigu̶ ñari, Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ macu̶re ajitirũ̶nu̶rãre bu̶tobu̶sa ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶rotire, to yicõari, “Dios ĩ bojasere ĩna yirotire ajimasiato” yigu̶, gotimasiorũgũaja. Tire ajimasicõari, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũama ĩna. 2 To bajiri, “Diore mani ajitirũ̶nu̶jama, rijacoaboarine, tudicaticõari, Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mani” masa ĩna yitu̶oĩarotire yigu̶, Jesús ĩ bajirere ĩnare gotimasiorũgũaja yu̶. Macaru̶cu̶ro ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ne, “Ado bajiro yiru̶cu̶ja”, yimasiñumi Dios: “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, rijacoaboarine, tudicaticõari, yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma”, yimasiñumi Dios, socabecu̶ ñari. 3 “Ado cõrone ti quetire gãjerãre gotimasioru̶cu̶mi” ĩ yiriarore bajirone yu̶re goticudirotiyumi Dios, ĩre mani cãmotadicõa tu̶jaborotire manire yirẽtobosagu̶ ñari. 4 Mu̶re yu̶ gotimasiosere ajicõari, “Jesucristo yere ajitirũ̶nu̶aja”, yicaju̶ mu̶. To yicõari, Jesucristo ĩ bojarore bajiro mu̶ yirũgũsere ĩacõari, “Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ masu ñaami”, mu̶re yicacu̶ ñaja yu̶. To bajiri, “Mu̶re maiaja” yigu̶, yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶ mu̶ ñajare, “macu̶” mu̶re yaja yu̶. Mu̶re quẽnarotigu̶, mani jacu̶ Diore, to yicõari, Jesucristo manire yirẽtobosar'ire quẽne, ado bajise mu̶re sẽnibosaja yu̶: “Quẽnaro mu̶a rãca ĩ ñarotire yirã, ĩre ejarẽmoña”, mu̶re yisẽnibosaja yu̶. 5 Creta vãme cu̶ti yoanare, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre yu̶ gotimasiojeobetire, “Mu̶ju̶a gotimasio gajanoru̶cu̶ja”, mu̶re yicaju̶ yu̶. To yicõari, “ ‘Toju̶ ñarimacari cõrone Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñaronare besegu̶sa’ yu̶ yicanare yu̶re besebosaba”, mu̶re yivadicaju̶ yu̶. 6 To bajiri, ĩnare ũmato ñaronare mu̶ beserotire yigu̶, mu̶re gotiaja yu̶: Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarocu̶, “Rojose yigu̶ ñaami” masa ĩna yibecu̶ ñaru̶cu̶mi. Manajo cu̶tigu̶, gajeore ajerio cu̶tibecu̶ ñaru̶cu̶mi. Ĩ rĩa quẽne, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñaru̶arãma. “Rojose yirã ñaama”, to yicõari, “Ĩna jacu̶are rũ̶cu̶bu̶omena ñaama” masa ĩna yirã me ñaru̶arãma. 7 Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã, Dios ĩ bojasere yirã ĩna ñajare, “Rojose yirã ñaama”, ĩnare yibetiru̶arãma masa. Ĩna rãcana ĩna gotijama, ajiterã, guaro jũnisinimena, quẽamena, idimecu̶mena, “Gãjoa bu̶jarãsa” yirã, gãjerãre yitorã me ñaru̶arãma. 8 Ado bajiroju̶a bajirã ñaru̶arãma: No bojase ĩna yiroto rĩjoro, quẽnaro tu̶oĩacõari yirã ñaru̶arãma. To yicõari, ĩna ya vi ejarãre quẽnaro yirã, no ĩna bojaro ĩna vacudijaquẽne, masare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yivariquẽnarã ñaru̶arãma. To yicõari, Diore quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶orã ñaru̶arãma. Rojosere yiru̶arã ñaboarine, tire yimena ñaru̶arãma. 9 To bajiri socabetire Dios oca Cristo yere yu̶ gotimasiocatire ajitirũ̶nu̶riarã ñari, quẽnaro riojo ĩna gotimasiojare, bu̶tobu̶sa Jesús yere ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. “To bajiro me bajiaja” yirã quẽne, “Riojo gotiama” yirã ñari, ĩna gotimasiosere ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. To bajiro gotimasiorãre Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñaronare beseru̶cu̶ja mu̶. 10 Toju̶re jãjarã ñacama, “Circuncisión yirere Dios ĩ roticũmasirere yiroti ñaja” yirã. To yicõari, socaserene masare ejarẽmobetirene gotitorã ñacama. To bajiro ĩna yijama, Dios ĩ bojasere yirã me yicama. 11 To bajise ĩna gotimasiosere, “To cõrone gotitu̶jaya”, ĩnare yiya mu̶. “Gãjoa bu̶jarãsa” yirã, socasere gotimasio ñarãma. Tire ajica yirã, cojo viana me, ajimavisiarãma. 12 “Rojose yama” yu̶ yirore bajirone yiyumi Creta vãme cu̶tiyoagu̶ ĩna yu̶ quẽne: “Creta vãme cu̶tiyoana socarã ñaja mu̶a. Gãjerãre rojose yirã, moamena, to yicõari, jairo barã ñaja mu̶a”, yiyumi, ĩ yarãre. 13 To bajiro ĩ yijama, riojo gotigu̶ yiyumi. To bajiri socarãne masare gotitorãre bu̶to ĩnare gotiya mu̶, “Dios oca Jesús yeju̶are tu̶oĩato ĩna” yigu̶. 14 Jud'io masa ĩna masune tu̶oĩacõari socarãne ĩna gotisere, to yicõari ĩna rotisere quẽne ajitu̶jacõari, “Dios ye riojo gotiseju̶are ajiato ĩna” yigu̶, ĩnare gotiya mu̶. 15 Quẽnasere tu̶oĩarãma, jediro ĩna yise rĩne quẽnase ñacõaroja. Rojosere tu̶oĩarãrema, ĩna yise jediro rojose rĩne ñaroja. “Adi ñaja quẽnase. Tiju̶a ñaja rojose”, yimasimenama ĩna, rojose rĩne tu̶oĩarã ñari. 16 Ĩna ũnama, “Diore masirã ñaja yu̶a” yirã ñaboarine, rojosere Dios ĩ ĩatesere yirũgũama. To bajiro yirã ĩna ñajare, masa ĩna ĩavariquẽnaboajaquẽne, “Yu̶ bojasere yibeama”, ĩnare yiĩagũ̶mi Dios.

Tito 2

1 Mu̶ju̶ama, Dios ocare buecõari, riojo ĩnare gotimasioña, “Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñato” yigu̶. 2 Ado bajiro bu̶cu̶rãre ĩnare gotimasioña: “Rojosere yiru̶aboarine, tire yimena ñaña. ‘Quẽnase yirã ñaama’ masa ĩna yiĩarũ̶cu̶bu̶orã ñaña. Quẽnaro tu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yiya. Gãjerãre ĩamaicõari, ĩnare ejarẽmoña. Cristo yere ajirã ñari, tire ajitirũ̶nu̶ tu̶jabesa”, ĩnare yigotimasioña mu̶. 3 Bu̶cu̶rã rõmirire quẽne, ado bajiro ĩnare gotimasioña mu̶: “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari, quẽnaro yirã ñaña. Gãjerãre socasere ĩnare gõjabesa. Idimecu̶menane ñaña”, ĩnare yigotiya. “Quẽnase rĩne yirã ñari, mamarã rõmiri mame manaju̶a cu̶tirãre, ‘Mu̶a manaju̶are mu̶a rĩare quẽne ĩnare ĩamaiña’ ĩnare yigotiya mu̶a”, ĩnare yiya. 5 “Quẽnaro tu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yiya. Mu̶a ye moarere quẽnaro moaña. Mu̶a rãcanare quẽnaro yiya. Mu̶a manaju̶are ajirũ̶cu̶bu̶oya. ‘Tire yimenane, rojoseju̶are mani yijama, Jesús ocare ajirãma, “¿To bajise yirã ñañujarique?”, manire yiroma’ yirã, mamarã rõmirire ĩnare gotiya mu̶a”, ĩnare yiya, bu̶cu̶rã rõmirire. 6 Mamarã ũ̶mu̶are quẽne, “Quẽnaro tu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yiya”, yigotiya mu̶. 7 Mu̶ quẽne quẽnase rĩne yiya mu̶. To bajiro mu̶ yisere ĩacõari, “Ĩre bajiro yiroti ñaja manire quẽne”, yiru̶arãma. Dios ocare mu̶ gotijama, “Masa yu̶re ĩavariquẽnacõari rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶ me, rũ̶cu̶bu̶ose rãca quẽnaro Dios ocare ĩnare gotiya. 8 Mu̶re yu̶ gotimasiocatore bajiro riojo ĩnare gotimasioña, “Tire ajicõari, ‘Socu̶ yami’ yiroma” yigu̶. To bajiro mu̶ yijama, manire ĩaterimasa, riojo mu̶ gotijare, tire ajicõari, bojoneru̶arãma. 9 Ĩna u̶jarãre moabosarimasare Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne ado bajiro ĩnare gotiya: “Mu̶a u̶jarãre quẽnaro ĩnare cu̶dirũgũña, ‘Mani moasere ĩacõari variquẽnato ĩna’ yirã. 10 To yicõari, mu̶a u̶jarã yere juarudibesa. Tire ĩacõari, ‘Dios ocare ajitirũ̶nu̶rã ñaama ĩna’ mu̶are yiru̶arãma. To bajiri, rojose mani tãmu̶otu̶jabetirotire manire yirẽtobosagu̶ yere ‘Quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oato ĩna’ yigu̶, quẽnaro moaña”, ĩnare yiya, u̶jarãre moabosarimasare, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre. 11 “Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã rojose mani yise vaja rojose mani tãmu̶otu̶jabetirotire manire yirẽtobosagu̶re Dios ĩ cõare ti ñajare, quẽnase rĩne yirã ñaña mu̶a”, ĩnare yiya mu̶. 12 Ado bajiro Dios quẽnaro manire ĩ yirũgũse ñajare, “Quẽnaro yirã ñaña mu̶a”, ĩnare yiya mu̶: Adigodo mani catiro cõro ĩ ĩatesere, ĩre ajimena ĩna yirore bajiro mani yiru̶ajama, “Quẽnaseju̶are tu̶oĩacõari, yu̶ bojarore bajiro quẽnase rĩne yato” yigu̶, manire ejarẽmoami Dios. 13 Jesucristo adigodoju̶re tudiejacõari, quẽnaro manire ĩ yirotire tu̶oĩayurã ñari, quẽnasere yirũgũroti ñaja. “Quẽnarẽtogũ̶, ñaja yu̶” Dios ĩ yiĩose rãca tudiejaru̶cu̶mi. Ĩ ñaami masirẽtogũ̶, rojose mani yisere Dios ĩ masiriose vaja, manire vaja yibosar'i. 14 Ĩre ajitirũ̶nu̶rã, “ ‘Ñie rojose mana ñaama’ manire yiĩato Dios” yigu̶, manire rijabosayumi Jesucristo. To bajicõari, “Rojose yiru̶aboarine, yibeticõari, quẽnaseju̶are yato” yigu̶, manire rijabosayumi. 15 To bajiri, mu̶re yu̶ gotirotisere quẽnaro ĩnare gotimasiorũgũña mu̶. “Tire quẽnaro mu̶a ajisere bojaja yu̶”, ĩnare yigotiya. Mu̶ gotisere ĩna ajibetijama, Cristore ñagõbosagu̶ ñari, u̶ju̶re bajiro bojonebecu̶ne gotiya mu̶.

Tito 3

1 Gaje vãme ado bajiro ĩnare gotiya mu̶, “Masiritiroma” yigu̶: “Gobierno, to yicõari mu̶are ũmato ñarã ĩna rotisere, quẽnaro ĩnare ajirũ̶cu̶bu̶oya. To yicõari, gãjerãre quẽne quẽnaro yirũgũña mu̶a. 2 Gãjerãre socarãne rojose ĩnare ñagõbesa. Quẽnase rĩne yirã ñaña. Rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare ejarẽmoña. Ĩnare ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, quẽnaro ĩnare yiya mu̶a”, ĩnare yigotiya mu̶, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre. 3 Ado bajiro Dios quẽnaro manire ĩ yise ñajare, gãjerãre quẽnaro yirũgũroti ñaja manire: Mani quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶mena ñari, tu̶oĩamasimena ñariarãja mani. Diore cu̶dimena, socaseju̶are ajitirũ̶nu̶riarãja mani. To yicõari, rojose mani yivariquẽnasere rũ̶gũ̶mena ñariarãja mani. Gãjerã ĩna cu̶osere u̶orã ñariarãja mani. “Teose yirã ñaama” manire ĩna yijare, ĩnaju̶are quẽne, “Teose yirã ñaama”, ĩnare yigãmejairã ñariarãja mani. 4 To bajiro rojose yirã mani ñaboajaquẽne, “To cõrone ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yiriarore bajirone Jesucristore cõañumi, “Rojose ĩna yise vaja rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaaya” yigu̶. Ĩre mani ajitirũ̶nu̶roto rĩjoro, quẽnasere mani yibetiboajaquẽne, ĩre cõañumi. Ĩju̶ama, manire ĩamaicõari, “Quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja” yir'i ñari, yiyumi. To bajiro ĩ yire ñajare, “Rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosayumi” mani yitu̶oĩajare, Esp'iritu Santore manire cõañumi Jesús, manire ejarẽmorocu̶re. To bajiro ĩ yijare, Esp'iritu Santo rãca ñarã ñari, “Ñie rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã ñasu̶oyuja. To bajicõari, rojosere yiru̶aboarine, tire yibetisu̶oyuja mani. 7 “Ñie rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã ñari, mani rijato bero tudicaticõari, tudirijayamanire mani bu̶jarotire, “Tu̶oĩavariquẽna ñaru̶arãma” yigu̶, to bajiro yiyumi Dios. 8 Dios yere socabetire mu̶re goticõaja yu̶. Dios ye socabeti ti ñajare, quẽnaro Dios ĩ yirere tu̶oĩarãre ĩnare mu̶ gotimasiosere bojaja yu̶. “Quẽnase rĩne yiñato ĩna” yigu̶, tire mu̶re gotimasioroticõaja yu̶. No bojarã tire ajitirũ̶nu̶rãrema ejarẽmoru̶aroja. 9 Socase ĩna yise ũni su̶orine gãmerã oca josabesa. Ĩna ñicu̶a ĩna bajimasirere ĩna masise su̶orine gãmerã oca josabesa. Moisés ñamasir'i ĩ roticũmasirere ajimasibeticõari, ti su̶orine gãmerã oca mavisiabesa. Tima, masare no bajiro yiejarẽmobetoja. 10 Sĩgũ̶ mu̶a vatoaju̶, Jesucristo ocare ajitirũ̶nu̶rãre ricatine ĩ gotimavisio ñajama, “Tire yibeticõaña”, ĩre yigotiba mu̶. To bajiro ĩre mu̶ yigotiboajaquẽne, ĩ ajibetijama, quẽna ĩre gotirẽmoma. Ĩre mu̶ tudigotiboajaquẽne, ĩ ajibeti manicõajama, ĩre cãmotadicõama. 11 Ĩ masune, “Rojosere yigu̶ yaja yu̶” yimasiboarine, bu̶tobu̶sa rojose ĩ yicõa ñajama, ti su̶orine rojose ĩre yiru̶cu̶mi Dios. To bajiri, rojose yijaigu̶re masigũ̶ ñari, ĩre cãmotadiba. 12 Artemas vãme cu̶tigu̶re mu̶ tu̶ju̶ ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩre yu̶ cõabetijama, T'iquico vãme cu̶tigu̶ju̶are ĩre cõaru̶cu̶ja. Ĩ ejaro ĩacõari, to ĩ ñaro ũnone mu̶ bajitĩmaro cõro yu̶re ĩagũ̶ varu̶cu̶ja mu̶, Nicópolis vãme cu̶ti macaju̶. “Ti macaju̶ juebu̶cu̶ rẽtoru̶cu̶ja”, yibu̶ yu̶. 13 Apolos, to yicõari masare rotisere gotimasiorimasu̶ Zenas vãme cu̶tigu̶ mu̶ tu̶ju̶ ejaru̶arãma. Mu̶ tu̶ eja, ñarũgũboa ĩna vato, mu̶ ejarẽmoro cõro ĩnare yirẽmoma, “Quẽnaro vajaro” yigu̶. 14 Mu̶a tu̶ana quẽne, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, gãjerã ĩna bojase ti ru̶yajama, ĩnare ĩna ejarẽmojama, quẽnaja. Ti ñaja quẽnaro ñarema. Gãjerãre mani ejarẽmobetijama, ñie vaja maja. 15 Mu̶re quẽnarotiaja yu̶a jediro. Mu̶ rãcana quẽne, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã, yu̶are mairã quẽnato. Diore sẽnirã, “Quẽnasere ĩnare cõaña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. To cõro ñaja.

Filemón 1

1 ¿Ñaboati yu̶a baba Filemón vãme cu̶tigu̶? Mu̶ ñaja quẽnaro yu̶a maigũ̶, yu̶are bajiro moagũ̶. Mani maigõ, Apia vãme cu̶tigore, to yicõari, yu̶are bajiro moagũ̶, Arquipo vãme cu̶tigu̶re quẽne adi queti mu̶are ucaja yu̶a. Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, mu̶ ya viju̶ rẽjarũgũrã jedirore adi queti mu̶are ucaja yu̶a. Mu̶are quẽnarotirã, mani jacu̶ Diore, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore quẽne, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Quẽnaro mu̶a rãca ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. Yu̶ Pablo, mani maigũ̶, Timoteo rãca adi papera rãca mu̶are queti ucaja yu̶a. Masare Jesucristo ocare gotimasiogũ̶ ñari, adoju̶ tubibe ecoaja yu̶. 4 Mani u̶ju̶ Jesucristore, to yicõari Dios yarãre quẽne quẽnaro mu̶ maisere yu̶re gotirũgũama masa. “Jesucristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñaami. To bajicõari, Dios yarã jedirore ĩamaicõari, quẽnaro yami” mu̶re ĩna yisere ajivariquẽnaja yu̶. To bajiri, tocãrãcajine Diore sẽnigũ̶, “Filemónre quẽnaro yiyuja mu̶”, ĩre yisẽnirũgũaja yu̶. 6 Mu̶ quẽne, yu̶re bajiro Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, ñajediro quẽnaro Dios manire ĩ yisere mu̶ ajimasirotire yigu̶, mu̶re sẽnibosarũgũaja. 7 “Ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro mu̶ yijare, variquẽnama Jesúre ajitirũ̶nu̶rã” ĩna yisere ajicõari, bu̶to variquẽnarũgũaja yu̶ quẽne. 8 Dios yarãre quẽnaro yirũgũgũ̶ mu̶ ñajare, yu̶re quẽne quẽnaro mu̶ yirotire sẽnigũ̶ yaja yu̶. Cristo ĩ cõacacu̶ ñari, mu̶ yiru̶abetire rotimasirocu̶ ñaboarine, Dios yarãre quẽnaro mu̶ maisere masicõari, “Yu̶re quẽne maicõari, yu̶ sẽnirore bajiro cu̶diru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶re sẽniaja yu̶. Yu̶ ñaja bu̶cu̶ Pablo. To yicõari, Cristo ĩ bajirere yu̶ gotimasiose su̶ori adoju̶ tubibe ecoaja yu̶. 10 Ado bajiro mu̶re sẽniaja yu̶: Quẽnaro ajiya, Filemón. Onésimo mu̶re moabosarimasu̶ ñaboar'ire, yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶re sẽnibosagu̶ yaja. Adoju̶ tubiberiavi ñagũ̶, Cristo ĩ bajirere yu̶ gotimasiocati su̶orine Jesucristore ajitirũ̶nu̶cami. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶re moabosarimasu̶ ñaboarine quẽnaro mu̶re moabosabesumi. Yucu̶rema quẽnaro ejarẽmogũ̶ ñaami. To bajiri, mu̶re quẽne quẽnaro ejarẽmoru̶cu̶mi. 12 Mu̶ tu̶ju̶ ĩre varotiaja yu̶. Ĩ ñaami bu̶to yu̶ maigũ̶. To bajiri, quẽnaro ĩre bocaãmiña. 13 Bajigu̶ju̶ma, yu̶ rãca ĩ ñasere bojaboaja yu̶, “Tubiberiaviju̶ yu̶ ñaro yu̶re ejarẽmoato” yigu̶. To bajiro ĩ bajijama, sõju̶ ñacõari, yu̶re mu̶ ejarẽmomasibetijare, mu̶re ĩ moabosaroti ũnirene, yu̶ju̶are ejarẽmocõa ñabogu̶mi. 14 To bajiboarine, “Pablo tu̶ju̶ ĩ tujasere bojaja yu̶ quẽne” mu̶ yiroto rĩjoro, “Adoju̶ tujaya Onésimo”, yiru̶abeaja yu̶. To bajiri, ĩre bojagu̶ ñaboarine, mu̶ tu̶ju̶ ĩre varotiaja yu̶. Mu̶ tu̶ju̶ ĩ tudiejasere ĩacõari, “Pablore ejarẽmorocu̶ ñaja mu̶” ĩre mu̶ yijama, quẽnaroja. 15 Mu̶re rudiadicõari, yoaro me adoju̶ ĩ ñarotire bojarimi Dios, mu̶ tu̶ju̶ tudiejacõari, quẽnaro ĩ ñacõa ñarotire yigu̶. “Yucu̶rema Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, ĩ rijato beroju̶ ĩ catirotire Dios ĩ ĩsir'i ñari, õ vecaju̶ quẽne mu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi” yigu̶ yaja yu̶. 16 Mu̶ tu̶ju̶ ĩ tudiejaro, “Yu̶ moarimasu̶ tudiejaami” ĩre yigu̶ me, ĩre ĩamairu̶cu̶ja mu̶. “Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, yu̶ maigũ̶, yu̶ bedire bajiro bajigu̶ ñaami” yitu̶oĩagũ̶, ĩre ĩamaima. To bajiri ĩre yu̶ mairo rẽtoro mu̶ju̶a, ĩre mairu̶cu̶ja mu̶. 17 To bajiri, mu̶ tu̶ju̶ ĩre tu̶ocõagũ̶ yaja yu̶. “Pablo quẽne, yu̶re bajiro Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñagũ̶mi” mu̶ yitu̶oĩajama, yu̶rene bocaãmigũ̶re bajiro Onésimore bocaãmima. 18 Tirũ̶mu̶ju̶ rojose yir'i ĩ ñajama, to yicõari, no bojase mu̶re vaja mor'i ĩ ñajama, yu̶ju̶are vaja sẽniña. Ĩre vaja yibosaru̶ yaja yu̶. 19 Yu̶ masune adire ucaja yu̶: “Onésimo mu̶re ĩ vaja more ti ñajama, ĩre vaja yibosaru̶cu̶ja”, yiucaja yu̶. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, ado bajise tu̶oĩagũ̶ja mu̶: “Pablo ĩ gotimasiocati su̶orine Jesucristore yu̶ ajitirũ̶nu̶su̶ocati ñajare, yu̶ rijato beroju̶ yu̶ catirotire Dios ĩ ĩsir'i ñaja yu̶. To bajiri ĩ gotimasiore vaja yu̶re ĩ sẽnijama, ĩre vaja yijeomasibecu̶ja”, yitu̶oĩagũ̶ja mu̶. 20 To bajiri, Onésimo rojose mu̶re ĩ yirere masiriocõari, ĩre quẽnaro mu̶ bocaãmijama, “Mani u̶ju̶ ĩ bojarore bajiro yiyumi” mu̶re yimasicõari, bu̶to variquẽnaru̶cu̶ja yu̶. 21 “ ‘Quẽnaro ĩre bocaãmiña’ yu̶ yiro rẽtoro quẽnaro ĩre yiru̶cu̶mi” mu̶re yitu̶oĩacõari, adi papera yu̶ ucase rãca mu̶re sẽniaja yu̶. 22 Gajeye ado bajise mu̶re yaja yu̶: Mu̶ tu̶ju̶ yu̶ cãnirotisõa yu̶re quẽnoyubosaya. “Diore yu̶re mu̶a sẽnibosarũgũrore bajirone yoaro mene adoju̶ tubiberiavire budiru̶cu̶ja”, yitu̶oĩaja yu̶. To bajicõari, mu̶are ĩagũ̶ varu̶aja yu̶. 23 Mani maigũ̶, Epafras mu̶re quẽnarotiami. Ĩ quẽne, Jesucristo ĩ bojasere yigu̶ ñari, adoju̶ tubiberiaviju̶ yu̶ rãca ñaami. 24 Gãjerã, yu̶ rãca moarã, Marcos, Aristarco, Demas, Lucas quẽne, mu̶re quẽnarotiama ĩna quẽne. 25 Mani u̶ju̶ Jesucristo, quẽnase mu̶are cõarũgũato. To cõro ñaja.

Hebreos 1

1 Tirũ̶mu̶ju̶ cojoji me mani ñicu̶are Hebreo masare ĩnare gotimasioñuju Dios. Ĩre gotirẽtobosariarã su̶orine ĩnare gotimasiñuju ĩ. Ĩna gotise rĩ me ĩnare yimasiomasiñuju. Gajeye quẽne, ricati ĩnare ĩ yiroticõamasire rãca ĩnare yimasiomasiñujarã. To bajiri, “To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi”, yimasiñujarã ĩna, mani ñicu̶a. 2 To bajiri yucu̶rirema, Dios ĩ macu̶re manire ĩ cõajare, quẽnaro Diore masiaja mani. Macaru̶cu̶ro, õ vecaye ñajediro ĩ macu̶ su̶orine tire rujeomasiñuju Dios. Ĩ macu̶ne ñaami, “Jediro macaru̶cu̶roayere cu̶oru̶cu̶ja mu̶” ĩ yimasir'i. 3 Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶rã ĩre masirã ñari, “Rẽtoro ñamasugũ̶ ñagũ̶mi Dios”, yimasiaja mani. Diore masirã ñarãma ĩ macu̶re masirã. Ĩ macu̶re quẽnaro masicõari, “Ĩ jacu̶re bajirone bajigu̶ ñagũ̶mi”, yimasiaja mani. Ĩ macu̶ne ñaami, “Adi macaru̶cu̶roaye bajimu̶orũ̶gõato” yirotimasir'i. Ĩne ñaami, Diore ajitirũ̶nu̶rã rojose mani yise vaja manire rijabosacõari, Diorãca ñajedirore rotigu̶. 4 To bajiri adirũ̶mu̶ri Diorãca rotigu̶ ñari, Diore moabosarã ángel mesare rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami Dios macu̶. 5 Ĩ sĩgũ̶ne ñamasugũ̶ ĩ ñajare, ado bajise ĩre yiyumi Dios: “Adirũ̶mu̶ne yu̶ macu̶ ñari, yu̶re bajiro rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yimasiñuju Dios. Ángel mesarema, to bajiro ĩnare yibesumi Dios. Gãjerãre quẽne, ti ũnire yibecu̶ne ĩ macu̶ sĩgũ̶rene tu̶oĩagũ̶, ado bajiro yiyumi Dios: “Ĩ jacu̶ ñaja yu̶. To bajiri yu̶ macu̶ ñaami”, ĩre yiyumi. 6 Ĩ macu̶ ñamasugũ̶re, adi macaru̶cu̶roju̶re ĩre cõagũ̶, ado bajise ĩre yiyumi: “Ángel mesa quẽne mu̶re rũ̶cu̶bu̶o jedicõaru̶arãma ĩna”, yiyumi Dios. 7 Ĩre moabosarimasa ángel mesare yigu̶, ado bajiro yiyumi Dios: “Ángel mesare yu̶ rotijama, yoaro me mino ti vẽatuvasere bajiro yoaro mene yu̶re cu̶diru̶arãma. To yicõari, jea ũ̶ju̶se guaro ti ũ̶ju̶jẽnirore bajiro yu̶re moabosaru̶arãma ĩna”, yiyumi Dios, ángel mesa ĩre ĩna moabosarotire yigu̶. 8 Ĩ macu̶ ñamasugũ̶re yigu̶, ado bajiroju̶a yiyumi Dios: “Yu̶ macu̶ ñari, Dios ñaja mu̶. Mu̶ rotise jedibetiru̶aroja. Masare mu̶ rotijama, yu̶ bojarore bajirone quẽnaro rotiru̶cu̶ja mu̶. 9 ‘Yu̶ bojarore bajiro quẽnaro yigu̶, rojoseju̶arema yibetiru̶cu̶ja’ yitu̶oĩarũgũcaju̶ mu̶. To bajiro yicacu̶ mu̶ ñajare, ‘Gãjerã rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja’ mu̶re yaja yu̶. To bajiro mu̶re yu̶ yijare, bu̶to variquẽnaja mu̶”, yiyumi Dios, ĩ macu̶re. 10 Quẽna gajeye ado bajise yiyumi Dios, ĩ macu̶re yigu̶: “Rẽmoju̶ne adi macaru̶cu̶rore rujeomasicaju̶ mu̶. 11 Mu̶ rujeomasicati jedirone ti jedicoaboajaquẽne, mu̶ju̶ama, ñacõa ñarũgũrocu̶ ñaja mu̶, Dios ñari. 12 Sudi ĩna sãñasu̶osere vejecõari, gajeye quẽnase ĩna vasoasãñarore bajiro, adi macaru̶cu̶ro ñase ti jedirore quẽna gajeye vasoaru̶cu̶ja mu̶. Mu̶ma, rijabetirocu̶ ñari, mu̶ne ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja mu̶”, ĩ macu̶re yiyumi Dios. 13 Quẽna, ĩ macu̶ sĩgũ̶rene ado bajise yirũ̶cu̶bu̶oyumi Dios: “Rũ̶cu̶bu̶oriajau̶re rujiya maji. Mu̶re ĩaterãre, ‘Rojose yitu̶jaya’ ĩnare yu̶ yiro bero, rojose yimasibetiru̶arãma. To cõrone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶”, yirũ̶cu̶bu̶oyumi Dios, ĩ macu̶re. Ángel mesarema, to bajiro yibetimasiñuju Dios. 14 Ángel mesama, ruyumena ĩre moabosarã ĩ cõarã ñarãma. To bajiri, Diore ajitirũ̶nu̶rã õ vecaju̶ quẽnaro ĩ rãca ñaronare ejarẽmorã ñarãma ángel mesa.

Hebreos 2

1 Dios macu̶ ñamasugũ̶ ĩ ñajare, ĩ ocare bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶to mani, tire mani ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama, “Quẽnaro manire Dios ĩ yirotire masiriticõari, rojose yirobe” yirã. 2 Tirũ̶mu̶ju̶ ángel mesa su̶orine, Dios ĩ rotimasire Moisére ejamasiñuju ti. Tire, “Dios ye masu ñañuja”, yimasiaja mani. Tire cu̶dibetimasiriarã ñaboarine, rojose Dios ĩ yirotire masicõari, bojabetimasiñujarã. To bajiro bajirã ñaboarine, rojose tãmu̶o jedicõamasiñujarã ĩna. 3 To bajiri Dios ĩ yirere masiboarine, ĩ rotimasire rẽtoro quẽnasere mani ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama, “No bajiroju̶a yicõari rojose manire yibeticõato Dios”, yimasibetiru̶arãja. Rẽmoju̶ne mani u̶ju̶ Jesús ñañuju, adirodori Dios ĩ yarãre quẽnaro ĩ yirotire gotisu̶or'i. Ĩre ajiriarã, ti ocare manire gotirẽtocama ĩna. To yicõari, Dios su̶orine jairo ĩaĩañamanire manire yiĩocama. To yicõari, Dios ĩ bojarore bajiro ĩna yimasirotire yigu̶, tocãrãcu̶rene ricati rĩne ĩ masisere ĩnare u̶joyumi Esp'iritu Santo. To ĩ yijare, manire quẽnaro gotimasiocama ĩna. To bajiri, “Cristo oca socase mene bajiaja ti”, yimasicoacaju̶ mani quẽne. 5 Diore moabosarã, ángel mesarema, “Adi macaru̶cu̶ro jedirore rotiru̶arãja mu̶a”, ĩnare yibesuju Dios. 6 Masaju̶arema, “Adi macaru̶cu̶rore rotiru̶arãja mu̶a”, ĩnare yimasiñuju. Sĩgũ̶, Diore ĩ sẽnirere ucagu̶, ado bajise ucamasiñumi: “Dios, ¿no yigu̶ ñamasurã me yu̶a ñaboajaquẽne, yu̶are masiritibeati mu̶? 7 ‘Ángel mesare bajiro bajibeticõato’ yigu̶, ‘Ñamasurã me ñaru̶arãma’, yu̶are yiyuja mu̶. To bajiro yu̶are yicũr'i ñaboarine, ‘Ñamasurã ñato’ yu̶are yicũñuja mu̶ quẽna. 8 ‘Adi macaru̶cu̶ro ñase jediro mu̶ cũrere rotimasiato’ yigu̶, yu̶are cũñuja mu̶”, yiucamasiñuju sĩgũ̶, Diore sẽnigũ̶. “Noaju̶ane masare cu̶dimena maniru̶arãma” Dios ĩ yire ti ñaboajaquẽne, ñajediro manire cu̶dijedibeama maji. 9 To bajiboarine, sĩgũ̶ adi macaru̶cu̶roaye jediro rotimasigũ̶re masiaja mani, Jesús vãme cu̶tigu̶re. Ĩ bajirere ado bajiro masiaja mani: Ángel mesa rẽtoro ñamasugũ̶ ĩ ñaboajaquẽne, “Yoaro meaca ñamasugũ̶ mere bajiro bajiru̶cu̶mi” yigu̶, adigodoju̶re ĩre cõañumi Dios. To bajiro ĩ yicõar'i ñari, manire rijabosayumi Jesús. Rojose tãmu̶ocõari, ĩ rijabosare ñajare, “Jediro u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi”, ĩre yiyumi Dios. 10 Adi macaru̶cu̶ro ñase jediro Dios ĩ rujeore ñaja. Quẽnaro ĩ rotimasijare, adi macaru̶cu̶ro bajise jediro bajiñarũgũaja. Jediro Jesucristo su̶orine, “Yu̶ yarã ñaama” Dios ĩ yiĩarã, “Yu̶ tu̶ju̶ ejamasiru̶arãma”, ĩnare yiyumi Dios. To bajiro yigu̶ ñari, “Rojose ĩna tãmu̶oborotire yirẽtobosaaya” yigu̶, ĩ macu̶re cõañumi Dios. To bajiro ĩ yiroticõajare, rojose tãmu̶ocõari, manire rijabosayumi Jesucristo. 11 To bajiri, Jesúrãca ñarã ñari, sĩgũ̶ rĩare bajiro bajirã ñaja mani. Mani quẽne, Dios rĩa mani ñajare, bojonebecu̶ne, “Yu̶ bederã ñaama”, manire yigu̶mi Jesús. 12 To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Mu̶ bajisere yu̶ bederãre ĩnare gotiru̶cu̶ja yu̶. Ĩna rãca rẽjacõari, mu̶re variquẽnarã, basaru̶arãja yu̶a”, yigotiaja. 13 Quẽna gajeye ado bajise gotiaja, Jesús Diore ĩ yirotire yiro: “ ‘Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi’ Diore ĩre yitu̶oĩaja yu̶”, yigotiaja. Quẽna gajeye, ado bajiro gotiaja: “ ‘Yu̶ rĩare bajiro bajirã ñaama’ Dios ĩ yicana rãca adoju̶ ñaja yu̶”, yigotiaja, Jesús ĩ yirotire yiro. 14 Mani, Dios rĩa, sĩgũ̶re bajirone ruju̶ cu̶ti, ri'i cu̶ti bajiaja mani. To bajiri, Jesús quẽne, Dios macu̶ ñaboarine, manire bajirone ruju̶ cu̶ticõari, manire rijabosayumi. To bajiro ĩ bajijama, ĩ rijabosase su̶orine rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ masare vãti ĩ varotiboasere tire tegu̶ bajiyumi. 15 Adi macaru̶cu̶ro ñarã rojose yirã ñari, bajireacõari bero, “Rojose yiecoru̶arãja” mani yitu̶oĩagüiboarere “To cõrone güitu̶jato ĩna” yigu̶, manire rijabosayumi. 16 To bajiri, “Ángel mesare ejarẽmogũ̶ bajiyumi Jesús”, yibeaja mani. Ado bajiroju̶a yimasiaja mani: “Diore Abraham ñamasir'i ĩ tu̶oĩariarore bajiro tu̶oĩarãju̶are manire ejarẽmogũ̶ bajiyumi”, yaja mani. 17 To bajiri manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari rojose tãmu̶oñumi Jesús. Adi macaru̶cu̶ro ñagũ̶ paia u̶ju̶ ĩ ñagõbosaro rẽtoro ĩ jacu̶ ĩ ñaroju̶ ĩ rijabosariarãre “Ñagõbosagu̶sa” yigu̶ bajiyumi Jesús. Dios ĩ ĩajama, masa ĩna bajisere quẽnaro gotirẽtobosagu̶, to yicõari masa rojose tãmu̶orãre ĩnare ĩamaigũ̶ ñañumi. Ĩne ñañumi masa rojose ĩna yise vajare “Ĩnare masirioato Dios” yigu̶, rojose tãmu̶ocõari, ĩnare yirẽtobosar'i. 18 Cojojirema Dios ĩ bojarore bajiro ĩ yise, bu̶to josarũgũñuju ti, Cristore. To bajiri rojose tãmu̶oñuju ĩ. To bajirone bajiaja manire quẽne. Manire bajiro bajir'i ñari, Diore mani cu̶diroti ti josajama, manire ejarẽmomasiami Jesús, “Yu̶re bajiro ĩna quẽne, Dios ĩ bojasere yato” yigu̶.

Hebreos 3

1 To bajiri, “Jesús manire ejarẽmogũ̶ ñaami”, yimasiaja mani. Maniju̶a, “Dios ĩ ejarẽmose rãca Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶roti ñaja” yimasicõari, ĩre cu̶dirã ñaja mani. “Yu̶ yarã ñato” Dios ĩ yiriarã ñaja. Jesúju̶a ñagũ̶mi, “Masare quẽnaro yu̶ yirotire gotiba” Dios ĩ yicõar'i. To bajicõari, tirũ̶mu̶ju̶ paia u̶jarã ĩna yisu̶oadimasire ũnire yigu̶, Cristo quẽne rojose mani yisere “Masirioato Dios” yigu̶, manire sẽnibosagu̶ ñagũ̶mi. To bajiri, “Ñamasugũ̶ ñagũ̶mi Jesús”, yitu̶oĩato mani. 2 Adi macaru̶cu̶roju̶re ñagṹ̶ Dios ĩ rotirore bajirone yigu̶, Dios yarã masare quẽnaro ejarẽmoñumi Jesús. To bajirone yimasiñuju Moisés ñamasir'i quẽne. Dios ĩ rotirore bajirone yigu̶, Dios yarãre quẽnaro ejarẽmomasiñuju. 3 Quẽnaro ĩnare ejarẽmomasir'i ñaboarine, “ ‘Rojose mana ñaama’ Dios ĩ yiĩarã ñato”, yimasibetimasiñuju. Jesúju̶ama, “ ‘Rojose mana ñaama’ Dios ĩ yiĩarã ñato”, yimasigũ̶ ñaami. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, Moisés ñamasir'i rẽtoro Cristore rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. 5 Moisés ñamasir'iju̶ama, Dios moarimasu̶re bajiro bajimasiñuju. To bajicõari, Dios ĩ yirotirore bajirone cu̶digu̶, Diore ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro ejarẽmogũ̶ ñamasiñuju. To bajiro ĩ yimasirere tu̶oĩacõari, “Cristo su̶ori Dios manire quẽnaro ĩ yirotire gotimasiogũ̶ yimasiñumi Moisés”, yimasiaja mani. 6 Cristoju̶ama, Dios moarimasu̶re bajiro me bajiyuju. Ĩ ñaami Dios macu̶, ĩ rotirore bajirone yigu̶. To bajicõari, Dios yarã u̶ju̶ ñaami Cristo. “Cristo su̶ori quẽnaro Dios ĩ yirotire yiecoru̶arãja mani” mani tu̶oĩatu̶jabetijama, ĩ yarã ñacõa ñarũgũru̶arãja. 7 To bajiri Dios yarã ñari, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato mani. Dios ocare masa ĩna ucamasire Dios yarãre gotigu̶, ado bajiro yimasiñumi Esp'iritu Santo: “Yucu̶ne mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajijama, yu̶ yirotirore bajiro cu̶diya. 8 ‘Mu̶re ajitirũ̶nu̶menaja yu̶a’ yibesa. Mu̶a ñicu̶a yu̶re jũnisinicõari, ĩna cu̶dibetimasicatire bajiro bajibesa mu̶a. Mu̶a ñicu̶a, masa manoju̶ ĩna ñacudiro, ju̶arã masa cõro ñaricũ̶mari ĩaĩañamanire ĩnare yiĩorũgũboacaju̶ yu̶. To yu̶ yiboajaquẽne, yu̶re ajirũ̶cu̶bu̶omena ñari, ado bajise yirũgũcama ĩna: ‘Mani bojaseju̶a mani yijama, ¿no bajise manire yirojari Dios?’ yirũgũcama ĩna. 10 To bajiro ĩna yisere jũnisinicõari, ado bajise ĩnare yicaju̶ yu̶: ‘Yu̶re ajiterũgũaja mu̶a. To bajiri, “Ado bajiro tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi”, yu̶re yimasibeaja mu̶a’, ĩnare yicaju̶ yu̶. 11 Quẽna gajeye ĩnare goticaju̶ yu̶: ‘Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ rãca quẽnaro mu̶a ñasere bojaboacaju̶ yu̶. To bajiboarine cojoji me mu̶aju̶a yu̶re mu̶a ajibetijare, yu̶ rãca quẽnaro ñabetiru̶arãma’ yicõacaju̶ yu̶”, yigotimasiñumi Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo. 12 To bajiri mani ñicu̶a Diore ĩna ajitirũ̶nu̶ tu̶jamasiriarore bajiro bajibesa yu̶ yarã mu̶a. Sĩgũ̶ mani yu̶, “Dios ocare socase ñaja” ĩ yisere ajicõari, quẽnaro ĩre gotimasioña, “Masirẽtogũ̶ Dios yere ajitirũ̶nu̶ tu̶jaromi” yirã. 13 Dios ocare gãmerã gotivariquẽnaña mu̶a. “Maji busiyu̶ gãmerã gotiroti ñaroja”, yitu̶oĩabesa, mu̶a rãcana sĩgũ̶ri vãti ĩ rotiseju̶are cu̶dicõari, “ ‘Dios oca socase ñaja’ yiroma” yirã. To bajiri tocãrãcarũ̶mu̶ne gãmerã goticõa ñarũgũroti ñaja mu̶are, “Tire ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato” yirã. 14 Tirũ̶mu̶ju̶, Cristore ĩre mani ajitirũ̶nu̶su̶ocatore bajirone ĩre ajitirũ̶nu̶cõa ñaroti ñaja manire. To bajiro mani bajicõa ñajama, mani bajirearo beroju̶ õ vecaju̶ Cristo rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mani. 15 Tire mu̶are yu̶ gotirore bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Yucu̶ne mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajijama, yu̶ yirotirore bajiro cu̶diya. ‘Mu̶re ajitirũ̶nu̶menaja yu̶a’ yibesa. Mu̶a ñicu̶a yu̶re jũnisinicõari, ĩna cu̶dibetimasicatire bajiro bajibesa mu̶a”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 16 Mani ñicu̶a ĩna bajimasirere tu̶oĩaña mu̶a quẽna: ¿Ñimarã ñañujari Dios ĩ masune ĩ gotisere ajirã ñaboarine, cu̶dibetiriarã? Egipto sitaju̶ ñarãre, Moisés ĩ ũmato variarãne bajiyuma. 17 Ju̶arã masa cõro ñaricũ̶mari, Diore ĩna cu̶dibetijare, bu̶to jũnisiniñuju Dios. Ĩnare jũnisinicõari, ado bajiro ĩnare yimasiñuju Dios: “Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Quẽnari sitare mu̶are yu̶ u̶joru̶aboacatore ejabetiru̶arãja mu̶a”, ĩnare yimasiñuju Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, ti sitaju̶ ejamenane, masa manoju̶ ĩna ñacudimasiriaroju̶ne bajireacoamasiñujarã ĩna. 19 Tire ajicõari, “Diore ajirũ̶cu̶bu̶obetiriarã ñari, ti sitaju̶re ejabesuma”, yimasiaja mani.

Hebreos 4

1 To bajiri mani ñicu̶a ĩna bajiriarore bajiro bajibeticõato mani. “Yu̶ yarã, yu̶ rãca quẽnaro ĩna ñasere bojaja yu̶” ĩnare Dios ĩ yiriarore bajirone yami, manire quẽne. To bajiri, quẽnaro gãmerã ejarẽmoto mani, “Mani jedirone, Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũrãsa” yirã. 2 Ĩnare Dios ĩ yimasiboariarore bajiro manire quẽne quẽnaro ĩ yirotire ajicaju̶ mani. Mani ñicu̶aju̶ama, Dios ocare ajirã ñaboarine, ĩnare ĩ gotiriarore bajiro ĩna bajibetijare, “Toju̶ ñaru̶arãja” ĩ yimasiboariaroju̶re ejabetimasiñujarã. 3 Maniju̶ama, Diore ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato mani. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã rĩne ñarãma quẽnaro ĩ rãca ñarona. To bajiro ti bajijare, ado bajise ĩnare gotimasiñuju Dios, mani ñicu̶are: “Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶are bu̶to jũnisinicõari, yu̶ rãca quẽnaro ñabetiru̶arãja mu̶a”, ĩnare yimasiñuju Dios, ĩre ajitirũ̶nu̶betiriarãre. To bajiboarine adi macaru̶cu̶rore rujeogu̶ju̶ne, “Masa yu̶ beserã rãca quẽnaro ñaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩacõamasiñuju Dios. 4 To bajiro ĩ yimasirere masiaja mani, Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajise ti gotijare: “Adi macaru̶cu̶ro ñase jedirore rujeojeocõari, cojomo cõro, gaje ãmo, ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶re quẽnaro ñacõamasiñuju Dios”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 5 To bajiri, “Yu̶ ñarore bajirone quẽnaro yu̶ rãca ñaru̶arãma” ĩ yiboarere ĩna ajitejare, ado bajiro ĩnare yimasiñuju Dios: “¡Yu̶ rãca quẽnaro ñabetiru̶arãja mu̶a!”, yimasiñuju. 6 “Yu̶ rãca quẽnaro ñato ĩna” yigu̶, Dios ĩ yimasirere ajiriarã ñaboarine, ĩ rãca quẽnaro ñabetimasiñujarã ĩna. To bajiboarine, masa rãca quẽnaro ĩ ñarotire bojacõa ñaami Dios. 7 To bajiri mani ñicu̶a ñamasiriarã ĩ gotirere ajitemasiriarã bero yoatoju̶ David ñamasir'i Diore ajicõari, ado bajiro ucamasiñuju: “Yucu̶ne mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajijama, yu̶ yirotirore bajiro cu̶diya. ‘Mu̶re ajitirũ̶nu̶menaja yu̶a’ yibesa mu̶a”, yiucamasiñuju David ñamasir'i, Dios oca tutiju̶. 8 Diore ajitemasiriarã ĩna bajireajediro bero, ĩna rĩa ñamasiriarã mani ñicu̶are ĩnare ũmato vamasiñuju Josué ñamasir'i, Dios ĩnare ĩ u̶jomasiriaroju̶re. Toju̶ quẽnaro ñamasiñujarã ĩna mani ñicu̶a. Quẽnaro ñaboarine, Diorãca quẽnaro ĩna ñabetijare, ado bajiro yimasiñuju Dios: “Yucu̶ne mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajijama, yu̶ yirotirore bajiro cu̶diya”, ĩnare yimasiñuju quẽna. 9 To bajiri mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, ado bajiro ajimasirãja mu̶a: “Dios yarã, ĩ rãca quẽnaro ĩna ñacõa ñarotire bojacõa ñagũ̶mi”, yimasirãja mu̶a. Diorãca quẽnaro mani ñase ado bajiro bajiaja: Dios adi macaru̶cu̶rore rujeogajanocõari, quẽnaro ñacõamasiñuju. Tire bajirone bajiroja, Diorãca quẽnaro mani ñacõa ñase quẽne. 10 Adi macaru̶cu̶ro ñase jediro rujeogajanoacu̶, ĩ bojarore bajiro ti bajirotire masicõari, quẽnaro ñacõamasiñuju Dios. Ĩre bajiro quẽnaro ñaru̶cu̶mi, “Ado bajiro mu̶ yijama, yu̶ rãca quẽnaro ñaru̶cu̶ja mu̶” Dios ĩ yirotisere cu̶digu̶ quẽne. 11 To bajiri ĩ rãca quẽnaro mani ñasere Dios ĩ bojajare, quẽnabu̶saro ĩre ajitirũ̶nu̶to mani, “Ĩ rãca quẽnaro ñarãsa mani” yirã. Mani ñicu̶a Diore ajitirũ̶nu̶beticõari, ĩ rãca quẽnaro ĩna ñabetimasiriarore bajiro bajibetiroti ñaja manire. 12 “Dios oca ñamasuse ti ñajare, ajitirũ̶nu̶cõa ñaroti ñaja”, mu̶are yigotiaja yu̶. Masijeogu̶ ĩ ñajare, “To bajiro bajiru̶aroja” ĩ oca ti yigotirore bajirone bajiru̶aroja ti. Jariase ju̶ajacatu̶aju̶ne bu̶jariase mani u̶su̶ju̶ ti ejarore bajiro bajiaja Dios oca, mani ajise. To bajiri, mani tu̶oĩase, “Masibecu̶mi Dios” mani yiboasere quẽne ĩamasigũ̶ ñaami Dios. Ĩ oca su̶orine, “Rojose ñaja; quẽnase ñaja”, yitu̶oĩamasiaja mani. 13 Diseju̶a Dios ĩ rujeorere ĩre yayiomasiña manoja. To bajiri, diseju̶ane mani yise, mani tu̶oĩase quẽne, ĩ masibeti manoja. Ĩ ñagũ̶mi, ñajediro mani yisere mani gotirocu̶. 14 Cristo, paia u̶ju̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñagũ̶mi. Dios macu̶ ñari, ĩ tu̶ju̶ manire ñagõbosagu̶ ñagũ̶mi. To bajiri, ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato mani. 15 “Cristo adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ ñaro, Dios ĩ bojabetire yato” yigu̶, manire ĩ yicoderũgũrore bajiro Cristore quẽne rojosere ĩre yirotirũgũboayuju Satanás. To bajiboarine rojose yibesuju Cristo. “Yu̶re quẽne rojose yirotirũgũcami Satanás; ĩnare quẽne to bajirone yami” yimasigũ̶ ñari, “Dios ĩ bojarore bajiro ĩna yiru̶aboase ĩnare josaja ti” yigu̶, manire ĩamaicõa ñagũ̶mi. Manire ĩamaicõari, paia u̶ju̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñari, “ ‘Mu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña”, ĩ jacu̶re manire yisẽnibosarũgũgũ̶mi. 16 To bajiri mani quẽne, Diore güimenane, sẽniroti ñaja. Ĩre mani sẽnijama, rojose mani yise vaja rojose manire ĩ yiborotire manire ĩamaicõari, yibetiru̶cu̶mi. No bojariju̶ne ĩ ejarẽmosere mani bojajama, quẽnaro manire ejarẽmoru̶cu̶mi.

Hebreos 5

1 Mani ñicu̶a ĩna ñarirodore ñamasiñuju paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, Dios ĩ beser'i, “Masare ejarẽmoato” yigu̶, ĩ cũr'i. Ado bajiro yirũgũmasiñuju: Vaibu̶cu̶rã ĩre ĩna ĩsisere quẽne boca juacõari, soemu̶obosarũgũñuju, rojose ĩna yisere “Ĩnare masirioya mu̶” ĩnare yisẽnibosagu̶. 2 Ĩ quẽne, manire bajirone bajigu̶ ĩ ñajare, Dios ĩ rotise yimasijeogu̶ me ñamasiñuju ĩ. “Yu̶re quẽne josaja” yitu̶oĩagũ̶ ñari, “Gãjerã Diore ajitirũ̶nu̶rãre, to bajirone bajiroja”, yiĩamaiñuju. 3 Manire bajirone rojose yigu̶ ñari, “Rojose yu̶ yise vaja yu̶re masirioato Dios” yigu̶, gãjerãre ĩ sẽnibosaroto rĩjoro, ĩ quẽne vaibu̶cu̶ rii soemu̶orũgũñuju. 4 Niju̶ane, “Yu̶ ñagũ̶sa paia u̶ju̶”, yibetimasiñuju. Gãjerã quẽne, “Ĩ ñato”, yibesujarã. Dios sĩgũ̶ne, “Mu̶ ñaru̶cu̶ja paia u̶ju̶ ñamasugũ̶”, yimasigũ̶ ñamasiñuju ĩ. To bajiri, Aarón ñamasir'ire, “Paia u̶ju̶ ñaña”, ĩre yicũsu̶omasiñuju Dios. 5 To bajirone ĩre yiyumi Jesucristore quẽne. Dione ĩre cũñumi. To bajiri ado bajise ĩre ĩ gotirotire ucamasiñuma masa: “ ‘Adirũ̶mu̶ne yu̶ macu̶ ñari, yu̶re bajiro rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶’ yami Dios”, yiucamasiñuma ĩna, Cristore, Dios ĩ gotirotire yirã. 6 Gajeye ĩ macu̶re ĩ gotirotire ado bajise yiucamasiñuma ĩna: “ ‘ “Masa rojose ĩna yisere ĩnare masirioya” ĩnare yisẽnibosagu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶’ mu̶re yaja yu̶. ‘Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Melquisedec ĩ bajicatore bajiro bajiru̶cu̶ja mu̶’ mu̶re yaja yu̶”, yiucamasiñuma ĩna, ĩ macu̶re Dios gotirotire yirã. 7 Cristo, manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari, adigodoju̶ ñagũ̶ ĩ bajirocaroto rĩjoro, Diore bu̶to sẽnirũgũñuju ĩ. Otigu̶ne, ado bajise jacase sẽniñuju ĩ: “Cacu̶, ‘Yu̶re sĩabeticõato ĩna’ yigu̶, yu̶re ejarẽmoña. To bajiboarine, mu̶ bojarore bajirone bajiru̶aroja”, yiyuju Cristo, ĩ jacu̶re. Ĩ rotirore bajiro yigu̶ ĩ ñajare, ĩre ajicõari, “Yu̶ bojarore bajirone bajiato” yigu̶, ĩre ejarẽmoñuju Dios. 8 Dios macu̶ ñaboarine, rojose tãmu̶oñumi Cristo. “Rojose tãmu̶oboarine, Diore cu̶dicõa ñaroti ñaja”, yitu̶oĩañuju. To bajiro bajica yigu̶, ñajediro Dios ĩ rotirore bajirone yiyuju Cristo. 9 Ĩ rotirore bajirone ĩ cu̶dijeocõajare, “Mu̶ su̶ori ĩna rijato beroju̶, mu̶ rãca ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna, mu̶re ajitirũ̶nu̶rã”, ĩre yiyuju Dios. 10 To bajiri, “Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Melquisedec ñamasir'i ĩ bajicatore bajiro bajiru̶cu̶ja mu̶” Dios ĩ yir'i ñagũ̶mi Cristo. 11 “Tirũ̶mu̶ju̶ paia u̶jarã ĩna yisu̶oadimasire ũnire yigu̶ ñaami Cristo” yu̶ yigotirẽmoru̶aboase jairo ru̶yaja maji. Tire ajimasijeomenaja mu̶a, bu̶to mu̶are ti josajare. 12 Tirũ̶mu̶ju̶, Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶su̶ocaju̶ mu̶a. To bajiri tire quẽnaro buecõari, bu̶tobu̶sa ĩ bojarore bajiro mu̶a yirũtu vajama, jẽre ĩ ocare masare gotimasiocoarona ñaja mu̶a. To bajiboarine, “Maji, josabetiju̶are yu̶are gotimasiocõa ñaña” yitu̶oĩarãre bajiro bajiaja mu̶a. 13 Rĩamasa ũjurãcare bajiro ñaja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, “Quẽnase ñaja; rojose ñaja” ĩna yimasibetore bajiro bajirã ñaja mu̶a. 14 Rĩamasare bajiro me bajiama bu̶cu̶acoanaju̶ama. Tu̶oĩamasicoana ñari, “Quẽnase ñaja; rojose ñaja” yitu̶oĩamasicõari, Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaama.

Hebreos 6

1 To bajiri Cristo oca ñamasuse ti ñajare, “Yu̶ gotisere ajimasiriaro maja mu̶a” yu̶ yisere gotigu̶agu̶ yaja, Dios ĩ bojarore bajiro mu̶a yirotire yigu̶. Jẽre Cristo oca josabetibu̶sasere masiaja mani. Adi ñaja Cristo ye mani buesu̶ocati: “Rojose yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are yitu̶oĩaroti ñaja manire” yirere buecaju̶ mani. “Diore mani ajitirũ̶nu̶betijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãja mani” yirere quẽne buecaju̶ mani. 2 Gajeye ado bajiro buecaju̶ mani: “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yirãre oco rãca ĩna bautizasere quẽne buecaju̶ mani. To yicõari, “Esp'iritu Santo, mu̶a rãca ñaru̶cu̶mi” yirã, ĩnare ĩna ãmo ñujeosere quẽne buecaju̶ mani. Quẽna gajeye ado bajise buecaju̶ mani: “Cristore ajitirũ̶nu̶rã, bajireacoaboarine, tudicaticõaru̶arãma” yirere quẽne buecaju̶ mani. To yicõari, masare Dios ĩ beserotire quẽne buecaju̶ mani. 3 Ti ñacaju̶ Dios oca josabetibu̶sa mani buesu̶ocati. To bajiri, josasere quẽne buemasicõari, bu̶tobu̶sa ĩ bojarore bajiro yirũtuajaro mani, Dios ĩ bojajama. 4 Sĩgũ̶ri Dios ocare ajitirũ̶nu̶rã ñarãma maji. To bajicõari, Esp'iritu Santore cu̶orã ñarãma. To yicõari, Dios ĩ bojasere yirã ñarãma. Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yiĩoecoriarã quẽne ñarãma. To bajiro yirã ñaboarine, ĩna ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama, ju̶aji ajitirũ̶nu̶betiru̶arãma. To bajiro ĩna bajijama, Jesucristore ĩatecõari, yucú̶tẽroju̶ ĩre jajuturiarã ũnane ñarã bajirãma ĩna. To bajiro ĩna bajijare, gãjerã quẽne Dios ocare ajirũ̶cu̶bu̶obeticõari, ajarãma. 7 “Dios ocare ajicõari, quẽnaro ote vãnu̶ri sitare bajiro bajiaja mani” yigu̶, ado bajise mu̶are gotiaja yu̶: Vese ote ñarivesere oco ti quediro bero ote quẽnaro ti vãnu̶rore bajiro bajiroti ñaja manire. To bajicõari, ti sitaju̶re ote vãnu̶cõari, quẽnaro ti rica cu̶tijama, variquẽnagũ̶mi ti vese u̶ju̶. To bajiri, ote rica cu̶ti vese ĩ ĩavariquẽnarore bajiro manire quẽne ĩavariquẽnagũ̶mi Dios, ĩ ocare ajicõari, ĩ bojarore bajiro mani yijama. 8 To bajicõari, gajeju̶ma vese yiriaju̶ sita quẽnabeto ñari, oco ti quediboajaquẽne, ote vãnu̶betone, vidise rĩne ti judijama, “Sita quẽnabeto ñaja” yigu̶, tire soereacõagũ̶mi ti vese u̶ju̶. Tire bajirone Dios ocare ajiboarine, ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, ĩ bojabetire ĩna yijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare reacõaru̶cu̶mi Dios. 9 “Ado bajiro bajirãma Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jarã” mu̶are yu̶ yigotimasiosere, “Mu̶ane ñaja Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jarona” yigu̶ me yaja yu̶. Quẽnaro mu̶a yirere ajicõari, “Jesucristo su̶ori Dios yarã ñarãma”, mu̶are yaja yu̶. To bajiro mu̶are yimasicõari, “Bu̶tobu̶sa Dios ĩ bojarore bajiro yirũtu varu̶arãma ĩna”, mu̶are yaja yu̶. 10 Quẽnaro riojo yigu̶ ñaami Dios. To bajiro yigu̶ ñari, ĩ bojarore bajiro quẽnaro mu̶a yirere masiritibetiru̶cu̶mi. To bajiri, gãjerã Dios yarãre mu̶a ejarẽmorere ajicõari, “Diore rũ̶cu̶bu̶orã ñarãma”, mu̶are yimasiaja yu̶. Ĩnare ejarẽmocõa ñarãja mu̶a maji. Tire quẽne masiritibetiru̶cu̶mi Dios. 11 To bajiro quẽnaro mu̶a yirũgũse quẽnaja ti. Variquẽnase rãca Dios ocare ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenane, ñajediro quẽnaro mu̶a yirũgũrore bajirone gãmerã yicõa ñarũgũroti ñaja. To bajiro mu̶a yicõa ñajama, “Cristo su̶ori quẽnaro manire yiru̶cu̶mi Dios” mu̶a yitu̶oĩarore bajirone mu̶are yiru̶cu̶mi. 12 Dios ocare ajiterãre bajiro mu̶a bajisere bojabeaja yu̶. To bajiri, “Bajiru̶aroja” ĩnare ĩ yirere ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiriarãre bajiroju̶a bajiya mu̶a quẽne. Ĩnare bajiro mu̶a bajijama, mu̶are ĩ gotiriarore bajirone mu̶are quẽne yiru̶cu̶mi Dios. 13 Abraham ñamasir'i ĩ bajimasirere tu̶oĩaña mu̶a. “Gãji yu̶re bajiro yigu̶ magũ̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ado bajiro ĩre gotimasiñuju Dios: “ ‘Mu̶re socabeaja yu̶. Jãjarã jãnerabatia cu̶tiru̶cu̶mi’ mu̶re yaja yu̶”, ĩre yimasiñuju Dios, Abraham ñamasir'ire gotigu̶. 15 “Ĩ yirore bajirone yigu̶ ñaami Dios” yigu̶ ñari, “Socu̶ yigu̶mi” yitu̶oĩarejaibetimasiñuju Abraham, Dios ĩ yirotire yugu̶. To bajiri, Dios socabecu̶ ĩ ñajare, “To bajiro bajiru̶aroja” Abrahamre ĩ yimasiriarore bajirone bajimasiñuju ti. 16 To bajiri, maniju̶ama, “ ‘Socu̶ me yigu̶mi’ gãjerã yiajiato” yirã, masa rẽtoro ñamasugũ̶ Dios vãme rãca yirũgũrãma. To bajise ĩna yijama, “Socu̶ me yaja. Dios quẽne masigũ̶mi”, yirũgũama. To bajiro ĩna yisere ajicõari, “Socarã me yama”, yitu̶oĩarãma masa. 17 To bajiri, “ ‘Socu̶ me yigu̶mi Dios. Ĩ yirore bajirone yigu̶ ñagũ̶mi’ Abraham yu̶re yiajiato” yigu̶, “Mu̶re socabeaja yu̶”, yimasiñuju Dios. 18 Socagu̶ me ñaami. “Yiru̶cu̶ja” ĩ yirore bajirone yigu̶ ñaami Dios. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosacõari, “ ‘Quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja’ ĩ yiriarore bajirone manire yiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩaja mani. 19 To bajiro manire Dios ĩ yire ti ñajare, ĩ gotiriarore bajiro ti bajirotire tu̶oĩacõa ñato mani. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi yotoriaro vajaju̶a Dios ĩ ñarisõaju̶re jãjaejacõari, “Rojose ĩna yisere ĩnare masirioya” yisẽnibosarimasa ñamasiñujarã paia u̶jarã. To bajiri, Cristo quẽne, ĩna yimasiriarore bajiro yigu̶, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ ejacõari, “Rojose ĩna yisere ĩnare masirioya”, manire yisẽnibosa ñagũ̶mi. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Melquisedec ĩ yimasiriarore bajirone yigu̶, Cristo quẽne, manire sẽnibosacõa ñaru̶cu̶mi. Manire ĩ sẽnibosa ñajare, “Dios ĩ yiriarore bajirone quẽnaro manire yiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani.

Hebreos 7

1 Melquisedec, Salem macana u̶ju̶ ñamasiñuju. To bajicõari, pai ñamasiñuju. Ñajediro u̶ju̶re Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñamasiñuju. Mani ñicu̶ Abraham ñamasir'i gaje macariana u̶jarãre sĩareacõari, ĩ ya macaju̶are tudiamasiñuju ĩ. To bajiri ĩ tudiado, ĩre bocagu̶, vamasiñuju Melquisedec. Ĩre bocacõari, ĩre sẽnibosamasiñuju, “Quẽnaro ĩre yato Dios” yigu̶. 2 To ĩ yiro bero, gaje macariana u̶jarãre sĩareacõari, ĩna ye gajeyeũni ñaboare ĩna juarere, ju̶aãmo cõro ñaritubuari yicũcõari, cojotubua Melquisedec ñamasir'ire ĩsimasiñuju Abraham. “Melquisedec” ti yijama, “U̶ju̶ quẽnase rĩne yigu̶” yire ũni ñañuju ti. Salem macana u̶ju̶ ñamasiñuju Melquisedec. “Salem” ti yijama, “Quẽnaro ñariamaca” yire ũni ñañuju. To bajiri, “ ‘Quẽnaro gãmerã yiñato mani’ yigu̶ ñamasiñuju Melquisedec”, yimasiaja mani. 3 Melquisedec jacu̶a, ĩ yarã quẽne, to yicõari, ĩ ruyuarere, ĩ bajirocarere quẽne ucare ti maniboajaquẽne, “Pai ñamasiñuju Melquisedec”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. To bajise yiucare ti maniboajaquẽne, “Diore sẽnitu̶jabetirimi”, yaja mani. To bajirone bajiami Cristo quẽne. “ ‘Ĩnare ejarẽmoña’ manire yisẽnibosa tu̶jabecu̶mi”, yimasiaja mani. 4 Abraham ñamasir'i ñamasugũ̶ ĩ ñaboajaquẽne, ĩ rẽtoro ñamasugũ̶ ñamasiñuju Melquisedec. Gaje macariana u̶jarãre sĩareacõari, ĩna ye gajeyeũni ñaboare ĩna juarere, ju̶aãmo cõro ñaritubuari yicũcõari, cojotubua Melquisedec ñamasir'ire ĩsimasiñuju Abraham. 5 Abraham ĩ bajirocaro bero, gajerodoju̶, “Paia ñaru̶arãma ĩna Abraham jãnami Lev'i vãme cu̶tigu̶ jãnerabatia”, ĩnare yicũmasiñuju Dios. To bajiri, “Sĩgũ̶ jãnerabatia ñaboarine, ĩna cu̶osere, ju̶aãmo cõro ñaritubuari yicũcõari, cojotubua ĩna yu̶ Lev'i ya jũnanare paiare ĩsiru̶arãma ĩna”, ĩnare yimasiñuju ĩ. 6 Lev'i cu̶ti jũnagu̶ me ñaboarine, Melquisedec quẽne, Abraham ĩ ĩsisere boca juamasiñuju ĩ. Abraham ñamasir'ire, “Mu̶ su̶orine adi macaru̶cu̶roana ñajedirore quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios. To bajiro ĩ yir'i ĩ ñaboajaquẽne, Melquisedecju̶a ñamasiñuju, “Quẽnaro mu̶re yato Dios” Abrahamre yisẽnibosagu̶. 7 To bajiri, “ ‘Quẽnaro mu̶re yato Dios’ yigu̶ju̶a ñaami ñamasugũ̶”, yimasiaja mani. Tire masirã ñari, “Abraham rẽtoro ñamasugũ̶ ñamasiñuju Melquisedec”, yimasiaja mani. 8 Gajeyere quẽne tu̶oĩaña mu̶a. Adirũ̶mu̶ri ñarã paia, Lev'i jãnerabatia, manire bajirone bajirearu̶arãma ĩna quẽne. Melquisedecju̶arema, “To cõro bajirocamasiñuju”, yigotibeaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. To bajiri, “Bajirocabetirimi”, yicõaja mani. 9 Abraham ñamasir'i, Melquisedere ĩ ĩsirone, ĩ jãnerabatia quẽne beroju̶ ruyuarona ñari, ĩna quẽne ĩre ĩsirãre bajiro yimasiñujarã. To bajiri Lev'i cu̶ti jũnana quẽne, Abraham jãnerabatia ñari, Melquisedere ĩ ĩsirone, ĩna quẽne ĩsimasiñujarã. To bajiri, “Lev'i cu̶tijũnana rẽtoro ñamasugũ̶ ñamasiñumi Melquisedec”, yimasiaja mani. 11 “Lev'i jãnerabatia ñaru̶arãma paia”, yimasiñuju Dios. Sĩgũ̶ Lev'i jãnami ñamasiñuju Aarón vãme cu̶tigu̶, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, Dios ĩ cũsu̶omasir'i. To bajiri Aarón, Lev'i jãnami ĩ ñajare, “Aarón rẽtoro ñamasugũ̶ ñamasiñuju Melquisedec”, yimasiaja mani. Lev'i jãnami Aarón, ĩna jãnerabatia quẽne, Diore rũ̶cu̶bu̶orã masa ĩna ĩsisere ĩnare yibosarimasa ñacoadimasiñujarã ĩna. Tire boca juacõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã tire soemu̶omasiñujarã ĩna. “Rojose ĩna yise vaja, rojose ĩnare yibesa” masare yisẽnibosarimasa ñacoadimasiñujarã. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Dioju̶a ĩ ĩajama, rojose ĩna yire ti ñacõajare, “Rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩabetimasiñuju Dios. To bajiro ti bajijare, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Melquisedere bajiro bajigu̶re, ĩ macu̶re cõañumi Dios, “Masare yirẽtobosato” yigu̶. 12 Ĩre ĩ cõaro bero, “Masa rojose ĩna yise vaja, rojose ĩnare yibesa” yibosarimasa bojabesuju Dios. To yicõari, Moisére ĩ roticũmasirere ĩna yiboarere quẽne bojabesuju. 13 Adigodoju̶ manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari ruyuayuju mani u̶ju̶ Cristo, Judá ñamasir'i cu̶tijũnagu̶. To bajiboarine, Judá jãnerabatiarema “Paia ñabetiru̶arãma”, yimasiñuju Moisés ñamasir'i. To bajiri, Cristo rĩjoroju̶re Judá jãnerabatiama, sĩgũ̶ju̶ane paia ñabetimasiñujarã. 15 To bajiri, “Lev'i jãnerabatia rĩne paia ñaru̶arãma” Dios ĩ yimasire yigu̶ me, paia u̶ju̶ Melquisedere bajiro bajiyumi Cristo. Tudicaticõari, rijabetirocu̶ ñari, bajiyumi. To bajiro bajirocu̶ ñari, “Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Melquisedere bajiro bajiyumi Cristo”, yimasiaja mani. 17 Dios ĩ macu̶re ado bajiro ĩ gotirotire masa ĩna ucamasire ti ñajare, “Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Melquisedere bajiro bajicõa ñaru̶cu̶mi Cristo”, ĩre yimasiaja mani: “ ‘ “Rojose ĩna yisere ĩnare masirioya”, ĩnare yisẽnibosa tu̶jabetirocu̶ ñaja mu̶’ mu̶re yaja yu̶. ‘Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Melquisedec ĩ bajimasicatore bajiro bajiñaru̶cu̶ja mu̶’ ĩre yigotiyumi Dios, ĩ macu̶re”, yaja ti Dios ocare masa ĩna ucamasire. 18 Dios, Moisére ĩ roticũmasiriaro cõrone ĩna cu̶dijeocõaboajaquẽne, “Rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩabetiborimi Dios. To bajiri Moisére Dios ĩ roticũmasire, vaja manire bajiro bajiyuja ti. 19 To bajiro ti bajijare, Moisére ĩ roticũmasire vasoayuju Dios. Mame ĩ vasoareju̶ama, ado bajiro bajiaja: Manire Cristo ĩ rijabosare su̶orine, “ ‘Rojose mana ñaama’ manire yiĩagũ̶mi Dios” yimasirã ñari, variquẽnase rãca ĩre sẽnirũgũaja mani. To bajiro ti bajijare, “Tirũ̶mu̶aye Moisére Dios ĩ roticũmasire rẽtoro quẽnase ñaja adirodoriaye”, yimasiaja mani. 20 To bajiri, ĩ macu̶ Cristore, “Paia u̶jarã rẽtoro ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, ado bajiro ĩre yiyuju: “ ‘Mu̶re socabeaja yu̶. “Rojose ĩna yisere ĩnare masirioya”, ĩnare yisẽnibosa tu̶jabetirocu̶ ñaja mu̶’, mu̶re yaja yu̶”, ĩre yiyuju Dios, ĩ macu̶re. Gãjerãrema “Paia u̶jarã ñaru̶arãja mu̶a” yigu̶ ñaboarine, ti ũnire yibetimasiñuju Dios. 22 Tire mani ajijama, “Jesucristo su̶orine Dios ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro manire yiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. 23 Tirũ̶mu̶aye Moisére Dios ĩ roticũmasire rũ̶cu̶bu̶orã, jãjarã paia ñamasiñujarã. To bajicõari, ĩna bajireajaquẽne, ĩnare moavasoarona jãjarã ñarũgũmasiñujarã. 24 To bajiboarine, Cristoju̶rema, tudirijabetirocu̶ ĩ ñajare, “Ĩre moavasoarocu̶ magũ̶mi”, yimasiaja mani. 25 “Jesucristo su̶orine Diore ajitirũ̶nu̶rãre, rojose ĩna yisere ‘Masirioato Dios’ yigu̶, Dios ĩ ñaroju̶, ĩnare sẽnibosacõa ñarũgũgũ̶mi, tudirijabetirocu̶ ñari”, yimasiaja mani. 26 To bajiri tirũ̶mu̶ju̶ paia u̶jarã ĩna yisu̶oadimasire ũnire yigu̶, Cristo quẽne rojose mani yisere “Masirioato Dios”, manire yisẽnibosarũgũgũ̶ ñagũ̶mi. Cristo ñañumi masa rojose ĩna yirore bajiro yibecu̶. Quẽnase rĩne yigu̶ ñañumi. To bajiro bajir'i ĩ ñajare, Dios ĩ ñaroju̶, “Rẽtoro ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶ja mu̶” Dios ĩ yir'i ñagũ̶mi. 27 Paia u̶jarã ñamasurã ĩna yimasiriarore bajiro yigu̶ me ñagũ̶mi Cristo. Ĩnaju̶ama, tocãrãcarũ̶mu̶ne vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, soemu̶omasiñujarã, “Rojose yu̶a yisere masirioya” Diore yirã. To yicõari, ĩna yarãre quẽne rojose ĩna yirere “Ĩnare masirioya Dios”, ĩnare yisẽnibosarũgũmasiñujarã ĩna. To bajiboarine, Jesúju̶ama, mani jedirorene cojojine rijabosayumi, rojose mani yisere “Masirioato Dios” yigu̶. 28 Moisére Dios ĩ roticũmasire, “Paia u̶jarã ñamasurã ñaru̶arãma” ĩ yire ti ñaboajaquẽne, manire bajirone ĩna quẽne tire cu̶dijeobetiriarã ĩna ñajare, “Rojose mana ñaama”, yiĩabetimasiñuju Dios. To bajiboarine ĩ macu̶ju̶arema, quẽnase rĩne yir'i ĩ ñajare, “ ‘Rojose ĩna yisere masirioya mu̶’ ĩnare yisẽnibosacõa ñarũgũrocu̶ ñaja mu̶”, ĩre yiyuju.

Hebreos 8

1 “To bajirone bajigu̶mi Cristo, õ vecaju̶ Diorãca ĩ rotiñaroju̶”, mu̶are yaja yu̶. 2 Toju̶re ejacõari, “Rojose mani yisere masirioya”, manire yibosa ñagũ̶mi Cristo, Dios ĩ bu̶ariaviju̶re. 3 Tocãrãcu̶ paia u̶jarã ñamasurã ado bajiro yiyuma: Rojose masa ĩna yisere, “Ĩnare masirioya Dios”, yisẽnibosayujarã ĩna. To yicõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã masa ĩna ĩsisere boca juacõari, ĩnare yibosayujarã. To bajiro ĩna yire ũnirene yigu̶, Cristoju̶ama, manire rijabosayumi, rojose mani yisere manire yirẽtobosagu̶. 4 Yucu̶ri ñarã paia, Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone yicõa ñarãma. To bajiri Cristo, adigodoju̶ ĩ ñacõajama, ĩnare bajiro yibecu̶ ĩ ñajare, “Pai me ñaami”, ĩre yiborãja mani. To bajiboarine, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶, “ ‘Rojose ĩna yisere masirioya’ manire yibosagu̶ ñagũ̶mi”, yimasiaja mani. 5 “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” masa ĩna yirũ̶cu̶bu̶orotivire Moisés ñamasir'i ĩ bu̶arotiroto rĩjoro, ado bajiro ĩre yimasiñumi Dios: “Gũ̶tau̶ joeju̶ mu̶re yu̶ ĩocativire bajirivine bu̶arotiya”, yimasiñuju Dios, Moisés ñamasir'ire. To bajiri, “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” masa ĩna yirũ̶cu̶bu̶orivire ĩna bu̶ajama, Moisére Dios ĩ ĩomasiriavire bajirivine bu̶amasiñujarã. 6 Paia u̶jarã ñamasurã Dios ĩ rotimasire cu̶dimasiriarã ĩna yirũgũmasire rẽtoro quẽnaro manire yibosarũgũgũ̶mi Cristo. To bajiri, “ ‘Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶’ Moisére Dios ĩ yicũmasire rẽtoro quẽnase ñaja adirodoriaye”, yimasiaja mani. 7 Moisére Dios ĩ yicũmasire rẽmoju̶ne quẽnase ti ñacõajama, gajeye mameju̶are vasoabetiborimi Dios. 8 Moisére Dios roticũmasire masa ĩna cu̶dijeobetijare, ĩavariquẽnabetimasiñuju Dios. To bajiri, “Ado bajiro ĩnare gotiya”, yimasiñuju ĩ: “Mani u̶ju̶ Dios, ado bajiro mu̶are gotiami: ‘Quẽnaro ajiya mu̶a. Cojorũ̶mu̶ mame mu̶are vasoabosaru̶cu̶ja yu̶, Israel vãme cu̶ti sitanare, Judá vãme cu̶ti sitanare’, mu̶are yami. 9 ‘Egipto sitaju̶ ñarãre Israel sitaju̶a ĩnare ũmato vacu̶, quẽnaro ĩnare gotiboacaju̶ yu̶. To bajiboarine, yu̶ yicatore bajiro ĩna cu̶dibetijare, “Yu̶ yarã me ñaama”, ĩnare yicaju̶ yu̶. To bajiri, mame yu̶ vasoarotiju̶ama, mu̶a ñicu̶are yu̶ gotimasicatore bajiro me bajiru̶aroja’ mu̶are yami Dios mani u̶ju̶. 10 ‘To bajiri, Israel ñamasir'i jãnerabatiare mame yu̶ vasoaroti, ado bajiro bajiru̶aroja: “Yu̶ masise su̶orine yu̶ rotisere tu̶oĩamasiru̶arãma”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro yu̶ yisere bojarã ñari, quẽnaro yirũgũru̶arãma. To yicõari, yu̶ sĩgũ̶ne ĩna u̶ju̶ ĩna yirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri ĩnaju̶a quẽne yu̶ yarã ñaru̶arãma’ mu̶are yami Dios. 11 ‘Yu̶ yarã ñari, rĩamasa quẽne, bu̶cu̶rã quẽne, ĩna ñaro cõrone, yu̶re masijedicoaru̶arãma ĩna. To bajiri, “Ado bajiro tu̶oĩagũ̶ ñaami Dios”, gãmerã yimasiorã maniru̶arãma’, mu̶are yami Dios. 12 ‘Ĩnare ĩamaicõari, rojose ĩna yisere yu̶ masiriojama, “Rojose yiriarã ñaama”, ju̶aji ĩnare yitu̶oĩabetiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro ĩnare yu̶ yiroti ti ñajare, yu̶re quẽnaro masiru̶arãma ĩna’ mu̶are yami Dios”, yimasiñuju, Diore gotirẽtobosamasir'i. 13 “Mame oca quẽnase vasoaru̶cu̶ja” Dios ĩ yijama, tirũ̶mu̶ju̶ ĩ yimasiboarere reagu̶ yigu̶mi. To bajiri, “Tirũ̶mu̶ayeju̶ma vaja manoja”, yimasiaja mani.

Hebreos 9

1 “Adigodoju̶ ñarã yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã mu̶a rẽjarotivire mu̶a bu̶asere bojaja yu̶”, Moisés ñamasir'ire ĩre yimasiñuju Dios. 2 To bajiri ĩ rotiriavire bajirone bu̶amasiñujarã ĩna. Ti vi gu̶darecore sudirone yotoriavi ñamasiñuju. To bajiri, ejasu̶oriasõa Diore rũ̶cu̶bu̶oriasõa vãme cu̶timasiñuju. Tisõaju̶ sĩabusuoriabajari jeoriaju̶ ñamasiñuju ti. To yicõari, Diore ĩsiroti pan jesariju̶ quẽne ñamasiñuju. 3 Gajesõa, Dios ĩ ñarisõa vãme cu̶timasiñuju. 4 Tisõaju̶re, ñamasiñuju Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ĩna soejama, quẽnaro su̶tiquẽnase soemu̶oriaju̶. “Dios ĩ ñari sõagaju̶ ñaja” ĩna yiboajaquẽne, ejasu̶oriasõaju̶arene ñacõamasiñuju ti. To bajicõari, Dios ĩ ñarisõaju̶re ñamasiñuju rujajata orone ĩna quẽnoriajata. “Dios ĩ rotirere cu̶diroti ñaja” yirã, ĩna quẽnoriajata ñamasiñuju. Tijataju̶re adocãrãca vãme sãñamasiñuju: Orone ĩna quẽnoria sotu̶ sãñamasiñuju. Ti sotu̶ju̶re bare maná vãme cu̶ti Dios ĩ cõare sãñamasiñuju. To bajicõari, Aarón ĩ tuemasir'i quẽne ãcatuar'i sãñamasiñuju. To bajicõari, ju̶ajãi gũ̶tajãi Dios ĩ rotimasire ĩ ucamasiriajãiri quẽne sãñamasiñuju. 5 Tijata joere rũ̶gõmasiñujarã Diorãcana vu̶rã querubines vãme cu̶tirãre bajirã masa ĩna quẽnomasiriarã. Ĩna ñamasiñujarã, “Adiju̶ ñaja masa rojose ĩna yisere Dios ĩ masirioriju̶” yigotirã. Ĩna queru̶ju̶ri rãca gãmerã ñucãnamucõari, rũ̶gõmasiñujarã ĩna. Yucu̶rema ti viaye bu̶to gotire maja ti. 6 To bajiboarine, Diore rũ̶cu̶bu̶oroti ti ñajedicõajare, tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore rũ̶cu̶bu̶orã sãjaejarũgũmasiñujarã paia, ñasu̶orisõare. 7 Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ rĩne jãjarũgũmasiñuju, Dios ĩ ñarisõa vãme cu̶ti sõaju̶re. Tocãrãca cũ̶mare cojojine jãjamasiñuju. Jãjacõari, ĩ masu rojose ĩ yirũgũrere, to yicõari, ĩ ñarimacana, “Rojose yirã yaja yu̶a” yitu̶oĩamenane, “Rojose yu̶a yirũgũrere masiriobosato Dios” yigu̶, vaibu̶cu̶rã ri'ire juajãjarũgũmasiñuju. 8 “Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ rĩne Dios ĩ ñarisõare jãjamasiami”, yimasiñujarã. Tire ĩna tu̶oĩajama, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, ado bajiroju̶a yimasiñujarã ĩna: “ ‘Mani masune rojose mani yisere yu̶are masirioya’, Diore yimasibeaja. ‘Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ rĩne manire sẽnibosagu̶ ñaami’ yimasiaja mani. To bajiro rĩne bajicõa ñaru̶arãja mani maji. Dios manire ĩ sãjarotirirũ̶mu̶ ti ejaroju̶ tisõare jãjaru̶arãja mani”, yimasiñujarã ĩna. 9 “ ‘Mani ñicu̶a Dios ĩ rotimasirere ĩna ajitirũ̶nu̶rũgũmasire rẽtoro quẽnamasuse ñaja’ mani yitu̶oĩamasirotire yiro bajiyuja”, yimasiaja mani. “Mani ñicu̶a, tirũ̶mu̶ju̶ ĩna yirũgũmasiriarore bajirone mani quẽne, rojose mani yisere, ‘Manire masirioato Dios’ yirã, paire mani soemu̶oroticõa ñajama, Dioju̶a ĩ ĩajama, ‘Rojose maja ĩnare’ manire yiĩabeticõa ñagũ̶mi”, yimasiaja mani. 10 Tirũ̶mu̶aye Dios ĩ rotimasire ado bajiro bajiyuja: “Adocãrãca vãme baru̶arãja mu̶a. Gajeyerema babetiru̶arãja mu̶a”, ĩnare yimasiñumi. To yicõari, ĩna idirotire, ĩna guarotire, ĩna ãmo coerotire quẽne to bajirone yimasiñumi. To bajiro ĩ yijama, ti ñajediro ĩ rotimasire mameju̶a ĩ vasoaroto rĩjororema, ĩna ruju̶re ĩna ĩatirũ̶nu̶roti rĩne yigu̶ yiyumi Dios. 11 To bajiro ĩ yimasire ti ñajare, yucu̶rema, “Cristo su̶orine quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yiriarodo ejayuja ti. To bajiro ĩ yire ñajare, Cristo manire rijabosacõari, õ vecaju̶ Dios ya viju̶ ñagũ̶ vasuju. Ti viju̶ ñacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ĩ sẽnibosarore bajiro, “Quẽnaro ñato ĩna” yigu̶, manire sẽnibosa ñagũ̶mi. To bajiro ĩ yiñarivima, adigodo ñarã Diore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna bu̶ariavi rẽtoro quẽnarivi ñaroja. 12 To bajiri Dios ĩ ñarisõaju̶ jãjacõari, cabra rĩa ri'i, ta vecu̶ rĩa ri'i adigodoju̶ ñarã paia u̶jarã Diore ĩna ĩsiriarore bajiro yiru̶ me, ĩju̶ama, ĩ ruju̶ rise su̶orine rojose mani yire vajare cojojine yirẽtobosajeocõaru̶, õ vecaju̶ Dios ĩ ñarisõaju̶ jãjasuju Cristo. 13 Ado bajiro gotiaja Dios ĩ rotimasire: “Bajirocar'ire moaĩabetiru̶arãja mu̶a. To yicõari, ‘Babetiru̶arãja mu̶a’ yu̶ yisere quẽne moaĩabetiru̶arãja. To bajiro yu̶ yisere mu̶a cu̶dibetijama, yu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶orivire sãjabetiru̶arãja mu̶a. To bajiboarine, ta vecu̶ macu̶re ĩna soese rĩtire, oco rãca abavu̶ore ñasere mu̶are yayeturu̶cu̶mi pai. Tire ĩ yibetijama, hisopo vãme cu̶ti ru̶ju̶ rãca vaibu̶cu̶ ri'ine mu̶are vẽjabate guru̶cu̶mi. To bajiro mu̶are ĩ yijama, yu̶re rũ̶cu̶bu̶oriavire sãjamasiru̶arãja mu̶a”, yimasiñumi Dios. 14 “Vaibu̶cu̶rã ri'ine mu̶are ĩ yayeguojama yu̶re rũ̶cu̶bu̶oriavire sãjamasiru̶arãja mu̶a” Dios ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, “Cristo manire ĩ rijabosareju̶a rẽtoro quẽnase ñañuja”, yimasiaja mani. Rojose yibetir'i ñari, to bajiro bajiyumi Cristo. Esp'iritu Santo ñacõa ñarũgũrocu̶ ĩ ejarẽmojare. Cristo manire ĩ rijabosare su̶orine, rojose mani yisere masiriogu̶mi Dios. To bajiri, “Rojose maja manire”, yitu̶oĩaja mani. To bajiro yitu̶oĩacõari, ñacõa ñarũgũrocu̶ Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũroti ñaja manire. 15 “ ‘Mame mu̶are vasoaru̶cu̶ja yu̶’ ĩ yiriarore bajirone bajiato” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re Cristore cõañumi Dios. To bajiro ĩ yicõar'i ñari, tirũ̶mu̶aye ajirũ̶cu̶bu̶oriarãre quẽne rojose mani yisere “Masirioato Dios” yigu̶, manire rijabosayumi Cristo. To bajicõari, ĩ rijabosare su̶orine “Yu̶ yarã ñaama” Dios manire ĩ yiĩarotire yigu̶, bajiyumi. To bajiro ĩ bajibosariarã mani ñajare, “Quẽnaro yiru̶cu̶ja” Dios ĩ yiriarore bajirone yigu̶, mani rijato beroju̶ ĩ rãca mani caticõa ñarotire ĩsiecorona ñaja mani. 16 Ado bajise tu̶oĩaña mu̶a: Mani yu̶, ĩ bajiyayiroto rĩjoro, “Ĩne ñaami yu̶ ye gajeyeũni cu̶osu̶yarocu̶”, yigu̶mi. To bajiro ĩ yir'i ñari, ĩ bajirocato bero, ĩ yere cu̶osu̶yagu̶mi. 17 Ĩ caticõa ñajama, ĩ masune cu̶ocõa ñagũ̶mi maji. Ĩ rijato bero, tire cu̶omasigũ̶mi gãjiju̶a. To bajiri, “Ĩ gotiriarore bajirone bajiaja”, yimasire ñaja. 18 To bajirone bajimasiñuju, “Quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yimasirere quẽne. “Dios manire ĩ gotiriarore bajirone yato” yirã, vaibu̶cu̶rãre sĩamasiñujarã. 19 Dios Moisés ñamasir'ire ĩ roticũmasire ñaro cõrone masa jedirore ĩnare gotimasiñuju. Tire ĩ gotiro bero, oveja joa ĩna sũorere, hisopo vãme cu̶ti ru̶ju̶ju̶ siatucõari, vaibu̶cu̶rã cabra vãme cu̶tirã rĩare, ta vecu̶ rĩare ĩna sĩariarã ri'ire juacõari, oco rãca ĩna vu̶orere yosemasiñuju. To yicõari, Dios ĩ rotimasire Moisés ĩ ucariajotire vẽjabate gumasiñuju ĩ. To yicõari, masa ñajedirore quẽne to bajirone yimasiñuju. 20 To bajiro yicõari, masare ado bajiro gotimasiñuju ĩ: “Dios mu̶are ĩ yirotisere cu̶diroti ñaja”, yimasiñuju Moisés ñamasir'i, mani ñicu̶are. 21 “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” ĩna yirũ̶cu̶bu̶orivire quẽne ri'ine vẽjabate gumasiñuju Moisés. To yicõari, ti viaye ñase jedirore, to bajiro yimasiñuju. 22 To bajiro Dios ĩ rotimasire ñajare, vaibu̶cu̶ ĩna sĩar'i ri'ine vẽjabate gumasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yibetijama, ĩnare ĩavariquẽnabetiborimi Dios. To bajirone bajiyuja Cristore quẽne. Ĩre ĩna sĩaro, ĩ ri'i ti budibetijama, “Rojose mani yisere masiriobetiborimi Dios”, yimasiaja mani. 23 To bajiri, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩna sãjaroto rĩjoro, ĩna ruju̶re ĩna ye gajeyeũnire quẽne, vaibu̶cu̶rã ri'ine yayebate gurotiyujarã mani ñicu̶a. To bajiro yiroticõari, sãjarũgũmasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yijama, õ vecaju̶ ĩna bajiroti ũnire yirã bajimasiñujarã ĩna. To bajiboarine toju̶ama Dios ye masu ti ñajare, vaibu̶cu̶ ri'i ĩna yayebate guorotire ũnirene yiro, rẽtoro quẽnagũ̶ ĩ rijabosasere bojayuja. To bajiri, manire ĩ rijabosare ti ñajare, “Rojose mana ñacõari, Dios ya viju̶ sãjaru̶arãja mani”, yimasire ñaja. 24 Cristo, manire rijabosacõari bero, tudicaticõari, adi macaru̶cu̶roju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oru̶arã, masa ĩna bu̶ariavi mere, õ vecagavi Dios ya viju̶are sãjasuju Cristo. To bajiri, ti viju̶ ñacõari, “Quẽnaro ñato ĩna” yigu̶, manire sẽnibosacõa ñarũgũgũ̶mi. 25 Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ adigodoagu̶ma, tocãrãca cũ̶mare cojojine, Dios ĩ ñarisõa vãme cu̶ti sõare jãjarũgũmasiñuju, vaibu̶cu̶ ĩ sĩar'i ri'ire “Masa rojose ĩna yisere masirioya Dios”, ĩnare yibosagu̶. To bajiboarine Cristoju̶ama, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶re ejacõari, adigodoagu̶ paia u̶ju̶ ĩ yimasiriarore bajiro yiru̶ me, bajiyumi. Ĩ masu ruju̶ ri'i su̶orine yirẽtobosacõari, Dios ñarisõaju̶re jãjasuju. 26 Adigodoagu̶ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ tocãrãca cũ̶mane “Masa rojose ĩna yisere, masirioya Dios”, ĩnare yibosarũgũñuju ĩ. Cristo quẽne, paia u̶ju̶ ĩ yirũgũmasiriarore bajiro ĩ bajijama, adi macaru̶cu̶ro Dios ĩ rujeoriju̶ju̶ne, cojoji me manire rijabosacõa su̶oadiborimi. To bajiro me bajiyumi Cristo. Cojojine manire rijabosayumi, “Rojose mana ñaama” manire Dios ĩ yiĩarotire yigu̶. 27 Mani jediro cojojine bajirearona ñaja mani. Mani bajirearo bero, ĩ tu̶ju̶ mani ejato, rojose yirãre, to yicõari quẽnase yirãre ĩabeseru̶cu̶mi Dios. 28 Cojojine manire ĩ rijabosare ñajare, jãjarã ñaja mani rojose yibetiriarãre bajiro bajirã. Quẽna Cristo, ĩ tudiejajama, “Rojose mani yisere masirioato Dios” yigu̶, me ejaru̶cu̶mi. “Manire rijabosayumi” yitu̶oĩarãju̶are juagu̶agu̶ bajiru̶cu̶mi.

Hebreos 10

1 Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasireju̶ama, “Rojose ĩna yisere ĩnare masiriojeoru̶cu̶ja yu̶”, ĩ yire me ñañuja. Beroju̶ bajirotire baji rĩjoro cu̶tise ñañuja. To bajiro bajijare, tocãrãca cũ̶mane vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, “Rojose yu̶a yisere yu̶are masirioato Dios” yirã ĩna soemu̶orotiboajaquẽne, “Rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩabesuju Dios. 2 Vaibu̶cu̶rã ĩna soemu̶orotise su̶orine, “Rojose mana ñaama” rẽmoju̶ne Dios ĩ yiĩacõajama, “Tudi rojose yu̶a yisere masirioato Dios”, yibetiboriarãma. 3 Vaibu̶cu̶rã rii ĩna soemu̶orũgũse tocãrãca cũ̶mane rojose ĩna yirũgũrere tu̶oĩarotire yiro bajiaja. 4 Vaibu̶cu̶rã rii ĩna soemu̶osema rojose masa ĩna yisere, masiriose me ñaja. 5 Vaibu̶cu̶rã ri'i, ĩna soemu̶oboajaquẽne, rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriobetijare, adi macaru̶cu̶roju̶re ĩ vadiroto rĩjoro, ado bajiro Diore gotiyuju Cristo: “Masa vaibu̶cu̶ rii ĩna soemu̶osere bojabeaja mu̶. To bajiri, ‘Masare bajiro ruju̶ cu̶tigu̶ ñato’ yigu̶, yu̶re cõaña mu̶. 6 ‘Rojose mani yisere masirioato Dios’ yirã, vaibu̶cu̶ rii ĩna soemu̶orotiboasere quẽne ĩavariquẽnabeaja mu̶. 7 To bajiri, ado bajiro mu̶re yaja yu̶: ‘Adone ñaja yu̶. Mu̶ bojasere yiru̶ masa tu̶ju̶ vacu̶ yaja. “To bajiro bajiru̶cu̶mi” mu̶ ocare masa ĩna yiucacatore bajirone yiru̶, bajiaja’ ”, Diore ĩre yiyuju Cristo, masare ĩ rijabosarotire yigu̶. 8 Quẽna, tirene mu̶are gotiaja yu̶. “ ‘Rojose mani yisere masirioato Dios’ yirã, vaibu̶cu̶ rii ĩna soemu̶orotiboasere ĩavariquẽnabeaja mu̶, mu̶ roticũcati ti ñaboajaquẽne”, Diore yiyuju Cristo. 9 Quẽna ado bajise yiyuju Cristo: “Mu̶ bojasere yiru̶ masa tu̶ju̶ vacu̶ yaja yu̶”, ĩre yiyuju. To bajiro ĩ yijama, ado bajiro ĩre yigu̶ yiyuju: “Tirũ̶mu̶ju̶ Moisére mu̶ roticũcatire yitu̶jacõari, mameju̶are masa ĩna ajise su̶ori quẽnaro ĩnare mu̶ yibosarotire bojagu̶ bajiaja yu̶”, ĩre yiyuju. 10 To bajiri Dios ĩ rotiriarore bajirone yigu̶, cojojine manire rijabosayumi. To bajiro ĩ bajire ñajare, rojose mani yisere masiriocõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. 11 Jud'io masa, paia, tocãrãcarũ̶mu̶rine ĩna ye moare ñajare, “Rojose ĩna yisere masirioato Dios” yirã, cojoji me vaibu̶cu̶rã riire soemu̶orũgũrãma ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, rojose ĩna yisere, masiriose me ñaja. To bajiri rojose ĩna yisere masiriobecu̶mi Dios. 12 Jesucristo, cojojine manire rijabosacõari bero, rojose mani yisere yirẽtobosajeocõagũ̶ ñari, Dios ĩ rotiñaroju̶ rũ̶cu̶bu̶oriaju̶re rujiyuju ĩ. 13 “Mu̶re terã ñajediro rotigu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶”, yiyuju Dios. To bajiri, “To bajiro yiru̶cu̶ja” Dios ĩ yirere yuñagũ̶mi Cristo. 14 To bajiri, Cristo cojojine manire ĩ rijabosare ñajare, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. To bajiro ĩ yijare, “Ñajediro rojose mani yirere, mani yirotire quẽne, manire yirẽtobosajeocõañumi Cristo”, yimasiaja mani. 15 Dios ocare masa ĩna ucamasire su̶orine ado bajise manire gotiami Esp'iritu Santo: 16 “ ‘To bajiri, ĩnare mame yu̶ vasoaroti, ado bajiro bajiru̶aroja: “Yu̶ masise su̶orine yu̶ rotisere tu̶oĩamasiru̶arãma”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro yu̶ yisere bojarã ñari, quẽnaro yirũgũru̶arãma’, yami Dios mani u̶ju̶. 17 ‘Ĩnare ĩamaicõari, rojose ĩna yisere yu̶ masiriojama, “Rojose yiriarã ñaama”, ju̶aji ĩnare yitu̶oĩabetiru̶cu̶ja yu̶’, yami Dios”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 18 To bajiri rojose mani yisere Cristo manire ĩ yirẽtobosajeore ti ñajare, rojose mani yisere tuditu̶oĩabetiru̶cu̶mi Dios. To bajiri, no yirã vaibu̶cu̶ riire soemu̶omenaja mani. 19 To bajiri, Jesús, manire rijabosacõari, rojose mani yisere yirẽtobosar'i ñari, õ vecaju̶ manire sẽnibosa ñagũ̶mi. To bajiri güimenane Diore sẽnito mani. 20 Tirũ̶mu̶ju̶ma Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sudigasero yotoriaro ñañuju ti, “ ‘Dios ĩ ñarisõa’ vãme cu̶ti sõare jãjamasibeama masa” yiĩoriju̶. To bajiro ti bajijare, ĩna masune Diore sẽnimasimena ñari, paia u̶ju̶ ĩ sẽnibosasere bojarũgũmasiñujarã ĩna. Yucu̶rema Cristo manire ĩ rijabosare ti ñajare, no mani bojariju̶ne mani masune Diore sẽnimasiaja mani. 21 Cristo sĩgũ̶ne ñagũ̶mi ñamasugũ̶ manire sẽnibosagu̶. To bajiro yiñagũ̶mi õ vecaju̶ Dios ya viju̶ ñacõari. 22 To bajiri, tocãrãcajine, “Ĩ bojarore bajirone yiru̶aja” yirã, Diore sẽnirũgũru̶arãja mani. “Cristo su̶orine manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios” yitu̶oĩa tu̶jamenane ĩre sẽnirũgũru̶arãja mani. To bajiro ĩre yisẽnirãne, “Rojose ñaja manire”, yitu̶oĩabetiru̶arãja mani, Dios, “Rojose mana ñaama” manire ĩ yiĩañajare. “Manire rijabosayumi Jesús” yirã, oco rãca ĩna bautizacana ñaja mani. 23 Cristo oca mani buesu̶ocatire ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiru̶arãja mani. “Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja” Dios manire ĩ yirere tu̶oĩatu̶jabetiru̶arãja mani, “Yiru̶cu̶ja” ĩ yirore bajiro yigu̶ ĩ ñajare. 24 Mani rãcanare ĩamaicõari, quẽnaro gotiru̶arãja mani, “Ĩna quẽne gãjerãre ĩamaicõari, variquẽnase rãca ĩnare ejarẽmoato” yirã. 25 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, rẽjarũgũroti ñaja, manire. Gãjerã rẽjarũgũboariarã ĩna rẽjatu̶jarore bajiro bajibetiroti ñaja, manire. Rẽjacõari, “Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenasa” yirã, quẽnaro gãmerã gotirũgũru̶arãja mani, “Yoaro me ejaru̶aroja rojose yirãre Dios ĩ ĩabeserirũ̶mu̶” yimasirã ñari. 26 Cristo ocare masiriarã ñaboarine, tire ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, rojoseju̶are mani yicõa ñajama, manire yirẽtobosabetiru̶cu̶mi Cristo. 27 To bajiri, rojose manire ĩ yirotire tu̶oĩagüirã rĩne, Dios masare ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ ti ejaro, “Yu̶a u̶ju̶ me ñaja mu̶” ĩre yirã rãca rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vaborãja mani. 28 Tirũ̶mu̶ju̶ Dios ĩ rotimasirere sĩgũ̶ tire ĩ cu̶dibetijama, ado bajiro bajimasiñuju: Juarã ñacõari, “Rojose yimi” ĩre yirã ĩna ñajama, ĩre ĩamaimenane, Dios ĩ rotiriarore bajirone yirã, ĩre sĩamasiñujarã ĩna. 29 To bajiro bajimasire ti ñajare, yucu̶rema mame ĩ vasoarere ajitirũ̶nu̶riarã ñaboarine, “Dios macu̶ me ñarimi Jesús; manire rijabosabetirimi” ĩna yijama, ĩnare maigũ̶ Esp'iritu Santore rojose ñagõrã yirãma. To bajiri bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma. “Manire rijabosabetirimi Jesús” ĩna yise ti ñaboajaquẽne, ĩ rijabosare su̶orine, “Rojose ĩna yisere masiriocõari, quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” masare Dios ĩ yimasiriarore bajirone bajiyuja. 30 Rojose ĩna yise vaja bu̶to rojose ĩna tãmu̶orotire masiaja mani, Dios ado bajiro ĩ gotirere masa ĩna ucamasire ti ñajare: “Yu̶ne ñaja masa rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yirocu̶. Yu̶ sĩgũ̶ne riojo tire yimasigũ̶ ñaja yu̶”, yigotiaja. Gajeye quẽne, ado bajise gotimasiñumi Dios: “Yu̶ ñaja yu̶ yarã rojose ĩna yijama, ĩnare rojose yirocu̶”, yigotimasiñumi Dios. 31 Caticõa ñarũgũrocu̶, Dios, rojose yirãre ĩajũnisinicõari, rojose ĩnare ĩ yiroti, güiose masu ñaru̶aroja ti. 32 Dios ĩ ejarẽmose rãca Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶ su̶ocatire tu̶oĩamasiña mu̶a. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, gãjerã cojoji me mu̶are rojose yicama ĩna. To bajiro mu̶are ĩna yiboajaquẽne, ĩre ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũcaju̶ mu̶a. 33 Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a mu̶are ajatud'icama ĩna. To yicõari, mu̶a babarãre ĩna ajatud'iro ĩacõari, “Yu̶a rãcana ñaama”, ĩnare yiĩamaicaju̶ mu̶a. 34 Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩna tubiberiarãre quẽne, “Yu̶a rãcana ñaama”, ĩnare yiĩamaicaju̶ mu̶a. To bajiro yirã mu̶a ñajare, rojose mu̶are yicama gãjerã. Cristore ajitirũ̶nu̶cana mu̶a ñajare, gãjerã mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, mu̶a gajeyeũnire ẽmacama ĩna. To ĩna yiboajaquẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Dios ĩ gotiriarore bajirone, ĩna ẽmase rẽtoro quẽnase ñacõa ñarotire bu̶jaru̶arãja mani, Dios ĩ ñaroju̶a”, yivariquẽnacaju̶ mu̶a. 35 To bajiro mu̶a yitu̶oĩacatore bajirone bajiru̶aroja. To bajiri, Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiru̶arãja mu̶a. 36 Rojose tãmu̶oboarine, ĩre ajitirũ̶nu̶cõa ñaña mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, Dios ĩ bojarore bajiro yiriarã mu̶a ñajare, Dios ĩ gotiriarore bajirone õ vecaju̶ quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi. 37 To bajiro bajiroti ti ñajare, ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Yu̶ cõarocu̶ Cristo yoaro meaca ejaru̶cu̶mi. ‘To cõrone ejaru̶cu̶ja mu̶’ yu̶ yiroticatore bajirone ejaru̶cu̶mi. 38 ‘Rojose magũ̶ ñaami’ yu̶ yiĩavariquẽnagũ̶, ‘Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi’ yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñari, bajirocacõari bero yu̶ tu̶ju̶ quẽnaro ñacõa ñarũgũrocu̶ ñagũ̶mi. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jagu̶rema, ĩre ĩaquẽnabetiru̶cu̶ja yu̶”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 39 To bajise Dios ĩ gotimasire ti ñaboajaquẽne, maniju̶ama, Cristore ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jarona me ñaja mani. To bajiri, “Manire rijabosayumi Cristo” yitu̶oĩarã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabeticõari, Dios tu̶ju̶ quẽnaro ñacõa ñarũgũrona ñaja mani.

Hebreos 11

1 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩre mani yitu̶oĩajama, ado bajiro bajiaja: “Mu̶are ĩsiru̶cu̶ja yu̶” manire ĩ yijama, “Bu̶jaru̶arãja mani”, yitu̶oĩaroti ñaja. “To bajiro masu bajiaja” Dios ĩ yijama, maji tire ĩabetiboarine, “To bajirone bajiroja”, yitu̶oĩaja mani. 2 Mani ñicu̶a to bajiro Diore ĩna tu̶oĩajare, ĩnare ĩavariquẽnamasiñumi Dios. 3 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩre yitu̶oĩarã ñari, ado bajise yimasiaja mani: “ ‘Ruyuaya’ Dios ĩ yirore bajirone bajimasiñuju, adi macaru̶cu̶roaye, õ vecaye quẽne”, yimasiaja mani. To bajiro ĩ yire ti ñajare, ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ma, manirũgũmasirere ĩarũgũaja mani, adi macaru̶cu̶ro ñasere. 4 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju mani ñicu̶ Abel ñamasir'i. To bajiro Diore tu̶oĩagũ̶ ñari, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶, Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶, vaibu̶cu̶re soemu̶omasiñuju. To bajiro ĩ yijama, ĩ gagu̶ Ca'in rẽtoro quẽnaro Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶ yimasiñuju. To bajiri, Dioju̶ama, “Rojose magũ̶ ñaami”, ĩre yiĩamasiñuju Dios. Abel ñamasir'i tirũ̶mu̶ju̶ ĩ bajirocare ti ñaboajaquẽne, ĩ yimasiriarore bajiro mani quẽne Diore mani rũ̶cu̶bu̶oru̶ajama, Dios ĩ bojarore bajiro yirũ̶cu̶bu̶oroti ñaja manire. 5 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju Enoc ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tu̶oĩagũ̶ ĩ ñajare, “Yu̶ bojarore bajiro yigu̶ ñaami” ĩre yiĩavariquẽnagũ̶ ñari, ĩ bajirocabetone, ĩre ãmicoamasiñuju Dios. To bajiri, ĩre bu̶jabetimasiñujarã masa. To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 6 Ado bajiro tu̶oĩarã ñari, Diore sẽniaja mani: “Dios ñagũ̶mi” yimasicõari, “ ‘Yu̶re ejarẽmoña’ ĩre yisẽnirãre quẽnaro yami” yitu̶oĩarã ñari, sẽniaja mani. To bajiro mani yijama, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore yirã yaja. “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩre mani yitu̶oĩabetijama, manire ĩavariquẽnabecu̶mi Dios. 7 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju Noé ñamasir'i quẽne. Ado bajiro ĩre yimasiñuju Dios: “Masa ñajedirore ruureajeocõaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, cũmua jairica quẽnoña mu̶, ‘Rujarobe’ yigu̶”, ĩre yimasiñuju Dios. To bajiro ĩ yijare, bajirotire masibetiboarine, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ gotirore bajirone yigu̶, cũmua jairicare quẽnomasiñuju Noé. To bajiri ĩ yarã rãca Noé ĩ rujaborotire ĩnare yirẽtobosamasiñuju Dios. To bajiboarine, gãjerãrema ĩ rãcana ñaboariarãre, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩamena ĩna ñajare, ĩnare yirẽtobosabetimasiñuju Dios. Noéju̶arema, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ĩ ñajare, “Yu̶ ĩavariquẽnarã rãcagu̶ ñaami, ĩ quẽne”, Noére ĩre yimasiñuju Dios. 8 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju Abraham quẽne. To bajiri, “Mu̶ ñarimacare to cõrone vaveoya mu̶. Mu̶ ñaroti sitare mu̶re u̶joru̶cu̶ja yu̶”, ĩre yimasiñuju Dios. “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñari, Dios ĩ rotisere ajicõari, vacoamasiñuju ĩ, ĩ ñarotire masibetiboarine. 9 Gãjerã ye sita ti ñaboajaquẽne, “Adi sita mu̶re u̶joru̶cu̶ja” Dios ĩre ĩ yire ñajare, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñari, cojoju̶ me viriaca bu̶acõari, ñacudirũgũmasiñuju Abraham. Ĩ bajimasiriarore bajirone ñacudimasiñujarã ĩ macu̶ Isaac, ĩ jãnami Jacob quẽne “Adi sita mu̶are u̶joru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩnare ĩ yire ñajare. 10 To bajiboarine, variquẽnagũ̶ ñacudimasiñuju Abraham, “Õ vecaju̶ Dios ĩ quẽnoria macare quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja yu̶” yitu̶oĩagũ̶ ñari. 11 To bajicõari, Abraham manajo Sara, bu̶cu̶o rĩa magõ ñamasiñuju so. Ĩ quẽne bu̶cu̶ ñamasiñuju. To bajiboarine, “Ĩ goticatore bajirone yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩagũ̶ ñari, Dios ĩ ejarẽmojare, macu̶ cu̶timasiñujarã ĩna. 12 To bajiri, “Bu̶cu̶acoar'i ñaboarine, macu̶ cu̶ticõari, jãjarã jãnerabatia cu̶tirocu̶ ñamasiñumi. Jãjarã ñocoa ñarãre, mani cõĩajeobetore bajiro, to yicõari, jare mani cõĩajeobetore bajiro jãjarã jãnerabatia cu̶tirocu̶ ñamasiñumi Abraham”, yimasiaja mani. 13 Abraham, Isaac, Jacob quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩariarã ñamasiñujarã ĩna, ĩna catiñaro cõrone. Dios ĩ gotiriarore bajiro ĩnare ĩ yibetiboajaquẽne, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, ĩre yitu̶oĩacõa ñamasiñujarã ĩna. “Yu̶ bajirocaro beroju̶ yu̶re ĩ goticatore bajirone yu̶re yiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩarã ñamasiñujarã ĩna. To bajiro bajirã ñari, “Mu̶are u̶joru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yire sitaju̶ ñacudiñarã, ti sitanare ado bajise ĩnare gotimasiñujarã ĩna: “Adi sitaju̶re yoaro ñabetiru̶arãja yu̶a”, ĩnare yigotimasiñujarã ĩna. 14 To bajise ĩna yijama, “Gajeye sita ĩna ñacõa ñarotire tu̶oĩarã yiriarãma ĩna”, yimasiaja mani. 15 Ĩna vadiveoria sitare tu̶oĩarã ĩna yijama, quẽna ti sitaju̶re ñarã, tudicoaboriarãma ĩna. 16 To bajiro ĩna tu̶oĩajama, ĩna vadiveoria sita tu̶oĩarã me yiyuma. Ĩna vadiveoria sita rẽtoro quẽnari sita õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ varu̶a tu̶oĩarã yimasiñujarã ĩna. To bajiro tu̶oĩarã ĩna ñajare, “Yu̶ne ñaja ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶; yu̶ yarã ñaama ĩna”, yivariquẽnamasiñuju Dios. To bajiro yigu̶ ñari, ĩna ñaroti macare ĩnare quẽnobosayumi. 17 “¿‘Socu̶ mene ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi’ yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñati?” yimasiru̶, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã, vaibu̶cu̶re ĩna soemu̶oriarore bajiro yigu̶, ĩ macu̶ sĩgũ̶ ñagũ̶re sĩarotimasiñuju Dios. “Isaac su̶ori jãjarã jãnerabatia cu̶tiru̶cu̶ja mu̶” Dios ĩ yire ti ñaboajaquẽne, “Mu̶ rotisere yibetiru̶cu̶ja”, yitu̶oĩabetimasiñuju. 19 “Bajireariarãre ĩnare tudicatiomasigũ̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩagũ̶ ñari, “Yu̶ macu̶re yu̶ sĩacõajaquẽne, catiocõaru̶cu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩre ĩ sĩagu̶adiju̶ne, “Ĩre sĩabeticõaña” Dios ĩ yijare, ĩre sĩabetimasiñuju. To bajiro ĩ yire ti ñajare, “Rijacoaboarine, tudicatigu̶re bajiro ĩre ĩamasiñuju Abraham”, yimasiaja mani. 20 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju Isaac ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ rĩare ado bajiro ĩnare gotimasiñuju, Jacob, Esaúre quẽne: “Ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi Dios”, yimasiñuju. 21 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju Jacob ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ bajirocaroto rĩjoro, ĩ macu̶ José rĩare, “Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶mi Dios”, ĩnare yimasiñuju ĩ. Bu̶cu̶ ñari, rũ̶gõtĩmabetiar'i ñaboarine, ĩ tueriu̶ su̶orine vũ̶mu̶rũ̶gõcõari, Diore rũ̶cu̶bu̶omasiñuju ĩ. 22 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju José ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ bajirocaroto rĩjoro, ĩ yarãre Israel ñamasir'i jãnerabatiare ado bajiro ĩnare gotimasiñuju: “Adi sita Egipto sitare vaveoru̶arãma ĩna, mu̶a jãnerabatia. Ĩna vajama, yu̶ gõare juacõari, Canaán vãme cu̶ti sitaju̶ yujeru̶arãma ĩna”, yimasiñuju. 23 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩarã ñamasiñujarã Moisés ñamasir'i jacu̶, ĩ jaco quẽne. To bajiro Diore tu̶oĩarã ñari, Moisés ĩ ruyuaro bero, idiarã muijua ĩre yayiocu̶omasiñujarã ĩna, “Quẽnagũ̶aca sũcare manire ĩsiami Dios” yirã. To bajiri egipcio masa u̶ju̶, Israel ñamasir'i jãnerabatiare rĩamasa ũ̶mu̶are ĩ sĩarotiboajaquẽne, ĩre güimena ñari, ĩ rotirore bajiro yibetimasiñujarã ĩna. 24 “ ‘Yiru̶cu̶ja’ ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, Diore ĩre yitu̶oĩagũ̶ ñamasiñuju Moisés ñamasir'i quẽne. To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, bu̶cu̶acu̶, Egipto sita u̶ju̶ maco so masor'i ñaboarine, “Egipcio masu̶re bajiro bajigu̶ ñaami” masa ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojabetimasiñuju Moisés. 25 Ado bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, tire bojabetimasiñuju ĩ: “Adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ catiñaro cõro egipcio masa rãca yu̶ bojarore bajiro yu̶ yijama, yu̶ rijato beroju̶ quẽnabetoja ti. To bajiri Israel ñamasir'i jãnerabatia Dios yarã rãca baba cu̶tiru̶cu̶ja yu̶, egipcio masa yu̶re quẽne rojose ĩna yiroti ti ñaboajaquẽne”, yimasiñuju Moisés ñamasir'i. 26 Ado bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, to bajiro yimasiñuju Moisés: “Egipto sitana ĩna cu̶ose jairo vaja cu̶ti rẽtoro ñamasuse ñaja, Cristo ĩ ejaroti Israel ñamasir'i jãnerabatia ĩna gotiseju̶ama”, yitu̶oĩacõamasiñuju. To bajiri, “Ĩna rãca yu̶ ñajare, egipcio masa rojose yu̶re ĩna yiboajaquẽne, quẽnacõaru̶aroja”, yitu̶oĩacõamasiñuju Moisés. To bajiro ĩ tu̶oĩajama, ĩ rijato bero, “Cristo su̶orine quẽnaro yu̶re yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩagũ̶ yimasiñuju. 27 Egipcio masa u̶ju̶ ĩ jũnisinisere güigu̶ me, ti sitare vaveomasiñuju Moisés. “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩagũ̶ ñari, Diore ĩre ĩabetiboarine, ĩ bojarore bajiro ĩ yirotire masicõari, vacoamasiñuju. 28 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩagũ̶ ñari, Israel ñamasir'i jãnerabatiare “Dios ĩ rotirore bajiro Pascua boserũ̶mu̶ yito mani” yigu̶, oveja sĩar'i ri'ire cojovi ru̶yabeto sojerire turotimasiñuju. Tire ĩamasicõari, Israel ñamasir'i jãnerabatia ĩna rĩa cu̶tisu̶oriarãre “Dios ĩ cõagũ̶ ángel, sĩagũ̶ sãjabeticõato” yigu̶, yimasiñuju Moisés ñamasir'i. 29 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩarã ñamasiñujarã Israel ñamasir'i jãnerabatia quẽne. To bajiro Diore tu̶oĩarã ñari, Diore ajitirũ̶nu̶cõari, moa riaga Oco Sũarisa vãme cu̶tiyare jẽamasiñujarã. Dios ĩ masise su̶ori “Riagare jẽato” yigu̶, oco mano ĩ yibosajare, carari maare jẽamasiñujarã ĩna. To bajicõari, egipcio masa ĩnare tu̶oru̶arã, su̶yajẽamasiboayujarã. Ĩna jẽaejabetone, ruureacõamasiñuju Dios. 30 To bajiro ĩna bajimasiriaro bero, Israel ñamasir'i jãnerabatia Jericó vãme cu̶ti macare ẽmaru̶arã, ti macare ĩna matariacũ̶ni su̶yaroju̶are ejacõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcarũ̶mu̶ri rũ̶ja gãnibiarũgũmasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna bajirone, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarã ĩna ñajare, ti maca matariacũ̶ni cague vẽjacoamasiñuju ti. 31 Ti macago Rahab vãme cu̶tigo, ũ̶mu̶are ajeriarã cu̶ticõari, vaja sẽnigõ ñaboarine, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩagõ ñamasiñuju so. To bajiri Israel ñamasir'i jãnerabatia ju̶arã ĩarudirimasa ejarãre quẽnaro ĩnare yimasiñuju so. Quẽnaro ĩnare yirio ñari, so ya macana Diore ajirũ̶cu̶bu̶obetiriarã rãca rijabetimasiñuju. 32 Jẽre jairo mu̶are gotibu̶ yu̶. Tire bajiro Diore tu̶oĩamasiriarã jediro ĩna bajimasirere yu̶ ucajama, yoaro ucabogu̶ja yu̶. Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samuel, to yicõari, Diore gotirẽtobosariarã jediro ĩna bajimasirere quẽne ucabogu̶ja yu̶. 33 Ĩna quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarã ñari, gaje sitana rãca ĩna gãmerã sĩajama, ĩnaju̶a rĩne, ĩnare sĩacõarũgũmasiñujarã ĩna. Gãjerãma, quẽnaro masare rotimasiñujarã ĩna, ĩna yarãre, “Quẽnaro gãmerã yato” yirã. Gãjerãma, rojose tãmu̶orã ñari, “Yu̶are ejarẽmoña” yirã, Diore sẽnimasiñujarã ĩna. To ĩna yijare, ĩ gotiriarore bajirone ĩnare ejarẽmomasiñuju Dios. Gãjerãrema, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩna yitu̶oĩajare, “Yaia, león vãme cu̶tirã ĩnare babeticõato”, yiyumi Dios. 34 Gãjerãma, jeame bu̶to ũ̶ju̶roju̶ ĩna reatĩariarã ñaboarine, u̶abetimasiñujarã. Gãjerãma, ĩnare ĩaterimasa jariaseri rãca ĩna sĩaru̶asere ĩacõari, rudimasiñujarã. Gãjerãma, tĩmabetiboariarãne, Dios ĩnare ĩ ejarẽmojare, tĩmarã ñacoasujarã ĩna. To bajiri, ĩnare ĩaterã sĩarã ejarãre ĩnaju̶a rĩne sĩareacõarũgũmasiñujarã. 35 Rõmia quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi” Diore ĩre yitu̶oĩarã ñari, bajireacoanare Dios ĩ masise su̶ori ĩ catiorãre yarã cu̶tiyujarã. Gãjerãma, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarã, ado bajiro bajiyujarã: Ĩnare ĩaterimasa ĩnare ñejecõari, “Dios ocare mu̶ ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, mu̶re sĩaru̶arãja yu̶a”, ĩnare yigotiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yirã, ĩnare güimenane, ado bajiro tu̶oĩañujarã ĩna: “Ĩna sĩacõajaquẽne, tudicaticõari, Dios tu̶ju̶ rẽtoro quẽnaro ñaru̶arãja mani”, yitu̶oĩamasiñujarã ĩna. To bajiro yirã ĩna ñajare, ĩnare sĩacõañujarã. 36 Gãjerã quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarã ñari, ado bajiro rojose tãmu̶oñujarã ĩna: Ĩnare ajatud'icõari, ĩnare bajeyujarã. Gãjerãrema, ĩna ãmoriju̶ cõmemarine siacõari, tubibecũñujarã ĩna. 37 Gãjerãrema, gũ̶tane ĩnare reasĩañujarã. Gãjerãrema, ĩna ruju̶ gu̶darecone yijetasĩacõañujarã. Gãjerãrema, jariaseri rãca ĩnare saresĩacõañujarã ĩna. Gãjerãma, sudi manijare, vaibu̶cu̶gasene sãñañujarã. To bajicõari ĩna ñaroti maca bu̶jamenane, maioro rojose yiecocudirũgũñujarã ĩna. 38 “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩarã ñañujarã ĩna. Dios ĩ ĩamairã ñaboarine, gãjerã ĩna ĩaterã ñari, ĩna ñaroti bu̶jamenane masa manoju̶, gũ̶tayucu̶ri vatoaju̶ gũ̶taviriju̶ ñacudiyujarã ĩna. 39 Rojose tãmu̶oriarã mu̶are yu̶ gotirã, jediro ñañujarã “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios” yitu̶oĩariarã. To bajiro Diore tu̶oĩarã ñari, “Manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩañujarã ĩna. To bajise tu̶oĩarã ñaboarine, niju̶ane “Quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yirere yiecobesuma maji. 40 Ĩna tu̶oĩase rẽtoro quẽnase ĩ yiru̶ajare, to bajiro bajiyuma maji. To bajiri, yucu̶rema, mame Dios ĩ vasoase ñajare, ĩnare, manire quẽne, “Rojose mana ñaama”, yiĩagũ̶mi Dios.

Hebreos 12

1 To bajiro mani ñicu̶a ĩna bajirere mani ajijama, “ ‘Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi’ Diore ĩre yitu̶oĩacõari, quẽnaro ĩre ajitirũ̶nu̶ñuma ĩna”, yimasiaja mani. To bajiri josase ti ñaboajaquẽne, mani quẽne, Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato mani. Mani tu̶ana rojose manire ĩna yirotijama, ĩnare cu̶dibetiru̶arãja mani, “Ĩna su̶ori Dios ĩ bojabeti yirobe” yirã. Jesucristo, adigodoju̶ ñagũ̶ Diore ĩ ajitirũ̶nu̶riarore bajiro mani quẽne Diore ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũru̶arãja. 2 Cristore tu̶oĩatu̶jabetiroti ñaja manire. Ĩne ñaami mani tu̶oĩamasirotire cõagũ̶. To bajiri, manire ĩ ejarẽmojare, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩa tu̶jabeaja mani. Yucú̶tẽroju̶ masa ĩre ĩna jajuturo, bu̶to rojose tãmu̶ogũ̶ ñaboarine, Dios tu̶ju̶ quẽnaro ĩ ñarotiju̶are tu̶oĩagũ̶ ñari, ĩre ĩna yirotire, “Yibeticõato”, yibesumi. To bajiri manire rijabosacõari, yucu̶rema, õ vecaju̶ Dios ĩ rotiñaroju̶ ĩ riojojacatu̶a rũ̶cu̶bu̶oriaju̶re rujigu̶ ñagũ̶mi. 3 Jesús adigodoju̶ ĩ ñaro, bu̶to rojose ĩre ĩna yiboajaquẽne, quẽnaseju̶are yicõa ñañumi. To bajiri mani quẽne, rojose tãmu̶orã ñaboarine, quejemenane, quẽnaseju̶are yicõa ñarũgũroti ñaja. 4 Jesucristo rojose ĩ tãmu̶oriarore bajiro tãmu̶omenaja mu̶a maji. To bajiri, rojose tãmu̶orã ñaboarine, ñacõarãja mu̶a. 5 Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩ rĩare bajiro bajirãre, “Rojose tãmu̶orã ñaboarine, ‘Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi’ yu̶re yitu̶oĩa tu̶jabeticõato ĩna” yigu̶, mu̶are gotimasioñumi. Tire masiritirãja mu̶a. Ado bajise gotiaja ti Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Macu̶, ‘Ado bajiroju̶a yiya’, mu̶re yu̶ yisere ajitebesa. Rojose tãmu̶ogũ̶ ñaboarine, yu̶ bojarore bajiro yicõa ñaña. 6 Yu̶ne ĩna jacu̶re bajiro bajigu̶ ñari, yu̶ mairãre, ‘Ado bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnaru̶aroja’ ĩnare yirũgũaja yu̶”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 7 To bajiri, rojose tãmu̶oboarine, “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yitu̶oĩa tu̶jabesa mu̶a. Rojose mu̶a tãmu̶ose su̶orine quẽnaro mu̶are ĩ yirotire masiogũ̶ yigu̶mi Dios. Sĩgũ̶ ĩ rĩare ĩ gotimasiorore bajiro yigu̶, yigu̶mi Dios, “Yu̶ bojarore bajiro yirã ñato” yigu̶. Rĩa cu̶tirã jedirone, ĩna rĩare gotirũgũrãma. 8 To bajiri, Dios quẽne, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ rĩare bajiro bajirã ñaama” yigu̶, ĩnare gotimasiorũgũami Dios. To bajiro mu̶are Dios ĩ yibetijama, jacu̶ manare bajiro ñaborãja mu̶a. 9 Mani jacu̶a, manire ĩna yirere tu̶oĩato mani. Rĩamasaca mani ñaro rojose mani yijare rojose manire yiriarãma ĩna, “Yu̶a bojarore bajiro yirã ñato” yirã. To ĩna yirore ajirũ̶cu̶bu̶oriarãja mani. To bajiri Dios quẽne, “Yu̶re bajiro quẽnaro yirã ñato” yigu̶, rojose mani yijare, rojose manire ĩ yijama, bu̶tobu̶sa ĩre ajirũ̶cu̶bu̶oroti ñaja manire. Ĩre mani ajirũ̶cu̶bu̶ojama, mani rijato bero, tudicaticõari, ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mani. 10 Mani jacu̶a, ĩna gotimasiojama, ĩna yimasiro cõro manire gotimasioriarãma ĩna. Dioju̶ama, masijeogu̶ ñari, “Ado bajiroju̶a ĩna yijama, quẽnaja”, yimasigũ̶ ñagũ̶mi. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, yucu̶rema rojose tãmu̶oboarine, quẽnaro ĩre mani ajirũ̶cu̶bu̶o tu̶jabetijama, ĩre bajiro quẽnaro yirã ñaru̶arãja mani. 11 Rojose mani yise vaja “Rojose tãmu̶oato ĩna” yigu̶, Dios rojose manire ĩ yijama, su̶tiritirãja mani. Rojose mani tãmu̶osere tu̶oĩacõari, “Ado bajise manire yimasiogũ̶ yigu̶mi Dios” mani yitu̶oĩamasijama, ĩ bojarore bajiro yiroti ñaja. To bajiro mani yijama, quẽnaro ñaru̶arãja mani. 12 To bajiri, “Dios manire ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro yiru̶cu̶mi” mu̶a yitu̶oĩa su̶ocatore bajiro yitu̶oĩaña mu̶a quẽna. Tire tu̶oĩacõari, mu̶a yimasiro cõrone Diore quẽnaro ĩre ajitirũ̶nu̶ña mu̶a, “Ñajediro Dios ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro manire yato” yirã. 13 To bajiri, Dios ĩ bojasere yiru̶arã, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. Quẽnaro tu̶oĩacõari, ĩ bojarore bajiro mu̶a yijama, mu̶a babarã quẽne Cristore bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶ru̶arãma ĩna. 14 Mu̶a jediro, quẽnaro gãmerã yirũgũru̶arãja mu̶a, “Quẽnaro ñacõari, bu̶tobu̶sa Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñato mani” yirã. To bajiro mu̶a yibetijama, Diorãca quẽnaro ñabetiru̶arãja. 15 Mu̶a rãcana ñajedirore quẽnaro ejarẽmorũgũru̶arãja mu̶a, “Cristo su̶ori Dios quẽnaro manire ĩ yisere, ‘Socase ñaja’ yitu̶oĩaroma ĩna” yirã. Socase yigu̶ ĩ ñajama, “Ĩ su̶orine Dios ocare ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, ĩju̶are ajisu̶yaroma” yirã, quẽnaro gãmerã ejarẽmorũgũña. 16 To yicõari, “Gãmerã ajeriarã cu̶tiroma” yirã, mu̶a rãcanare quẽnaro gotiru̶arãja mu̶a. Esaú ñamasir'ire bajiro yibeticõaña mu̶a. Ĩ gagu̶ ñaboarine, bare baru̶ne, “Yu̶re mu̶ ecajama, mu̶ bedire bajiro bajiru̶cu̶ja yu̶”, ĩre yimasiñuju. To yicõari, “Mani jacu̶ ĩ rijaroto rĩjoro, ‘Yu̶ macu̶ ñasu̶ogu̶ ñaami’ ĩ yirocu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶. To ĩ yirocu̶ ñari, ‘Quẽnaro yiru̶cu̶ja’ Dios ĩ yirere yiecorocu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶”, yimasiñuju Esaú, ĩ bedire. 17 “Dios ocare ajirũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñañumi”, ĩre yimasiaja mani, ado bajiro ĩna bajimasire ñajare: Ĩ jacu̶ ĩ bajirocaroto rĩjoro, “Ĩ gagu̶ ñaja mu̶. To bajiri quẽnaro mu̶re yiru̶cu̶mi Dios”, ĩ jacu̶ ĩ yisere ajiru̶amasiboayuju Esaú. “Jẽre mu̶ bediju̶are gotiyuja yu̶” ĩ yisere ajicõari, bu̶to otiboarine, “Quẽnaro yiru̶cu̶ja” Dios ĩ yirere bu̶jabetimasiñuju Esaú. 18 To bajiri, mame Dios ĩ vasoasere ajirũ̶cu̶bu̶orã ñari, mu̶ama, mani ñicu̶a ĩna ĩamasire ũnire ĩabesuja mu̶a. Ĩnama, gũ̶tau̶ju̶ ñacudir'i Moisés ĩ rojaejaro bero, gũ̶tau̶ ti ũ̶ju̶sere ĩañuma. To bajicõari ti buesene rẽtiacõamasiñuju. Bu̶to bu̶jo quẽne jamasiñuju. To bajicõari, mino bu̶to vamasiñuju. 19 To bajiro ti bajirone, jutiria trompeta vãme cu̶tia bu̶sisere ajicõari, bu̶to güimasiñujarã ĩna. To bajicõari, Dios ĩ ocaruyusere ajimasiñujarã ĩna. Tire ajigüicõari, to cõrone ĩ ñagõtu̶jasere bojamasiñujarã ĩna. 20 Dios ĩ rotirere no bajiro yimasibetica yirã, “To cõrone ñagõtu̶jato”, ĩre yimasiñujarã. Ado bajiro ĩnare rotimasiñuju Dios: “Sĩgũ̶ masu̶, to yicõari, vaibu̶cu̶ ũgũ̶ quẽne gũ̶tau̶re ĩ cu̶dajama, gũ̶tane reasĩacõaroti ñaja”, yimasiñuju. 21 Ĩna ĩamasire bu̶to güiose ti ñajare, Moisés ñamasir'i quẽne, “Güigu̶, nanaja yu̶”, yimasiñuju. 22 Mani ñicu̶a ĩna bajimasiriarore bajiro bajirã me ñaja mu̶ama. To bajiri, õ vecaju̶ ñaricu̶ gũ̶tau̶ joeju̶ ñarimaca Jerusalén vãme cu̶ti macaju̶ Dios ñacõa ñarũgũgũ̶ ya macaju̶ ñarãre bajiro bajiaja mu̶a. To bajicõari, Dios tu̶ana jãjarã ángel mesa rẽjacõari, Diore ĩna rũ̶cu̶bu̶oroju̶ ñarãre bajiro bajiaja mu̶a. 23 To bajicõari, “Ado cõro ñaama yu̶ rãca ñarũgũrona” Dios ĩ yiucaturiarã ñari, ĩ tu̶ju̶ ñarã rãca rẽjarãre bajiro bajiaja mu̶a quẽne. Masa ñajedirore ĩabeserocu̶ tu̶ju̶re güimenane ejarãre bajiro bajiaja mu̶a. Rojose yiriarã ñaboarine, Jesúre ajitirũ̶nu̶riarã ĩna ñajare, ĩ tu̶ju̶ ĩna ejaro, “Rojose mana ñaja mu̶a” Dios ĩ yiĩariarã rãca ñarãre bajiro bajiaja mu̶a quẽne. 24 To bajiri, Jesús tu̶ju̶ ejarona ñaja mu̶a. Ĩne ñaami, “ ‘Mame oca mu̶are vasoaru̶cu̶ja yu̶’ Dios ĩ yiriarore bajiro bajiato” yigu̶, manire rijabosar'i. To bajiri, ĩ ri'i su̶orine, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩañumi Dios. To bajiboarine tirũ̶mu̶ju̶, Abel ñamasir'i ĩ sĩaecomasireju̶ama, “Ĩ ri'i su̶orine ‘Rojose mana ñaama’ masare Dios ĩ yiĩaroti me ñamasiñuja”, yimasiaja mani. 25 To bajiri Cristo ĩ rijabosare su̶orine mame oca Dios ĩ vasoarere ajitirũ̶nu̶roti ñaja. Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cojoji me ĩna cu̶dibetijare, rojose ĩnare yirũgũmasiñuju Dios, “Yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are yato ĩna” yigu̶. To bajiro ĩ yimasire ñajare, mame ĩ vasoasere quẽne mani ajibetijama, “Rojose manire yiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. 26 Gajeyerema tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶a ñamasiriarãre gotigu̶, sita nu̶ru̶aroju̶ ñagõmasiñuju Dios. Ĩ ocare masa ĩna ucamasire quẽna ĩ yirotire ado bajiro gotiaja: “Quẽna yinu̶ru̶ojama, adi macaru̶cu̶roaye, õ vecayere quẽne yinu̶ru̶obatoru̶cu̶ja yu̶”, yigotiaja, Dios ocare masa ĩna ucamasire. 27 To bajiro quẽna Dios, “Yiru̶cu̶ja” ĩ yirere mani ajijama, “Adi macaru̶cu̶ro ñase jediro ĩ rujeorere reajeocõaru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. Rẽmoju̶ne “Yayibetiru̶aroja” ĩ yirujeore rĩne ru̶yaru̶aroja ti. 28 To bajiri socase me ti ñajare, “Diore ajitirũ̶nu̶riarã ĩna bajireajama, ĩ rotiñaroju̶ ĩna caticõa ñarotire yigu̶, ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñari, ĩ rãca ñarũgũru̶arãma”, yimasiaja mani. To bajiro mani bajiroti ti ñajare, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, “Quẽnaro yu̶are yaja mu̶”, ĩre yisẽnito mani. To yicõari, ĩ bojarore bajiro yirũgũto mani, “Manire ĩajũnisinicõari, rojose manire yiromi” yirã. 29 Ĩ bojabeti yirãre rojose yigu̶ ĩ ñajare, ĩ bojarore bajiro yiroti ñaja manire.

Hebreos 13

1 To bajiri adi mu̶are gotitu̶saja yu̶: Ado bajiro yiñaña mu̶a, “Manire ĩavariquẽnato Dios” yirã. Cristo yarã ñari, gãmerã ĩamaitu̶jabesa mu̶a. 2 Gajeroana mu̶a masimena Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a tu̶ ĩna ejajama, quẽnaro ĩnare yiru̶arãja mu̶a. Mani ñicu̶a quẽne, gajeroana ĩna masimena ĩna ejaboajaquẽne, quẽnaro ĩnare yirũgũmasiñujarã ĩna. To yirã ñari, cojojirema ángel mesare “Dios ĩ cõariarã ñarãma” yimasibetiboarine, quẽnaro yimasiñujarã ĩna. 3 Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre tubibe ecorãre masiritibesa mu̶a. Mani quẽne mani tubibe ecojama, “Quẽnabetoja” yitu̶oĩarã ñari, ejarẽmoña. Gãjerãre quẽne, rojose ĩnare ĩna yijama, mu̶a quẽne ĩna rãca rojose tãmu̶orãre bajiro ĩnare ĩamaicõari, ejarẽmoña mu̶a. 4 Gãmerã mu̶a bojasere quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. To bajiro mu̶a yijama, “Rojose tãmu̶oru̶arãma”, mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. 5 Jairo gãjoa cu̶oru̶a tu̶oĩabesa mu̶a. Mojoroaca cu̶orã ñaboarine, “Jẽre ñacõaja”, yitu̶oĩacõaña mu̶a. Ado bajiro Dios ĩ yireju̶are tu̶oĩaña: “Mu̶re vaveobecu̶ne, mu̶ rãca ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja yu̶”, yiyumi Dios, manire. 6 To bajiro ĩ yirere mani ajijama, “Socu̶ me yiyumi” yimasicõari, Dios oca ti gotirore bajiro ado bajiro yimasiaja mani: “Dios ñaami rojose yu̶ tãmu̶oro, yu̶re ejarẽmogũ̶. To bajiro rojose yu̶re yirãre güibeaja yu̶”, yaja mani. 7 Cristo ocare mu̶are gotimasiosu̶ocana ĩna bajicatire masiritibesa mu̶a. “Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi Cristo” yitu̶oĩarã ñari, ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenane, bajireacoacama ĩna. Ĩna bajicatore bajiro, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabesa mu̶a quẽne. 8 Jesucristo ñagũ̶mi tu̶oĩavasoabecu̶, cojojire bajiro quẽnaro yirũgũgũ̶. To bajiri mu̶are gotimasiosu̶ocanare quẽnaro ĩnare ejarẽmor'i, manire quẽne to bajirone ejarẽmocõa ñarũgũru̶cu̶mi. 9 Mu̶are ĩna gotimasiosu̶ocatire bajiro me, ricati ĩna gotimasiosere ajitirũ̶nu̶beticõaña mu̶a. Ado bajiro mu̶are gotirũgũrãma ĩna: “ ‘Babetiru̶arãja mu̶a’ mani ñicu̶a ñamasiriarã ĩna yimasirere mu̶a ajirũ̶cu̶bu̶ojama, quẽnaja”, mu̶are yirãma ĩna. To bajiro mu̶are ĩna yigotise me, ado bajiro mu̶a yitu̶oĩarũgũseju̶a ñaja quẽnase: “Dios manire ĩamaicõari, manire ejarẽmoru̶cu̶mi” mu̶a yitu̶oĩarũgũseju̶a ñaja quẽnase. To bajiro mu̶a tu̶oĩajama, bu̶tobu̶sa ĩ bojarore bajiro yirã ñarũtuaru̶arãja mu̶a. 10 Cristo manire ĩ rijabosare su̶ori Moisére Dios ĩ roticũmasirore bajiro me bajiaja. Moisére Dios ĩ roticũmasirere ajitirũ̶nu̶rã, rojose ĩna yisere “Masirioato Dios” yirã, “Vaibu̶cu̶rã soemu̶ocõa ñaroti ñaja” yitu̶oĩarã ĩna ñajare, “Rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩabecu̶mi Dios. Maniju̶arema, vaibu̶cu̶ rii ĩna soemu̶ose ũnirene yigu̶, Cristo ĩ rijabosare su̶ori, “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã ñaja mani. 11 Moisére Dios ĩ roticũmasirere ajitirũ̶nu̶gũ̶ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ma, vaibu̶cu̶ ĩna sĩar'i ri'i ẽoriabajare ãmisãjacu̶mi, Dios ĩ ñarisõa vãme cu̶ti sõaju̶, “Rojose ĩna yisere masirioato Dios” yigu̶. Ĩ sãjatoye, vaibu̶cu̶ ruju̶ju̶arema ti maca soju̶aju̶ ãmivacõari, soerocacõarãma ĩna, ĩre ĩaterã ñari. 12 To bajiro vaibu̶cu̶re ĩna ĩaterore bajiro bajiyumi Jesús quẽne. Jerusalén maca soju̶aju̶ yucú̶tẽroju̶ jajusĩa ecoyumi, rojose mani yisere manire yirẽtobosagu̶. To bajiro bajiyumi, “Rojose mana ñaama” manire Dios ĩ yiĩarotire yigu̶. 13 To bajiro Jesús ĩ bajibosare ñajare, Moisére Dios ĩ roticũmasirere ajitirũ̶nu̶rã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, tire ajirũ̶cu̶bu̶o tu̶jacõari, mame Dios ĩ vasoareju̶are ajitirũ̶nu̶roti ñaja mu̶are. 14 To bajiro bajiru̶arãja mu̶a, adigodoayere tu̶oĩabeticõari, “Dios ĩ ñarimaca ñaja mani ñacõa ñarũgũroti maca” yitu̶oĩarã ñari. “Adi macaru̶cu̶roju̶rema manoja mani ñacõa ñarũgũroti maca”, yimasirãja mu̶a. 15 To bajiri, Jesucristo ĩ rijabosare su̶ori, Diorãca mani ñacõa ñarũgũroti ti ñajare, vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, ĩna soemu̶ose ũnirene yirã, “Quẽnamasucõaja mu̶” Diore yirũ̶cu̶bu̶o tu̶jabetiroti ñaja, manire. 16 To yicõari, “Quẽnaro gãmerã yiroti ñaja manire” yirere masiritibeticõaña mu̶a. To yicõari, mu̶a tu̶ana maioro ĩna bajisere masicõari, mu̶a cu̶ose ĩnare ĩsiña. To bajiro mu̶a yijama, Dios ĩ ĩavariquẽnase yirã, yiru̶arãja mu̶a. 17 Mu̶are ũmato ñarãre quẽnaro cu̶diya mu̶a. “ ‘¿No bajiro ĩnare ĩatirũ̶nu̶cati mu̶a?’ manire yisẽniĩagũ̶mi Dios” yimasirã ñari, tocãrãcarũ̶mu̶ne, “Diorãca quẽnaro ñato ĩna” yirã, mu̶are ĩatirũ̶nu̶rũgũrãma ĩna. To bajiri, quẽnaro ĩnare mu̶a cu̶dijama, to bajiro mu̶a yisere, “Ado bajiro quẽnaro mu̶re ajitirũ̶nu̶cama ĩna”, Diore ĩre yivariquẽnaru̶arãma ĩna. 18 To bajiri, “Dios ĩ bojarore bajirone yato ĩ” yirã, Diore yu̶re sẽnibosaya. Dios ĩ bojase jediro yirũgũaja yu̶. To bajiro yigu̶ ñari, tu̶oĩarejaibecu̶ne ñacõaja yu̶. 19 To yicõari, yoaro mene quẽna mu̶a tu̶ yu̶ varotire yirã, yu̶re sẽnibosaya mu̶a, Diore. 20 “Quẽnaro ñato ĩna” yigu̶ manire ejarẽmogũ̶mi Dios. Ĩne ñagũ̶mi, mani u̶ju̶ Jesús manire ĩ rijabosaro bero, ĩre catior'i, ĩre catiocõari, “Ovejare ĩatirũ̶nu̶gũ̶re bajiro, yu̶ yarãre quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶ru̶cu̶ja mu̶” ĩre yir'i. Jesús ĩ rijabosare su̶orine, “Rojose ĩna yisere masiriocõari, quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” masare Dios ĩ yimasiriarore bajirone bajiyuja. To bajiro ĩ yise jedibetiru̶aroja. 21 Ado bajiro Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶: “ ‘Mu̶ bojarore bajiro yato ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña mu̶”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶, Diore. “ ‘Jesucristo ĩ ejarẽmose rãca quẽnaro yaja mu̶a’ yivariquẽnato” yigu̶, Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶. Quẽnarẽtogũ̶ Cristo ĩ ñajare, “Quẽnamasucõaja mu̶”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶o tu̶jabetiroti ñaja, manire. To bajirone bajicõa ñarũgũato. 22 Mojoroaca mu̶are papera ucacõaja yu̶. To bajiri, “Bu̶tobu̶sa, ‘Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi’ Cristore ĩre yitu̶oĩato ĩna” yigu̶, mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro tire ajimasiña mu̶a, yu̶ mairã. 23 Mani maigũ̶ Timoteore ĩna tubiber'ire jẽre ĩre bucõañujarã. To bajiri, yoaro mene ĩ ejajama, ĩ rãca mu̶a tu̶ju̶ varu̶cu̶ja yu̶. 24 Mu̶are ũmato ñarimasa, to yicõari, mu̶a rãcana Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã jediro, “Quẽnato”. “Quẽnato”, mu̶are yama Italia sitana quẽne. 25 Dios, mu̶are ĩamaigũ̶ ñari, quẽnaro mu̶are yato ĩ. To cõro ñaja.

Santiago 1

1 ¿Ñaboati mu̶a, yu̶ yarã, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã, jud'io masa? Adi papera rãca mu̶are ucacõaja yu̶, Santiago. Mani jacu̶ Dios, mani u̶ju̶ Jesucristo quẽne, ĩna bojasere yigu̶ ñaja yu̶. Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro masa jũnari ñaja mani, adi macaru̶cu̶ro jediro ñabatorã. Mu̶are quẽnarotiaja yu̶. 2 Ajiya yu̶ yarã, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã. Gãjerã, rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, su̶tiritimenane, variquẽnama. 3 Ado bajiro ti bajijare, “Variquẽnama”, mu̶are yaja yu̶: “Rojose tãmu̶orã ñaboarine, Jesucristore mani ajitirũ̶nu̶cõa ñajama, rojose yiru̶aboarine, tire yibetiru̶arãja”, yimasirãja mu̶a. 4 Rojose mu̶a yibetire tu̶oĩavariquẽnacõari, beroju̶ quẽna rojose tãmu̶orã, “Rojose yibetiroti ñaja” mu̶a yirere masiritibeja mu̶a. Tocãrãcajine rojose tãmu̶oboarine, Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñajama, Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaru̶arãja mu̶a. 5 “¿No bajiro yu̶ yirotire bojarojari Dios?” mu̶a yitu̶oĩajama, ĩre sẽniña. “¿No yirã yu̶re sẽniĩati mu̶a?” yigu̶ me ñaami Dios. Ĩre sẽnirã jedirore, “Yu̶ masisere ĩnare cõaru̶cu̶ja” yigu̶ ñaami. To bajiri ĩre mu̶a sẽnijama, mu̶a masirotire mu̶are u̶joru̶cu̶mi. 6 Diore mu̶a sẽnijama, “Yu̶a masirotire yu̶are u̶jobetiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩabesa. Diore sẽnigũ̶, “Yu̶re u̶jogu̶mi” yigu̶ ñaboarine, “Yu̶re u̶jobecu̶mi” ĩ yitu̶oĩajama, oco sabesere bajiro bajiroja ĩ tu̶oĩase. Gajeroju̶ sabe, quẽna gajeroju̶ sabe, bajiñarore bajiro bajiroja ĩ tu̶oĩaboase. 7 To bajiri, cojoju̶ ñamasibetore bajiro bajiroja, ĩ tu̶oĩase. Jairo tu̶oĩagũ̶ ĩ ñajare, “Dios ĩ bojarore bajiro yiru̶cu̶mi”, yimasiña manoja. “Ĩre bajiro mani bajijama, mani sẽnisere cõabetiru̶cu̶mi Dios”, yimasiña. 9 Maioro bajirã ñaboarine, “Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, Dios rĩare bajiro bajirã ñaja yu̶a” yimasicõari, variquẽnaro ñaroti ñaja mu̶are. 10 Gajeyeũni jairã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, variquẽnaro ñaroti ñaja ĩnare quẽne, “Ñamasuse me ñaja yu̶a cu̶ose” ĩna yitu̶oĩajama. Go yoaro mene sĩnirore bajiro bajiaja mani. To bajiro yu̶ yijama, “Yoaro meaca catiru̶arãja mani” yigu̶ yaja. 11 Bu̶to muiju ĩ asijama, quẽnase ruyuboasene sĩnirea bajicoacaju̶, ta, to yicõari, go quẽne. To bajiri ĩariaro quẽnase ruyuboase manicaju̶. Tire bajiro bajirãma gajeyeũni jairo cu̶oboariarã quẽne. “Jaibu̶saro gajeyeũnire bu̶jarãsa mani” yirã, moa vaja tañarã rĩne, bajireacoaru̶arãma. 12 Rojose tãmu̶orũgũrã ñaboarine, mani rijato beroju̶, Dios tu̶ju̶ ĩ rãca variquẽnacõa ñaru̶arãja mani. “To bajirone bajiru̶arãma yu̶re mairã”, yiyumi Dios. To bajiro mani bajiroti ñajare, rojose mani yiru̶aboasere mani yibetijama, variquẽnaru̶arãja mani. 13 Rojose mani tu̶oĩase, “Dios su̶orine to bajiro tu̶oĩaja”, yiroti me ñaja. Rojose tu̶oĩagũ̶ me ñagũ̶mi Dios. To bajiri, “Dios su̶orine rojose yaja”, yimasiña maja. 14 Ado bajiroju̶a bajiaja: Mani masune rojose yiru̶a tu̶oĩacõari, yirũgũaja mani. 15 Rojose rĩne mani yicõa ñajama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi Dios. 16 Yu̶ mairã, quẽnaro tu̶oĩamasiña: 17 “Jediro quẽnase, Dios manire ĩ cũre ñaja. Ĩ ñagũ̶mi ũ̶mu̶agu̶ muijure, ñamiagu̶re, to yicõari, ñocoare quẽne rujeomasir'i. To bajicõari, ‘Yiru̶cu̶ja’ ĩ yirore bajirone yigu̶ ñaami, quẽnase rĩne tu̶oĩagũ̶”, yitu̶oĩaroti ñaja. 18 Ĩ oca quẽnasere mani ajitirũ̶nu̶su̶oriarũ̶mu̶ne, ĩ rãca mani caticõa ñarũgũrotire manire ĩsiñumi. To bajiro ĩ yire ñajare, ĩ rĩa ñasu̶orãre bajiro bajirã ñaja mani. Tirũ̶mu̶ju̶ne to bajiro mani bajirotire bojayumi Dios. 19 Yu̶ mairã, mu̶are yu̶ gotirotire masiritibeja mu̶a: Mu̶a rãcana mu̶are ĩna gotisere quẽnaro ajiroti ñaja. Mu̶aju̶a quẽne, mu̶a rãcanare mu̶a gotijama, quẽnaro tu̶oĩacõari, ĩnare gotiba. Mu̶are ĩna ajiru̶abetijama, guaro jũnisinibetiroti ñaja. 20 Gãjerãre mani jũnisinijama, Dios ĩ bojarore bajiro yirã me yirãja mani. 21 Mani ajirũgũse, to yicõari, mani gotirũgũse quẽne, ñamasuse ti ñajare, rojose mu̶a yirũgũse jedirore yitu̶jacõaña mu̶a. To yicõari, Dios ocare ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũña. Tire mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñajama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. 22 Dios ocare ajicõari, ti yirore bajiro cu̶diroti ñaja. Tire ajiboarine, ti gotirore bajiro mu̶a yibetijama, “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” mu̶a yitu̶oĩaboase socase ñaroja. 23 Dios ocare ajiboarine, mu̶a cu̶dibetijama, mu̶are ejarẽmobetoja. Mu̶a cu̶dibetijama, sĩgũ̶ ẽoro ãmiĩacõagũ̶ ñaboarine, ẽorore ĩ cũrirĩmarone, “To bajigu̶ ñamu̶ yu̶” ĩ yimasibetore bajiro bajirãja mu̶a. To bajiri ẽoroju̶ quẽnaro ĩ ĩaboase ĩre ejarẽmobetoja. Ĩre bajiro bajirãja mu̶a, Dios ocare ajiboarine, mu̶a cu̶dibetijama. 25 Gãjerãma, rojose ĩna tãmu̶oborotire Cristo ĩ yirẽtobosarere tu̶oĩacõari tire masiritimenama. Masiritimena ñari, Dios ĩ rotisere variquẽnase rãca yicõa ñaru̶arãma. 26 “Diore yu̶ yirũ̶cu̶bu̶ose su̶orine ĩ bojasere yigu̶ yaja yu̶”, yitu̶oĩarãma sĩgũ̶ri. To bajiro yitu̶oĩarã ñaboarine, rojose ĩna ñagõsere ĩna yitu̶jabetijama, ĩna masune socarã yirãma. Diore ĩna yirũ̶cu̶bu̶oboase, vaja manoja ti. Dios ĩ bojasere yirã me ñarãma ĩna. 27 Mani jacu̶, Dios ĩ ĩajama, socu̶ me ĩ bojasere yigu̶ma, ado bajiro yigu̶ ñagũ̶mi: Jacu̶a rijaveoriarã, to yicõari, manaju̶a rijaveoriarãre quẽne, maioro ĩna bajijare, ĩnare ejarẽmogũ̶ ñagũ̶mi. To bajicõari, gãjerã rojose ĩna yirũgũrore bajiro yibecu̶ ñagũ̶mi ĩma.

Santiago 2

1 Ajiya yu̶ mairã. Mani u̶ju̶, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja mani. Quẽnamasugũ̶ ĩ ñajare, ĩre bu̶to rũ̶cu̶bu̶oaja mani. To bajiro yirã ñari, mani rãcanare quẽne gãmerã ĩarũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. 2 Mu̶a rẽjarone, sĩgũ̶ quẽnase sudi sãñacõari, ãmo sãriabedori sãcõari ejagu̶mi. To yicõari, gãjiju̶a sudi bu̶cu̶ sãñacõari ĩ ejajama, ado bajiro yirãja mu̶a: 3 Quẽnase sudi sãñacõari, sãjaejagu̶rema, “Ado ñaja rujiriaro quẽnarito”, ĩre yirãja mu̶a. Maioro bajigu̶ju̶arema ĩ sãjaejaro ĩacõari, “Tone rũ̶gõcõaña. Mu̶ bajiru̶abetijama, rũ̶cacane rujicõaña mu̶” ĩre mu̶a yijama, quẽnaro gãmerã ĩarũ̶cu̶bu̶omena yirãja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, Dios ĩ bojarore bajiro yirã me yirãja mu̶a. 5 Ado bajiro mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro ajiya mu̶a: “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ña” Dios ĩ yirere cu̶diriarã, maioro bajirã jãjarã ñaama. “Maioro bajirã ñaama” Diore ajimena ĩna yiĩarã ñaboarine, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Bu̶tobu̶sa ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñato” yigu̶, quẽnaro Dios ĩ yirã ñaama. To bajicõari, ĩ gotiriarore bajirone ĩ tu̶ju̶ ejarona ñaama. 6 To bajiboarine, maioro bajirãre ĩnare ĩarũ̶cu̶bu̶obeaja mu̶a. Gajeyeũni jairãju̶are rũ̶cu̶bu̶orũgũaja mu̶a. “Ĩna su̶orine rojose tãmu̶orãja mani”, ¿yimasibeatique mu̶a? Ĩna ñaama mu̶are gotiyiroru̶arã, u̶jarã tu̶ju̶, mu̶are juavarũgũrã. 7 “Jesús yarã ñaja yu̶a” yicõari, bautiza ecoriarã ñaja mu̶a. To bajiri, ĩ ocare ajicõari, quẽnaro variquẽnaja mu̶a. Gajeyeũni jairãju̶ama ĩre rũ̶cu̶bu̶obeticõari, ajarũgũama. ¿Tire masibeatique mu̶a? 8 Mani u̶ju̶, Dios ñamasusere ĩ rotimasire ado bajiro gotiaja: “Mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ tu̶anare maiña”, yigotiaja. Tire mu̶a cu̶dijama, quẽnaro yirã yirãja mu̶a. 9 Tire ajirã ñaboarine, masa jedirore mu̶a ĩarũ̶cu̶bu̶obetijama, rojose yirã yirãja mu̶a. To bajiri, “Mu̶a ye su̶orine rojose ñaja”, mu̶are yiĩagũ̶mi Dios. 10 Dios ĩ rotimasire ñaro cõrone cu̶dijeomenare, “Ĩna ye su̶orine rojose ñaja”, ĩnare yiĩagũ̶mi Dios. To bajiro yiĩagũ̶ ĩ ñajare, ĩ rotirere cojo vãme mani cu̶dibetijama, ñajediro ĩ rotirere cu̶dibetijeocõarãre bajiro bajirãja mani, Dios ĩ ĩajama. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ ado bajiro rotiyumi Dios: “Manajoa cu̶tirã quẽne, manaju̶a cu̶tirã quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Gãjerãre sĩabesa”, manire yiyumi Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, manajoa cu̶tirã gãjerãre ajeriarã cu̶tibetiboarine, gãjire mani sĩajama, Dios ĩ rotimasire cu̶dimena yirãja mani. 12 To bajiri, “Rojose mani yiru̶asere yibeticõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶, manire rijabosayumi Cristo. To bajiri, quẽnaro mani yibetijama, rojose mani yisere masicõari, rojose manire yiru̶cu̶mi Dios, yimasirã ñari, quẽnase rĩne yiroti ñaja manire. 13 To bajiri gãjerãre mani ĩamaijama, manire quẽne ĩamairu̶cu̶mi Dios. Gãjerãre mani ĩamaibetijama, masare ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ ti ejaro, manire quẽne ĩamaibetiru̶cu̶mi Dios, rojose mani yire vaja. 14 Adire quẽne quẽnaro ajiya yu̶ mairã: “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶a vaborotire yu̶are yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios” yirã ñaboarine, gãjerãre mu̶a ejarẽmobetijama, Diore ajitirũ̶nu̶rã me ñarãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios. 15 Cojojirema, ado bajiro bajiroja: Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶, bu̶to ñiorijagu̶, to yicõari, sudi magũ̶ maioro bajigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, “Quẽnaro vasa. Bare quẽnase bu̶jaba. To bajicõari, sudi bu̶jaba” ĩre yigotiboarine, ĩ bojasere mani ĩsibetijama, socarãne ĩre yigotiboarãja mani. Ĩre mani ñagõboase ñie vaja manoja. 17 Tire bajiro bajiaja Diore mani ajitirũ̶nu̶se. “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩ yarã ñaja mani” yiboarine, gãjerãre mani ejarẽmobetijama, “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” mani yitu̶oĩaboase ñie vaja manoja. Dios yarã me ñarãja mani. 18 “Yu̶ gotisere ajimasimenama” yigu̶, ado bajiro gotiaja: “Gãjerãre quẽnaro maiaja yu̶a” mu̶a yisere yu̶re mu̶a yiĩobetijama, “Diore ajitirũ̶nu̶rã me ñaama”, mu̶are yigu̶ja yu̶. Yu̶ju̶arema, gãjerãre quẽnaro yu̶ ejarẽmosere ĩacõari, “Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaami”, yimasiru̶arãja mu̶a. 19 “Sĩgũ̶ne ñaami Dios. Gãji magũ̶mi” mu̶a yitu̶oĩase quẽnaja. To bajiro tu̶oĩarã ñaboarine, quẽnaro mu̶a yibetijama, “Sĩgũ̶ne ñaami Dios” mu̶a yitu̶oĩase ñie vaja manoja. Vãtia quẽne “Sĩgũ̶ne ñaami Dios. Gãji magũ̶mi” yitu̶oĩarã ñari, güirã nanarãma. To bajiboarine rojosere yitu̶jamena ñarãma. 20 “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja” yitu̶oĩarã ñaboarine, gãjerãre mu̶a ejarẽmobetijama, quẽnaro tu̶oĩamasimenare bajiro bajirãja mu̶a. “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja” mu̶a yitu̶oĩaboase ñie vaja manoja. 21 Mani ñicu̶, Abraham ñamasir'i ĩ yimasirere mu̶are gotiaja yu̶. Dios ĩ rotijare, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã ĩna soemu̶oriajau̶ joeju̶ ĩ macu̶ Isaac vãme cu̶tigu̶re sĩagu̶agu̶ yimasiboayuju Abraham. Ĩre ĩ sĩagu̶adone, “Ĩre sĩabeticõaña”, ĩre yimasiñuju Dios. To yicõari, ĩ rotirore bajiro yigu̶ ĩ ñajare, “Rojose magũ̶ ñaja mu̶”, ĩre yimasiñuju Dios, Abrahamre. 22 To bajiri, Dios ĩ rotiriarore bajiro yimasir'i ĩ ñajare, “Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñamasiñumi”, yimasiaja mani. 23 Dios ĩ rotiriarore bajirone Abraham ĩ cu̶dire ñajare, “ ‘Yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, rojose magũ̶ ñaami’ ĩre yimasiñuju Dios”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. To bajiri, “Dios baba ñaami”, ĩre yimasiñujarã masa. 24 To bajiri, “Ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yicõari, quẽnaro mani yijama, “Ñie rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios. 25 Rahab vãme cu̶timasirio jãjarã ajeriarã cu̶tigo ñaboarine, quẽnaro so yimasirere quẽne tu̶oĩaña: Jud'io masa u̶ju̶ ĩ cõamasiriarã ĩna ejaro ĩacõari, “Mu̶are ĩaterã mu̶are sĩaroma” yigo, “Yu̶ ya viju̶ sãjarudiya mu̶a”, ĩnare yimasiñuju. To yicõari, “Mu̶a rudiarotire mu̶are gotiru̶ocoja”, yimasiñuju so. To bajiro ĩnare so yirẽmomasire ti ñajare, “Rojose magõ ñaamo”, sore yiĩamasiñuju Dios. 26 Mani ruju̶ catise ti manijama, vaja manoja ti. To bajirone bajiaja “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yiboarine, gãjerãre quẽnaro mani yibetijama. “Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” mani yitu̶oĩaboase ñie vaja manoja.

Santiago 3

1 Yu̶ mairã Dios oca gotimasiorimasa ñaru̶arã quẽnaro ajiya. Dios ocare masa ĩna ucamasire gotimasiorimasa quẽnaro ĩna yibetijama, tire ĩacõari, ĩ ocare gotimasiomenare rojose ĩnare ĩ yiro rẽtoro rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. To bajiri, Dios oca gotimasiorã jãjarã ñabesa mu̶a. 2 Mani jediro rojose yirã ñaja mani. Quẽnase rĩne ñagõgũ̶ma, rojose yiru̶a tu̶oĩaboarine, tire yibeticõari, Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi. 3 Ado bajiro ti bajijare, “Rojose ñagõbetiroti ñaja”, mu̶are yaja yu̶: Caballo vãme cu̶tigu̶re jesacõari ĩre mani yisere tu̶oĩasaque mu̶a: Jaigu̶ ĩ ñaboajaquẽne ĩ riseju̶ cõmemaca sãja mani, “Mani rotirore bajiro cu̶diato ĩ” yirã. 4 Tire bajirone bajiaja cũmuari jacase quẽne: Jacase ti ñaboarone bu̶to mino ti vajama, veaturiaro mojoriaseaca ti ñaboajaquẽne, veatumasirãma. 5 Tiaseacare bajiro bajiaja ti, mani ñemero quẽne. Mojoriaseaca ti ñaboajaquẽne jairo rojose ñagõaja mani. Jeare quẽne tu̶oĩasaque mu̶a: Jeavaca, cojovacaca ñaboarine, jacariveserire soejeocõaroja ti. 6 Jeare bajiro bajiaja mani ñemero quẽne. Mani ruju̶aye rãca rojose mani yise rẽtobu̶saro yaja ti, mani ñemero. Mani ñemero su̶orine rojose mani yijama, vãtire cu̶dirã ñari, rojose rĩne yimu̶orũ̶gõcoaru̶arãja mani. 7 Macarocana, vaibu̶cu̶rã ñaro cõro, vu̶rã, ãña, riaganare quẽne mani ecarãre bajiro ĩnare rotimasiaja mani. 8 To bajiboarine mani ñemero rojose ti ñagõjama, “Yibesa”, yimasibeaja mani. Jũnisinicõari, gãjerãre mani tud'ijama, mani oca, ãña rĩma jũnisere bajiro ĩnare yirũgũaja. 9 Mani jacu̶ Diore, “Quẽnaro yaja mu̶” yiboarine, rojosere quẽne ñagõrũgũaja mani. “Yu̶re bajiro quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶, Dios ĩ rujeoriarã ñaboarine, gãmerã tud'irũgũaja mani. To bajiri, quẽnase mani ñagõjama, rojosere yibetiroti ñaja manire. 11 Oco goje, cojo goje ñaboarine, oco quẽnase ti budijama, sũ̶ese budivu̶obetoja. 12 Oteu̶ higuera vãme cu̶tiu̶ ñaboarine, olivo vãme cu̶tiu̶ ricare rica cu̶tibetoja. To bajicõari, u̶yebu̶ quẽne, higuera vãme cu̶tiu̶ ricare rica cu̶tibetoja. Tire bajirone bajiaja oco quẽne. Ocase ti budijama, ocabeti budivu̶obetoja. To bajiri, quẽnase mani ñagõjama, rojosere yibetiroti ñaja manire. 13 Mu̶a rãcagu̶ “Masigũ̶ ñaja” ĩ yijama, gãjerãre ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, quẽnaro ĩnare yirocu̶ ñaami. To bajiro ĩ bajijama, ĩ masisere, “Quẽnaro yami”, yimasiru̶arãma masa. 14 To bajiri, gãjerãre “Yu̶a rẽtoro quẽnaro ñama” mu̶a yiĩajũnisinijama, masirã me ñarãja mu̶a. To yicõari, “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñarãsa mani” yitu̶oĩarã mu̶a ñajama, masirã me ñarãja mu̶a. 15 To bajiro mu̶a tu̶oĩase, Dios ĩ cõase me, mu̶a masune mu̶a bojarore bajiro tu̶oĩarã yaja. To bajiro mu̶a yisere bojagu̶mi vãtia u̶ju̶. 16 Gãjerãre “Yu̶a rẽtoro quẽnaro ñama” yiĩajũnisinirã, to yicõari, “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñarãsa mani” yitu̶oĩarã ĩna ñajama, ĩna jedirone ricati rĩne tu̶oĩarã ñari, rojose jediro yiñarãma. To bajiri, quẽnaro ñamasimenama. 17 To bajiro ĩna bajiñaro ũnone, Dios ĩ u̶jose su̶orine masirãju̶ama, quẽnaro ĩna yarãre ũmato ñarãma. To bajicõari, gãjerãju̶a ĩna ũmato ñajaquẽne, ĩnare ajivariquẽnarãma. Masa jedirore ĩarũ̶cu̶bu̶ocõari, maioro bajirãre ĩamairãma. To bajicõari, socamenane quẽnase rĩne yirã ñarãma. 18 Gãjerã rãca quẽnaro mani ñaru̶ajama, mani yimasiro cõro quẽnaro yiroti ñaja. To bajiro mani yisere ĩacõari, “Gãjerã quẽne jãjarã Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñato” yirã, ĩnare yiejarẽmoru̶arãma.

Santiago 4

1 ¿Noju̶a vadiati gãmerã mu̶a ĩatese? Mu̶a masune rojose yiru̶a tu̶oĩacõari, rojosere gãmerã yirũgũaja mu̶a. 2 Gãjerã ĩna cu̶osere bu̶to bojaĩarũgũaja mu̶a, tire cu̶omena ñari. To bajiri tire ẽmaru̶arã, ĩnare quẽarũgũaja mu̶a. To yicõari, gãjerãrema ĩnare sĩarũgũaja mu̶a. Diore sẽnimena ñari, mu̶a bojasere bu̶jamasimenaja mu̶a. 3 Rojose mu̶a tu̶oĩasere ĩamasicõari, ĩre mu̶a sẽniboase ĩ bojabeti ti ñajare, mu̶are cõabecu̶mi Dios. Diore mu̶a sẽniboajama, gãjerãre tu̶oĩamenane, quẽnaro mu̶a ñaroti rĩne sẽnirãja mu̶a. 4 To bajiri, Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jariarãre bajiro tu̶oĩarãja mu̶a. Adi macaru̶cu̶roaye rĩne cu̶oru̶a tu̶oĩarãre bajiro me tu̶oĩaroti ñaja, Diore ajitirũ̶nu̶rãrema. To bajiro ti bajijare, “Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja” yigu̶ ñaboarine, Diore masimena, ĩna cu̶oru̶a tu̶oĩarore bajiro ĩ quẽne ĩ tu̶oĩajama, Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, ĩre tegu̶re bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi. 5 To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Mani u̶su̶rire bu̶to ĩamaigũ̶ ñari, masa ĩre ĩna ajibetire ĩavariquẽnabecu̶ ñagũ̶mi”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 6 To bajiro yigu̶ ñaboarine, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶, bu̶to ejarẽmoru̶a tu̶oĩagũ̶ ñagũ̶mi. To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, ado bajiro gotiaja ĩ oca masa ĩna ucamasire: “ ‘ “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a” ĩna yitu̶oĩasere yitu̶jacõari, yu̶ju̶are ajitirũ̶nu̶ato’ yigu̶, ĩnare yirẽmobeami Dios. ‘Ñamasurã me ñaja yu̶a’ yitu̶oĩarãju̶arema quẽnaro yirẽmoami”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 7 To bajiri, vãti ĩ yirotisere yibeticõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirũgũña. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶are yirotitu̶jagu̶mi vãti. 8 Bu̶tobu̶sa Diore mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, ĩju̶a quẽne mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi, “Quẽnabu̶saro yu̶re ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶. To bajiri, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõaña. “Diore masirã ñaja yu̶a” yiboarine, Diore masimena ĩna yisere yivariquẽnarũgũaja mu̶a. 9 Rojose mu̶a yisere tu̶oĩacõari, variquẽnarũgũaja mu̶a. To bajiro me bajiroti ñaja mu̶are. Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiriticõari, otiroti ñaja mu̶are. 10 To bajiri, Diore “Ñamasugũ̶ ñaja mu̶” yirã, quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶oya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “To cõrone adi macaru̶cu̶ro jedicoaru̶aroja” Dios ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejaro, “Ñamasurã ñato”, mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. 11 Ajiya mu̶a, yu̶ mairã. Gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ñagõmacabesa. “Dios ĩ rotisere masibeama ĩna. To bajiri rojose tãmu̶orona ñaama”, ĩnare yitu̶oĩabesa mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, Dios ĩ rotirore bajiro yirã me yirãja mu̶a. Ado bajiro tu̶oĩarã ñari, to bajiro yirãja mu̶a: “Dios ĩ rotise quẽnaro gotibeaja ti. Ĩ rẽtoro masirã ñaja yu̶a” yirãre bajiro yiboaja mu̶a. 12 Dios sĩgũ̶ne ñaami, quẽnaro mani yirotire roticũr'i. To bajicõari, ĩ sĩgũ̶ne ñagũ̶mi masa ĩna yisere ĩabesegu̶, to yicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire yirẽtobosagu̶. Ĩ sĩgũ̶ne ñagũ̶mi rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ masare reagu̶. To bajiri gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩacõari, “Dios ĩ rotisere masibeama ĩna. To bajiri rojose tãmu̶orona ñaama”, yiroti me ñaja manire. 13 Gajeyeũni ĩsicudirimasare, mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Yu̶re quẽnaro ajiya mu̶a: “Yucu̶, busiyu̶ gaje macaju̶ vacõari, cojo cũ̶ma gajeyeũni ĩsiñarã, jairo gãjoa bu̶jaru̶arãja yu̶a”, yigotivariquẽnarũgũrãja mu̶a, sĩgũ̶ri. 14 Ti ũnire yibetiroti ñaja, mani bajirotire masimena ñari. Mani catise bueri guaro buerẽto vatore bajiro bajise ñaja. 15 To bajiro ti bajijare, ado bajiroju̶a yiroti ñaja: “Mani catirotire Dios ĩ bojajama, catiru̶arãja yu̶a”, yiroti ñaja. 16 “Ñamasurã ñaja yu̶a” yitu̶oĩarã ñari, Diore tu̶oĩamenane, mu̶a yirotire gotivariquẽnarũgũaja mu̶a. To bajiro mu̶a yigotivariquẽnase, Dios ĩ bojabeti ñaja. 17 To bajiri, mu̶are yu̶ ucacõasere masicõari, “Ado bajiro mani yirotire bojagu̶mi Dios” yimasiboarine, mu̶a yibetijama, rojose yirã yirãja mu̶a.

Santiago 5

1 Sĩgũ̶ri, gajeyeũni jairãre mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Gajerũ̶mu̶ bu̶to rojose mu̶a tãmu̶orotire tu̶oĩaotiya mu̶a. 2 “Gajeyeũni jairo cu̶orã ñaja” mu̶a yiboase, bare mu̶a quẽnocũse quẽne, mu̶are boaveocoaru̶aroja. Mu̶a sudi quẽnase ñaboase butua ba ecocoaru̶aroja. 3 Mu̶a ye gãjoa, oro quẽne jairo bu̶jacõari mu̶a cũboase boacoaru̶aroja. Tire ĩacõari, “Maioro bajirãre ejarẽmobesuma”, yiĩaru̶arãma gãjerã. To bajiri, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ reaecorona ñaja mu̶a. Jairo gãjoa cu̶tirã ñaboaja mu̶a. To bajiboarine, adi macaru̶cu̶ro ti jediroti mojoroaca ru̶yaja. 4 Mu̶a ote veseri moabosarãre quẽnaro vaja yibesuja mu̶a. To bajiro mu̶a bajire ñajare, “Yu̶a moase vaja yu̶are yibeama”, yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yisere ajirimi Dios, ñajediro masijeogu̶. 5 Adi macaru̶cu̶roju̶ ñarã, mu̶a yiru̶a tu̶oĩarore bajiro yirũgũaja mu̶a. Ta vecu̶are ĩna sĩarotirũ̶mu̶ri rĩjoro, “Jacabu̶sarã ĩna ñato sĩarãsa mani” yirã, quẽnaro ecatu̶sacama. To bajiri, ĩnare bajiro bajiaja mu̶a quẽne. No mu̶a bojarore bajiro quẽnaro yiñatu̶sarũgũaja mu̶a. To bajiro bajirã mu̶a ñajare, “Rojose tãmu̶oru̶arãma” mu̶are yiĩagũ̶ yigu̶mi Dios. 6 Masa rojose yimena ĩna ñaboajaquẽne, “Rojose yima”, ĩnare yigoti yiroyuja mu̶a. To bajiri, mu̶a su̶orine sĩaecoyuma sĩgũ̶ri. To bajiro mu̶a yigoti yirosere u̶jarã quẽne mu̶are ĩna cu̶dijare, no bajiro mu̶are yimasibesuma ĩna. 7 Yu̶ mairã, gãjerã su̶orine rojose tãmu̶orãre mu̶are gotigu̶ yaja yu̶ quẽna: Rojose mu̶are ĩna yirũgũboajaquẽne, Jesús ĩ tudivadirotire tu̶oĩayurã, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yicõa ñarũgũña mu̶a. Oterimasu̶ ĩ bajisere tu̶oĩaña mu̶a: “Ote, quẽnaro vãnu̶cõari, juebu̶cu̶ bero rica cu̶tiru̶aroja” yigu̶, yoaro yucõa ñagũ̶mi oterimasu̶. 8 Ĩre bajiro bajiya mu̶a quẽne. Mani u̶ju̶ ĩ tudiejarotire yurã, variquẽnase rãca ĩ bojarore bajiro yitu̶jabetiroti ñaja. “Yoaro mene tudivadicõari, masa jediro mani yisere ĩabeseru̶cu̶mi” yirã, quẽnaro ñayuroti ñaja. 9 Rojose mu̶a tãmu̶ojama, gãjerãre “Rojose yaja mu̶a”, gãmerã yiĩatebesa, “Yoaro mene rojose mani yisere ĩabesecõari, rojose manire yiromi Dios” yirã. 10 Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna bajimasirere tu̶oĩaña mu̶a: Masa rojose ĩnare ĩna yiboajaquẽne, gãmemenane, Dioju̶are gotirẽtobosacõa ñamasiñujarã ĩna. 11 To yicõari, adire quẽne quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a: Rojose tãmu̶oboarine, “ ‘Manire ejarẽmoru̶cu̶mi Dios’ yicõa ñarãre quẽnaro yigu̶mi Dios”, yitu̶oĩaja mani. To bajiro bajimasiñuju Job vãme cu̶timasir'ire quẽne. Cojo vãme me bu̶to rojose tãmu̶oboarine, “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi Dios”, yicõa ñamasiñuju. Rojose ĩ tãmu̶oro bero, quẽnaro ĩ yiecomasirere ajiriarãja mu̶a. To bajiri, “Manire quẽne ĩamaicõari, quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yimasirãja mu̶a. 12 Yu̶ mairã, gajeye ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶: “Yiru̶arãja. Dios quẽne masiami yu̶a yirotire” mu̶a yise ũnire yibeticõaña. “Yiru̶arãja” yirã quẽne, “Yiru̶arãja” yi, “Yibetiru̶arãja” mu̶a yijama, “Yibetiru̶arãja” yicõa tu̶jasa, “Mani socajama, rojose manire yibogu̶mi Dios” yirã. 13 Rojose mu̶a tãmu̶ojama, “Yu̶are ejarẽmoña”, Diore yisẽniroti ñaja. Mu̶a variquẽnajama, Diore basavariquẽnaroti ñaja. 14 Sĩgũ̶ ĩ rijajama, “Diore yu̶re sẽnibosato” yigu̶, mu̶are ũmato ñarãre jicõaroti ñaja ĩre. To bajiro ĩ yijama, ũmato ñarãju̶a, ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ĩre sẽnibosaru̶arãma ĩna. Sẽnibosañarãne, u̶ye ĩre turu̶arãma, “Dios ĩre catioato” yirã. 15 To bajiri, “Mani sẽnirore bajiro ĩre catioru̶cu̶mi Dios” ĩna yitu̶oĩajama, rijagu̶re catioru̶cu̶mi. To yicõari, rojose yir'i ĩ ñajama, rojose ĩ yirere ĩre masirioru̶cu̶mi Dios. 16 To bajiri, rojose mu̶a yirere gãmerã gotiya. To bajiro yicõari, Diore gãmerã sẽnibosaya, rojose mu̶a yirere mu̶are masiriocõari, mu̶a rijasere quẽne ĩ catiorotire yirã. To bajiri, Dios ĩ bojarore bajiro yirã mu̶a ñajama, mu̶a sẽnirore bajirone cu̶diru̶cu̶mi. 17 Diore gotirẽtobosarimasu̶, El'ias vãme cu̶timasir'i, manire bajiro bajimasiñuju. To bajiboarine, “Oco quedibeticõato” yigu̶, Diore ĩ sẽnijama, ĩ sẽnirore bajirone idia cũ̶ma, gaje cũ̶ma gu̶dareco cõro oco quedibetimasiñuju. 18 Bero, Diore ĩ tudisẽnirone, oco quedimasiñuju quẽna. Tiju̶ bero, quẽnaro ote rica cu̶timasiñuju. 19 Mu̶are yu̶ gotisere ajiya mu̶a, yu̶ mairã. Mu̶a rãcagu̶, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, rojose yigu̶re, “Quẽna Cristore ajitirũ̶nu̶ato ĩ” yirã, ĩre mu̶a ejarẽmojama, ĩ rijato beroju̶ rojose ĩ tãmu̶oborotire ĩre yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. To yicõari, rojose mu̶a yisere mu̶are quẽne masirioru̶cu̶mi Dios. To cõro ñaja.

1 Pedro 1

1 ¿Ñati mu̶a, Dios ĩ beseriarã? ¿Ponto sitaju̶, Galacia sitaju̶, Capadocia sitaju̶, Asia sitaju̶, Bitinia sitaju̶ ñabaterã jediro, ñati mu̶a? Adi queti mu̶are ucaja yu̶. Gajeroriju̶ mu̶a ñabateboajaquẽne, Dios ĩ ñaroju̶ ñaja mu̶a ñarotiju̶. To bajiri ĩ ocare bu̶to tu̶oĩarã ñari, adi macaru̶cu̶roana rãca ñaboarine, ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã me ñarãja mu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶, “Ĩna ñaru̶arãma yu̶ rĩa bajiro bajirã” Dios ĩ yimasire ñajare, to bajirone bajiaja mu̶a. To bajiri, “Rojose mana ñaama” mu̶are yiĩaru̶, Esp'iritu Santore mu̶are cõañumi. To bajicõari, Jesucristo ocare cu̶dirãja mu̶a. To bajiro yiyumi, rojose mu̶a yisere ĩ macu̶ su̶orine ĩ masiriorũgũrotire yigu̶. Mu̶are quẽnarotigu̶, Diore ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Bu̶tobu̶sa quẽnase ĩnare cõaña”, mu̶are yisẽnibosarũgũaja yu̶. “Yu̶ su̶ori yu̶ jacu̶ quẽnaro ĩ yise quetire gãjerãre gotimasioru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, yu̶re cũcami Jesucristo. Yu̶ ñaja Pedro, adi quetire mu̶are ucagu̶. 3 Mani u̶ju̶, Jesucristo jacu̶, bu̶to manire maigũ̶ ñari, rojose mani yisere “Yirẽtobosato” yigu̶, manire rijabosarotiyumi. Ĩ rijato bero, ĩre tudicatioyumi. To bajiro ĩ yire ñajare, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Esp'iritu Santo su̶orine Diorãca quẽnaro ñacõari, ĩ bojarore bajiro yirã ñaja mani. To bajicõari, mani rijato bero ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũrona ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yito mani. 4 To yicõari, ĩ gotiriarore bajiro õ vecaju̶ bu̶to quẽnase manire Dios rĩare bajiro bajirãre yayiroti me manire ĩ u̶jorotire tu̶oĩavariquẽnaja mani. 5 Ĩ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã mani ñajare, ĩ masise rãca manire quẽnaro coderũgũgũ̶mi, ĩ ñaroju̶ ejacõari, ĩ rãca quẽnaro mani ñarũgũrotire yigu̶. To yicõari, adi macaru̶cu̶ro ti jedirirũ̶mu̶ ti ejaro, ĩ tu̶oĩariarore bajiro yigu̶, jediro quẽnaro manire ĩ yirũgũsere, to yicõari, õ vecaye manire ĩ u̶jorotire quẽne masiojeocõaru̶cu̶mi. 6 Tire tu̶oĩacõari, adigodoju̶ rojose tãmu̶orã ñaboarine, Dios tu̶ju̶ quẽnase mani bajirotire tu̶oĩa yurã ñari, bu̶to variquẽnaroti ñaja manire. 7 Rojose tãmu̶oboarine, Jesucristore mani ajitirũ̶nu̶cõa ñajama, “Ĩre ajitirũ̶nu̶rã masu ñaja” yiĩorã yaja mani. Oro vaja cu̶tiro rẽtoro vaja cu̶tiaja Jesucristore mani ajitirũ̶nu̶se. Oroju̶ama, jedise ñaja. “¿Oro masu ñati?” yirã, asioĩama ĩna. Tire bajiro bajiaja Jesucristore mani ajitirũ̶nu̶se quẽne. “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã masu ñati ĩna” yiĩaru̶, rojose mani tãmu̶osere yirẽtobosabecu̶mi Dios. To bajiri rojose tãmu̶oboarine, Jesucristore mani ajitirũ̶nu̶cõa ñajama, “To cõrone tudivaru̶cu̶mi yu̶ macu̶” Dios ĩ yitu̶oĩariarũ̶mu̶ne, “Yu̶ ejarẽmose rãca quẽnaro yicaju̶ mu̶a”, manire yivariquẽnaru̶cu̶mi Dios. To bajiro yigajanocõari, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ manire rojoru̶cu̶mi. 8 Jesucristore ĩabetiriarãja mu̶a. To bajiboarine ĩre mairãja mu̶a quẽne. Adirũ̶mu̶ri quẽne ĩre ĩamena ñaboarine, ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñari, quẽnaro variquẽnarãja mu̶a. Dios tu̶ana ĩna variquẽnarore bajiro bu̶to variquẽnarã ñari, mu̶a variquẽnasere rẽtobu̶saro gotiru̶aboarãja mu̶a. To bajiboarine, gotmasimenaja. 9 Quẽnase mu̶are ĩ u̶jorotire, “To bajirone yiru̶cu̶mi” yitu̶oĩarã ñari, to bajirone bajirãja mu̶a. 10 To bajiro quẽnaro Dios manire ĩ yirotire gotiyuma tirũ̶mu̶ana, Diore gotirẽtobosariarã. Quẽnagũ̶ ñari, manire ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yirotire gotiboarine, bu̶tobu̶sa tire masiru̶aboayujarã ĩna. To bajiri Diore ĩna gotirẽtobosarere quẽnaro buecõari, bu̶to tu̶oĩarũgũñujarã ĩna. 11 Esp'iritu Santore su̶orine Cristo ĩ bajirotire tu̶oĩa gotimasiñuma. Bu̶to rojose ĩ tãmu̶oro bero, quẽnaro ĩ yirotire tu̶oĩa gotiyuma. Tire gotiriarã ñaboarine, “To cõro ñaro bajiru̶aroja ti. To bajiro bajicõari, bajiru̶aroja” yimasiru̶arã, ĩna gotisere buecõari, tu̶oĩarũgũboayujarã ĩna. 12 Tire quẽnaro masibetiboarine, Dios su̶orine ado bajiro tu̶oĩañujarã ĩna: “Tire ĩamenaja mani. Mani beroana ĩaru̶arãma”, yitu̶oĩañujarã ĩna. “Mani beroana” ĩna yijama, manirene gotirã yiyuma. Cristo ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise queti goticudirimasa, yu̶a gotimasiosene ñaja Diore ĩna gotirẽtobosare. Tire yu̶a gotimasiorotire yigu̶, Esp'iritu Santore cõañumi Dios. Ti oca quẽnase ti ñajare, bu̶to ajimasiru̶arũgũrãma ángel mesa. 13 Ti ocare quẽnaro ajimasirã ñari, Cristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶re quẽnaro Dios ĩ yirotire tu̶oĩa tu̶jamenane, tocãrãcajine mani yirotire quẽnaro tu̶oĩarũgũroti ñaja. 14 Dios rĩare bajiro bajirã ñari, Cristo ocare mu̶a masiroto rĩjoro, rojose mu̶a yirũgũriarore bajiro yibeticõari, ĩ bojarore bajiroju̶a yirũgũroti ñaja. 15 Dios, quẽnase rĩne yigu̶, “Yu̶ rĩa ñaru̶arãja mu̶a” ĩ yire ñajare, ĩre bajiro quẽnase rĩne yirũgũroti ñaja. 16 Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “Quẽnase rĩne yigu̶ ñaja yu̶. To bajiri quẽnase rĩne yirũgũña mu̶a quẽne”, yigotiaja. 17 Gajeyerema, ado bajiro mani yigu̶ ñaboarine, masa jediro mani yisere ĩabeserocu̶ ñaami. Ĩ ĩabesejama, “Ãnoama rojose yirã ĩna ñaboajaquẽne, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶”, yibetiru̶cu̶mi. To bajiri, Diore “mani jacu̶” mu̶a yijama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre yicõari, quẽnase rĩne yirũgũroti ñaja. 18 Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a ñicu̶a rojose ĩna yimasiriarore bajiro yirũgũriarã ñaboayuja mu̶a maji. “Tire yitu̶jacõari, quẽnaro Dios ĩ yirona ñato” yigu̶, rojose mani yise vaja manire rijabosayumi Cristo. Jẽre Cristo manire ĩ vaja yibosarere masirãja mu̶a. Gajeyeũni yoaro ñabeti, gãjoa rãca me vaja yibosayumi. 19 Rojose yiĩabecu̶ ñari, ĩ rijare su̶orine, jediro rojose mani yire, mani yirotire quẽne manire vaja yibosayumi Cristo. 20 Adi macaru̶cu̶ro Dios ĩ rujeoroto rĩjoroju̶, tire manire ĩ vaja yibosarotire tu̶oĩacõari, ĩ macu̶re ĩ cõarotire tu̶oĩamasiñuju Dios. To bajiri adi macaru̶cu̶ro tu̶sarirũ̶mu̶ri manire rijabosagu̶ ejayumi Cristo. 21 “Manire rijabosayumi Cristo” yirã ñari, Diore ajitirũ̶nu̶aja mani. Cristore catiocõari, ĩ tu̶ rũ̶cu̶bu̶oriaju̶re ĩre rojoyuju Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, “Ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro manire yiru̶cu̶mi Dios”, ĩre yitu̶oĩavariquẽnarãja mu̶a. 22 “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ña” Dios ĩ yirere cu̶diriarã ñaja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, tirũ̶mu̶ju̶ rojose mu̶a yirũgũre, mu̶a yitu̶jabetire yitu̶jacõari, socamenane sĩgũ̶ rĩare bajiro quẽnaro gãmerã mairoti ñaja. To bajiri bu̶tobu̶sa mu̶a gãmerã mairotire bojaja yu̶. 23 Adirũ̶mu̶rirema, quẽnaseju̶are mani tu̶oĩarotire Dios ĩ ĩsiriarã ñari, quẽna gãme ruyuarãre bajiro bajirãja mu̶a. Gajerodori ĩ oca ti vasoabetirotire bajiro mu̶a quẽne bajireacõari bero mu̶a caticõa ñarotire yigu̶, ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñarãja mu̶a. 24 Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, to bajiro yaja yu̶: “Muiju ĩ jiado, bu̶to asirone, ta sĩnicoacaju̶. Go quẽne, sĩniyayicoacaju̶. To bajiri quẽnase ruyuboacati manicaju̶. Tire bajirone bajirãma masa quẽne. Yoaro mene bajireacoaru̶arãma. 25 To bajiboarine, mani u̶ju̶ ocaju̶ama ñacõa ñarũgũru̶aroja”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. “Mani u̶ju̶ oca” ti gotise, Cristo su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise quetire, mu̶are gotimasiore ñaja.

1 Pedro 2

1 “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ña” Dios ĩ yirere cu̶diriarã ñari, jediro rojose yibetirũgũroti ñaja. Adi ũnire yibetirũgũña mu̶a: Gãjerãre yitobesa. Socabesa. Gãjerãre, “Quẽnaro ñaama”, ĩnare yiĩatebesa. Gãjerãre rojose ñagõmacabesa. 2 Bu̶tobu̶sa Dios ocare ajivariquẽnacõari, ti gotirore bajiro yiru̶a tu̶oĩarũtuaroti ñaja mu̶are. Sũca bu̶to ũjuru̶agu̶re bajiro tire yiru̶a tu̶oĩarũtuaroti ñaja. To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnaro manire yami Dios” yimasirã ñari, quẽnabu̶saro ĩ bojarore bajiro yirũtuaru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, Dios tu̶ju̶ quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja. 4 To bajiri, mani u̶ju̶re Jesucristo, mani catirotire manire ĩsigũ̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñaña. Ĩne ñaami masa vi quẽnorã gũ̶ta ĩna cũsu̶orica, ñamasuricare bajiro bajigu̶. Ĩre bu̶to ĩatecama masa. Ĩre ĩna ĩateboajaquẽne, Dioju̶ama, “Ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi”, ĩre yiyumi. 5 To bajiro yigu̶ ñari, mu̶are quẽne Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã rãcana mu̶a ñajare, Dios ya vire gũ̶ta ĩ jeomu̶javasere bajiro bajiaja mu̶a. To bajicõari, ti vi ñarã, quẽnase rĩne yirã, paiare bajiro bajiaja mu̶a. To bajiri, Esp'iritu Santo su̶ori Dios ĩ ĩavariquẽnasere yiñaña. 6 Isa'ias ĩ ucamasire Dios oca ado bajiro ti gotijare, Jesucristo su̶orine Dios ĩ quẽnorivire bajiro bajiaja mu̶a: “Sión vãme cu̶ti maca ñarica gũ̶ta, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnaricare bajiro bajirocu̶re cũru̶cu̶ja yu̶. Ĩre ajitirũ̶nu̶rãju̶ama, yu̶ goticatore bajiro ĩnare quẽnaro yu̶ yirũgũjare, ‘Ĩ yirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi’ yu̶re yivariquẽnaru̶arãma”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire, Cristore Dios ĩ gotirere yiro. 7 To bajiri, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩre bu̶to maiaja mani. Gãjerã, ĩre ajimenaju̶arema, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro bajiaja. Ĩnarema, gũ̶ta ĩna rocariare bajiro bajiami Jesús. Ado bajiro gotiaja ti: “Gũ̶ta rãca vi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnarica ñaru̶aroja tia. Tia gũ̶ta su̶orine quẽnarivi quẽnoru̶cu̶mi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogu̶mi”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 8 To yicõari, gajeye Dios ocare masa ĩna ucamasire “Gũ̶ta masa ĩna ju̶ata quedirotiare bajiro bajiami Jesús” yigotiro yaja. “Coja gũ̶ta, ĩna ju̶ata quedirotiare bajiro bajirocu̶re cũru̶cu̶ja yu̶”, yigotiyuja ti. To bajiro ti gotijama, Cristo ocare ajimena ñari, ĩna rijato beroju̶ rojose ĩna tãmu̶otu̶jabetirotire yiro yaja. “To bajiro bajiru̶arãma” Dios ĩ yigotiriarore bajirone bajiru̶arãma. 9 To bajiro bajirona me ñaja mu̶aju̶ama. Dios su̶orine ĩ macu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, ĩ yarã ñaja mu̶a. Dios, mani u̶ju̶re rũ̶cu̶bu̶orã, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũrã ñaja mu̶a. Ĩ su̶orine cojo masare bajiro bajirã ñari, ĩ bojasere yirã ñaja. Rojose mu̶a yisere ĩ macu̶ ĩ vaja yijeobosare ñajare, Dios yarã ñaja mu̶a. “Ñajediro quẽnaro yu̶ yisere gãjerãre gotiato” yigu̶, “Yu̶ yarã ñaru̶arãja”, mu̶are yiyumi. Diore mu̶a ajitirũ̶nu̶roto rĩjoroju̶, ĩre masimena ñari, vãtia u̶ju̶ ĩ bojasere yirã ñaboayuja mu̶a maji. To bajiro yirã mu̶a ñaboajaquẽne, mu̶are ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yire ñajare, ĩre masirã ñari, rojose yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirã ñarãja mu̶a. 10 Tirũ̶mu̶ju̶ Dios ĩ ĩamaimena ñañuja mu̶a maji. To bajiri, sĩgũ̶ rĩare bajiro ñabesuja mu̶a maji. Adirũ̶mu̶rirema ĩ masune quẽnaro ĩ yijare, ĩ yarã ñarãja mu̶a yuja. 11 Yu̶ mairã, adigodoju̶ ñarã yoaro me catiñarona ñaja mani. To bajiboarine õ vecaju̶ Dios tu̶ju̶ ñaja mani ñacõa ñarũgũrotoju̶ama. To bajiro bajirona ñari, rojose mu̶a yiru̶a tu̶oĩasere yibetirũgũña. Rojose mu̶a yirũgũjama, Diore mu̶a ajitirũ̶nu̶boasere yitu̶jarã ñari, rojose yiecoru̶arãja. 12 Diore masimena vatoaju̶ ñarã ñari, quẽnase rĩne yirũgũña, “ ‘Rojose yama’ gãjerãre yi ocasãroma” yirã. Quẽnase rĩne mu̶a yicõa ñasere ĩariarã ñari, “Mu̶ su̶orine quẽnaro yirũgũcama”, Diore yiru̶arãma, masare ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ ti ejaro. 13 Roma macagu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶, ĩre cu̶dirũgũña mu̶a. Ĩre moabosarãre quẽne cu̶dirũgũña. “Rojose yirãre rojose ĩna yise vaja rojose yu̶re yibosato” yigu̶, to yicõari, “Quẽnaro yirãre quẽnaro ĩna yise vaja quẽnaro yu̶re yibosato” yigu̶, ĩnare cũgũ̶mi u̶ju̶ ñamasugũ̶. Õ vecagu̶, mani u̶ju̶re quẽnaro ĩna rũ̶cu̶bu̶orotire bojarã ñari, quẽnaro ĩnare cu̶dirũgũña mu̶a. 15 Diore ajimena, mu̶are rojose ĩna ocasãrere ajicõari, “Socase ñaja” u̶jarã ĩna yitu̶oĩarotire yigu̶, quẽnase rĩne mu̶a yirũgũsere bojaami Dios. 16 Ado bajiro ti bajijare, Dios ĩ bojasere yirũgũroti ñaja: Rojose mani yiboajaquẽne, manire masirioyumi Dios. To bajiro ĩ yire ñajare, “Rojose mani yijama, no yibeaja”, yitu̶oĩaroti me ñaja. Ado bajiroju̶a tu̶oĩarũgũroti ñaja: “Manire maigũ̶ ñari, rojose mani yirere masirioyumi Dios. To bajiri, mani quẽne, ĩre mairã ñari, ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja”, yitu̶oĩarũgũroti ñaja. 17 Masa jedirore rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. Gãjerã Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre quẽne mairũgũroti ñaja. “Ĩre mani cu̶dibetijama, manire ĩavariquẽnabecu̶mi Dios” yitu̶oĩarã ñari, ĩ bojarore bajiro yirũgũña. To yicõari, Roma macagu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶re quẽne quẽnaro rũ̶cu̶bu̶orũgũña. 18 Mu̶a, gãjerãre moabosarã, mu̶a u̶jarãre ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, ĩna rotisere quẽnaro cu̶dirũgũroti ñaja. Quẽnaro yirã ĩna ñajama, ĩna ñabetijaquẽne, ĩna rotisere quẽnaro cu̶diroti ñaja. 19 Cojojirema sĩgũ̶ rojose ĩ yibetiboajaquẽne, “Rojose yiyuja mu̶” ĩre yitu̶oĩacõari, rojose ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶. To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre moabosarimasu̶ju̶a, Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñari, ĩ gãmebetijama, “Quẽnaroja”, yiru̶cu̶mi Dios. 20 Rojose mu̶a yijama, to bajiro mu̶a yise vaja rojose mu̶are yigu̶mi mu̶a u̶ju̶. To ĩ yiro bero, “Rojose mani yijare, to bajiro yimi” yimasirã ñari, ĩre gãmebetiru̶arãja. To bajiboarine, quẽnaro mu̶a yiboajaquẽne, rojose mu̶are ĩ yijama, rojose tãmu̶oboarine, gãmebetiru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajise ñaja Dios ĩ ĩavariquẽnase. 21 To bajiro mu̶a bajirotire yigu̶, “Yu̶ rĩa ñaña”, mu̶are yirimi Dios. Cristo quẽne, manire rojose tãmu̶obosagu̶ ñaboarine, gãmebeticami. To bajiro ĩ bajicati ti ñajare, ĩre bajiro bajiroti ñaja manire quẽne. 22 Cojojirema rojose yiĩabeticami. Ñimu̶ju̶are yitobeticami. 23 Masa ĩre ĩna tud'iboajaquẽne, ĩnare tud'igãmebeticami. Rojose ĩre ĩna yirone, “Yu̶re rojose mu̶a yise vaja rojose mu̶are yiru̶cu̶ja”, ĩnare yibeticami. Ado bajiroju̶a tu̶oĩacami: “Dios ñaami, masa rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yigãmerocu̶ma. To bajiro ĩ yijama, quẽnaro riojo yiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩacami. 24 To bajicõari, yucú̶tẽroju̶ ĩre ĩna jaju sĩarone, rojose mani yise vaja, manire rojose tãmu̶obosacami, rojose yibeticõari, quẽnaseju̶are mani yirotire yigu̶. 25 Tirũ̶mu̶ju̶ma Diore ajimena ñari, oveja codeecobeticõari, ĩna mavisiacudirore bajiro bajiyuja mu̶a maji. Yucu̶rema, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, oveja codeecorãre bajiro bajiaja mu̶a.

1 Pedro 3

1 Rõmia, manaju̶ cu̶tirãre, mu̶are gotigu̶ yaja yu̶: Mu̶a quẽne, mani u̶ju̶ ĩ ĩavariquẽnarotire bojarã ñari, mu̶a manaju̶re quẽnaro cu̶dirũgũña. Sĩgũ̶ri, mu̶a manaju̶a, Cristo ocare ajimena ñarãma. To bajiri, Cristo ocare mu̶a gotibosasere ajiru̶amenama. Ti ocare gotibetiboarine, Diore rũ̶cu̶bu̶ocõari, quẽnase rĩne yiñaña mu̶a. To bajiro mu̶a yisere ĩacõari, ĩna quẽne Cristo ocare ajitirũ̶nu̶borãma. 3 “ ‘Manire ĩavariquẽnato ũ̶mu̶a’ yirã, ¿no bajiro yirãti mani?” mu̶a yitu̶oĩajama, “Ado bajiro yiru̶arãja”, yitu̶oĩabetiroti ñaja: Mu̶a joa quẽnorotire, quẽnase mu̶a bu̶sarotire, mu̶a gãmo yorotire, to yicõari, quẽnase mu̶a sudi sãñarotire quẽne, ti ũnire bu̶to tu̶oĩaroti me ñaja. 4 Ado bajiroju̶a bu̶to tu̶oĩaroti ñaja: Quẽnase yiru̶a tu̶oĩarũgũroti ñaja. Mani ruju̶aye jedise ñaja. Quẽnase mani tu̶oĩaseju̶ama jedibetiru̶aroja. To bajiri, mu̶a manaju̶are ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, ĩnare quẽnaro mu̶a yirotire tu̶oĩarũgũroti ñaja. To bajiro mu̶a yijama, mu̶are bu̶to ĩavariquẽnaru̶cu̶mi Dios. 5 Tirũ̶mu̶ju̶ to bajiro quẽnaro yirã ñamasiñujarã rõmia manaju̶ cu̶timasiriarã. Diore rũ̶cu̶bu̶omasiriarã, “Manire ĩ gotiriarore bajiro yiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩamasiñujarã. To yicõari, ĩna manaju̶re cu̶dirũgũmasiñujarã ĩna. 6 To bajirone bajimasiñuju Sara vãme cu̶timasirio. So manaju̶ Abrahamre ĩre so jijama, “Yu̶ u̶ju̶”, ĩre yimasiñuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo. To yicõari, ĩre quẽnaro cu̶dimasiñuju so. So bajiriarore bajiro bajiroti ñaja mu̶are quẽne. Mu̶a manaju̶a rojose ĩna yirotire tu̶oĩa güimenane, quẽnaro yicõa ñaroti ñaja. 7 Ũ̶mu̶a, manajo cu̶tirãre, mu̶are quẽne gotiaja yu̶: Mu̶a quẽne, mani u̶ju̶ ĩ ĩavariquẽnarotire bojarã ñari, “Rõmia tĩmabetibu̶sarã ñaama” yitu̶oĩacõari, mu̶a manajoare ĩnare ejarẽmorũgũña. To yicõari, Dios quẽnagũ̶ ñari, ĩnare quẽne, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ĩna ñajare, ĩnare quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oya. Quẽnaro ĩnare mu̶a rũ̶cu̶bu̶obetijama, ĩre mu̶a sẽnisere ajibetiru̶cu̶mi Dios. 8 Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã rãca mu̶a bajiñarotire mu̶a jedirore gotitu̶sagu̶ yaja yu̶. Sĩgũ̶re bajiro quẽnaro tu̶oĩacõari, ñarũgũru̶arãja mu̶a. Gãjerã rojose ĩna tãmu̶osere mu̶a ĩajama, ĩnare ĩamaicõari, ejarẽmoroti ñaja. “Yu̶ rẽtoro ñamasurã ñaama”, gãjerãre yitu̶oĩaroti ñaja. 9 Gãjerã rojose mu̶are ĩna yijama, ĩnare gãmebetiroti ñaja. Gãjerã mu̶are ĩna tud'ijama, ĩnare tud'igãmebetiroti ñaja. Ado bajiroju̶a ĩnare yirũgũroti ñaja: Tud'igãmemenane, quẽnaro ĩna ñarotire yirã, Diore ĩnare sẽnibosaya. To bajiro mu̶a yirũgũsere bojaami Dios, “To bajiro ĩna yijama, jediro quẽnase yu̶ ĩsiru̶asere bu̶jaru̶arãma” mu̶are yimasigũ̶ ñari. 10 Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, “Tire riojo gotiami Pedro”, yimasirãja mu̶a: “Quẽnaro ĩna ñaru̶ajama, ĩna ñagõroto rĩjoro quẽnaro tu̶oĩarũgũru̶arãma, ‘Rojose ñagõrobe’ yirã. To yicõari, gãjerãre yitobetiru̶arãma. 11 Rojose yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are yirũgũru̶arãma. ‘Gãjerã rãca quẽnaro ñarãsa’ yirã, ĩna yimasiro cõro quẽnaro ĩnare yicõa ñarũgũru̶arãma. 12 Quẽnaro yirãre ĩatirũ̶nu̶rũgũami Dios. To bajiri, ĩre ĩna sẽnijama, ĩnare ejarẽmorũgũami. To bajiboarine, rojose yirãrema ĩavariquẽnabeami”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 13 Quẽnase rĩne mu̶a yicõa ñajama, ñimarãju̶a mu̶are rojose yigu̶, magũ̶mi. 14 To bajiboarine, sĩgũ̶ri rojose mu̶are ĩna yijama, “Quẽnaro manire yiru̶cu̶mi Dios” yimasirã ñari, rojose mu̶are yirãre güibeticõari, bu̶to variquẽnaroti ñaja mu̶are. 15 “Cristo, mani u̶ju̶, jediro masigũ̶ ñaami”, yitu̶oĩa rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarũgũrãja mu̶a. Gãjerã, “¿No bajiro tu̶oĩarã ñari, ‘Quẽnaro yu̶are yiru̶cu̶mi Dios’ yati mu̶a?” mu̶are ĩna yisẽniĩajama, mu̶a cu̶dirotire quẽnaro tu̶oĩa yuya mu̶a. 16 “Ĩna rẽtoro masirã ñaja” yitu̶oĩamenane, Dios ĩ bojarore bajiro ĩnare quẽnaro cu̶diru̶arãja mu̶a. “Rojose yama” gãjerãre ĩna yigotisere ajicõari, “Socarã yaja mu̶a” ĩna yibojoneorotire yirã, quẽnase rĩne yirũgũru̶arãja mu̶a. Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, to bajiro yiroti ñaja mu̶are. 17 Rojose mu̶a yise su̶orine rojose mu̶are ĩna yijama, “Ju̶aji to bajiro yibetiru̶arãja”, yitu̶oĩaru̶arãja mu̶a. Ti quẽne quẽnase ñaja, bajiroju̶ma. To bajiboarine ti rẽtoro quẽnamasuse ñaja quẽnase mu̶a yise su̶orine Dios ĩ bojarore bajiro rojose mu̶a tãmu̶ojama. 18 Cristo quẽne, quẽnase rĩne yigu̶ ñaboarine, rojose tãmu̶ocõari, rojose yirãre manire rijabosacami. To bajiro bajicami, Dios tu̶ju̶ quẽnaro mani ñarũgũrotire yigu̶. Rijacoaboarine, Esp'iritu Santo su̶orine tudicatiyumi. 19 To bajicõari, rijariarã, tubiberiaroju̶ ñarãre ĩnare gotimasiogũ̶ vasuju Cristo. 20 To ñariarã, Noé ĩ ñamasiriarodoju̶ ñariarã ñañujarã. Ĩnare Dios ocare gotimasiboayuju Noé. Ajiru̶abetimasiñujarã ĩna. To bajiri, cũmua jairicare Noé ĩ quẽnotoyene, ĩre ĩna ajirotire yoaro yumasiboayuju Dios. Ĩre ajibeticõa ñamasiñujarã ĩna. To cõrone cũmua quẽnogajanocõari, cojomo cõro jedi, gaje ãmo idia jẽnituarirãcu̶ rĩne vasãjamasiñujarã. Oco ñamu̶se rãca ĩ ruureare su̶orine rojorã rãca ĩna ñacõa ñaborotire ĩnare yirẽtobosamasiñuju Dios. 21 Oco rãca mani bautizaecorirũ̶mu̶ne, manire rojose tãmu̶oboronare yirẽtobosayumi Dios. “Ti ũnine bajiyuja ti Noére Dios ĩ yimasire quẽne”, yimasiaja mani. Oco rãca mani bautizecojama, Dios mani jacu̶re quẽnaro mani tu̶oĩarotire yirã, “Rojose yu̶a yisere masirioya”, ĩre yisẽniaja mani. To yicõari, “Jesucristo manire ĩ rijabosaro bero Dios ĩre ĩ catiore ñajare, manire rojose tãmu̶oboronare yirẽtobosayumi”, yaja mani. 22 Jesucristo, tudicaticõari, õ vecaju̶ Diorãca rotiñagũ̶mi. Toju̶ ñarã, u̶jarã ñamasurã, ñamasumena quẽne, ángel mesa, gãjerã quẽne, ĩ rotisere cu̶diñarãma.

1 Pedro 4

1 Adigodoju̶ ñagũ̶, rojose tãmu̶ocami Cristo. To bajiri, manire quẽne, “To bajiro mani bajirotire Dios ĩ bojajama, rojose tãmu̶oru̶arãja”, yitu̶oĩaroti ñaja. Rojose tãmu̶ocõari, Cristore bu̶tobu̶sa mani tu̶oĩajama, rojosere yiru̶a tu̶oĩamenaja mani. 2 To bajiro mani tu̶oĩarũgũjama, adigodoju̶ mani catiñaro cõro mani masu mani bojarore bajiro yibeticõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirũgũru̶arãja. 3 Ado bajiro ti bajijare, to bajiro yirũgũroti ñaja mu̶are: Diore mu̶a masiroto rĩjoro, mu̶a masu mu̶a bojarore bajiro, ado bajiro yirũgũñuja mu̶a maji: Rojose yirã ñari, rõmia rãca ajeriarã cu̶tirũgũñuja mu̶a. Idire mecu̶ose idimecu̶cõari, rojose yicudirũgũñuja mu̶a. “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶orãre mu̶a quẽne rũ̶cu̶bu̶orũgũñuja. 4 To bajiro mu̶a yirũgũboarere yitu̶jacõari, rojose yirã rãca mu̶a ñabetijare, adirũ̶mu̶rirema “¿no yirã mani rãca rojose yiru̶abeati? Rojorã ñaama” mu̶are yitu̶oĩacõari, ajatud'irãma ĩna. 5 To bajiro mu̶are ajatud'irã, “Rojose yirã ñari, ĩnare ajatud'icaju̶ yu̶a”, mani u̶ju̶re yigotiroti ñaja ĩnare. Mani u̶ju̶ ñaami yoaro mene vadicõari, catirãre, rijariarãre quẽne ĩabeserocu̶. 6 Yoaro me to bajiro ĩ yirotire tu̶oĩagũ̶ ñari, rijariarãre quẽne ĩ oca quẽnasere gotimasioñuju mani u̶ju̶. To bajiro ĩnare gotimasioñuju, jẽre rijariarã ñaboarine, ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñari, tudicaticõari, Diorãca quẽnaro ĩna ñarotire yigu̶. 7 Adi macaru̶cu̶ro ti jedirotirũ̶mu̶ cõñaro bajiaja. To bajiri, quẽnaro tu̶oĩacõari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca tocãrãcajine Diore sẽnirũgũña mu̶a. 8 To yicõari, gãmerã ĩamairũgũña. Ti ñaja ñamasusema. Gãjerãre bu̶to mani maijama, cojoji me manire rojose ĩna yiboajaquẽne, ĩnare masiriorũgũru̶arãja. 9 Gãjerã mu̶a ya vi ĩna ejajama, variquẽnase rãca ĩnare quẽnaro yirũgũru̶arãja mu̶a. 10 Tocãrãcu̶re ĩamaicõari, ricati mu̶a yimasirotire mu̶are u̶jorimi Dios. To bajiri, mu̶are ĩ u̶jore mu̶a yimasise rãca Dios ĩ bojarore bajiro gãmerã ejarẽmorũgũroti ñaja. 11 Mu̶a rãcagu̶ Dios ocare gotigu̶ ĩ ñajama, quẽnaro gotimasioato. Gãjima, “Quẽnaro gãjerãre ejarẽmoru̶cu̶mi” yigu̶, mani jacu̶ Dios ĩ masisere ĩ u̶jor'i ñari, quẽnaro ejarẽmoato. Ĩna yirore bajiro rĩne yicõa ñato gãjerã quẽne. Jediro mani yisere ĩacõari, “Jesucristo su̶orine ĩnare quẽnaro ejarẽmogũ̶mi Dios ñajediro u̶ju̶”, gãjerã ĩna yirũ̶cu̶bu̶orotire yirã, to bajirone yicõa ñaña. 12 Yu̶ mairã, ajiya mu̶a. Masa rojose mu̶are ĩna yijama, “¿Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã masu ñati ĩna?” yiĩaru̶, rojose mu̶a tãmu̶osere yirẽtobosabecu̶mi Dios. To bajiro ti bajijama, “¿No yigu̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaboarine, rojose tãmu̶oati yu̶?”, yibesa. 13 Mu̶a quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, rojose ĩ tãmu̶ocatore bajiro rojose mu̶a tãmu̶ojama, variquẽnaña. To bajiro rĩne mu̶a bajicõa ñajama, adi macaru̶cu̶roju̶ Cristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶re, ĩ rãca ñacõari, rẽtobu̶saro variquẽnaru̶arãja mu̶a. 14 Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶orine gãjerã mu̶are ĩna tud'iboajaquẽne, variquẽnaña mu̶a, Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo, “Quẽnaro yirã ñato” yigu̶, bu̶tobu̶sa ĩ ejarẽmorã ñari. 15 Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶orine rojose mu̶are yiru̶arãma masa. To bajiboarine rojose mu̶a yise su̶ori rojose mu̶a tãmu̶ojama, ĩavariquẽnabetiru̶cu̶mi Dios. To bajiri, “Rojose yirã ñari, rojose tãmu̶oaja mani” yirobe yirã, ado bajiro rojose yibetirũgũña: Gãjerãre sĩabesa. Juarudibesa. Gãjerãre gõjanabiobesa. 16 Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, quẽnaseju̶are mu̶a yiboajaquẽne, gãjerã rojose mu̶are ĩna yisere tãmu̶ocõari, “Rojose bajiaja mani” yitu̶oĩabojonemenane, Dioju̶are, “Mu̶ ejarẽmose rãca quẽnaro yicõa ñaja yu̶a”, ĩre yivariquẽnaña. 17 Jẽre adirũ̶mu̶rine masa ĩna yisere ĩacõari, “Ado bajiro yicana ñari, quẽnase bu̶jarã, rojose tãmu̶orã, bajiru̶arãma” Dios ĩ yiroti ejacoato yaja. To bajiro ĩ yisu̶orona ñaja mani, ĩ yarã Cristore ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri, “Adigodoju̶ rojose mani tãmu̶oro rẽtobu̶saro ĩre ajitirũ̶nu̶mena roque rojose tãmu̶oru̶arãma”, yimasiaja mani. 18 Tire bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã quẽne, adigodoju̶ ñarã rojose tãmu̶oaja mani. To bajiri, “Rojose mani tãmu̶oro rẽtobu̶saro ĩre ajitirũ̶nu̶mena roque rojose tãmu̶oru̶arãma”, yimasiaja mani. 19 Rojose mu̶a tãmu̶orotire Dios ĩ bojajare, rojose tãmu̶oboarine, quẽnaseju̶are yicõa ñaña mu̶a. “Ĩ gotiriarore bajiro quẽnaro manire ĩatirũ̶nu̶cõa ñaru̶cu̶mi manire rujeor'i, ĩ tu̶ju̶ quẽnaro mani ñarũgũrotire yigu̶”, yitu̶oĩarũgũña.

1 Pedro 5

1 Bu̶cu̶rã, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre, mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Yu̶ quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶ ñaja yu̶. To bajicõari, Cristo rojose manire ĩ tãmu̶obosacatire ĩacacu̶ ñaja yu̶. To bajicõari, quẽna ĩ tudiejarotirũ̶mu̶ yu̶ quẽne, mu̶a rãca ĩre ĩavariquẽnaru̶cu̶ja yu̶. 2 Ovejare coderimasu̶ quẽnaro ĩ ĩatirũ̶nu̶rore bajiro, mu̶a quẽne, variquẽnase rãca Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩatirũ̶nu̶rũgũña mu̶a, “Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã ñato” yirã. “Ĩnare yu̶a codese vaja, gãjoa bu̶jarãsa” yirã me, to bajiro yirũgũña mu̶a. 3 Bu̶to ĩnare rotibetiroti ñaja. Ado bajiroju̶a yiroti ñaja. Cristo ĩ bojarore bajiro ĩnare ũmato yiñarũgũña mu̶a. 4 To bajiro ĩnare mu̶a ũmato yicõa ñajama, mani u̶ju̶ Cristo mu̶a rãca variquẽnaru̶cu̶mi. To bajicõari, ĩ tudiejarirũ̶mu̶ mu̶are quẽnaro yiru̶cu̶mi, “Yu̶ rãca variquẽnacõa ñato” yigu̶. 5 Mamarãre, mu̶are quẽne gotiaja yu̶. Mu̶are ũmato ñarãre quẽnaro rũ̶cu̶bu̶ocõari, cu̶diya. Cristore ajitirũ̶nu̶rã, mu̶a jediro quẽnaro gãmerã rũ̶cu̶bu̶oya. “Ĩna rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶”, yitu̶oĩabesa. Ado bajiroju̶a yiya: “Yu̶ rẽtoro ñamasurã ñaama”, gãjerãre yitu̶oĩaroti ñaja. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, to bajiro bajiroti ñaja: “ ‘Ĩna rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a’ yirãre ajibeami Dios. ‘Yu̶a rẽtoro ñamasurã ñaama’ gãjerãre yitu̶oĩarãju̶are quẽnaro ejarẽmoami”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 6 To bajiri Diore, “Yu̶a rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami” yirã, quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶orũgũña mu̶a. “Yu̶a u̶ju̶, ñajediro masijeogu̶ ñaja mu̶. Mu̶ bojarore bajiro bajiato”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶orũgũña. To bajiro mu̶a yijama, “To cõrone adi macaru̶cu̶ro jedicoaru̶aroja” Dios ĩ yitu̶oĩariarũ̶mu̶ ti ejaro, “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñato” yigu̶, mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. 7 Dios mu̶are quẽnaro ĩ ĩatirũ̶nu̶jare, mu̶a tu̶oĩarejaise jedirore ĩre gotirũgũña mu̶a. 8 Quẽnaro tu̶oĩamasiri ñaña, “Satanás rojose ĩ yirotisere cu̶dirobe” yirã. Macarocagu̶ yai, bar'i sĩaru̶, ĩ bajirore bajiro, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire Dios ĩ cõarotire bojagu̶ ñari, rojose manire yiroticudirũgũgũ̶mi Satanás. 9 To bajiro ĩ yirotiboasere cu̶dibetirũgũña mu̶a. “Ĩ gotiriarore bajiro quẽnaro manire ejarẽmoru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩa tu̶jamenane, Dios ĩ bojaseju̶are yicõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. “Adigodoana Cristore ajitirũ̶nu̶rã jediro, manire bajirone rojose tãmu̶orãma ĩna quẽne”, yimasiritibesa. 10 Adigodoju̶ ñarã, rojose mani tãmu̶oro bero, Dios tu̶ju̶ mani ejarone, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirã mani ñarũgũrotire yigu̶, yiru̶cu̶mi Dios. Ĩne ñaami manire ĩamaicõari, jediro mani yisere manire ejarẽmogũ̶. Ĩ su̶orine, “Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, ĩ rãca quẽnaro ñarũgũru̶arãja” gãjerã ĩna yigotisere ajiyuja mu̶a. 11 Ĩ ñaami masijeogu̶, ñajediro u̶ju̶. “To bajirone bajicõa ñaru̶cu̶mi”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶oto mani. 12 Adi papera rãca mojoroaca mu̶are yu̶ gotisere yu̶re ucabosami Silvano. Ĩ ñaami Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶, ĩ yirore bajiro yigu̶. “Adi papera ĩ ucasere ĩavariquẽnacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato” yigu̶, yaja yu̶. To yicõari, “Dios, manire ĩamaicõari, quẽnaro ĩ ejarẽmosere masiato” yigu̶, yaja yu̶. To bajiri, tire masiritimenane, ĩre ajitirũ̶nu̶cõa ñaña mu̶a. 13 Ado Babilonia vãme cu̶ti macaju̶ ñarã, Cristore ajitirũ̶nu̶rã, mu̶are quẽnarotiama ĩna. Dios su̶orine Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaama ĩna quẽne. Yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶, Marcos vãme cu̶tigu̶ quẽne mu̶are quẽnarotiami. 14 Cristo su̶orine cojo masare bajiro bajirã ñari, quẽnaro gãmerã yisẽniĩa, yiñaña mu̶a. Toana, Cristore ajitirũ̶nu̶rã jedirore ado bajiro Diore mu̶are sẽnibosaja yu̶: “ ‘Mu̶ macu̶ Cristo yarã, quẽnaro ñato’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. To cõro ñaja.

2 Pedro 1

1 ¿Ñati mu̶a, Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã? Yu̶ ñaja Pedro, adi quetire mu̶are ucacõagũ̶. Jesucristo ĩ bojasere yigu̶ ñaja yu̶. Ĩ macu̶ ĩ rijabosare su̶ori quẽnaro Dios ĩ yise quetire “Gãjerãre gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, yu̶re cũcami. Jesucristone ñaami Dios, mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶, rojose mani yise vaja manire rijabosar'i. “To bajiro ĩ bajire ñajare, quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩarã ñaro cõrone, quẽnaro yiecorona ñaja mani. 2 Mu̶are quẽnarotigu̶, Diore, to yicõari, Jesús mani u̶ju̶re quẽne, ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Bu̶tobu̶sa mu̶a ocare ajimasicõari, quẽnaro ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmorũgũña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 3 Ĩ yarã ñacõari, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne mani yimasirotire yigu̶, manire beseyumi Cristo. Masijeogu̶ ñari, ĩre mani ajitirũ̶nu̶jama, manire quẽnaro ejarẽmoru̶cu̶mi. 4 To bajiri, masijeogu̶ ñari, “Quẽnaro yiru̶cu̶ja” ĩ yicũmasiriarore bajiro manire yiyumi. To bajiro ĩ yiroti jairo vaja cu̶tire bajiro bajise ñañuja. Ti su̶ori rojose mani tu̶oĩasere “Yitu̶jato” yigu̶, manire yiyumi, ĩre bajiro yirã mani ñarotire yigu̶. 5 To bajiri, quẽnaro manire ĩ yire ñajare, ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñari, mu̶a yimasiro cõro quẽnasere yirũgũña, “Diore quẽnabu̶saro masito mani” yirã. 6 Rojose yiru̶aboarine, tire yibeticõari, Dios ĩ bojarore bajiroju̶a yirã, rojose tãmu̶oboarine, quẽnaro yicõa ñarũgũroti ñaja. 7 To yicõari, gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rãre, ĩre ajitirũ̶nu̶menare quẽne mairũgũroti ñaja. 8 Ti vãme jedirore yirã ñacõari, bu̶tobu̶sa mu̶a yirũtu vajama, Jesucristo mani u̶ju̶re quẽnaro masirã ñaru̶arãja mu̶a. Ĩre quẽnaro masirã mu̶a ñajama, ĩ bojasere quẽnaro yiru̶arãja. To bajiro mu̶a yibetijama, ĩre masirã ñaboarine, ĩre ejarẽmomenare bajiro bajirãja mu̶a. 9 Ti vãme jedirore yimena, Dios ĩ bojasere quẽnaro ajimasimena ñarãma. To bajicõari, “Rojose yu̶ yisere masirioyumi”, yimasiriticoaborãma. 10 To bajiri, ĩnare bajiro bajibesa mu̶a. Ado bajiroju̶a yirũgũña: “Cristo yarã ñato” yigu̶, Dios beseriarã ñari, mu̶a yimasiro cõro ñajediro yirũgũña. To bajiro mu̶a yijama, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiru̶arãja. 11 To bajicõari, mu̶a rijato beroju̶, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosagu̶, õ vecaju̶ ĩ rotiñaroju̶ variquẽnase rãca mu̶a ejarotire yigu̶ yiru̶cu̶mi mani u̶ju̶, Jesucristo. 12 Mu̶are yu̶ gotisere masirã ñari, quẽnaro yirũgũrãja mu̶a. Tire mu̶a masiboajaquẽne, mu̶are goticõa ñaru̶cu̶ja yu̶, “Masiritiroma” yigu̶. Gãjerã socabeti quetire mu̶are ĩna gotiriaro bero ti ñaboajaquẽne, mu̶are goticõa ñaru̶cu̶ja yu̶. 13 Yu̶ catiñaro cõro mu̶are gotimasiocõa ñaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, yu̶ gotisere quẽnaro mu̶a ajisere bojaja yu̶. 14 “Jesucristo mani u̶ju̶, ‘Yoaro me rijacoaru̶cu̶ja mu̶’ yu̶re ĩ yigoticatore bajiro bajiru̶aroja” yitu̶oĩagũ̶ ñari, yu̶ rijato beroju̶ ti vãmere mu̶a masiritibetirotire yigu̶, yu̶ yimasiro cõro mu̶are gotimasiorũgũru̶cu̶ja yu̶. 16 “Mani u̶ju̶ Jesucristo, masigũ̶ ñaami. Adi macaru̶cu̶roju̶ tudiejaru̶cu̶mi”, mu̶are yigoticaju̶ yu̶a. “Masirẽtogũ̶ ñaami Cristo”, mu̶are yicaju̶ yu̶a. Yu̶a masune tu̶oĩacõari me, mu̶are goticaju̶. Cristore ĩre ĩacana ñari, mu̶are goticaju̶. 17 Mani jacu̶ Dios, Cristore quẽnaro ĩ yirũ̶cu̶bu̶ocatire, to yicõari, “ ‘Ñamasugũ̶ ñaami’ yimasiato” yigu̶, Cristo ĩ godovedicatire yu̶are ĩocami Dios. To yigu̶ne, ado bajise yu̶are yi ocaruyucami: “Ãnine ñaami yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶. Ĩre bu̶to ĩavariquẽnaja yu̶”, yu̶are yi ocaruyucami. 18 To bajise Dios ĩ ocaruyucatire, buro joeju̶ Cristo rãca ñarã, ajicaju̶ yu̶a. 19 Diore gotirẽtobosamasiriarã Cristo ĩ bajirotire ĩna gotimasiriarore bajiro bajicaju̶. Mu̶a quẽne yu̶a gotimasiosere ajicõari, “Socabeti ñaja”, yimasicaju̶ mu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶ quẽnase queti Diore gotirẽtobosarimasa ĩna ucamasirema, rẽtiaroju̶re mani sĩabusuorore bajiro bajise ñañuja. Yu̶a gotimasiose quẽnaro mu̶a buejama, Cristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶, ĩ ejarẽmose rãca mu̶a masiojeobetire quẽnaro masijeocõaru̶arãja mu̶a. 20 Dios ocare masa ĩna ucamasirere mu̶a buejama, ado bajise ñamasusere quẽnaro masiña: Diore gotirẽtobosariarã, ĩna masune tu̶oĩamasicõari, ucabetimasiñujarã ĩna. Esp'iritu Santo ĩna masirotire ĩ ĩsise su̶ori ucamasiñujarã.

2 Pedro 2

1 Diore gotirẽtobosarimasa socamena ĩna ñaboajaquẽne, gãjerã ñamasiñujarã, “Diore gotirẽtobosarã ñaja” yisocariarã. To bajiri adirũ̶mu̶rire quẽne, mu̶a rãca ñaru̶arãma socase gotirimasa. “Socabetire mu̶are gotiaja” yirã ñaboarine, rojose tu̶oĩarã ñaru̶arãma. To bajiro tu̶oĩarã ñari, manire yirẽtobosar'ire ĩre terã ñaru̶arãma. To bajiro bajirã ĩna ñajare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yoaro mene ĩnare cõacõaru̶cu̶mi Dios. 2 To bajiro Dios ĩ yiroto rĩjoro, mu̶a rãcana jãjarã rojose ĩna yirore bajiro yiru̶arãma. To bajiro ĩna yisere ĩacõari, Dios ocare ajiteru̶arãma. 3 To bajiro socase gotimasiorimasa, “Gãjoa bu̶jarãsa mani” yirã, socase ti ñaboajaquẽne, ĩna gotimasiose vaja mu̶are vaja sẽniru̶arãma. Tirũ̶mu̶ju̶ne “To bajiro rojose yirãre rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios. 4 Dios tu̶ana, ángel mesa rojose yimasiriarã ĩna bajimasire quetire masirãja mu̶a. “Rojose mu̶a yiboajaquẽne, rojose mu̶are yibecu̶ja yu̶”, yibetimasiñuju ĩ. “Rojose ĩna yicati vaja rojose ĩnare yu̶ yirotire yucõa ñato” yigu̶, cõmemari rãca ĩnare siacõari, tu̶sabetigojeju̶ ĩna ñacõa ñarotire yigu̶ toju̶ ĩnare cũmasiñuju. 5 Tirũ̶mu̶ju̶ Noé ĩ ñamasiriarodoju̶ ñamasiriarãre quẽne, “Rojose mu̶a yise vaja rojose mu̶are yibetiru̶cu̶ja”, yibetimasiñuju ĩ. Ĩna jedirore oco ñamu̶se rãca ĩnare ruureajeocõamasiñuju ĩ. To bajiri, “Dios ĩ bojarore bajiro yiroti ñaja” gãjerãre yigotirũgũboar'i, Noé, ĩ yarã, cojomo cõro jedi, gaje ãmo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãrema ruubetimasiñuju. 6 Ĩnare ĩ yiriarore bajirone yiyumi Dios, “Sodoma macana, to yicõari, Gomorra macanare quẽne, rojose ĩna yiboajaquẽne, rojose ĩnare yibetiru̶cu̶ja yu̶”, yibetimasiñuju. Ti macarianare õ vecaye jea ũ̶ju̶se rãca vẽjacõari, ĩnare soereajeocõamasiñuju ĩ. To bajiro ĩ yijama, “Adirodore ñarã rojose yirã, tire masicõari, tu̶oĩamasiato” yigu̶, yimasiñumi. 7 Sodoma macanare, Gomorra macanare soereacõaboarine, Lot vãme cu̶timasir'ire ĩre yirẽtobosamasiñuju Dios. Quẽnaro yigu̶ ñamasiñuju Lot. Tocãrãcarũ̶mu̶ne ti macariana Diore ajimena, rojose ĩna yisere ĩacõari, gãjerã “Rojose yama” ĩna yisere quẽne ajicõari bu̶to tu̶oĩasu̶tiritirũgũmasiñuju Lot. To bajiri, “Ũ̶ju̶romi” yigu̶, ĩre yirẽtobosamasiñuju Dios. 9 To bajiri, ti quetire mu̶are yu̶ gotise jedirore tuditu̶oĩacõari, ju̶a vãme ado bajise masiaja mani: “Dios ĩ bojarore bajiro yirãre rojose ĩna bajiborotire ĩnare yirẽtobosamasiami”, yimasiaja mani. To yicõari, “Rojose yirãrema rojose ĩna yise vaja, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare ĩ cõaroto rĩjoro, rojose ĩna yijare, ‘Rojose tãmu̶oña mu̶a’ ĩnare yirũgũami Dios”, yimasiaja mani. 10 “Rojose ĩna yise vaja, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõabeaja maji” Dios ĩ yiĩarãre mani yijama, ado bajiro rojose yirãre yaja mani: Ĩna masune ĩna bojarore bajiro yirũgũrãre, gãjerã ĩna rotisere ajiterãre quẽne, ĩnare yaja mani. To bajiro yirã ñarãma socase gotimasiorimasa. “Ĩna rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a” yitu̶oĩacõari, güimenane, ángel mesare, to yicõari, vãtiare quẽne rũ̶cu̶bu̶omenama. 11 Socase gotimasiorimasa rẽtoro masirã ñaboarine, ĩnare bajiro yimenama Dios tu̶ana, ángel mesama. Vãtiare, “Rojose yirã ñari, rojose tãmu̶oru̶arãja”, ĩnare yimenama. 12 Socase mu̶are gotimasiorimasa, ĩna ruju̶ ti bojarore bajiro yirã, “Bojoneose yirã yaja” yimasimenane, tire yirũgũrãma. To yicõari, ángel mesare, vãtiare quẽne ĩna bajisere masimena ñari, rũ̶cu̶bu̶obetirũgũrãma. To bajiro rojose ĩna yise ñajare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶mi mani u̶ju̶. 13 Gãjerãre rojose ĩna yire vaja, rojose tãmu̶oru̶arãma. Bojoneose ti ñaboajaquẽne, “Ñamiju̶ yirudirãsa mani”, yirã me ñarãma. Bojonemena ñari, ũ̶mu̶ane yivariquẽnarã ñarãma. Diore rũ̶cu̶bu̶orã mu̶a rẽjajama, ĩna quẽne mu̶a rãca rẽjacõari, “Dios ĩ bojasere yirã ñaja” yiboarine, no ĩna bojarore bajiroju̶a yirũgũrãma. To bajiro rojose yirã ñaboarine, “Ado bajiro mani yisere ĩavariquẽnagũ̶mi Dios”, mu̶are yisocarãma. Rojose yirã rãca mu̶a rẽjase su̶orine, mu̶a jedirorene, “Rojose yirã ñarãma”, mu̶are yiñagõjairãma masa. 14 Rojose yirã ñari, rõmia jãjarãre ajeriarã cu̶tiru̶a tu̶oĩarũgũrã ñarãma. Gãjerã, Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶menare quẽnaro ĩna yitose su̶orine rojose ĩnare ũmato yirã ñarãma. To bajicõari, jairo gajeyeũni cu̶orã ñaboarine, quẽna gajeye bojarẽmorã ñari, “Gãjoa bu̶jarãsa mani” yirã, quẽnaro yisocamasirã ñarãma. To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ Dios ĩ cõarona ñarãma. 15 Cristo ocare ajiriarã ñaboarine, ajitu̶jacõari, Dios ĩ bojabetire yirã ñarãma. Beor macu̶, Balaam vãme cu̶timasir'i, gãjoare bu̶to ĩ bojariarore bajiro bojarã ñari, ĩ yiriarore bajiro rojose yirã ñarãma ĩna quẽne. 16 Balaamju̶a, rojose ĩ yiru̶ajare, Dios jediro masigũ̶ ñari, Balaam ĩ jesavacu̶ burro vãme cu̶tigu̶re masu̶re bajiro ñagõrotimasiñuju. Ado bajiro ĩre yimasiñuju: “Rojose yigu̶acu̶ yaja mu̶”, ĩre yitud'itu̶jomasiñuju burro. Rojose ĩ yiru̶aboarere yibetimasiñuju Balaam ñamasir'i. 17 Quẽna gaje vãme mu̶are gotirẽmoaja yu̶, socase gotimasiorimasa ĩna bajisere: Oco ñaboariagojeri ti oco manore bajiro bajirã ñarãma. To bajicõari, buerigaserire mino vẽarearore bajiro bajirã ñarãma. To bajiro bajirã ñari, Dios oca quẽnasere mani ajiru̶aboasere manire gotimasiobetiru̶arãma. To bajiri, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶ja” ĩ yimasiriarore bajiro ĩnare cõaru̶cu̶mi Dios. 18 “Rojose mani yiboajaquẽne, manire ĩavariquẽnacõa ñaru̶cu̶mi Dios”, yivariquẽnarãma. Tu̶oĩamasimena ñari, to bajiro yirãma, “Gãjerã quẽne, mani yisere ajicõari, mani yirore bajiro rojose yato ĩna quẽne” yirã. To bajiro ĩna yijama, Diore ajimena rãca rojose ĩna yirũgũboarere yitu̶jacõari, mame Cristore ajitirũ̶nu̶rãre bu̶tobu̶sa ĩnare gotirãma. 19 “Socase mere mu̶are gotiaja yu̶a. Mani bojarore bajiro mani yijama, quẽnaja. Cojorũ̶mu̶ rojose mani yisere yitu̶jaru̶arãja” yirã ñaboarine, rojosere yisejacoariarã ñari, tire yitu̶jamasimenama. To bajiro ĩnare gotirã ñaboarine, ĩna quẽne rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶orona ñaboarine, to bajiro ĩnare gotirũgũrãma. 20 Ado bajiro bajirãma socase gotimasiorimasa: “Rojose mani yise vaja manire vaja yibosayumi Jesucristo mani u̶ju̶” yitu̶oĩacõari, rojose ĩna yirũgũboarere yitu̶jacõaboarine, quẽna rojose ĩna yicõa ñajama, tirũ̶mu̶ju̶ rojose ĩna yiriaro rẽtoro rojose yirãma. 21 To bajiro rojose yirãrema, rẽmoju̶ne Cristore ajitirũ̶nu̶beticõaroti ñaboayuja. Tire bajimenane, Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, quẽna ĩna ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama, quẽnabeti ñaja. To bajiro bajirã ĩna ñajare, bu̶tobu̶sa rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 22 Cristore ajitirũ̶nu̶riarã ñaboarine, quẽna ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶ tu̶jasere ado bajiro gotiaja: “Ecari yai, mu̶ñocõari, ĩ mu̶ñosere tudibaru̶cu̶mi”, yigotiaja. Quẽna gajeye ado bajiro gotiaja: “Ecari yese u̶eritatare yugui moasĩnir'ire quẽnaro mani guocõaboajaquẽne, titatare tudivacõari, yugui moasĩniru̶cu̶mi quẽna, ‘Tudi u̶eri jaigu̶ ñagũ̶sa’ yigu̶”, yigotiaja.

2 Pedro 3

1 Yu̶ mairã, tirũ̶mu̶ju̶ mu̶are yu̶ ucasu̶ocatore bajiro mu̶are tudiucaja yu̶, Cristo ocare masiritimenane, quẽnaro mu̶a tu̶oĩacõa ñarotire yigu̶. 2 Tirũ̶mu̶ana, Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna goti rĩjoro yimasirere mu̶a masiritibetirotire bojaja yu̶. To yicõari, mani u̶ju̶, rojose mani yise vaja manire vaja yibosar'i, adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ tudiejarotire yu̶are ĩ gotimasiocatire, mu̶are yu̶a gotimasiocatire quẽne mu̶a masiritibetirotire bojaja. 3 Ti oca ñamasuse ado bajiro gotiaja: Adi macaru̶cu̶ro tu̶sarirũ̶mu̶ri mani u̶ju̶ Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre, adigodoju̶ ĩ tudiejarotire mani tu̶oĩa yuñajare, manire ajatud'iru̶arãma gãjerã. Ĩna ñaru̶arãma ĩna masune ĩna bojarore bajiro rĩne yirã. 4 Ado bajiro manire ajatud'iru̶arãma: “ ‘Mani u̶ju̶’ mu̶a yigu̶ma, ĩ gotiriarore bajiro me bajiami. Tudiejabeami. Quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶a ñaboacana, to yicõari, mani jacu̶a ñaboacana quẽne bajireacõa tu̶jacama. Ĩnare catiobeticami. Adi macaru̶cu̶rore Dios ĩ rujeosu̶omasiriarodoju̶ ñamasiriarore bajirone bajicõa ñaja adirũ̶mu̶ri quẽne. ‘Mani u̶ju̶’ mu̶a yigu̶ma ĩ gotire, ñie vaja maja ti”, manire yiajatud'iru̶arãma. 5 To bajiro tu̶oĩarã ñari, adi macaru̶cu̶rore Dios ĩ rujeosu̶omasirere masimena ñarãma. Mani jacu̶ Dios jediro masigũ̶ ñari, adi macaru̶cu̶rore, ũ̶mu̶agaserore quẽne rujeomasiñuju. Ĩ rotise su̶orine sita oco vatoaju̶ ñare ruyuamasiñuju. To bajiro yicõari, ocore quẽne ricati ti ñarotire yimasiñuju. 6 To bajiro ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, ti vãmere bajirone bajicõa ñabetimasiñuju. Beroju̶, “Oco ñasu̶ocatore bajiro tudirujiasa quẽna” ĩ yirotimasire su̶orine adi macaru̶cu̶ro jedirone oco ñamu̶se rãca ruureajeocõamasiñuju ĩ. 7 To bajiro ĩ yirotimasiriarore bajirone bajimu̶orũ̶gõru̶aroja, adi macaru̶cu̶rore, ũ̶mu̶agaserore quẽne Dios ĩ soerearotirũ̶mu̶ ti ejaro. Tirũ̶mu̶ne mani u̶ju̶, tudiejacõari, rojose yirũgũriarãre ĩabesecõari, “Rojose tãmu̶ocõa ñarũgũru̶arãja”, ĩnare yirotiru̶cu̶mi. 8 Yu̶ mairã, adi vãme ñamasuri vãmere masiritibetiru̶arãja mu̶a: Mani u̶ju̶ ĩ ĩajama, mil ñaricũ̶mari ñaja cojorũ̶mu̶. To bajicõari, cojorũ̶mu̶ ñaja mil ñaricũ̶mari cõro, ĩ ĩajama. To bajiro yu̶ yijama, “Cũ̶mari mani cõĩarore bajiro cõĩabeami mani u̶ju̶” yigu̶ yaja. 9 “Ĩ gotirore bajiro yigu̶ ñaboarine, guaro ejatĩmabecu̶mi maji. To bajiro ĩ bajisere manire tegu̶ bajigu̶mi” gãjerã ĩna yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩabetiroti ñaja mu̶are. To bajiro me bajigu̶mi. Gãjerã quẽne rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are ĩna yirotire yugu̶ bajigu̶mi maji. Masa jediro rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vabetirotire bojaami mani u̶ju̶. 10 Tire yuboarine, “To cõrone tudivaru̶cu̶mi” Dios ĩ yitu̶oĩariarũ̶mu̶ne tudiejaru̶cu̶mi mani u̶ju̶. “To cõro ñaro ejaru̶cu̶mi” masa ĩna yimasibetiju̶ne ejaru̶cu̶mi. Juarudirimasu̶ ĩ ejarore quẽne, “To cõro ñaro juarudigu̶ ejaru̶cu̶mi”, yimasibeaja mani. To bajirone bajiru̶aroja Cristo ĩ ejaroti quẽne. Ĩ tudiejarirũ̶mu̶ õ vecaju̶ güioro ocaruyuru̶aroja. Ti ocaruyuse rãcane õ vecaye jediro yayicoaru̶aroja. To bajicõari, adi macaru̶cu̶roaye jedirore soereajeocõaru̶cu̶mi mani u̶ju̶. Ñieju̶a ru̶yabetiru̶aroja yuja. 11 Adi macaru̶cu̶roaye jediro ũ̶ju̶yayiroti ti ñajare, Dios rĩare bajiro bajirã ñari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũroti ñaja mu̶are. 12 Cristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶ quẽnaro ñayuru̶arãja mu̶a. To bajiri ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũña, yoaro me ĩ ejarotire bojarã ñari. Ĩ ejarirũ̶mu̶ne õ vecaye jediro ũ̶ju̶jedicoaru̶aroja. To bajicõari, adi macaru̶cu̶roaye quẽne bu̶to ti asijare, ocoacoaru̶aroja. 13 To bajiro bajiroti ti ñaboajaquẽne, “Dios ĩ gotiriarore bajirone quẽna adi macaru̶cu̶roayere, to yicõari, õ vecayere quẽne reajeocõari, quẽnase rĩne mame rujeovasoaru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩavariquẽnaja mani. To bajiro ĩ yiro beroju̶re Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã rĩne catiru̶arãma. 14 To bajiri, yu̶ mairã, Cristo ĩ tudiejaroto rĩjoro, mu̶a yimasiro cõro Dios ĩ bojarore bajiro yicõa ñarũgũña mu̶a, “Mani u̶ju̶ ĩ tudiejarirũ̶mu̶ju̶, ‘Quẽnase rĩne yirã ñaama’ ĩ yiĩavariquẽnarona ñarãsa” yirã. 15 Mani u̶ju̶, rojose yirãre rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõabeami maji, “Rojose yitu̶jacõari, yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶jama, rojose ĩna tãmu̶oborotire yirẽtobosagu̶sa” yigu̶. Tire bajirone gotiyuja mani maigũ̶, Pablo manire ĩ ucacõare quẽne. “Tire quẽnaro riojo ajimasiato” yigu̶, quẽnaro ĩre ejarẽmoñumi Dios. 16 Gãjerãre ĩ ucacõare quẽne, tocãrãcajine ĩ ucajama, tire bajiro rĩne gotirũgũñumi. Ĩ ucarere, cojo vãme mani ajimasiru̶ajama, josari ñaja. Josase ti ñajare, tire ajimasimena ñari, ricatiju̶a gotimasiorãma Cristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶mena. Dios ocare quẽne ĩna buejama, ajimasimena ñari, ricatiju̶a gotimasiorãma. To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani u̶ju̶ ĩ cõarona ñarãma. 17 Yu̶ mairã, socase ĩna gotimasiorotire mu̶are yu̶ gotisere jẽre masirãja mu̶a. Tire masirã ñari, “Diore ajimena, socase ĩna gotimasiosere ajitirũ̶nu̶cõari, Cristo oca riojo gotimasioseju̶are ajitirũ̶nu̶ tu̶jarobe” yirã, quẽnaro tire tu̶oĩamasiri ñaña. 18 Jesucristo ñaami mani u̶ju̶. Ĩ ñaami rojose mani yise vaja manire vaja yibosar'i, “Quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶. To bajiro yir'i ĩ ñajare, bu̶tobu̶sa ĩre ajitirũ̶nu̶rũtuasa mu̶a, “Quẽnagũ̶ ñari, quẽnaro manire yami” yimasicõari, bu̶tobu̶sa gãmerã maiña mu̶a. “Ñamasugũ̶ ñaami”, Jesucristore yirũ̶cu̶bu̶orũgũroti ñaja. To cõro ñaja.

1 Juan 1

1 ¿Ñaboati mu̶a, yu̶ yarã? Adi papera rãca mu̶are queti ucaja yu̶. Adi macaru̶cu̶ro, õ vecaye quẽne ti ruyuaroto rĩjoroju̶, ñajediro mani catirotire ĩsirocu̶ ñacõasu̶oayumi. To bajiri yu̶ masune ĩre ĩa, ĩre aji, ĩre moaĩacacu̶ne mu̶are gotiaja yu̶. Ĩ rijabosare su̶orine Dios ĩ catisere cu̶orã ñaja mani. 2 Ĩre ĩacaju̶ yu̶a. Ĩne ñagũ̶mi Jesucristo, ĩre ajitirũ̶nu̶rã mani rijato beroju̶ mani catirotire Dios ĩ catisere manire ĩsir'i. To bajiri yu̶a ĩacatire mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶a ĩacacu̶, adi macaru̶cu̶ro ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ne ĩ jacu̶ rãca ñacõasu̶oyumi. 3 Yu̶a ĩacatire, to yicõari yu̶a ajicatire quẽne mu̶are gotiaja yu̶a. Dios, ĩ macu̶ rãca ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarũgũaja yu̶a. To bajiri mu̶a quẽne, yu̶a tu̶oĩarore bajiro mu̶a tu̶oĩarotire yigu̶, gotiaja. 4 Cojoro cõro mani variquẽnarotire yigu̶, tire mu̶are gotiaja yu̶a. 5 “Quẽnase rĩne yigu̶ ñagũ̶mi Dios”, yu̶are yigoticami Jesús. To bajiri tire ajicõari mu̶are gotiaja yu̶a. 6 Rojose yiboarine, “Dios ĩ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩaja yu̶a” mani yijama, socarã yirãja mani. 7 To bajiboarine, Diore sẽnicõari, ĩ bojarore bajiro quẽnaro mani yicõa ñajama, quẽnaro ñaru̶arãja mani. To bajicõari, Jesús ĩ rijabosare su̶orine, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩarũgũgũ̶mi Dios. 8 Quẽnase rĩne yirã manama. To bajiri “Quẽnase rĩne yirã ñaja mani”, yimasiña maja. 9 To bajiboarine, tocãrãcajine rojose mani yisere, “ ‘Yu̶are masirioya’ ĩre mani yigotijama, ‘Yiru̶cu̶ja’ ĩ yirore bajiro yigu̶ ñari, tire manire masiriojeocõaru̶cu̶mi Dios”, yimasiaja mani. 10 Gajeyerema, “Masa jediro rojose yirã ñaama”, manire yiyumi Dios. To bajiri, “Rojose yibeticaju̶ yu̶a” mani yijama, “Socu̶ yirimi Dios” yirãre bajiro yirãja mani.

1 Juan 2

1 Yu̶ rĩare bajiro mu̶are maiaja yu̶. To bajiri, “Rojose yibeticõato ĩna” yigu̶, adire mu̶are gotiaja yu̶. To bajiboarine rojose mani yijama, sĩgũ̶ ñagũ̶mi Diore manire ñagõbosagu̶. Ĩne ñagũ̶mi Jesucristo, rojose yibecu̶. 2 Rojose mani yise vaja manire rijabosayumi, rojose mani yisere manire Dios ĩ masiriorotire yigu̶. Masa ñajedirore rijabosagu̶ bajiyumi. 3 Gajeyerema, Dios ĩ rotirore bajirone mani yijama, “Ĩre masiaja yu̶”, yimasiaja mani. 4 Sĩgũ̶, Dios ĩ rotisere cu̶dibetiboarine, “Ĩre masiaja yu̶” yigu̶ma, socu̶ yigu̶mi. 5 Dios ĩ rotirore bajiro yigu̶ju̶a ñagũ̶mi ĩre maigũ̶. To bajiro mani yijama, “Dios yarã ñaja mani”, yimasirãja mani. 6 “Dios ĩ bojarore bajiro tu̶oĩaja” yigu̶ma, Jesús ĩ bajiñacatore bajirone bajiñaroti ñaja. 7 Yu̶ mairã, mame oca mere mu̶are ucaja yu̶. Dios ĩ rotimasire, ĩ ocare masa ĩna ucamasire, mu̶a ajisu̶oadicatine ñaja. 8 Tirũ̶mu̶ayeju̶ ti ñaboajaquẽne, Jesús ĩ bajiñacatire ajicõari, ti ocare quẽnaro riojo ajimasire ñaja. To bajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã mani bajiñasere quẽne ĩacõari, ti ocare quẽnaro riojo ajimasire ñaja. To bajiro ti bajijare, tirũ̶mu̶aye ti ñaboajaquẽne, mame ocare bajiro ejaja ti manire. Ti oca su̶orine Diore quẽnabu̶saro masirũtu vana yaja mani. 9 Sĩgũ̶, “Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñaja” yiboarine, gãjire ĩ ĩatejama, Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ me ñagũ̶mi. 10 Gãjerãre ĩamaigũ̶ju̶a, Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi. To bajiro ĩ bajijare, ñimu̶ju̶a ĩre rojose ũmato yirocu̶ magũ̶mi. 11 Gãjire ĩategu̶ma, Dios ĩ bojabetire yigu̶ ñagũ̶mi. To bajiro yigu̶ ñari, “Rojose yigu̶ja yu̶”, yimasigũ̶ me ñagũ̶mi. Rojose ĩ yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ varotire quẽne masibecu̶mi. 12 Mu̶a jediro, yu̶ rĩare bajiro bajirã, adi queti mu̶are ucaja yu̶: Jesús manire ĩ rijabosare ñajare, rojose mu̶a yisere Dios ĩ masiriorã ñarãja mu̶a. 13 Mu̶are bu̶cu̶rãre quẽne, adi queti ucaja yu̶. Adi macaru̶cu̶ro, õ vecaye quẽne ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñar'ire masirã ñarãja mu̶a. Mu̶are mamarãre quẽne adi queti ucaja yu̶. Vãtia u̶ju̶ ĩ bojarore bajiro yiriarã ñaboarine, yimena ñarãja mu̶a yuja. 14 Mu̶a jediro, yu̶ rĩare bajiro bajirãre adi queti mu̶are ucaja yu̶. Mani jacu̶, Diore masirã ñarãja mu̶a quẽne. Bu̶cu̶rãre quẽne mu̶are queti ucaja yu̶. Adi macaru̶cu̶ro, õ vecaye quẽne ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñar'ire masirã ñarãja mu̶a. Mamarãre quẽne mu̶are queti ucaja yu̶. Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro ajitirũ̶nu̶rã ñarãja mu̶a. To bajirã ñari, vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirotiboasere cu̶dimena ñarãja mu̶a. To bajiro bajirã mu̶a ñajare, adi queti mu̶are ucaja yu̶. 15 Adi macaru̶cu̶ro ñarã ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩabesa mu̶a. Ado bajiro tu̶oĩarã ñarãma ĩna: Adi macaru̶cu̶roayere ĩavariquẽnacõari, ĩna bojarore bajiro rojose yiru̶a tu̶oĩarãma. Jairo ĩna gajeyeũni cu̶ose su̶orine, “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a”, yivariquẽnarãma. To bajiro ĩna tu̶oĩasema, Dios ĩ rotise me ñaja. Ĩna tu̶oĩarore bajiro mu̶a tu̶oĩajama, Diore mairã me ñarãja mu̶a quẽne. 17 Adi macaru̶cu̶ro ti jedirone, Dios ĩ bojabeti masa ĩna yiru̶a tu̶oĩase, ĩna cu̶ose, ĩna bojase quẽne jedicoaru̶aroja. Ti jedicoaboajaquẽne, Dios ĩ bojarore bajiro yirãju̶ama, ĩna rijato beroju̶ Dios tu̶ju̶ quẽnaro ñarũgũru̶arãma ĩna. 18 Ajiya mu̶a, yu̶ rĩare bajiro bajirã. Adi macaru̶cu̶ro ti jedirotirũ̶mu̶ ejaroti, mojoroaca ru̶yaja. “Ti jedirotirũ̶mu̶ ti ejaroto rĩjoroaca vadiru̶cu̶mi Cristore ĩre Tegu̶” yigotimasiorere ajicaju̶ mu̶a. To bajiri ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Jẽre gãjerã Cristore terã socase queti gotimasiorã, jãjarã ñarãma adi macaru̶cu̶rore. To bajiro ti bajijare, “Adi macaru̶cu̶ro ti jedirotirũ̶mu̶ ejaroti, mojoroaca ru̶yaja”, yimasiaja mani. 19 Ado bajiro ti bajijare, “Mani rãca ñaboacana quẽne Cristore terã ñarãma”, yimasiaja mani: Manire bajiro tu̶oĩacana ñaboarine, ricati tu̶oĩacõari, manire cãmotadicama. To bajiri, “Cristore terã ñarãma”, yimasiaja mani. Dios yarã ĩna ñajama, manire cãmotadibetiboriarãma. 20 Esp'iritu Santore mu̶are cõañumi Jesús. To bajiro ĩ yire ñajare, Dios yere riojo masirãja mu̶a. 21 Cristo yere quẽnaro masirã mu̶a ñajare, “Tire tuditu̶oĩato” yigu̶, mu̶are ucaja yu̶. Cristo oca socabetire masirã ñari, “Ti mere gotimasioama”, yimasiaja mu̶a. 22 To bajiro ti bajijare, “ ‘Masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i me ñarimi Jesús” yigu̶ma, socagu̶ ñagũ̶mi. To bajiro ĩ yijama, Diore to yicõari, ĩ macu̶re quẽne tegu̶ yigu̶mi. 23 Jesúre tegu̶ ĩ ñajama, ĩ jacu̶ Diore quẽne tegu̶ yigu̶mi. To bajiro ĩ yijama, Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶ me ñagũ̶mi. “Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶aja” yigu̶ju̶ama, ĩ jacu̶ Diore quẽne ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñagũ̶mi. 24 Tirũ̶mu̶ju̶ Cristo oca mu̶a ajisu̶ocatire tocãrãcarũ̶mu̶ne mu̶a tu̶oĩacõa ñajama, Dios ĩ macu̶ Jesúrãca, ĩna bojarore bajiro tu̶oĩacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. 25 To bajiro mu̶a yitu̶oĩacõa ñajama, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro yiru̶cu̶ja” ĩ yiriarore bajirone yiecorã ñaja mani. To bajiri, mani rijato bero ĩna tu̶ju̶ catimu̶orũ̶gõrona ñaja mani. 26 Gãjerã socase gotirimasa ĩna ñajare, ĩnare ajicõari, “Ĩna ñaama socase gotimasiorimasa” mu̶a yimasirotire yigu̶, adi papera mu̶are ucaja yu̶. 27 “Esp'iritu Santore manire cõañumi Jesús”, yitu̶jabesa mu̶a. Ĩ su̶orine ñajediro socabetire, Jesús ocare tu̶oĩacõari quẽnaro masirãja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, “Socase ñaja” mu̶are yigotirocu̶re bojamenaja mu̶a. To bajiri, Esp'iritu Santo su̶orine Jesús ocare masicõari, ĩ bojarore bajiro yicõa ñaña. 28 Quẽnaro ajiya, mu̶a, yu̶ rĩare bajiro bajirã. Cristo ĩ bojarore bajiro mani yicõa ñajama, adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ tudiejaro, gãjerã ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jariarã ĩre ĩna ĩabojonerore bajiro me bajiru̶arãja mani, “Quẽnaro yu̶are yiru̶cu̶mi” yitu̶oĩarã ñari. 29 “Quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi Jesús” yimasirã ñari, “Jesús ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirãma, Dios rĩa ñaama”, yimasirãja mu̶a.

1 Juan 3

1 Ajiya mu̶a. Mani jacu̶ Dios, bu̶to manire maiami. Manire maigũ̶ ñari, “Yu̶ rĩa ñaama”, manire yami. To bajiboarine, jãjarã ñaama Dios rĩa mani ñasere masimena. To bajirã ñari, Dios mani jacu̶re quẽne masibeama. 2 Dios rĩa ñaja mani. Mani bajirotire, “Ado bajiro bajiru̶arãja”, yimasibeaja mani. To bajiboarine, “Jesucristo ĩ tudiejaro, ĩre ĩarãne, ĩre bajiro bajicoaru̶arãja mani”, yimasiaja mani. 3 Tire tu̶oĩayurã ñari, rojose yibetirũgũaja mani, “Cristo rojose yibecu̶ ĩ ñarore bajirone ñarãsa” yirã. 4 Rojose yigu̶ma, Dios ĩ rotisere yigu̶ me ñagũ̶mi. Ĩ rotisere mani cu̶dibetine ñaja rojose mani yise. 5 “Jesucristo, rojose yigu̶ me ñagũ̶mi”, yimasirãja mu̶a. “Quẽnase rĩne yigu̶ ñari, rojose mani yise vaja, manire vaja yibosagu̶ adi macaru̶cu̶roju̶re vayumi”, yimasirãja mu̶a. 6 Jesucristo ĩ bojarore bajiro tu̶oĩarã, rojose yimenama. Rojosere yirãma, Jesucristore masirã me ñarãma. 7 Yu̶ rĩare bajiro bajirã, mu̶a vatoaju̶ mu̶are yitogu̶ “Manicõato” yirã, quẽnaro ajicõĩaña. Sĩgũ̶, “Quẽnaro yigu̶ ñaja” ĩ yisocabetijama, Cristo ĩ yiriarore bajiro quẽnaro ĩ yisere ĩamasiru̶arãja mu̶a. 8 Rojose yigu̶ma, vãtia u̶ju̶ ĩ rotisere yigu̶ ñaami. Rẽmoju̶ne rojose rĩne yigu̶ ñacõasu̶oayumi vãtia u̶ju̶. To bajiboarine, Dios macu̶ Jesucristo adi macaru̶cu̶roju̶re vayumi, vãti u̶ju̶ masare rojose ĩ yirotisere “Yibeticõato ĩna” yigu̶. 9 Dios, rojose yibecu̶ ĩ ñajare, ĩ rĩa quẽne, rojose yirã me ñaama. Esp'iritu Santo rãcana ñari, rojose yimena ñaama. 10 To bajiri, Dios yarãre, to yicõari, vãtia u̶ju̶ ĩ ejarẽmose rãca yirãre quẽne ado bajiro ĩnare ĩamasiaja mani: Rojose yigu̶ma, to yicõari Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶re ĩamaibecu̶ma, Dios yu̶ me ñagũ̶mi. 11 Tirũ̶mu̶ju̶ne Dios ocare gãmerã ĩamairoti ñaja yirere ajisu̶oadicaju̶ mu̶a. 12 Ca'in ñamasir'i ĩ yimasiriarore bajiro yibesa mu̶a. Rojose yigu̶ ñari, ĩ bedi quẽnase ĩ yiseju̶are ĩajũnisinicõari, ĩre sĩamasiñuju. 13 To bajiri, ajiya mu̶a, yu̶ mairã: Adi macaru̶cu̶roana Diore ajiterã mu̶are ĩna ĩatesere tu̶oĩarejaibesa. 14 Tirũ̶mu̶ju̶ Diore masimena ñari, mani rijato beroju̶, mani catirotire Dios ĩ catisere ĩsiecobesuja mani maji. Yucu̶rema, gãjerãre mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩamairã ñari, “Mani rijato beroju̶ mani catirotire Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñaja mani”, yimasiaja. Gãjerãre ĩamaimenama, Dios ĩ catisere ĩ ĩsirã me ñarãma ĩna. 15 Mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩaterãma, Dios ĩ ĩajama, sĩarimasa ñarã bajirãma ĩna. To bajiri, “Ĩna rijato beroju̶ ĩna catirotire ĩnare ĩsibecu̶mi Dios”, yimasiaja mani. 16 Cristo manire ĩ rijabosare ñajare, manire ĩ maisere masiaja mani. To bajiri mani quẽne, mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩamairã ñari, gãjerã manire ĩna ĩateboajaquẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ejarẽmoroti ñaja. 17 Gajeyeũni jairo cu̶ogu̶ ñaboarine, mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶rãre maioro bajirãre ĩ ejarẽmobetijama, “Diore maiaja yu̶”, yisocagu̶ ñagũ̶mi. 18 To bajiri yu̶ rĩare bajiro bajirã, “Gãjerãre ĩnare ĩamaiaja yu̶a” yirã, ĩnare ejarẽmoroti ñaja. 19 Gãjerãre mani maijama, “Dios ocare masa ĩna ucamasire quẽnaro ajitirũ̶nu̶aja yu̶a”, yimasirãja mani. To bajiri, “Manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios”, yimasirãja. 20 “Dios ocare quẽnaro ajitirũ̶nu̶beaja yu̶a” mu̶a yitu̶oĩa su̶tiritijama, “¿Rojose ñati yu̶are?” yicõari, Diore sẽniroti ñaja. Ĩ ñaami mani rẽtoro masigũ̶, to bajicõari mani ĩamairo rẽtoro ĩamaigũ̶. 21 “Yu̶ ye su̶orine rojose ñaja yu̶re” mani yitu̶oĩabetijama, Dios quẽne, “ ‘Mu̶ ye su̶orine rojose ñaja mu̶re’ manire yibecu̶mi”, yimasiaja mani. To bajiri güimenane, ĩre sẽniaja mani. 22 Dios ĩ rotisere mani cu̶dijama, no mani sẽnirore bajirone manire cu̶diru̶cu̶mi. 23 Adi ñaja Dios ĩ rotise: “Yu̶ macu̶ Jesucristore ĩre ajitirũ̶nu̶ña mu̶a. Gãmerã ĩamaiña mu̶a”, yiyumi Dios. 24 Tire ajirũ̶cu̶bu̶orãma, Diorãca ñarãma. To bajiri, Esp'iritu Santore Dios ĩ cõare su̶orine, “Diorãca ñaja mani”, yimasiaja mani.

1 Juan 4

1 Ajiya, yu̶ mairã. Jãjarã, “Dios ocare gotimasiorã ñaja yu̶a” yirã, Esp'iritu Santo rãca ñarã me ñarãma. To bajiri, “¿Esp'iritu Santo rãcana masune ñati?” mu̶a masune yitu̶oĩamasicõari, quẽnaro ĩnare ajicõĩaña, “Ĩna socajama, masiru̶arãja mani” yirã. 2 Ado bajiro ĩna yisere ajimasiru̶arãja mu̶a: “Adi macaru̶cu̶roju̶ ejacõari, manire bajiro ruju̶ cu̶tiyuju Jesucristo” yirãma, “Esp'iritu Santo rãcana ñaama”, yimasiru̶arãja mu̶a. 3 To yicõari, gãjerãma, “Manire bajiro ruju̶ cu̶tigu̶ me ñañuju Jesucristo” yirãma, “Esp'iritu Santo rãcana me ñaama”, yimasiru̶arãja mu̶a. Ĩna ñaama Cristore terã. To bajiro yirã, jẽre ĩna ñarotire ajicaju̶ mu̶a. To bajiri, “Adigodore ñaama ĩna” yigu̶, mu̶are gotiaja yu̶. 4 Vãtia u̶ju̶re rẽtoro masigũ̶, ñaami Dios. To bajiri, mu̶a quẽne ĩ rãcana ñaja mu̶a. Ĩ rãcana ñari, Cristore terã, mu̶are ĩna yitoboasere ĩnare ajibesuja mu̶a. 5 Adi macaru̶cu̶roayerene Dios ĩ bojabetire gotirũgũama socase mu̶are gotimasiorimasa. Tire ajisu̶yarũgũama gãjerã Diore ajiterã. 6 Maniju̶ama, Dios rĩa ñari, ĩ ejarẽmose rãca ĩ bojarore bajiro tu̶oĩarã ñaja mani. To bajiri mani gotisere quẽne ajisu̶yarãma Diore masirã jediro. To bajicõari, Diore ajiterãma, manire quẽne ajiterãma. To bajiro ti bajijare, “Diorãcana ñaama” to yicõari, gãjerãrema, “Diore ajiterã ñaama”, yiĩamasiru̶arãja mani. 7 Yu̶ mairã, Dios su̶orine gãmerã ĩamaire ñaja. To bajiri ñajedirone gãmerã ĩamairoti ñaja. To bajiro mani yijama, Diore masirã, ĩ rĩare bajiro bajirã ñaru̶arãja mani. 8 Masare maigũ̶ ñaami Dios. To bajiri gãjerãre maimenama, Diore masimena ñaama. 9 Ĩ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã, ĩna rijato beroju̶ ĩna catirotire ĩ catisere ĩnare ĩ ĩsirotire yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re ĩ macu̶ sĩgũ̶ne ñagũ̶re cõañumi Dios. To bajiro Dios ĩ yire ñajare, “Manire maiami Dios”, yimasiaja mani. 10 Dios manire ĩ mairore bajiro maniju̶ama, ĩre maibeaja. To bajirã ñari, “Gãjire maigũ̶ma, ado bajiro bajiami” mani yimasiru̶ajama, manire Dios ĩ maisere tu̶oĩaroti ñaja. Manire maimasucõagũ̶ ñari, rojose mani yise jedirore manire masirioru̶, ĩ macu̶re cõañumi Dios, rojose mani yisere manire “Vaja yibosato” yigu̶. 11 To bajiri, yu̶ mairã ajiya mu̶a. To bajiro Dios manire ĩ maire ñajare, gãmerã ĩamairoti ñaja manire. 12 Dios, ruyubecu̶ ĩ ñaboajaquẽne, mani gãmerã ĩamaijama, “Mani rãca ñaami Dios”, yimasiru̶arãja mani. Masare ĩamaigũ̶ mani rãca ĩ ñajare, gãmerã mairu̶arãja mani quẽne. 13 Esp'iritu Santore manire ĩ cõare ñajare, “Mani rãca ñaami Dios”, yimasiaja mani. 14 To yicõari, jediro ĩre ajitirũ̶nu̶rã rojose mani yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosarocu̶re Dios ĩ cõar'ire ĩacaju̶ yu̶a. Ĩre ĩacana ñari, ti quetire gotirũgũaja yu̶a. 15 “Dios macu̶ ñagũ̶mi Jesús” yigu̶ma, Diorãcagu̶ ñagũ̶mi. 16 Jesucristo ocare mani ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ne, “Dios manire maiami”, yimasisu̶oadicaju̶ mani. Dios su̶orine gãjerãre ĩamaire ñaja. To bajiri, Dios manire ĩ maisere masicõari, gãjerãre ĩamaigũ̶rema, “Ĩ rãca ñagũ̶mi Dios”, yimasiaja mani. 17 Dios manire ĩ ejarẽmojare, ĩ macu̶ manire ĩ mairiarore bajiro gãjerãre mairu̶arãja mani. To bajiri Dios masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, “Rojose manire yiru̶cu̶mi”, yitu̶oĩagüibetiru̶arãja mani. 18 Jesucristo ĩ mairiarore bajiro quẽnaro ĩ maijama, “Ñie su̶ori rojose yu̶re yibecu̶mi Dios” yigu̶, tu̶oĩagüibecu̶mi. To bajiri manire Dios ĩ cõare ñajare, mani gãmerã maijama, güibetiru̶arãja, masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejajaquẽne. Sĩgũ̶, gãmerã maire, to yicõari Diore masibecu̶ ñari, tu̶oĩagüigu̶mi. 19 Diore mani maibetiboajaquẽne, ĩju̶ama, bu̶to manire maiñumi. To bajiro manire ĩ yire ti ñajare, ĩre mairoti ñaja. 20 Sĩgũ̶, “Diore maiaja yu̶” yigotigu̶ ñaboarine, Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶re ĩategu̶ma, socagu̶ ñaami. To bajiri ĩ ĩatese su̶orine, “Diore maibecu̶ ñaami”, ĩre yiĩamasiaja mani. 21 Sĩgũ̶, Diore ĩ mairu̶ajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶re ĩamairoti ñaja. To bajise manire yirotiyumi Dios.

1 Juan 5

1 “ ‘Rotigu̶ ñaru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami Jesús” yirãma, Dios rĩare bajiro bajirã ñaama. “Jacu̶re mani maijama, ĩ rĩare quẽne mairu̶arãja mani”, yigotise ñaja. To bajiri, mani jacu̶ Diore mani maijama, “Yu̶ rĩa ñaama” Dios ĩ yiĩarãre quẽne mairoti ñaja. 2 Diore maicõari, ĩ rotirore bajiro mani cu̶dijama, “Yu̶ rĩa ñaama” Dios ĩ yiĩarãre quẽne mairã yirãja mani. 3 Diore mani maijama, ĩ rotirore bajiro cu̶diru̶arãja mani. Ĩ rotise josase me ñaja. 4 Ado bajiro ti bajijare, “Ĩ rotise josase me ñaja”, mu̶are yibu̶ yu̶: Jãjarã masa rojose tu̶oĩacõari, tire yirãre bajiro yirã me ñaja mani, Dios rĩare bajiro bajirã ñari. To bajiri, “Rojose yiru̶aboarine, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tire yibetiru̶arãja mani” yitu̶oĩarã ñari, rojose yibetirũgũaja. 5 “Dios macu̶ ñaami Jesús” yitu̶oĩarã rĩne ñaama Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca rojose yimena. 6 Jesús, ĩ bautiza ecocati su̶orine, to yicõari, yucú̶tẽroju̶ ĩ sĩaecocati su̶orine, masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, “ ‘Rotigu̶ ñaru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i, ĩ macu̶ ñaja yu̶”, yiĩoñumi. To bajiri, “Dios macu̶ ñagũ̶mi”, yimasiaja mani. Mani masune to bajise tu̶oĩacõari, yimasibeaja mani. Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca socabetire tu̶oĩacõari, to bajiro yaja mani. 7 To bajiri idia vãme masiaja mani, Dios macu̶, Jesús ĩ bajirere: 8 Ĩ bautiza ecocati, ĩ sĩaecocati quẽne, to yicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca “Dios ĩ cõar'i ñaami”, yimasiaja mani. 9 Masa ĩna queti gotisere mani ajijama, quẽnaja. To bajiboarine, “Ãnine ñaami yu̶ macu̶” Dios ĩ yi ocaruyucacu̶ ocaju̶are roque socabeti ti ñajare, rẽtobu̶saro ajiroti ñaja. 10 “Dios macu̶ ñagũ̶mi Jesús” yitu̶oĩagũ̶ma, “Socase me ñañuja Dios ĩ yire”, yitu̶oĩagũ̶mi. To bajicõari, “Dios macu̶ me ñarimi Jesús” yitu̶oĩagũ̶ma, “Socagu̶ ñaami Dios” yitu̶oĩagũ̶re bajiro yigu̶mi. 11 Ado bajiro mani masirotire bojami Dios: “Socase me ñañuja Dios ĩ yire” yitu̶oĩarã mani ñajare, “Mani rijato beroju̶ mani catirotire ĩ catisere manire ĩsiñumi Dios” mani yimasisere bojami Dios. 12 No bojarã ĩ macu̶re ajitirũ̶nu̶rã, ĩna rijato beroju̶ ĩna catirotire Dios ĩ catisere ĩsiecoriarã ñarãma. Ĩ macu̶ yere ajiterãma, Dios ĩ catisere ĩsiecomena ñaama. 13 “ ‘Mani rijato beroju̶ Dios tu̶ju̶ mani catirotire Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñaja mani’ yimasiato” yigu̶, Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, adi papera mu̶are ucacõaja yu̶. 14 Dios ĩ bojasere mani sẽnijama, ajiru̶cu̶mi. Tire masirã ñari, “Ĩre mani sẽnijama, ajiru̶cu̶mi”, yimasiaja mani. 15 Tire masirã ñari, “Ĩre mani sẽnise cõro manire cu̶digu̶mi”, yimasiaja. 16 Mu̶a rãcagu̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaboarine, rojose ĩ yijama, Diore ĩre sẽnibosaya. To bajiro mu̶a yijama, rojose ĩ yisere ĩre masirioru̶cu̶mi Dios. To yicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ vaborotire ĩre yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios. To yicõari, quẽna gajeye rojose masu ñaja. Tire yirãrema, “Diore sẽnibosaya”, yibeaja yu̶. 17 Rojose mani yise jediro, Dios ĩ ĩavariquẽnabeti ñaja. Jediro rojose mani yise ti ñaboajaquẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, rojose ĩ yiro bero, su̶tiriticõari ĩ yitu̶jajama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabetiru̶cu̶mi. To bajicõari, quẽna gajeye ñaja rojose masu, ĩ masiriobeti. 18 Adire masiaja mani: Dios rĩare bajiro bajirãma, rojosere yibeama. Dios macu̶ Jesús manire yirẽmorũgũgũ̶mi. To bajiro ĩ yijare, vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirotisere yibeaja mani. 19 “ ‘Yu̶ rĩa ñaama’ Dios ĩ yirã ñaja mani”, yimasiaja mani. Gãjerãma, vãtia u̶ju̶ ĩ ejarẽmose rãca ĩ bojarore bajiro yirã ñaama ĩna. 20 Gajeyere ado bajise masiaja mani: “Diore masiato” manire yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶ vayumi Dios macu̶. To ĩ bajire ñajare, Diore quẽnaro masirã ñaja mani. To bajicõari, ĩ macu̶ Jesucristo rãca ñaja mani. “Ĩne ñaami Dios”, yimasiaja mani. Ĩ ñagũ̶mi mani rijato beroju̶ mani catirotire ĩ catisere manire ĩsigũ̶. 21 Diore mani rũ̶cu̶bu̶orore bajiro, diseju̶a gajeye mani rũ̶cu̶bu̶ose manoja. To bajiro ti bajijare, quẽnaro tu̶oĩamasiña mu̶a, “Gãjerã socase ĩna gotimasiosere ajisu̶yarobe” yirã. To cõro ñaja.

2 Juan 1

1 ¿Ñaboati mu̶, yu̶ yo, “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ña” Dios ĩ yirere cu̶dirio? Mu̶ rĩare quẽne ucacõaja yu̶. Yu̶ ñaja bu̶cu̶. Yu̶ sĩgũ̶ me, Dios oca socabetire ajitirũ̶nu̶rã jediro, mu̶are maiaja yu̶a. 2 Dios ocare ajitirũ̶nu̶rã ñari, gãmerã maimasucõaja mani. Ti oca manire jedibetiru̶aroja. 3 Mu̶are quẽnarotigu̶, mani jacu̶ Diore, to yicõari, ĩ macu̶ Jesucristore ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Quẽnaro mu̶a rãca ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña. Ĩnare ĩamaicõari, mu̶a oca socabetire ĩna masirotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 4 Gajeyerema bu̶to variquẽnaja yu̶. Sĩgũ̶ri mu̶a rãcana mani jacu̶ Dios ĩ bojarore bajiro ĩna yiñase quetire ajicõari. 5 To bajiri, yu̶ maigõ, adi papera mu̶are yu̶ ucacõase, mame oca me ñaja ti. Ti ñaja gãmerã mairotire mani ajisu̶oadicati. “Tire masiritibeticõato” yigu̶, mu̶are gotiaja yu̶. 6 Mani gãmerã maijama, Dios ĩ rotiriarore bajiro yirũgũru̶arãja mani. “Gãmerã maicõari, quẽnaro yirũgũña mu̶a”, manire yirotiyumi Dios. Ti ñaja mu̶a ajisu̶oadicati. 7 Socase gotimasiocudirimasa, jãjarã ñarãma. “Manire bajiro ruju̶ cu̶tigu̶ me ñañuju Jesucristo”, yisocarãma. To bajise yirã ñari, Cristore terã ñarãma. 8 Quẽnase mu̶a yirũgũse vaja jediro quẽnaro mu̶are Dios ĩ yirotire bojarã, ĩnare ajibesa mu̶a. 9 Cristo ocare ĩna gotisere ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, socarimasa ĩna gotiseju̶are ĩ ajijama, Diorãcagu̶ me ñagũ̶mi. Dios macu̶ Cristo ocare ajitirũ̶nu̶ tu̶jabecu̶ju̶ama, ĩna rãcagu̶ ñagũ̶mi. 10 To bajiri, Cristo oca me, ricati mu̶are gotimasiorimasa mu̶a ya viju̶ ĩna ejajama, ĩnare sẽnibeja. To yicõari, ĩnare sãjarotibeja. 11 Ĩnare mu̶a sãjarotijama, socase ĩna gotisere ĩnare yiejarẽmorã yiru̶arãja mu̶a. 12 Gajeye jairo mu̶are yu̶ gotiroti ti ñacõajare, yu̶ masune mu̶are gotigu̶ varu̶a tu̶oĩaja yu̶. To bajiboarine, adi rĩne mu̶are ucacõaja yu̶. Toju̶ yu̶ ejato, bu̶to variquẽnaru̶arãja mani. 13 Mu̶a yo, “Yu̶ macu̶re ajitirũ̶nu̶ña” Dios ĩ yirere cu̶dirio, so rĩa quẽne “Quẽnato”, mu̶are yama. To cõro ñaja.

3 Juan 1

1 Gayo, ¿ñaboati mu̶? Yu̶ ñaja bu̶cu̶, Juan, adi papera mu̶re ucacõagũ̶. Yu̶ quẽne, Dios oca socabetire ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, mu̶re maiaja yu̶. 2 Yu̶ maigũ̶, mu̶re quẽnarotigu̶, Diore ado bajise mu̶re sẽnibosaja yu̶: “ ‘Mu̶ rãca quẽnaro ĩ ñarore bajiro ĩ yarã rãca quẽnaro ñato’ yigu̶, to yicõari, ‘Rijaye quẽne manicõato’ yigu̶, ĩre ejarẽmoña”, mu̶re yisẽnibosaja yu̶. 3 Gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶ rãcana yu̶ tu̶ju̶ ejacõari, “Dios oca socabeti ti gotirore bajiro yicõa ñaami” ĩna yigotisere ajicõari, bu̶to variquẽnamu̶ yu̶. 4 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ rĩare bajiro bajirã, Dios oca socabeti ti gotirore bajiro “Quẽnaro yirũgũama” ĩna yisere ajicõari, bu̶to variquẽnaja yu̶. Diseju̶a quẽnabu̶sase oca ajibeaja yu̶. 5 Yu̶ maigũ̶, gãjerã Cristo ocare gotimasiocudirimasa, gajeroana ĩna ñaboajaquẽne, “Ĩnare yirẽmorũgũami” mu̶re ĩna yisere ajibu̶ yu̶. To bajiro mu̶ yirũgũse su̶orine “Cristo oca socabeti ti gotirore bajiro yigu̶ ñagũ̶mi”, mu̶re yimasire ñaja. 6 Sĩgũ̶ri Cristo ocare gotimasiocudirimasa, adoju̶ Cristore ajitirũ̶nu̶rã ĩna rẽjariviju̶ ejacõari, “Quẽnaro yu̶are yirẽmocami”, yu̶are yigotima ĩna. To yicõari, quẽna mu̶ tu̶ju̶ ĩna ejaro, “Quẽnaro rẽtoajaro ĩna” yigu̶, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro ĩnare mu̶ yirẽmojama, quẽnaroja. 7 “Dios ocare gotimasiocudito mani” yirã, vacama ĩna. Ĩna gotimasiocudiroju̶, Diore masimenare, “Yu̶are ejarẽmoña”, ĩnare yibesuma. 8 To bajiri ĩnare yirẽmoroti ñaja manire, “Cristo ocare gotimasiocudicõa ñato” yirã. 9 Mu̶are papera ucacõaboacaju̶ yu̶, mu̶ tu̶ana Cristore ajitirũ̶nu̶rãre. To bajiboarine, Diótrefes vãme cu̶tigu̶ju̶a masare gotimasiorã yu̶a ñasere bojabesumi, “Yu̶ju̶a ĩnare ũmato ñagũ̶ ñaja” yitu̶oĩagũ̶ ñari. 10 To bajiro ĩ yire ñajare, yu̶ vatirũ̶mu̶ mu̶a rẽjariviju̶ ejacõari, “Rojose yigu̶ yiyuja mu̶”, ĩre yiru̶cu̶ja yu̶. Ĩju̶a, rojose masu yu̶are ñagõmacarũgũñumi. To bajiro ĩ yirere ajicõari, variquẽnabeaja yu̶. Cristo ocare goticudirimasa ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ĩna rẽjariviju̶ ĩna sãjaru̶ajama, sãjarotibesumi. To ĩ yirone sĩgũ̶ri ĩ rãcanaju̶ama, sãjarotiru̶aboayuma. To ĩna yirone, ĩna rãcane “Budiasa mu̶a quẽne”, ĩnare yitud'icõarũgũñumi. 11 Yu̶ maigũ̶, rojose yirãre bajiro yibesa mu̶. Quẽnaseju̶are yiya. Quẽnase yirã, Dios rĩare bajiro bajirã ñarãma, ĩ ejarẽmose rãca ĩ bojarore bajiro yirã. Rojose yirãma, Diore masimena ñarãma. 12 “Demetrio vãme cu̶tigu̶, quẽnaro yigu̶ ñaami”, yama masa jediro. Ĩre bajiro quẽnaro yigu̶re gotiaja Cristo oca riojo gotise. To yicõari, “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, yaja yu̶a quẽne. To bajirone yigu̶ja mu̶. 13 Gajeye jairo mu̶are yu̶ gotiroti ti ñacõajare, yu̶ masune mu̶are gotigu̶ varu̶a tu̶oĩaja yu̶. To bajiboarine, adi rĩne mu̶are ucacõaja yu̶. Toju̶ ejacu̶, mu̶re quẽnaro gotiru̶cu̶ja yu̶. 15 Quẽnaro mu̶a ñarotire yigu̶, mu̶are ejarẽmoato Dios. Adoana mani mairã, mu̶re quẽnarotiama. Mu̶a rãcana mani mairãre yu̶ quẽnarotisere yu̶re gotibosaya. To cõrone ñaja.

Judas 1

1 ¿Ñati mu̶a, “Yu̶ rĩa ñaru̶arãma” Dios ĩ yirere cu̶diriarã? Yu̶ ñaja Jesucristo ĩ bojasere yigu̶, Santiago bedi, Judas vãme cu̶tigu̶. Mani jacu̶ Dios mu̶are bu̶to maiami. To bajicõari, “Yu̶ yarã ñari, yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũato” yigu̶, mu̶are quẽnaro ĩatirũ̶nu̶gũ̶mi Jesucristo. 2 Mu̶are quẽnarotigu̶, Diore ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Quẽnaro mu̶ rãca ĩna ñarotire yigu̶, bu̶tobu̶sa ĩnare ĩamaicõari, ĩnare ejarẽmoña. To yicõari, ‘Ĩnare mu̶ maisere quẽnabu̶saro masirũtu vajaro ĩna’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. 3 “Satanás rojose ĩ yirotiboasere cu̶dimena ñato” yigu̶, Jesucristo manire ĩ rijabosare quetire mu̶are ucacõaru̶aboaja yu̶. Tire ucaru̶aboarine, gajeye mu̶a bajise quetire ajicõari, “Tiju̶are ucarocu̶ ñaja”, yitu̶oĩaja yu̶. Mu̶a rãcana Diore rũ̶cu̶bu̶omena socase gotimasiorimasa ñarãma. “Dios, quẽnagũ̶ ñari, ĩ bojabetire mani yiboajaquẽne, to bajise mani yise vaja rojose yibecu̶mi”, yisocarãma. To bajiri, “Gãjerã rãca ajeriarã cu̶tito mani”, yirãma. To yicõari, Jesucristo, mani u̶ju̶, ĩ sĩgũ̶ne ĩ ñaboajaquẽne, “Ĩre mani cu̶dibetijama, no yibeaja”, yisocarãma. To bajiri, ĩ rijariaro bero, tudicaticõari, ĩ buerimasare Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶, gotimasiojeocõañumi. To yicõari, ĩnare gotimasioroticõañumi, masa jedirore. To bajiri, ĩna gotimasiorere ajiriarã ñari, gajeye ricati gãjerã ĩna gotimasiosere mu̶a ajijama, “Socase ñaja” yicõari, riojo gotimasioseju̶are gotiroti ñaja. To yicõari, “Socabeti gotireju̶are ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõato mani” yirã, Dios ĩ bojarore bajiro yicõa ñarũgũña. 5 Jẽre mu̶a masise ti ñaboajaquẽne, mu̶a tuditu̶oĩarotire yigu̶, mu̶are gotiaja yu̶: Tirũ̶mu̶ju̶ Egipto sitana, israelita masare ĩna rotiajerãre gaje sitaju̶a ĩnare ũmato vamasiñuju Dios. To bajiro ĩnare ĩ ũmato bajiriaro bero, ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶betijare, ĩnare bajirearotimasiñuju Dios. Tire masicõari, “ ‘Manire quẽne rojose yiromi’ yirã, Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiroti ñaja”, yimasiaja mani. 6 To yicõari, ángel mesare quẽne to bajirone yiyumi, ĩ rotiboasere ĩna cu̶dibetijare. Sĩgũ̶ri ángel mesa, Diore moabosarã ñaboarine, ĩ rotirore bajiro cu̶dibetimasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna bajijare, cõmemari rãca ĩnare siacõari, tu̶sabetigojeju̶ ĩna ñacõa ñarotire yigu̶ toju̶ ĩnare cũmasiñuju Dios. “Rojose yirã, rojose tãmu̶orũgũru̶arãma” ĩnare ĩ yirotirũ̶mu̶ju̶ ti ejaroto rĩjoro, toju̶ne ñacõa ñaru̶arãma ĩna. To bajiro ĩ yirotirũ̶mu̶ ti ejaro, bu̶tobu̶sa rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna. Tire masicõari, “ ‘Manire quẽne rojose yiromi’ yirã, Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiroti ñaja”, yimasiaja mani. 7 Ĩnare bajiro rojose yimasiñujarã Sodoma macana, Gomorra macana, ti maca tu̶ ñarimacariana quẽne. Ado bajiro yimasiñujarã: Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã ñaboarine, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tirũgũmasiñujarã. Manajo mana, manaju̶ mana quẽne, to bajirone yirũgũmasiñujarã ĩna. To yicõari, ĩna ruju̶ri ti bojarore bajiro bojoneose yirũgũmasiñujarã. To bajiro ĩna yijare, õ vecaye azufre vãme cu̶tise rãca ĩnare soereamasiñuju Dios. Ti quetire ajicõari, ĩna yiriarore bajiro yimenasa manima, “Mani rijato beroju̶ jeame yatibetimeju̶ manire rearomi Dios” yirã. 8 Tire masiboarine, tirũ̶mu̶ana rojose ĩna yimasiriarore bajirone yicõa ñarãma mu̶a rãcana, Diore rũ̶cu̶bu̶omena. Cãjiriagũ̶ bajiriarore bajiro ñarã ñari, ĩna ruju̶ri ti bojarore bajiro “Bojoneose yirã yaja”, yimasimena ñarãma. To bajicõari, mani u̶ju̶re cu̶dimena ñarãma. To yicõari, ángel mesare, vãtiare quẽne rũ̶cu̶bu̶obetirũgũrãma socase gotimasiorimasa. 9 Ángel mesa u̶ju̶ Miguel vãme cu̶tigu̶ roque yisocarimasa rẽtoro rotimasigũ̶ ñaboarine, ĩnare bajiro rojose yibetimasiñuju, vãtire. Ado bajiro bajimasiñuju: Moisés ñamasir'i ĩ rijato ĩacõari, ĩ ruju̶re ãmiaru̶amasiboayuju Satanás. To bajiro ĩ yijare, Satanáre tud'iru̶aboarine, ĩre tud'ibetimasiñuju Miguel. Ado bajiseju̶a ĩre yimasiñuju: “Mu̶ yisere ĩacõari, ‘Rojose tãmu̶oru̶cu̶mi’ Dios mu̶re ĩ yijama, quẽnaru̶aroja”, ĩre yicõa tu̶jasuju Miguel. 10 Satanáre ĩ tud'ibetiboajaquẽne, socase gotimasiorãju̶ama, ángel mesare, vãtiare quẽne ĩna bajisere masimena ñari, rũ̶cu̶bu̶obetirũgũama. To bajicõari, ĩna ruju̶ ti bojarore bajiro yirã, “Bojoneose yirã yaja” yimasimenane, tire yirũgũrãma. To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñarãma. 11 Tirũ̶mu̶ana ñamasiriarã rojose ĩna yimasiriarore bajiro yirã ĩna ñajare, bu̶to rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios: Ca'in ñamasir'i, rojose ĩ tãmu̶oriarore bajiro tãmu̶oru̶arã, rojose yirũgũama ĩna quẽne. To bajicõari, Balaam ñamasir'i ĩ yimasiriarore bajiro yirã, gãjoaju̶are bojamasucõarã ñari, Dios ĩ bojasere yibetirũgũrãma. Coré ñamasir'i ĩ bajimasiriarore bajiro yirã, ĩna u̶jarã ĩna rotisere cu̶dibetirũgũama ĩna quẽne. To bajiro ĩna bajise vaja, rojose ĩnare ĩ yimasiriarore bajiro rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶mi Dios. 12 Diore rũ̶cu̶bu̶orã mu̶a rẽjajama, socase gotimasiorimasa quẽne mu̶a rãca rẽjarũgũama. “Dios ĩ bojasere yirã ñaja” yiboarine, no ĩna bojarore bajiroju̶a rĩne yirũgũama. Mu̶a tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã me ñaama. Ricatiju̶are tu̶oĩacõari, rojose yirũgũama. Ĩnare tu̶oĩacõari, ado bajise mu̶are gotiaja yu̶: Bu̶to asirirũ̶mu̶ oco buerire ĩamacarãja mani, oco macarã. To bajiro mani yiñarone, oco buesere mino ti vẽareacoajama, su̶tiritiru̶arãja mani, “Oco bu̶jabeticõaja” yirã. To bajirone bajiroja socase gotimasiorimasa ĩna gotiboase quẽne. Quẽna ado bajise mu̶are gotiaja yu̶: Yucú̶ ricare baru̶arã macarãja mani. Tire mani bu̶jabetijama, su̶tiritiru̶arãja mani. Rica mani ti ñajare, ñie vaja maja tiu̶. Tiu̶re quẽacõarãja mani. To bajiri catibetiru̶aroja yuja. Tiu̶re bajirone ñie vaja mana ñaama socase gotimasiorimasa. To bajiri rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶mi Dios. 13 To bajicõari, riaga jairisa ti saberone, sõmo cu̶ti, u̶eri jai bajiaja. Tire bajirone bojoneri mene rojosere yiñarũgũama socase gotimasiorimasa quẽne. To bajicõari, ñocoa tirũ̶mu̶ju̶ õ vecaju̶ Dios ĩ cũmasiriarã, sĩgũ̶ri ĩnare ĩ cũmasiriaroju̶re vaveoriarã ĩna ñajare, ĩna ñarũgũrotiju̶re tu̶oĩacõari, bu̶to rẽtiaroju̶ quẽnomasiñuju Dios. To bajirone bajirãma socase oca mu̶are gotimasiorimasa quẽne. Dios oca quẽnasere ajitu̶jacõari, ĩna masune ĩna bojarore bajiro yirã ñari, bu̶to rẽtiaroju̶ ñacõa ñaru̶arãma. 14 Socase oca mu̶are gotimasiorãre goti rĩjoro yimasiñuju Enoc ñamasir'i. Ĩ ñamasiñuju Adán jãnami. Adán macu̶ ñamasiñuju Set. Set macu̶ ñamasiñuju Enós. Enós macu̶ ñamasiñuju Cainán. To bajiro mani cõĩaruji vajama, Enoc vãme cu̶timasir'i rãca ñarã, cojomo cõro gaje ãmo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã. “Ado bajiro bajiru̶arãma Diore rũ̶cu̶bu̶omena” yigu̶, ado bajiro Diore gotirẽtobosamasiñuju ĩ: “Yu̶re quẽnaro ajiya. Cojorũ̶mu̶ adi macaru̶cu̶roju̶ ejaru̶cu̶mi mani u̶ju̶. Ĩ rãca jãjarã ángel mesa ejaru̶arãma. 15 Tirũ̶mu̶re masare beseru̶cu̶mi Dios. Ĩre rũ̶cu̶bu̶obeticõari, rojose yiriarãre, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi”, yigotimasiñuju Enoc ñamasir'i, mu̶a rãcana Diore rũ̶cu̶bu̶omena ĩna bajirotire gotigu̶. 16 “Quẽnabeaja”, yigõjarũgũama ĩna. To yicõari, “Ĩna ye su̶orine rojose ñaja”, yiñagõmacarũgũama. To bajiro yirã ñaboarine, ĩna bojamasuse rĩne yirũgũama. Gajeyerema, “Rẽtoro masirã ñaja yu̶a”, yirũgũama. To yicõari, ĩna bojarore bajiro yirã gãjerãre quẽnaro gotisocarũgũama. 17 Yu̶ mairã, Cristo ĩ gotiroticõasu̶oriarã ĩna yigotimasiorere masiritibesa mu̶a. 18 Ado bajiro mu̶are gotimasioriarãma: “Adi macaru̶cu̶ro jediroto rĩjoro Dios ocare ajatud'irã ñaru̶arãma. Gãjerãre tu̶oĩamenane, rojose ĩna yiru̶ase rĩne yirũgũru̶arãma”, mu̶are yigotimasioriarãma Cristo ĩ gotiroticõasu̶oriarã. 19 Socase gotimasiorimasaju̶ama, ricati ĩna gotijare, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩamenaja mu̶a. Ĩna masu ĩna bojase rĩne yicõarãma ĩna, Esp'iritu Santore cu̶omena ñari. 20 Yu̶ mairã, Cristo ĩ bajirocare su̶orine quẽnaro Dios ĩ yire queti mu̶a ajisu̶ore, masa ĩna masu tu̶oĩacõari, ĩna gotimasiore me ñañuja. Dios ye ñañuja. Quẽnarobu̶sa tire ajitirũ̶nu̶roti ñaja. To yicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose su̶orine Diore sẽnirũgũroti ñaja. 21 Dios mu̶are bu̶to ĩ maisere masirãja mu̶a. To bajiri quẽnaro ĩ bojarore bajiro yirũgũña, mu̶are ĩ maitu̶jabetirotire bajiro yirã. To bajiro mu̶a yiñarone, Jesucristo ĩ tudiejarirũ̶mu̶ ti ejaro, mu̶are ĩamaicõari, “Rojose maja” mu̶are ĩ yirotire tu̶oĩa yuñarũgũña. Tirũ̶mu̶re, Dios, mu̶are ĩ gotiriarore bajirone ĩ tu̶ju̶ma quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja. 22 Sĩgũ̶ri mu̶a rãcana, “Cristo oca, ¿riojo gotiati?” yirãre ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare gotimasioña, “ ‘Socase me ñaja’ yitu̶oĩato” yirã. 23 Jeameju̶ vaboronare yirẽmoña, Jesucristo rãca quẽnaro tu̶oĩacõari, ĩna ñarotire yirã. Gãjerãre quẽne rojose yirũgũrãre ĩamaiña. To bajiro yirã ñaboarine, mu̶a yirũgũsere quẽnaro tu̶oĩarũgũroti ñaja, “Ĩnare bajiro rojose yirobe” yirã. 24 Tire tu̶oĩacõari, ado bajiro sẽniroti ñaja manire: “Dios mu̶ sĩgũ̶ne ñaja masirẽtogũ̶. Ñimu̶ gãji mu̶re bajiro masigũ̶ magũ̶mi. Yu̶a u̶ju̶ Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine yu̶are maiñuja mu̶. To yicõari, rojose yu̶a yibetirotire yu̶are ejarẽmoñuja mu̶. Mu̶ rotiñaroju̶ yu̶a ejaro, ‘Rojose mu̶a yire vaja maja’ yu̶are yiĩaru̶cu̶ja mu̶. To bajiri, mu̶ ñaroju̶ ejacõari, mu̶ rãca quẽnaro variquẽnaru̶arãja mani. Quẽnarẽtogũ̶ ñaja mu̶. To yicõari, u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶. Ñie mu̶ yimasibeti maja mu̶re. To bajicõari, diseju̶a mu̶ rotimasibeti maja mu̶re. To bajiro bajiyuja mu̶, adi macaru̶cu̶rore mu̶ rujeoroto rĩjoroju̶ne. Adirũ̶mu̶rire quẽne, to bajirone bajicõa ñaja mu̶. To bajiro rĩne bajicõa ñarũgũru̶cu̶ja mu̶”, yiroti ñaja manire, Diore rũ̶cu̶bu̶orã. To cõro ñaja.

Apocalipsis 1

1 Adi papera, yoaro mene bajirotire gotiaja. Dios, ti quetire, ĩ macu̶ Jesucristore gotiyuju, ĩ yarã, ĩ bojasere yirã, ĩna masirotire yigu̶. To bajiro ĩ yijare, “Yu̶ bojasere yigu̶re, Juanre, to bajiro bajirotire ruyuaĩocõari, ‘Ado bajiro bajiaja mu̶re yu̶ ruyuaĩose’ ĩre yigotimasioru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, ángelre cõañumi Jesucristo. 2 Yu̶ ñaja Juan, yu̶re ángel ĩ ruyuaĩoro bajicati cõrone riojo ucagu̶. 3 To bajiro bajiroti ti cõñajare, ado bajiro yaja yu̶: Adi queti Dios ĩ cõarere ĩagotirona, to yicõari, tire cu̶dirona quẽne, quẽnaro variquẽnarona ñarãma. 4 To bajiri, Asia sitana, cojomo cõro ju̶a jẽnituaro macarianare, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre mu̶are ucaja yu̶, Juan vãme cu̶tigu̶. Mu̶are quẽnarotigu̶, Diore, ĩ macu̶ Jesucristore, to yicõari, Esp'iritu Santore quẽne ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Quẽnaro mu̶a rãca ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶. Dios ñaami tirũ̶mu̶ju̶ ñamasir'i ñaboarine, adirũ̶mu̶rire quẽne ñacõa ñarũgũgũ̶. Bero, masa tu̶ju̶ ñagũ̶, ejarocu̶ ñaami. Dios, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuro rĩjoroju̶a ñagũ̶ ñaami Esp'iritu Santo. Sĩgũ̶ ñaboarine, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre bajiro bajigu̶, jediro masigũ̶ ñaami. To bajicõari, Jesucristo ñaami ĩ jacu̶ yere riojo gotirũgũgũ̶. Rijacoaboarine quẽna tudicaticõari, rijarocu̶ me ñasu̶ocami. To bajicõari, adi macaru̶cu̶roana u̶jarã ñarã jediro u̶ju̶ ñaami. Ĩ ñaami manire maigũ̶. Rojose mani yise vajare, ĩ rijacati rãca manire vaja yijeobosacacu̶ ñaami. 6 To bajiro ĩ yicati su̶orine paiare bajiro, ĩ jacu̶ mani u̶ju̶ ĩ bojasere yirã ñaja mani quẽne. Ĩ rijacati rãca manire ĩ vaja yijeobosare ñajare, “Ĩ ñaami ñajediro u̶ju̶. Dise ĩ rotimasibeti ru̶yabetoja. To bajirone bajirũgũru̶cu̶mi”, ĩre yitu̶oĩa variquẽnato mani. To bajirone bajiato. 7 Adire quẽne tu̶oĩaña mu̶a: Buerigaseri vatoaju̶ vadiru̶cu̶mi Cristo. Ĩ vadore ĩajediru̶arãma masa, adi macaru̶cu̶roana. Ĩre sĩarocaroticana jãnerabatia quẽne ĩre ĩaru̶arãma. Ĩre ĩacõari, jediro otiru̶arãma. To bajirone bajiato. 8 Ñajediro masijeogu̶, mani u̶ju̶, Dios, ado bajiro gotiami: —Alfa, omega ñaja yu̶. Alfa yu̶ yijama, “Ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñacaju̶ yu̶. To bajicõari, omega yu̶ yijama, ñajediro ti yayiro beroju̶ quẽne ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja” yigu̶ yaja —yigotiami Dios. Ĩ ñaami tirũ̶mu̶ju̶ ñamasir'i ñaboarine, adirũ̶mu̶rire quẽne ñacõa ñarũgũgũ̶. Bero, masa tu̶ju̶ ñagũ̶, ejarocu̶ ñaami. 9 Yu̶ Juan, Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, mu̶a yu̶ ñaja yu̶. Ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, mu̶are bajirone rojose tãmu̶oaja yu̶. Gãjerã rojose yu̶re ĩna yiboajaquẽne, mu̶are bajirone ĩre ajitirũ̶nu̶cõa ñaja yu̶ quẽne. Mani u̶ju̶re cu̶dirã jediro to bajiro rĩne bajirũgũroti ñaja. Tirũ̶mu̶ju̶ Dios ocare yu̶ gotimasiojare, “Rojose tãmu̶oato” yirã, Patmos vãme cu̶tiyoaju̶ yu̶re cũcama ĩna. 10 Domingo ñarirũ̶mu̶, Esp'iritu Santo su̶orine yu̶ su̶yaroju̶a ruyugoaro ocaruyusere ajicaju̶ yu̶. Jutiria trompeta vãme cu̶tiare jutibu̶su̶oriaro cõro bu̶to ocaruyucaju̶ ti. 11 Ado bajiro ocaruyucaju̶: —Yucu̶ne mu̶re yu̶ ĩorotire paperatutiju̶ ucaru̶cu̶ja mu̶. Ucacõari, Asia sitana, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre cõaru̶cu̶ja. Ĩna ñarãma cojomo cõro ju̶a jẽnituarorãca macariana. Ado cõro ñarãma: Efesoana, Esmirnana, Pérgamoana, Tiatirana, Sardisana, Filadelfiana, to yicõari, Laodiceana quẽne ñarãma —yi ocaruyucaju̶. 12 Ocaruyusere ajicõari, “¿Ñimu̶ yu̶re ñagõati?” yigu̶, ju̶darũ̶gũ̶caju̶ yu̶, ĩre ĩaru̶. Cojomo cõro ju̶a jẽnituaro sĩabusuojeoriaju̶ri ñacaju̶. Orone ĩna quẽnoriaju̶ri ñacaju̶ ti. 13 Sĩabusuojeoriaju̶ri vatoaju̶ masu̶re bajigu̶ ñacami. Sudiro yoariase, ĩ gu̶boju̶ tu̶sariase sãñacami. Ĩ cotitẽrore cõmema, orone quẽnoriama jasãcami. 14 Ĩ ru̶joa joa oveja joare bajiro bu̶to boticaju̶. To bajicõari, buerigaserire bajiro boticaju̶. Ĩ cajearima, jea ũ̶ju̶sere bajiro yaacaju̶. 15 Ĩ gu̶bori quẽne, bu̶to yaacaju̶. Bronce vãme cu̶tise jeameju̶ soecõari, ĩna gosiosere bajiro yaacaju̶ ti. Ĩ ñagõjama, oco menirore bajiro ocaruyucaju̶. 16 Ĩ ãmo riojojacatu̶are, cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñocoa cu̶ocami. Ĩ riseju̶ jariase, ju̶ajacatu̶aju̶ne bu̶jarijãi budicaju̶. Ĩ rioga, muiju quẽnaro ĩ asirore bajiro yaacaju̶. 17 Ĩre ĩau̶cacõari, ĩ rĩjoroju̶a muqueacaju̶ yu̶. Muqueagu̶ne, bajirocar'ire bajiro vãrebeticaju̶ yu̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, ĩ ãmo riojojacatu̶a yu̶re ñiajeocõari, ado bajiro yu̶re yicami: —Güibesa mu̶. Ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñacaju̶ yu̶. To bajicõari, ñajediro ti yayiro beroju̶ quẽne ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja, yu̶re yicami. 18 Yu̶ma ñasu̶oadicacu̶ju̶ne ñacõa ñarũgũaja. Rijacoaboarine, tudicaticõari, ju̶aji tudirijarocu̶ me ñaja yu̶. Rijariarãre quẽne rotigu̶ ñaja yu̶. Quẽna ĩna tudicatirotire yimasigũ̶ ñaja yu̶. To bajicõari, rijariarã jediro ĩna ñaroju̶re yu̶ yarãre ĩnare juabumasiaja yu̶. “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabeticõari, yu̶ ñaroju̶a quẽnaro ñarũgũato” yigu̶, ĩnare juabumasiaja yu̶ —yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶. 19 Quẽna gajeye ado bajiro yu̶re yicami: —Yucu̶ne mu̶re yu̶ ĩorotire ucaru̶cu̶ja mu̶. Adirũ̶mu̶riaye, bero bajirotiayere quẽne ĩaru̶cu̶ja mu̶. 20 Yu̶ ãmo riojojacatu̶a cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñocoa mu̶ ĩarãre, “To bajiro yiru̶aro yaja”, yimasibeaja mu̶. Ado bajiro yigu̶ yibu̶ yu̶, to bajiro yu̶ yiĩojama: Ĩna ñaama cojomo cõro, ju̶a jẽnituaro macariana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã. Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca sĩabusuojeore mu̶ ĩasema, ado bajiro yire ũni ñaja: Cojomo cõro ju̶a jẽnituaro macariana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre gotiro yibu̶ —yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶.

Apocalipsis 2

1 Quẽna ado bajiro yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Efeso vãme cu̶ti macana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶re ado bajiro ucaya: “Adi mu̶are yu̶ ucase, ado bajiro bajigu̶ mu̶are ĩ gotise ñaja: Ĩ ãmo riojojacatu̶a cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñocoa cu̶ogu̶, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca sĩabusuoriabajari jeoriaju̶rire ĩatirũ̶nu̶rũgũgũ̶ ñaami. Yu̶re ruyuaĩocõari, yu̶re ĩ goticatire ĩre ucacõabosagu̶ yaja yu̶”, yiucaya —yicami. To yicõari, ado bajiro mu̶are goticami: 2 —Jediro mu̶a yisere masiaja yu̶. “Mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶ato gãjerã” yirã, josari mu̶a moarũgũsere masiaja yu̶. Gãjerã rojose ĩna yiboajaquẽne, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetire masiaja. Rojose yirãre mu̶a ĩavariquẽnabetire quẽne masiaja. “Cristo ocare riojo gotimasiorã ñaja yu̶a” yirãre ajicõĩacõari, “Socarimasa ñaja mu̶a” ĩnare mu̶a yigoticatire quẽne masiaja yu̶. 3 Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñaja mu̶a. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, rojose mu̶are yama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeaja mu̶a. 4 To bajiro mu̶a bajiboajaquẽne, cojo vãme ado bajiro mu̶a bajisere ĩavariquẽnabeaja yu̶: Yu̶re ajitirũ̶nu̶su̶orã, mu̶a maicato cõro yu̶re maibeaja mu̶a yuja. 5 Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶ocatire tu̶oĩacõari, quẽna yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶ocatore bajiro tudiajitirũ̶nu̶ña. To bajiro mu̶a bajijama, yu̶ bojabetire yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are yiru̶arãja mu̶a quẽna. To bajiro mu̶a yibetijama, mu̶a sĩabusuoriabaja jeoriaju̶re ẽmagũ̶ ejaru̶cu̶ja yu̶. 6 Yu̶re mu̶a maibetibu̶sasere ĩavariquẽnabetiboarine, adi vãme mu̶a yisere ĩavariquẽnaja yu̶: Nicolás vãme cu̶tigu̶re ajisu̶yarã, rojose ĩna yisere ĩateaja mu̶a. Yu̶ quẽne, tire ĩateaja. 7 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mu̶are yu̶ gotirotire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro ajiya mu̶a, gaje macariana yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jediro: Yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetirona, yucú̶ caticõa ñarotiaye rica cu̶tiu̶ ricare barona ñaru̶arãma. Dios ya vese quẽnariveseju̶re ñaja tiu̶ —mu̶are yigoticami yu̶re ruyuaĩocacu̶. 8 Gajeye ado bajiro yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Esmirna vãme cu̶ti macana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶re ado bajiro yu̶re ucacõabosaya: Tire mu̶are goticacu̶, ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñamasir'i, to bajicõari, ñajediro ti yayiro beroju̶ quẽne ñacõa ñarũgũrocu̶ ñaami. Rijacoaboarine, tudicaticõari, rijarocu̶ me ñaami. Ado bajiro mu̶are goticami: 9 —Gãjerã rojose mu̶are ĩna yijare, rojose mu̶a tãmu̶osere masiaja yu̶. Ñie mana mu̶a ñasere masiaja. To bajiro bajirã ñaboarine, Dios mu̶are ĩ u̶jore ñajare, gajeyeũni jairãre bajiro ĩ ye quẽnamasuse jediro cu̶orã ñaja mu̶a, ĩ macu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetirotire yirã. “Jud'io masa ñari, Dios rĩa ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarã, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Rojose yima” socarãne mu̶are ĩna yirosere ajiaja yu̶. To bajiro yirorã, Dios ĩ bojasere yirã me ñaama. Vãtia u̶ju̶, Satanás ĩ bojaseju̶are yirã ñaama. 10 Rojose mu̶are ĩna yirotire tu̶oĩagüibesa. “Sĩgũ̶ri, tubiberiaviju̶ tubibe ecoato ĩna” yigu̶, mu̶are yiru̶cu̶mi Satanás. “Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jato” yigu̶, to bajiro mu̶are yiru̶cu̶mi. To ĩ yiroti ñajare, ju̶aãmo cõro ñarirũ̶mu̶ri rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. Rojose tãmu̶oboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabesa. Mu̶are ĩna sĩaroti ti ñaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabesa. To bajiro mu̶a bajijama, “Rijacoaboarine, quẽna tudicaticõari, rijarona me ñato” yigu̶, mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶. 11 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mu̶are yu̶ gotirotire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro ajiya mu̶a, gaje macariana yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jediro: Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũronama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶ rearona rãca vabetiru̶arãma —mu̶are yigoticami, yu̶re ruyuaĩocacu̶. 12 Gajeye ado bajiro yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Pérgamo vãme cu̶ti macana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶re ado bajiro yu̶re ucacõabosaya: Ju̶ajacatu̶aju̶ne bu̶jarijãi jariase cu̶ocacu̶, ado bajiro mu̶are goticami: 13 —Ti macaju̶ mu̶a bajirũgũsere masiaja yu̶. Ti maca ñaja Satanás ĩ ñavariquẽnari maca. Ti macana jediro, “Satanáre rũ̶cu̶bu̶orã yaja” yimasibetiboarine, ĩre cu̶dirã vatoaju̶ mu̶a bajisere masiaja yu̶. Sĩgũ̶ mu̶a rãca ñaboacacu̶, Antipas vãme cu̶tigu̶re, ĩre ĩna sĩacatire masiaja yu̶. “Cristo ocaju̶are ajitirũ̶nu̶roti ñaja” ĩ yitu̶jabetijare, ĩre sĩacama. Ĩre ĩna sĩaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticaju̶ mu̶a. To bajiro mu̶a bajicõa ñasere masiaja yu̶. 14 To bajiro mu̶are quẽnaro yiboarine, ado bajiro mu̶a yiseju̶are ĩavariquẽnabeaja yu̶: Mu̶a rãcana sĩgũ̶ri, Balaam vãme cu̶ticacu̶, Balac vãme cu̶ticacu̶re ĩ gotimasiocatire ajisu̶yacanare bajiro yama ĩna. Ado bajiro gotimasiocami Balaam, Balac vãme cu̶tigu̶re gotigu̶: “Israelita masare rojose mu̶ yiroru̶ajama, ũ̶mu̶are ado bajise rojose yi ocasãña: ‘Yu̶a quẽnor'ire rũ̶cu̶bu̶orã vaibu̶cu̶re sĩacõari, ĩ tu̶ju̶ yu̶a cũru̶are riire mu̶a bajaquẽne, quẽnaru̶aroja. To yicõari, yu̶a yarã rõmia rãca mu̶a ajeriarã cu̶tijaquẽne, quẽnaru̶aroja ti’ ĩnare yi ocasãña”, yigotimasiocami Balaam. 15 Gãjerã rojose yirã quẽne, Nicolás vãme cu̶tigu̶re ajisu̶yarã ñaama sĩgũ̶ri ĩna rãcana. 16 To bajiri, Nicoláre ajisu̶yarãre, to yicõari, Balaam ĩ gotimasiocatire ajisu̶yacanare bajiro yirãre ajibeticõaña. Ĩnare mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñajama, mu̶a tu̶ju̶ ejacõari, rojose mu̶a yise vaja, jariase yu̶ riseju̶ budirijãi, ju̶ajacatu̶aju̶ne bu̶jarijãi rãca mu̶are rojose yiru̶cu̶ja yu̶. 17 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mu̶are yu̶ gotirotire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro ajiya mu̶a, gaje macariana yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jediro: Yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetironare maná vãme cu̶tise yayioroju̶ ñare bare ĩnare ecaru̶cu̶ja yu̶. To yicõari, tocãrãcu̶rene gũ̶tari botiricari ĩnare ĩsiru̶cu̶ja, mame vãme ucaturiarire. Ñimu̶ju̶ane tiariju̶re ucaturere ĩamasibetiru̶cu̶mi. Tiarire boca juarã rĩne masiru̶arãma —mu̶are yigoticami yu̶re ruyuaĩocacu̶. 18 Gajeye ado bajiro yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Tiatira vãme cu̶ti macana, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶re ado bajiro yu̶re ucacõabosaya: Adi mu̶are yu̶ ucase, ado bajiro bajicacu̶ mu̶are ĩ goticati ñaja: Dios macu̶, ĩ cajeari jea ũ̶ju̶sere bajiro yaacacu̶ ñacami. To bajicõari, cõme, bronce vãme cu̶tise jeameju̶ soecõari, ĩna gosiose bu̶to yaasere bajiro gu̶bori cu̶ticacu̶ ñacami. To bajigu̶ ñagũ̶, ado bajiro mu̶are goticami: 19 —Jediro ĩna yisere masiaja yu̶. Mu̶a gãmerã maisere masiaja yu̶. Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶sere quẽne masiaja. “Quẽnabu̶saro ĩre ajitirũ̶nu̶to mani” yirã, mu̶a gãmerã ejarẽmosere quẽne masiaja. Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñasere quẽne masiaja. Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶su̶orãju̶ quẽnaro mu̶a yicati rẽtoro quẽnaro yirũgũaja mu̶a, adirũ̶mu̶rirema. Ti jedirorene masiaja yu̶. 20 To bajiro quẽnaro mu̶a yise ti ñaboajaquẽne, ado bajise mu̶a yiseju̶are ĩavariquẽnabeaja yu̶: Mu̶a tu̶ago Jezabel vãme cu̶tigo socase so gotimasiosere ajicõari, “Soco yaja mu̶. Gotimasiobeticõaña mu̶”, sore yibeaja mu̶a. “Cristo oca riojo gotimasiogõ ñaja yu̶” yitocõari, so gotimasiose su̶orine yu̶ bojase yirã ñaboarã, ado bajiro rojose yama: Ajeriarã cu̶tirã ñaama. To bajicõari, gãjerã ĩna quẽnor'ire rũ̶cu̶bu̶orã vaibu̶cu̶re sĩacõari, ĩ tu̶ju̶ ĩna cũru̶are riire barã ñaama. 21 To bajiro rojose so yisere yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are so yirotire yoaro yubu̶sacõaboaja yu̶. Ajeriarã cu̶ti tu̶jaru̶abeamo so. 22 To bajiro so bajicõa ñajare, “Cãnijesariaro joeju̶ so ajeriarã cu̶tirã rãca, so cãnirũgũriaju̶ joene bu̶to rojose tãmu̶oato” yigu̶, yiru̶cu̶ja yu̶. So rãca ajeriarã cu̶tirãre quẽne to bajirone yiru̶cu̶ja yu̶. Yucu̶ne rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are ĩna yibetijama, to bajirone ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. 23 To yicõari, so rĩare sĩajeocõaru̶cu̶ja yu̶. Tire ajicõari, “Masa ñajediro mani tu̶oĩasere masijeogu̶ ñaami”, yu̶re yiru̶arãma adi macaru̶cu̶roana ñajediro yu̶re ajitirũ̶nu̶rã. Tocãrãcu̶ne ĩna yicatire quẽnaro ĩacõari, “To bajiro yicana ñari, quẽnase bu̶jarã, rojose tãmu̶orã, bajiru̶arãja”, ĩnare yirotiru̶cu̶ja yu̶. 24 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, socase so gotimasiosere ajitirũ̶nu̶menaju̶are mu̶are gotigu̶ yaja: “Adi ñaja Satanás oca ñamasuse, gãjerã ĩna masibeti” sore ajisu̶yarã ĩna yiboajaquẽne, tire ajiru̶abeaja mu̶a. To bajiri, adi rĩne mu̶are rotigu̶ yaja: Adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ tudiejaroto rĩjoro, yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiroti ñaja. Gaje vãme mu̶are rotibeaja. 26 Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñaronare, to yicõari, yu̶ bojasere yitu̶jabetironare mu̶a rijato beroju̶, mu̶a catirotire yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶are ĩsiru̶cu̶ja yu̶. To yicõari, “Gãjerãre yu̶re rotibosato” yigu̶, yu̶ masisere mu̶are u̶joru̶cu̶ja yu̶. Ĩ masisere yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ u̶jocatire bajirone mu̶are u̶joru̶cu̶ja yu̶, “Mu̶are terã quẽne mu̶are cu̶diato” yigu̶. To bajiri, bu̶to rotiru̶arãja mu̶a. Gãjerã mu̶are ĩna cu̶dibetijama, josari mene ĩnare sĩarearu̶arãja. 29 Gaje macariana yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jediro, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩato ĩna —yigoticami yu̶re ruyuaĩocacu̶.

Apocalipsis 3

1 Quẽna ado bajiro yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Sardis vãme cu̶ti macana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶re ado bajiro yu̶re ucaya: “Adi mu̶are yu̶ ucase, ado bajiro bajicacu̶ mu̶are ĩ goticati ñaja: Sĩgũ̶ ñaboarine, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre bajiro bajigu̶re, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore cu̶ogu̶ ñacami. To bajicõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñocoa cu̶ocami. To bajiro yu̶re ruyuaĩocacu̶ ĩ goticatire ĩre ucacõabosagu̶ yaja yu̶”, yiucaya —yicami. To yicõari, ado bajiro mu̶are goticami: —Masa ĩna ĩajama, “Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩna rijato beroju̶ ĩna catirotire yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñaama”, mu̶are yirãma. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, “Yu̶re ajimenare bajiro mu̶a rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varona ñaama”, mu̶are yaja yu̶ma. 2 Yu̶ ĩajama, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yu̶re ajitirũ̶nu̶rã me ñaja mu̶a. To bajiri, quẽnaro tu̶oĩacõari, bu̶tobu̶sa yu̶re ajitirũ̶nu̶ña, “Yu̶re ajiterã masu ñarobe” yirã. 3 Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶ ocare mu̶are ĩna gotimasiocatire ajicaju̶ mu̶a. Tire tuditu̶oĩacõari, ajitirũ̶nu̶ña quẽna. To bajiro mu̶a yibetijama, juarudirimasu̶re bajiro mu̶a masibetone rojose mu̶are yigu̶ ejaru̶cu̶ja yu̶. 4 To bajiro yirocu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, mu̶a rãcana sĩgũ̶ri, Dios ĩ ĩajama, rojose mana ñaja mu̶a. To bajiri, sudi botise sãñacõari, yu̶ rãca quẽnaro ĩna ñarũgũru̶arãja. 5 Yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetirona, to bajirone bajiru̶arãma ĩna. “Ado cõro ñaama yu̶ tu̶ ñarũgũrona” Dios ĩ yiucamasicatitutire ĩna vãmere coebetiru̶cu̶ja yu̶. To yicõari, õ vecaju̶ yu̶ jacu̶re, ángel mesare quẽne, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Ãnoa ñaama yu̶ yarã”, ĩnare yiĩoru̶cu̶ja yu̶. 6 Gaje macariana yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jediro, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩato ĩna —yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶. 7 Quẽna ado bajiro yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Filadelfia vãme cu̶ti macana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶re ado bajiro ucaya: Adi mu̶are yu̶ ucase, ado bajiro bajicacu̶ mu̶are ĩ goticati ñaja: Dios ĩ bojase rĩne yigu̶, riojo gotigu̶ ñacami. Ĩne ñacami U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, ĩre bajiro Dios yarãre rotigu̶. To bajiboarine, Dios tu̶ju̶arema soje jãnariaro cu̶ogu̶ ñacami ĩma. Masare ĩacõari, “Ãnoa, yu̶ tu̶ju̶ ñarũgũru̶arãma” ĩ yirotijama, to bajirone bajiru̶arãma. To bajiro ĩ yirotijama, ñimu̶ju̶a ĩnare matarocu̶ maniru̶cu̶mi. To bajiro ĩnare yirotirocu̶ ñacami. To bajicõari, gãjerãju̶are, “Ãnoama, yu̶ tu̶ me ñaru̶arãma”, yirotirocu̶ ñacami. To bajiro ĩ yijaquẽne, ñimu̶ju̶a, ĩ tu̶ju̶ ĩnare ñarotirocu̶ maniru̶cu̶mi. To bajiro yirocu̶ ñacami ado bajise mu̶are goticacu̶: 8 —Jediro mu̶a yisere masiaja yu̶. Gãjerã mu̶are ĩna ĩajama, “Ñamasurã ñaama”, mu̶are yibeama. To bajiro ĩna yibetiboajaquẽne, yu̶ su̶orine gãjerã ĩna gotimasiocatire bajiro quẽnaro yirũgũaja mu̶a. Yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeaja. To bajiri, yu̶ ocare gãjerãre quẽnaro mu̶a gotimasiorotire yigu̶, yibu̶ yu̶. Gãjerã mu̶are ĩna gotimasio rotibetiboajaquẽne, yu̶ su̶orine gotimasiocõa ñaru̶arãja. 9 To bajiro mu̶are yiboarine, gãjerãju̶arema, vãtia u̶ju̶, Satanás ĩ bojasere yirã ñaboarine, socarãne, “Dios rĩa ñaja yu̶a” yirãre, ado bajiro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶: Gotimasiorã rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucõari, “Mu̶aju̶a ñaja Dios ĩ mairã” mu̶are ĩna yirotire yiru̶cu̶ja yu̶. 10 “Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñaroti ñaja” mu̶are yu̶ yiroticatire bajiro cu̶dirũgũaja mu̶a, yu̶ oca gotimasiorimasa. Adi macaru̶cu̶ro tu̶sarirũ̶mu̶rire gãjerã, masa jedirore rojose yiru̶arãma, “Diore ajitirũ̶nu̶beticõato” yirã. “Tire yiroma” yigu̶, mu̶are ejarẽmocõa ñaru̶cu̶ja yu̶. 11 Yoaro mene adi macaru̶cu̶roju̶ vadiru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶rore bajiro ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõaña. To bajiro mu̶a bajicõa ñajama, quẽnaro Dios mu̶are ĩ yirotire matarocu̶ magũ̶mi. 12 Yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetironare, yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ ĩna ñarũgũrotire yiru̶cu̶ja yu̶. Ĩ ya vi botari boabeti, ti ñarũgũrore bajiro ñarũgũru̶arãma ĩna. Ĩnare bubetiru̶cu̶ja yu̶. Idia vãme ĩnare vãme ucaturu̶cu̶ja yu̶. Ado bajirivãmeri yiru̶cu̶ja yu̶: Yu̶ jacu̶ Dios vãme, ĩ ya maca vãme, to yicõari, yu̶ vãme mame ñarotire ucaturu̶cu̶ja. Yu̶ jacu̶ ya maca, mame quẽnoria maca Jerusalén vãme cu̶ti maca ñaru̶aroja. Ti maca õ vecaju̶ rujiadicõari, ejaru̶aroja. 13 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jediro, Esp'iritu Santo su̶orine mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩato —yigoticami yu̶re ruyuaĩocacu̶. 14 Quẽna ado bajiro yu̶re yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Laodicea vãme cu̶ti macana yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶re ado bajiro ucaya: “Adi mu̶are yu̶ ucase, ado bajiro bajicacu̶ mu̶are ĩ goticati ñaja: Ĩ su̶orine jediro quẽnase Dios ĩ gotimasiriarore bajirone yirũgũami Dios. Ĩ ñacami ĩ jacu̶ yere riojo gotirũgũgũ̶. Ĩ su̶orine adi macaru̶cu̶roaye jedirore rujeomasiñumi Dios”, yiucaya —yicami. To yicõari, ado bajiro mu̶are goticami: 15 —Jediro mu̶a yisere masiaja yu̶. Yu̶re tebetiboarine, quẽnaro yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. To bajiro mu̶a bajise, rojose masu ñaja. Ti ũnire bojabeaja yu̶. 16 To bajiro bajirã mu̶a ñajare, yu̶ yarã mu̶a ñasere bojabeticõari, mu̶are reagu̶agu̶ yaja yu̶. 17 Ado bajiro tu̶oĩaboaja mu̶a: “Gajeyeũni jairã ñaja mani. Mani bojase ñajediro, dise ru̶yabeto cu̶oaja mani. To bajicõari, Dios ye quẽnamasuse ĩ u̶jose jediro cu̶orã ñaja mani”, yitu̶oĩaboaja mu̶a. Yu̶ ĩajama, ado bajiro bajirãju̶a ñaja mu̶a: Rojose yirã ñari, sudi manare bajiro bajiaja. Yu̶ bojarore bajiro yirã me ñari, ñie cu̶obetimasucõarãre bajiro bajiaja. To bajicõari, yu̶re masimena ñari, ĩamenare bajiro bajiaja mu̶a, yu̶ ĩajama. 18 To bajiro bajirã mu̶a ñajare, ado bajiro mu̶a yirotire mu̶are gotimasiogũ̶ yaja yu̶: Quẽnamasuse ñajediro cu̶orã mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re sẽniña. To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnase sudi sãñarãre bajiro bajirã ñato” yigu̶, rojose mu̶a yisere Dios ĩ masiriojeorotire yigu̶, yiru̶cu̶ja. To yicõari, “Quẽnamasuse ñajediro cu̶orã ñato” yigu̶, yu̶ bojarore bajiro yirã mu̶a ñarotire yigu̶, yiru̶cu̶ja. To yicõari, “Ĩarãre bajiro ñato” yigu̶, yu̶re quẽnaro mu̶a masirotire yigu̶, yiru̶cu̶ja. 19 Yu̶ mairã jedirore, “Rojose yaja mu̶a; tire yitu̶jacõari, ado bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnaru̶aroja”, ĩnare yigotimasiorũgũaja yu̶. Riojo ñamasusere ĩnare gotimasiorũgũaja yu̶. To bajiri, “Rojose yitu̶jaja yu̶a”, yisocabeticõaña mu̶a. 20 Riojo ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶ su̶orine ado bajiro tu̶oĩaama masa: “Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, ĩre baba cu̶tiroti ñaja”, yitu̶oĩaama. Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, yu̶re ĩna baba cu̶ti variquẽnarotire bojagu̶ ñari, ĩna cu̶disere yurũgũaja yu̶. “Ĩre baba cu̶tiru̶aja” ĩna masune ĩna yicu̶dijama, ĩna rãca quẽnaro baba cu̶tiru̶cu̶ja yu̶. 21 Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñaronare, õ vecaju̶ yu̶ tu̶ju̶ yu̶re ĩna rotibosarotire yiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ jacu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõari, ĩ tu̶ju̶ ĩre yu̶ rotibosarũgũrore bajiro yu̶re rotibosarũgũru̶arãma ĩna quẽne. 22 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jediro, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩato —yigoticami yu̶re ruyuaĩocacu̶.

Apocalipsis 4

1 To ĩ yiro bero, gajeye ado bajise yu̶re bajiĩocaju̶: Õ vecaju̶, Dios ĩ ñaroju̶, jãnariasojere ĩacaju̶ yu̶. To yu̶ ĩamu̶orone, jutiria trompeta vãme cu̶tiare jutibu̶su̶oriaro cõro bu̶to, ado bajiro ocaruyucaju̶ ti: —Mu̶jaaya. Bero bajiroti quetire mu̶re ĩoru̶cu̶ja yu̶ —yu̶re yi ocaruyucaju̶. 2 To bajiro ti yirone, Esp'iritu Santo su̶orine õ vecaju̶ ejagu̶re bajiro ĩacaju̶ yu̶. Toju̶ sĩgũ̶, rotigu̶ ĩ rujiri cũmurore rujicami. 3 Ĩ rioga, bu̶to yaacaju̶. Gũ̶ta quẽnase, jaspe vãme cu̶tise, to yicõari, gaje gũ̶ta, cornalina vãme cu̶tise ti yaarore bajiro yaacaju̶. Ĩ rujiro tu̶ju̶ buerimamu̶re bajiriberua ñacaju̶. Gajea gũ̶ta, esmeralda vãme cu̶tise ti yaarore bajiro yaacaju̶ tiberua. 4 Ĩ rujiro tu̶ju̶ veinticuatro cũmurori, u̶jarã ya cũmurori ñagãnibiacaju̶. Ti cũmuroriju̶re bu̶cu̶rã rujicama. Botise sudi sãñarã ñacama ĩna. To bajicõari, oro bedori jeocama. 5 Ĩna vatoagu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ĩ rujiri cũmuroju̶ne bu̶jo ĩ yabese budicaju̶. To bajicõari, bu̶jo ĩ jaro, ti bu̶su̶rore bajiro bu̶su̶caju̶. Ĩ rujiri cũmuro rĩjoroju̶a cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ jea ũ̶ju̶ricu̶ri rũ̶gõcaju̶. Ado bajiro yigotiro bajicaju̶: Sĩgũ̶ ñaboarine, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre bajiro bajigu̶, jediro masigũ̶ ĩ ñasere gotiro bajicaju̶. 6 U̶ju̶ ñamasugũ̶ ĩ rujiri cũmuro rĩjoroju̶ane u̶tabu̶cu̶rare bajirita ñacaju̶. Oco botirita ñacõari, quẽnaro ruyurita ñacaju̶. To bajicõari, ĩ rujiri cũmuro rĩjoroju̶a, ti cũmuro su̶yaroju̶a quẽne, riojojacatu̶a, gãcojacatu̶a quẽne, ĩaĩañamana babaricãrãcu̶ ñacama. Ĩna ruju̶ri jediro cajeari cu̶ticama. Ĩna riogari ñarijacatu̶a quẽne ĩna su̶yaroju̶ari quẽne cajeari cu̶tirã ñacama. 7 Ñasu̶ogu̶, yai, león vãme cu̶tigu̶re bajigu̶ ñacami. Ĩ beroagu̶, ta vecu̶re bajigu̶ ñacami. Ĩna beroagu̶, masu̶ riogare bajiro rioga cu̶ticami. Tu̶sagu̶, ga jaigu̶, vu̶gu̶re bajiro bajigu̶ ñacami. 8 Tocãrãcu̶, cojomo cõro, coja jẽnituarorãca queru̶ju̶ri cu̶ticama. Ĩna ru̶ju̶riju̶ quẽne cajeari cu̶ticama. Ti joeju̶a, ẽñerocaju̶a quẽne cajeari cu̶tirã ñacama. Ũ̶mu̶ari, ñamiri quẽne Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajiro basarũgũcama ĩna: —Mani u̶ju̶, quẽnase rĩne yigu̶ ñaami. Quẽnase rĩne yigu̶ ñaami. Quẽnase rĩne yigu̶ ñaami. Jediro masigũ̶ ñaami. Tirũ̶mu̶ju̶ ñamasir'i ñaboarine, adirũ̶mu̶rire quẽne ñacõa ñarũgũgũ̶ ñaami. Bero, masa tu̶ju̶ ñagũ̶, varocu̶ ñaami —yibasarũgũcama ĩna. 9 U̶ju̶ ya cũmuro rujigu̶re, ũ̶mu̶ari catimu̶orũ̶gõrocu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶ojama, ado bajiro yirũgũcama: —Mu̶ ñaja rẽtoro quẽnagũ̶. To bajicõari, rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja mu̶. Quẽnaro yaja mu̶ —ĩre yirũgũcama ĩna. 10 Tocãrãcajine to bajiro ĩna yirone, bu̶cu̶rã, veinticuatro ñarã, ĩ tu̶ju̶ muquearũgũcama ĩna, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã. Muqueacõari, ĩna jeoribedorire, “Rotirimasu̶ ñaja yu̶” yimasioriabedorire juacõari, ĩ rujiro rĩjoroju̶a cũrũgũcama, “Quẽnaro mu̶ yise su̶orine mu̶re rotibosamasiaja yu̶a” yirã. To yicõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajiro yicama: 11 —Yu̶a u̶ju̶, mu̶ sĩgũ̶ne ñaja mu̶, yu̶a rũ̶cu̶bu̶ogu̶. Ñajediro rujeomasir'i ñaja mu̶. Ti ñarotire mu̶ bojatu̶oĩamasire su̶orine ruyuacõari, ñacõa ñaja jediro. To bajiro yimasir'i mu̶ ñajare, ado bajiro quẽnaro mu̶re yirũ̶cu̶bu̶oroti ñaja: “Mu̶ ñaja rẽtoro quẽnagũ̶. To bajicõari, rẽtoro ñamasugũ̶, ñajediro masigũ̶ ñaja mu̶. Mu̶ rotijama, mu̶re cu̶diru̶arãma ñajediro” mu̶re yirũ̶cu̶bu̶oroti ñaja —ĩre yicama ĩna.

Apocalipsis 5

1 To bajiro ĩna yicatire yu̶ ajiro bero, u̶ju̶ ya cũmuroju̶ rujigu̶ ĩ ãmo riojojacatu̶a papera tũnariajoti ĩ cu̶osere ĩacaju̶ yu̶. Tijoti totiju̶, joeju̶a quẽne ucare ñacaju̶. To bajicõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituaro su̶oñiare ñacaju̶, tijotiju̶re. 2 To ĩ bajirone, sĩgũ̶ ángel, gãjerã ángel mesa rẽtoro tutuagu̶, ado bajise ruyugoaro sẽniĩacami: —¿Niju̶a ñarojari, tijotire su̶oñiarere jãnecõari, ti ucare manire ĩagotirocu̶, Dios ĩ ĩavariquẽnarocu̶? —yisẽniĩaboacami. 3 To bajiro ĩ yisẽniĩaboajaquẽne, õ vecana, adi macaru̶cu̶roana, adi sita ẽñerocana quẽne, sĩgũ̶ju̶ama tijotire su̶oñiarere jãnerocu̶ Dios ĩ ĩavariquẽnagũ̶ manicami. Ĩ manijare, bu̶to oticaju̶ yu̶. 5 Yu̶ otisere ĩacõari, sĩgũ̶ bu̶cu̶, ado bajiro yu̶re goticami: —To cõrone otiya. Adoju̶a ĩaña. Adone ñaami sĩgũ̶, vãtia u̶ju̶ ĩ rotimasibecu̶. Vãtia u̶ju̶ ĩ bojabeti ti ñaboajaquẽne, masa rojose ĩna yise vaja ĩnare vaja yibosagu̶, rijabosayumi. To bajicõari, rijacoaboarine, tudicatiyumi. U̶ju̶ ñamasugũ̶, Judá ya jũnagu̶ ñaami. U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami ñaami. Tijoti cojomo cõro ju̶a jẽnituarorãcaji su̶oñiarere jãnecõari, manire ĩ ĩagotisere Dios ĩ ĩavariquẽnarocu̶ ñaami —yu̶re yicami. 6 To ĩ yirone, bu̶cu̶rã vatoaju̶, to yicõari, ĩaĩañamana vatoaju̶, u̶ju̶ ya cũmuro gu̶darecoju̶ ñacami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. Cojomo cõro, ju̶a jẽnituarorãca jotari cu̶ticami. Ĩ cajeari quẽne, to cõrone ñacaju̶. Tire ĩacõari, “Sĩgũ̶ ñaboarine, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre bajiro bajigu̶re, adi macaru̶cu̶ro jediroju̶ Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santore cu̶ogu̶ ñaami”, ĩre yiĩamasicaju̶. 7 U̶ju̶ ya cũmuro rujigu̶ riojojacatu̶a ĩ cu̶orijotire ãmicami. 8 To ĩ yirone, babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana, to yicõari, veinticuatro ñarã bu̶cu̶rã quẽne, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ rĩjoroju̶a muqueacama, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã. Ĩna jediro jabasariarorire arpa vãme cu̶tiriaserire cu̶ocama. Orone quẽnoriabajarire quẽne cu̶ocama. Tibajariju̶ su̶tiquẽnase soemu̶oroti jũ̶mu̶cõacaju̶. Su̶tiquẽnase ti buemu̶ja vase, masa, Dios yarã ĩre ĩna sẽnisere bajiro bajise ñacaju̶. 9 Ĩ rĩjoroju̶a muquearãne, ado bajiro basacama ĩna, basaĩañamanire: —Mu̶re sĩañuma masa. To ĩna yirone, tocãrãca macanare, cojo masa jũna ru̶yabeto, cojo oca ru̶yabeto ñagõrãre, to yicõari, cojo sita ru̶yabetoanare Satanás yarã ñaboarãre rijabosacõari, mu̶ ri'i su̶ori yu̶are vaja yibosayuja mu̶, “Dios yarãju̶a ñato” yigu̶. To bajiro mu̶ yire su̶orine paiare bajiro mu̶ jacu̶, mani u̶ju̶ ĩ bojasere yirã ñaja yu̶a quẽne. To bajicõari, adi macaru̶cu̶roanare rotiru̶arãja yu̶a. Mu̶ yire su̶orine to bajiro yu̶a bajiroti ñajare, mu̶ne ñaja, tijoti su̶oñiare jãnecõari, ti ucare yu̶are mu̶ ĩagotisere Dios ĩ ĩavariquẽnagũ̶ma —yibasacama, ĩ rĩjoroju̶a muqueacana. 11 To ĩna yiro bero, u̶ju̶ ya cũmuro tu̶ju̶, babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana, to yicõari, veinticuatro ñarã bu̶cu̶rã ĩna ñaro su̶yaroju̶aju̶re ñacõari, basacama ángel mesa. Jãjarã masu ĩna ñajare, ĩnare cõĩajeobeticaju̶ yu̶. 12 Ado bajise ruyugoaro basacama: —Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶, ado bajiro bajigu̶ mu̶ ñajare, quẽnaro mu̶re yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnaroti ñaja: Mu̶ rotijama, mu̶re cu̶diru̶arãma ñajediro. Ñajediro cu̶ogu̶ ñaja mu̶. Quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñaja mu̶. Rẽtoro masigũ̶ ñaja mu̶. Rẽtoro ñamasugũ̶, rẽtoro quẽnagũ̶ ñaja mu̶. Quẽnaro mu̶re yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnaroti ñaja —yibasacama ángel mesa. 13 To bajiro ĩna yisere ajicõari, õ vecana, adi macaru̶cu̶roana quẽne, adi sita ẽñerocana quẽne, moa riagariana quẽne, ñajedirone, u̶ju̶ ya cũmuro rujigu̶re, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶re quẽne quẽnaro ĩna yirũ̶cu̶bu̶o basacatire ajicaju̶ yu̶. Ado bajiro ĩnare yibasacama: —Ado bajiro bajirã mu̶a ñajare, quẽnaro mu̶are yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnarũgũroti ñaja: Rẽtoro ñamasurã, rẽtoro quẽnarã ñaja mu̶a. To bajicõari, rẽtoro masirã ñaja mu̶a. To bajirã mu̶a ñajare, mu̶are quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnacõa ñaroti ñaja —yibasacama. 14 To bajiro yigajanorãne, —To bajirone yirũgũroti ñaja —yicama babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana. To ĩna yirone, u̶ju̶ ya cũmuro rujigu̶re, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶re, ĩnare rũ̶cu̶bu̶orã, muqueacama ĩna, veinticuatro ñarirãcu̶ ñarã, bu̶cu̶rã.

Apocalipsis 6

1 To ĩna yiro bero, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶, papera tũnariajotire su̶oñiasu̶oriaju̶re ĩ jãnesere ĩacaju̶ yu̶. To ĩ yirone, babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana rãcagu̶ sĩgũ̶, bu̶jo ĩ jaro ti bu̶su̶se cõro bu̶to ruyugoaro ĩ ñagõsere ajicaju̶: —Adoju̶a vayá —yicami, gãjire jigu̶. 2 To ĩ yirone, caballo botigu̶ joe jesagu̶re ĩacaju̶. Ĩ joe jesagu̶, tẽmubedo cu̶ocami. Ru̶joa jeoriabedo jeoecocami. Ti bedore jeoecocõari, adi macaru̶cu̶roanare, ĩre ĩaterãre quẽne ĩ rotijama, ĩna cu̶dirotire yigu̶, vacami. 3 Ĩ vato bero, papera tũnariajotire su̶oñiariaju̶re gajeju̶re jãnecami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. To ĩ yirone, quẽna gãji ĩaĩañamagũ̶ ado bajise yicami: —Adoju̶a vayá —yicami ĩ quẽne, gãjire jigu̶. 4 To ĩ yirone, caballo sũagũ̶re ĩacaju̶ yu̶. Ĩ joe jesagu̶ jariase jairijãi ĩsiecocami. To yicõari, “Ado bajiro yiru̶cu̶ja mu̶”, yiecocami: Masa quẽnaro ĩna ñabetirotire yigu̶, to yicõari, ĩna gãmerã sĩarotire yigu̶, cũecocami. 5 Ĩ vato bero, gajeju̶ su̶oñiariaju̶re jãnecami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. To ĩ yirone, ado bajiro yicami quẽna gãji ĩaĩañamagũ̶: —Adoju̶a vayá —yicami ĩ quẽne, gãjire jigu̶. To ĩ yirone, caballo ñigũ̶re ĩacaju̶ yu̶. Ĩ joe jesagu̶, rũ̶cu̶oĩariaro cu̶ocami. 6 To ĩ bajirone, ĩaĩañamana vatoaju̶ ado bajiro ocaruyucaju̶ ti, caballo joe jesagu̶re ĩre gotiro: —“Trigo vãme cu̶tise, to yicõari, cebada vãme cu̶tise mojoroaca bu̶jato” yigu̶, tire yirojoru̶cu̶ja mu̶. To bajiro mu̶ yijare, trigo vãme cu̶tise bare, cojorũ̶mu̶ moare vaja, cojo kilo cõro bu̶jare ñaru̶aroja. To yicõari, cebada vãme cu̶tise bare, cojorũ̶mu̶ moare vaja, idia kilo cõro bu̶jare ñaru̶aroja. “To bajirone bajiato” yigu̶, yiru̶cu̶ja mu̶. To bajiro yiboarine, olivo vãme cu̶ti yucú̶rire, to yicõari, u̶yemarire quẽne yirojobetiru̶cu̶ja mu̶. “U̶ye roabare, u̶ye oco quẽne, jairo vaja cu̶tibeticõato” yigu̶, yiru̶cu̶ja mu̶ —yi ocaruyucaju̶, caballo joe jesagu̶re gotiro. 7 Ĩ vato bero, gajeju̶ su̶oñiariaju̶re jãnecami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. To ĩ yirone, quẽna gãji tu̶sagu̶, ĩaĩañamagũ̶, ado bajiro yicami: —Adoju̶a vayá —yicami ĩ quẽne, gãjire jigu̶. 8 To ĩ yirone, caballo su̶riribogu̶ ñagũ̶re ĩacaju̶ yu̶. Ĩ joe jesagu̶, Rijare Rotigu̶ vãme cu̶ticami. Ĩ su̶yaroju̶a gãji vadicami, Rijariarã Ĩna Ñaro vãme cu̶tigu̶. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare roti ocaruyucami Dios: —Adi macaru̶cu̶roana masa ĩna gãmerã sĩarotire, ĩna ñiorijarotire, rijaye rãca ĩna bajirearotire, to yicõari, vaibu̶cu̶rã no yiyamana ĩnare ĩna sĩarotire yirã, yiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiroticami. To yicõari, —Masa jediro babaricãrãcatubuari batecõari, cojotubuanare mu̶ sĩajeocõajama, quẽnaru̶aroja —ĩnare yiroti ocaruyucami Dios. 9 Ĩna vato bero, gajeju̶ su̶oñiariaju̶re jãnecami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. To ĩ yirone, Diore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna soemu̶oriaju̶ ẽñerocaju̶ gãjerã ĩna sĩariarãre ĩacaju̶ yu̶. Dios oca quẽnaro ĩna gotimasiojare, to yicõari, “Jesúre ajitirũ̶nu̶aja yu̶a” ĩna yitu̶jabetijare, ĩnare sĩañuma. 10 Ado bajise ruyugoaro goticama: —Jediro masigũ̶ ñaja mu̶. Quẽnase rĩne yigu̶, riojo gotigu̶ ñaja mu̶. Yu̶are sĩacana rojose ĩna yicatire ĩacõari, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiru̶arãja” ĩnare mu̶ yiroti, ¿no cõro yoaro ru̶yati? —yicama ĩna. 11 To ĩna yirone, botise sudi yoese ĩnare ĩsicami Dios. To yicõari, —Tu̶oĩarejaibesa. Quẽnaca yucõa ñaña maji. Gãjerã ñaru̶arãma, mu̶are bajiro yu̶ macu̶ ĩ bojasere yirã ñari, sĩaecorona. Ĩnare ĩna sĩajeoro berone, ĩna sĩase vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare rearu̶cu̶ja —yicami Dios. 12 To ĩ yiro bero, quẽna gajeju̶ su̶oñiariaju̶re jãnecami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. To ĩ yirone, sita bu̶to ti sabesere ĩacaju̶ yu̶. To bajicõari, muiju ũ̶mu̶agu̶ busu tu̶jacami. To bajiri, noju̶a bususe manicaju̶. To bajicõari, ñamiagu̶ muiju, ri'ire bajiro bu̶to sũacami. 13 Ñocoa quẽne, sita tũcuroju̶are vẽjacoacama ĩna. Higuera vãme cu̶tiu̶ ti rica burirodo rĩjoro, ti rica busere mino vẽasure vẽjacatore bajiro vẽjacama ĩna. 14 To bajicõari, ũ̶mu̶agasero yayicoacaju̶. Paperajoti tũnariarore bajiro bajiyayicoacaju̶. Jediro gũ̶tau̶rire, yucú̶yoarire quẽne yivãreocõari, gajeroju̶ tire cõacami Dios. 15 To bajiro bajijare, gũ̶ta gojeriju̶, gũ̶tayucu̶ri vatoaju̶ rudisãjacoacama masa. U̶jarã, rotirimasa, ñamasurã, ñamasumena quẽne, gãjerãre moabosarã, gãjerãre moabosamena quẽne, rudisãjacoacama. Gãjoa jairã, ñie mana quẽne, masa jediro rudisãjacoacama. 16 To bajiro rudicõari, gũ̶tayucu̶rire, gũ̶tari jacasere quẽne, ado bajiro yicama ĩna: —U̶ju̶ ya cũmuroju̶ rujigu̶, Dios yu̶are ĩ ĩabetirotire yiro, yu̶are tãjoyayioya. “Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ quẽne, yu̶are ĩacõari, rojose yu̶a yise vaja rojose yu̶are yibeticõato ĩ” yiro, yu̶are tãjoyayioya —yicama ĩna, gũ̶tayucu̶rire. —Rojose yu̶a yisere ĩacõari, “To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶otu̶jabetiru̶arãja” yu̶are Dios, ĩ macu̶ ĩna yirotirirũ̶mu̶ mojoroaca ti ru̶yajare, to bajiro yaja yu̶a. To bajiro ĩna yijama, “Rojose tãmu̶obetiru̶cu̶ja yu̶ma” ĩnare yicu̶dimasirocu̶ magũ̶mi. To bajiro ti bajijare, yu̶are tãjoyayioya —yicama ĩna, gũ̶tayucu̶rire, gũ̶tari jacasere quẽne.

Apocalipsis 7

1 To ĩna yiro bero, ángel mesa babarirãcu̶ ĩacaju̶ yu̶. Ju̶doaga sojeju̶ ñacami sĩgũ̶. Jũnaga sojeju̶ ñacami gãji. Varuaga sojeju̶ ñacami gãji. To bajicõari, gajejacatu̶aju̶a varuaga sojeju̶ ñacami gãji. To bajirone ñacõacama ĩna, “Mino vabeticõato” yirã. To ĩna bajijare, adi sita joe, riagari joe quẽne, mino vabeticaju̶. Yucú̶ joere quẽne, mino vabeticaju̶. 2 To ĩna bajirone, muiju ĩ jiadoju̶a gãji ángel ĩ vadisere ĩacaju̶ yu̶. Masirẽtogũ̶, Dios vãme ucaturiaro cu̶ocõari, ĩ vadore ĩacaju̶ yu̶. Vadicõari, gãjerã ángel mesare, adi sitare, riagarire quẽne, Dios rojose ĩ yirotiriarãre bu̶to ruyugoaro ado bajise ĩnare goticami: 3 —Adi sita, riagari, yucú̶rire quẽne rojose yibesa mu̶a maji. Mani u̶ju̶, Dios ĩ bojasere yirã ĩna riovecarire Dios vãme ĩnare ucatuto mani maji. Ĩnare ucatujeocõari, adi sitare, riagarire, yucú̶rire quẽne rojose yiru̶arãja mani —ĩnare yicami ángel. 4 To ĩ yiro bero, —Dios vãmere ucatuecorã, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarorãca jũnana ñaama —yu̶re yicama. —Jediro ciento cuarenta y cuatro mil Israel ñamasir'i jãnerabatia ñaama —yu̶re yicama. 5 Ti jũnanare cõĩacõari, ado bajiro yu̶re goticama: —Judá ñamasir'i jãnerabatia doce mil ñarã ñaama. Tocãrãcu̶ jãnerabatia, cojoro cõrone ñaama. Adocãrãcu̶ ñaama: Rubén ñamasir'i jãnerabatia, Gad ñamasir'i jãnerabatia, Aser ñamasir'i jãnerabatia, Neftal'i ñamasir'i jãnerabatia, Manasés ñamasir'i jãnerabatia, Simeón ñamasir'i jãnerabatia, Lev'i ñamasir'i jãnerabatia, Isacar ñamasir'i jãnerabatia, Zabulón ñamasir'i jãnerabatia, José ñamasir'i jãnerabatia, to yicõari, ñatu̶samasir'i Benjam'in ñamasir'i jãnerabatia, ĩna jediroju̶ne doce mil ñarã ñacõaama ĩna, Dios vãmere ucatuecorã —yu̶re yicama. 9 To ĩna yiro bero, u̶ju̶ ya cũmuro, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ rĩjoroju̶a, jãjarã masare ĩacaju̶ yu̶. Tocãrãca macana, cojo masa jũna ru̶yabeto, ricatiri rĩne ñagõrã, to yicõari, cojo sita ru̶yabetoana ñacama ĩna. Jãjarã masu ĩna ñajare, ĩnare mani cõĩajama, cõĩajeomenaja. Sudi botise sãñacõari, jũqueri cu̶ocama. 10 To bajicõari, ruyugoaro ado bajise ĩnare yicama: —Yu̶a rũ̶cu̶bu̶ogu̶, Dios, rotigu̶ ĩ rujiri cũmurore rujigu̶, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶, ĩnane ñaama rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶a vaborotire yu̶are yirẽtobosarã —yicama ĩna. 11 To bajiro ĩna yirone, ángel mesa ñajediro, to yicõari, bu̶cu̶rã, veinticuatro ñarã, to yicõari, babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana, u̶ju̶ ya cũmuro tu̶ju̶ rũ̶gõgãnibiacama ĩna. Gãjerã ruyugoaro ĩna ñagõsere ajicõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ĩ rĩjoroju̶a muqueacama ĩna. 12 Muqueacõari, ado bajiro yicama: —Riojo gotiama ĩna. Mu̶re rũ̶cu̶bu̶oaja yu̶a quẽne. Quẽnaro mu̶re yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnaroti ñaja. Rẽtoro quẽnagũ̶ ñaja mu̶. Quẽnaro yaja mu̶. Mu̶ rotijama, mu̶re cu̶diru̶arãma ñajediro. Rẽtoro masigũ̶ ñaja mu̶. To bajiro mu̶ bajijare, quẽnaro mu̶re yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnacõa ñarũgũroti ñaja. To bajirone bajiato —yicama ĩna, Diore gotirã. 13 To ĩna yiro bero, sĩgũ̶ bu̶cu̶, ado bajise yu̶re sẽniĩacami: —Botise sudi sãñarã, ¿no bajiro bajiriarãju̶a ñati? —yu̶re yisẽniĩacami. 14 To ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶dicaju̶ yu̶: —Masibeaja yu̶. Mu̶ masigũ̶ja. Yu̶re gotiya —ĩre yicaju̶ yu̶. To bajiro yu̶ yijare, ado bajiro yu̶re gotimasiocami: —Ĩna ñaama rẽtoro rojose tãmu̶oriarodo bu̶to rojose tãmu̶oboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiriarã. Rojose yiriarã ñaboarine, rojose ĩna yirere yitu̶jacõari, “Rojose yu̶ yise vaja yu̶re vaja yijeobosayumi Cristo”, yitu̶oĩariarã ñaama. To bajiro yiriarã ñari, Cristo ĩ rijabosare su̶ori, “Rojose mana ñaama”, Dios ĩ yirã ñaama. 15 To bajiro Dios ĩ yirã ñari, ĩ ya cũmuro rĩjoroju̶a ejacõari, ĩ bojasere yitu̶jabeama ĩna. Ĩ tu̶ana ñari, ñieju̶a rojose yiecobetiru̶arãma ĩna. Ĩnare quẽnaro coderũgũru̶cu̶mi Dios. 16 To bajicõari, oveja coderimasu̶re bajiro ĩnare quẽnaro coderũgũru̶cu̶mi Cristo quẽne. Oco catire ĩnare iocõari, ĩnare ũmato ñarũgũru̶cu̶mi. To yicõari, “Ju̶aji su̶tiritibeticõato” yigu̶, ĩnare quẽnaro yiru̶cu̶mi Dioju̶a. To bajiro ĩna yijare, ñiorijabetiru̶arãma. Tudi oco idiru̶abetiru̶arãma. To bajicõari, muiju ĩnare tudiasibetiru̶cu̶mi. To bajiri muiju ĩ asise tudi asisãjabetiru̶arãma —yu̶re yigotimasiocami.

Apocalipsis 8

1 To ĩ yiro bero, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶, cojomo cõro ju̶a jẽnituarorãcaju̶ su̶oñiariaju̶re jãnecami. Tiju̶re ĩ jãnerone, yoaro treinta minuto cõro oca mano ñacaju̶. 2 To bajiro ti bajiro tu̶sarone, cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ángel mesa, Dios rĩjoro ĩna rũ̶gõsere ĩacaju̶ yu̶. Cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãca jutiriari trompeta vãme cu̶tiricari boca juacama ĩna. 3 Gãji ángel, orone quẽnoriabaja, su̶tiquẽnase soemu̶oriabajare cu̶ogu̶ ñacami. U̶ju̶ ya cũmuro rĩjoroju̶a Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ĩna soemu̶oriju̶ orone ĩna quẽnoriaju̶ tu̶ju̶ tibajare ãmiejarũ̶gũ̶cami. Ĩ ejarũ̶gũ̶rone, Dios yarã Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiriarã, Diore ĩna sẽnise rãca vu̶ocõari, Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ĩ soemu̶orotire yirã, jairo su̶tiquẽnase ĩre ĩsicama ángel mesa. 4 Tire ĩ soemu̶orone, buese quẽnaro su̶tiquẽnase Diore bueejacaju̶. Dios yarã ĩre ĩna sẽnise quẽne ejacaju̶, ĩ tu̶ju̶. 5 Tire soemu̶ogajano, ĩ cu̶oribajare soemu̶oriaju̶aye rĩti yaasere sãjũ̶mu̶ocõacami. Tire sãjũ̶mu̶ocõari, adi macaru̶cu̶roju̶ jioreajeocõacami. To ĩ yirone, adi macaru̶cu̶roju̶ bu̶to bu̶jo yabecõari, jacami. To ĩ yise bu̶to bu̶su̶caju̶. To bajicõari, bu̶to güioro ocaruyucaju̶. To bajicõari, sita sabecaju̶. 6 To ĩ yiro bero, trompeta vãme cu̶tiricari jutiru̶arã, cu̶ocama ángel mesa, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã. 7 Rĩjoroagu̶ jutisu̶ocami. Ĩ jutisu̶orone, yu̶su̶jedise oco veta vẽjacaju̶. To bajicõari, jea ũ̶ju̶se, ri'i vu̶sase, vẽjacaju̶. Ti vẽjarone, adi sita idiaju̶ ñasere cojoju̶ cõĩariaro cõro u̶ajedicoacaju̶. Yucú̶ri, jediro ta catise quẽne, u̶ajedicoacaju̶. 8 Ĩ beroagu̶ juticami quẽna. Ĩ jutirone, ũ̶mu̶aricu̶ gũ̶tau̶re bajiricu̶ ñacõari, moa riagaju̶re ũ̶ju̶rocaroacoacaju̶. To ti bajirone, moa riaga idiaju̶ ñasere cojoju̶ cõĩariaro cõro ri'i godovedicoacaju̶. 9 To bajiri moa riagana ñajediro idiaju̶ ñaboariarã cojoju̶ana cõĩariaro cõro bajireajedicoacama. To bajicõari, cũmuari jacase idiaju̶ ñaboariaju̶, cojoju̶ rujajedicoacaju̶. 10 Ĩna beroagu̶ juticami quẽna. Ĩ jutirone, õ vecagu̶ ñoco jaigu̶ quedicoacami. Jea ũ̶ju̶rore bajiro ũ̶ju̶cõa quedirujiacami. Oco idiaju̶ ñasere, cojoju̶ cõĩariaro cõro rocaroacoacami. 11 Sũ̶egũ̶ vãme cu̶ticami ñoco. To bajiri ĩ rocaroariju̶ne, idiaju̶ ñase, cojoju̶ cõĩariaro cõro sũ̶ese godovedicoacaju̶ oco. To bajiri tire idicõari, jãjarã masa bajireacama. 12 Ĩna beroagu̶ juticami quẽna. Ĩ jutirone, ũ̶mu̶agu̶ muiju, ñamiagu̶ quẽne, ñocoa quẽne, ĩna busurũgũro cõro busubeticama ĩna yuja. Idiaju̶ cõro, cojoju̶ cõĩariaro cõro busuboariarã, busubeticoacama ĩna. Cojorũ̶mu̶ jediro busuboare, babari horari busumasibeticami. Ñamire quẽne, ñamiagu̶ muiju, ñocoa quẽne, cojo ñami jediro busuboare, babari horari busumasibeticama. To bajiri, ũ̶mu̶a, ñami quẽne ĩna busubetijare, bu̶to rẽtiacaju̶. 13 Tiju̶ bero, õ vecaju̶ ga ĩ vu̶sere ĩacaju̶ yu̶. Vu̶gu̶ne ado bajise ruyugoaro goticami: —Bu̶to güiose ñaru̶aroja adi macaru̶cu̶roanare. Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna. Ángel mesa idiarã, ĩna jutiroti ru̶yaja. Ĩna jutirone, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma adi macaru̶cu̶roana —yigoticami ga.

Apocalipsis 9

1 To bajiro ĩ yigotiro bero, cojomocãrãcu̶ tu̶sacu̶ juticami ángel. Ĩ jutirone, sĩgũ̶ ñoco adi macaru̶cu̶roju̶ ĩ quedirujiato ĩacaju̶ yu̶. Ĩ ñacami tu̶sabetigoje ĩna tubiberiagojere jãnariarore Dios ĩ ĩsicacu̶. 2 Quedirujiacõari, ti gojere jãnacami. Ĩ jãnarone, jairime jeame ti buemu̶jarore bajiro buemu̶jacaju̶. Jairo buejũ̶mu̶cõari, rẽtiacoacaju̶. To bajicõari, ruyubeticami muiju quẽne. 3 Bueri vatoaju̶ joreroa jãjarã vu̶batecama, adi macaru̶cu̶rore. Cotibaja ĩ toarore bajiro ĩnare toaroticami Dios. 4 “Tare, yucú̶rire, no bojase judisere barojobesa mu̶a”, Dios ĩ yicana ñacama ĩna. “Ĩna riovecare, ‘Ãni ñaami Dios yu̶’ yi vãme ucatu ecomena rĩrene rojose yiru̶arãja mu̶a”, Dios ĩ yiroticõacana ñacama. 5 Ĩnare gõjanabiorotiboarine, sĩarotibeticami Dios. —Cojomocãrãcu̶ muijua, cotibaja ĩ toarore bajiro ĩnare toarũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yiroticami. 6 —Tocãrãcu̶ muijuane bu̶to rojose tãmu̶orã ñari, bu̶to bajirearu̶aboaru̶arãma. To bajiboarine rijamasibetiru̶arãma ĩna —ĩnare yicami Dios. 7 Yu̶ ĩajama, sĩarimasa, gãmerã sĩaru̶arã caballo mesare ĩnare toose turiarãre bajiro bajirã ñacama joreroa. Ĩna ru̶joari joere orone quẽnoriabedorire bajise jeocama. Ĩna riogarima, masu̶ riogare bajise ñacaju̶. 8 Yoese joa cu̶ticama. To bajicõari, yai, león vãme cu̶tigu̶ gujire bajise jacase guji cu̶ticama. 9 Ĩna ruju̶rire toose cõme gase ñacaju̶. Ĩna vu̶jama, bu̶to bu̶su̶caju̶. Gãmerã sĩaroana, caballo mesa jairo tũnuricori ĩna tũ̶avatore bajiro ocaruyucaju̶ ti. 10 Cotibaja ĩ toaricare bajise toaricari cu̶tirã ñacama joreroa. Ĩna toajama, cojomocãrãcu̶ muijua cõro yoaro ti jũnijare, rojose tãmu̶orũgũcama. 11 Joreroa u̶ju̶, ángel rojogu̶ ñacami. To bajicõari, tu̶sabetigoje u̶ju̶ ñacami. Hebreo oca rãca Abadón vãme cu̶ticami. To bajicõari, griego ye rãca Apolión vãme cu̶ticami. “Rearimasu̶” yire ũni ñaja ti. 12 To bajirone bajicaju̶ joreroa ĩna toase rãca masa rojose ĩna tãmu̶oroti quẽne. Tire bajirone bajiru̶aroja adi macaru̶cu̶ro tu̶sarirũ̶mu̶ri rojose ĩna tãmu̶osu̶oroti. Tiju̶ bero, rojose ĩna tãmu̶oroti ju̶aji ru̶yacaju̶ quẽna. 13 Joreroa ĩna toaro bero, cojomo cõro coja jẽnituarirãcu̶ tu̶sacu̶ ángel juticami. Ĩ jutirone, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ĩ rĩjoroju̶a su̶tiquẽnase, ĩna soemu̶oriaju̶ orone ĩna quẽnoriaju̶ ñase babaricãrãca saviari gu̶darecoju̶ ocaruyucaju̶. 14 Ĩ jutirone, ado bajiro ocaruyucaju̶: —Riaga, Éufrates vãme cu̶tirisa tu̶ju̶ babaricãrãcu̶ ángel mesa rojose yirãre yu̶ siacũcanare õjaaya —yi ocaruyucaju̶. 15 To bajiro ti yi ocaruyujare, “Idiaju̶ ñaboariaju̶, cojoju̶anare masare sĩajeocõato” yigu̶, ĩnare õjacami. “Tirodone, ĩ muijune, tirũ̶mu̶ne, ti horane masare sĩaru̶arãma” ĩ yitu̶oĩariarore bajirone ĩna yirotire yigu̶, ĩnare siacũñuju Dios. 16 Ĩnare ĩ õjaro bero, jãjarã masu, surara mesa, caballo joeju̶ jesarãre ĩacaju̶ yu̶. “Doscientos millones ñaama” yi ocaruyusere ajicaju̶ yu̶. 17 Yu̶ ĩajama, ado bajiro bajicama: Ĩna ruju̶rire toose ricati rĩne ñacaju̶. Gãjerã sũase, gãjerã ũ̶mu̶agaserore bajiro sũ̶mese, gãjerã su̶rise sãñacama. Caballo mesa, yai, león vãme cu̶tigu̶ ru̶joare bajiro ru̶joari cu̶ticama ĩna. Ĩna riseriju̶ budicaju̶ jea bueri. To yicõari, rojose su̶tise azufre vãme cu̶tise quẽne budicaju̶. 18 Idiaju̶ ñaboariaju̶, cojoju̶anare masare sĩajeocõacaju̶ ti, caballo mesa riseriju̶ budicati. 19 Ĩna riseri budise su̶orine güiorã masu ñacama. Ĩna jĩcorori quẽne ãñare bajise ñacaju̶. To bajicõari, ãña ĩ ru̶joa rãca ĩ cũnirore bajiro güioro yise ñacaju̶. 20 Jãjarã ĩna sĩaecosere ĩaboarine, ĩna sĩaru̶acanaju̶ama ado bajiro rojose yicõa ñarũgũcama: Vãtiare rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarũgũcama. To yicõari, rũ̶cu̶bu̶oru̶arã ĩna quẽnoriarã ñacama: Oro, plata, bronce, gũ̶ta, yucú̶ quẽne ti rãca quẽnocõari, rũ̶cu̶bu̶orã ñacama. Ĩna quẽnoriarã, ĩase me, vase me, ajise me ti ñaboajaquẽne, tire rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarũgũcama. 21 To yicõari, gãjerãre sĩacõa ñarũgũcama. Masare rojacõa ñarũgũcama. Dios ĩ bojabetire ajeriarã cu̶ticõa ñarũgũcama. To yicõari, juarudicõa ñarũgũcama.

Apocalipsis 10

1 Tiju̶ bero, gajeye ado bajise bajicaju̶: Sĩgũ̶ ángel, gãjerã ángel mesa rẽtoro tutuagu̶, õ vecaju̶ buerigaseri vatoaju̶ rujiacami. Ado bajiro bajicami: Ĩ ru̶joa vecare buerimamu̶ ñacami. Ĩ riogama, muiju ũ̶mu̶agu̶re bajiro busucaju̶. Ĩ ñicu̶gũ̶ri quẽne, jeare bajise yaacaju̶. 2 Papera tũnariajotiaca õjacõari cu̶ocami. Rujiejacõari, ĩ gu̶bo riojojacatu̶aju̶a, moa riagaju̶ cu̶darocaroacami. Gãcojacatu̶a gu̶bo boeju̶a cu̶dacũcami. 3 To yicõari, ruyugoaro avasãcami. Yai, león vãme cu̶tigu̶ ĩ avasãrore bajiro ruyucaju̶, ĩ avasãcati. Ruyugoaro ĩ avasãrone, cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ bu̶joa ñarã ĩre cu̶di ocaruyucama. 4 Ĩna cu̶di ocaruyusere ajicõari, ucagu̶agu̶ yiboacaju̶ yu̶. Tire ucagu̶agu̶ yu̶ yirone, —Tire ucabesa. To yicõari, gãjerãre gotibesa —yu̶re yi ocaruyucaju̶, õ vecaju̶. 5 To bajise ti yi ocaruyuro bero, cojojacatu̶a gu̶bo moa riagaju̶ cu̶darocaroacõari, gaje gu̶bo boeju̶ cu̶dacũcõari, ĩ ãmo riojojacatu̶a ĩ ñumu̶osere ĩacaju̶ yu̶. 6 “ ‘Yu̶ gotirore bajirone bajiru̶aroja’ ĩre mani yimasirotire” yigu̶, ado bajise yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶: —Catimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios, õ vecaye, to yicõari, adi macaru̶cu̶roaye jediro rujeocacu̶, ĩ ĩaro rĩjoroju̶a riojo yu̶ gotirũgũrore bajirone ado bajise yaja yu̶: Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ tu̶sacu̶ ángel ĩ jutitu̶sarirĩmarone, masa ĩna masibeticati, “Ado bajiro yiru̶cu̶ja yu̶” gotirẽtobosarimasare ĩnare ĩ yicatore bajirone yijeocõaru̶cu̶mi Dios, yicami yu̶re ruyuaĩocacu̶. “To cõrone yijeoru̶cu̶ja yu̶” ĩ yitu̶oĩariaju̶ ejaja —yicami yuja. 8 To ĩ yiro bero, õ vecaju̶ yu̶ ajicati quẽna ado bajiro yu̶re gotirẽmo ocaruyucaju̶: —Ángel riojojacatu̶a gu̶bo moa riagaju̶ cu̶darocaroacõari, gaje gu̶bo boeju̶ cu̶dacũcõari ñagũ̶ tu̶ju̶ vasa. Papera tũnariajotiaca ĩ cu̶orijotire ãmiaya —yu̶re yi ocaruyucaju̶. 9 To bajiro ti ocaruyusere ajicõari, ángel tu̶ju̶ vacaju̶ yu̶. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, —Tijotiacare yu̶re ĩsiña —ĩre yisẽnicaju̶ yu̶. To yu̶ yisere ajicõari, yu̶re ĩsigũ̶ne, ado bajiro yu̶re yicami: —Ũma. Baya mu̶. Adijotiacare mu̶ barone, beroa ocore bajiro ibisitiru̶aroja mu̶ riseju̶. To bajiboarine, mu̶ baro bero, mu̶ gu̶dajoaju̶ sũ̶ecoaru̶aroja —yu̶re yicami. 10 To ĩ yijare, tijotire ãmicõari, bacaju̶ yu̶. Beroa ocore bajiro ibisiticaju̶. To bajiboarine yu̶ baro bero, yu̶ gu̶dajoaju̶ bu̶to sũ̶ecaju̶. 11 Yu̶ baro bero, ado bajiro yu̶re goticami ĩ quẽna: —Masa tocãrãca macana, cojo masa jũna ru̶yabeto, cojo oca ru̶yabeto ñagõrã, to yicõari, cojo sita ru̶yabetoana ĩna u̶jarã quẽne ĩna bajirotire goti rĩjoro yiroti ñaja mu̶re quẽna —yu̶re yicami.

Apocalipsis 11

1 To ĩ yiro bero, cõĩariu̶re yu̶re ĩsicami ángel. Ĩ ĩsirone, ado bajiro yu̶re yi ocaruyucami Dios: —Tiu̶ rãca yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oriavire cõĩaaya. Yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã ĩna soemu̶oriju̶re quẽne cõĩama. To yicõari, “¿Nocãrãcu̶ masu ñati yu̶re rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ rẽjarã?” yigu̶, ĩnare cõĩama. 2 Ti vi tu̶ ñaritũcurorema cõĩabesa. Yu̶re ajimena yatũcuro ñaru̶aroja ti tũcuro. Toju̶re idia cũ̶ma gaje cũ̶ma gu̶dareco cõro yu̶ ya macaju̶re rojose yicudiru̶arãma ĩna. 3 To bajiri ju̶arã yu̶re gotirẽtobosaronare cõaru̶cu̶ja yu̶. Idia cũ̶ma, gaje cũ̶ma gu̶dareco cõro yu̶re gotirẽtobosa ñaru̶arãma ĩna. “ ‘Su̶tiritiama’ yiĩato” yimasiore sudi sãñacõari, gotiñaru̶arãma —yu̶re yi ocaruyucami Dios. 4 Ĩna ju̶arã gotirẽtobosarimasa ĩna ñajama, adi macaru̶cu̶ro u̶ju̶, Dios ĩaro rĩjoroju̶a, ju̶ olivo vãme cu̶tiu̶ri, to bajicõari, sĩabusuojeoriaju̶ri, ju̶aju̶ ti ñarore bajiro ñarã bajicama. 5 Gotirẽtobosarimasare ĩaterã, ĩnare rojose ĩna yiru̶aboajama, ĩna riseriju̶ jea budicaju̶. Ti rãca ĩnare soereajeocõacama ĩna. 6 Oco quedise ĩna bojabetijama, “Oco quedibeticõato” yirã ñacama. To bajiri, Diore ĩna gotirẽtobosarirodo cõrone “Oco quedibeticõato” yicama. Ocore quẽne, ri'i godoveomasirã ñacama. To yicõari, adi macaru̶cu̶roanare, no ĩna bojase “Rojose tãmu̶oato” yimasirã ñacama. No ĩna bojarore bajiro tire yimasirã ñacama. 7 Diore ĩna gotirẽtobosa gajanorone, ĩnare sĩagu̶agu̶ ĩna tu̶ju̶ mu̶jaejacami tu̶sabetigojeagu̶ güiogu̶. To bajicõari, ĩnare sĩareacami. 8 Ĩnare sĩareacõari, jairimaca varia maaju̶ ĩna ruju̶rire cũcami. Mani u̶ju̶re ĩna jajusĩacati maca ñacaju̶ ti maca. Ti macana bu̶to rojose yirã ñari, Sodoma macana ñamasiriarã, to yicõari, Egipto sitana ñamasiriarãre bajiro yicama ĩna. 9 To bajiri güiogu̶ ĩ sĩacana idiarũ̶mu̶ gajerũ̶mu̶ gu̶dareco maaju̶ cũñacaju̶ ĩna ruju̶ri. Masa ñajediro, cojo jũnana ru̶yabeto, cojo sitana ru̶yabeto, ĩna ruju̶rire ĩacama. Sĩgũ̶ri, ĩacõari, ĩna yujeru̶aboajaquẽne, ĩnare matacami güiogu̶. Bu̶to ĩna ĩaterã ĩna ñajare, —Ĩnare yujebeticõato —yicama masa. 10 Gotirẽtobosarimasa ĩna rijacoajare, jãjarã masa, bu̶to variquẽnacama. Variquẽnarã ñari, vaja manone gajeyeũni gãmerã ĩsicama. —Ĩna ju̶arã manire rojose yibetiru̶arãma yuja —yivariquẽnacama. 11 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ gajerũ̶mu̶ gu̶dareco tu̶satone, ĩnare catiocami Dios. To ĩ yijare, tudicaticõari, ĩna vũ̶mu̶rũ̶gũ̶sere ĩau̶cacõari, bu̶to güicama masa. 12 To ĩna bajirone, õ vecaju̶ ruyugoaro ado bajise ocaruyucaju̶: —Adoju̶a mu̶jaaya —yi ocaruyucaju̶. To bajiro yi ocaruyucatire ajicõari, masa ĩnare ĩaterã ĩna ĩarone, buerigaseri vatoaju̶ mu̶jacoacama ĩna. 13 Ĩna mu̶jatone, adi macaru̶cu̶ro bu̶to sabecaju̶. Ti saberone, ti macare mil ñariviri ti ñajama, cien ñariviri juriavẽjacaju̶. To ti bajirone, siete mil masa bajireacama. Gãjerã, catiru̶yarã, ĩau̶cacoacama ĩna quẽna. Bu̶to güirãne Diore rũ̶cu̶bu̶ocama. 14 To bajiro ĩna bajicati, ju̶aji bajitu̶sacaju̶. Yoato mene rojose tãmu̶ocama ĩna quẽna. 15 Masa Diore ĩna rũ̶cu̶bu̶oro beroacane, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ tu̶sacu̶, Dios tu̶agu̶ ángel jutitu̶sacami. Ĩ jutirone, õ vecaju̶ jãjarã masa ĩna oca jedirore bajiro ruyugoaro ado bajiro yi ocaruyucaju̶: —Dios mani u̶ju̶, Cristo quẽne, ñajediro u̶jarã masu ñaama yuja. Adi macaru̶cu̶roana ñajediro, rojose yirã quẽne, cu̶dibetiru̶aboarine, ĩna bojarore bajiro rĩne ĩna cu̶dirotire yirã, yama. To ĩna yijare, ñimarãju̶a ĩnare cu̶dibetirona maniru̶arãma yuja. To bajiro rĩne rotirũgũru̶arãma —yi ocaruyucaju̶, õ vecaju̶. 16 Ti ocaruyusere ajicõari, veinticuatro ñarã bu̶cu̶rã, Dios rĩjoroju̶a, u̶ju̶ ya cũmuroriju̶ rujiriarã ñari, rũjuqueacõari, sitaju̶ muqueacoacama ĩna. To bajiro yicama, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã. To yicõari, ado bajiro Diore basarũ̶cu̶bu̶ocama: —Ñajediro masijeogu̶ ñaja mu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ ñamasir'i ñaboarine, adirũ̶mu̶rire quẽne ñacõa ñarũgũgũ̶ ñaja mu̶. To bajiri quẽnaro rotisu̶ogu̶ yaja mu̶. Tire tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja” mu̶re yivariquẽnaja yu̶a. 18 Mu̶re masimena bu̶to mu̶re jũnisiniadicama ĩna. Yucu̶rema, mu̶ju̶a, ĩnare ĩajũnisinicõari, rojose ĩna yise vaja rojose mu̶ yirotirũ̶mu̶ ejacoaju̶. Rojose ĩnare yicõari, mu̶re gotirẽtobosarimasare, to yicõari, mu̶ yarã, mu̶re rũ̶cu̶bu̶orã ñamasurã, ñamasumena quẽne, ĩna jedirore quẽnaro ĩna yire vaja, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja mu̶. Adi macaru̶cu̶roanare gãjerãre rojose yirãre rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare mu̶ rearotirũ̶mu̶ ejacoaju̶ yuja —Diore yibasarũ̶cu̶bu̶ocama, Dios rĩjoroju̶a muqueacana. 19 To ĩna yirone, õ vecaju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oriavi soje jãnacoacaju̶. To bajirone, ti vi jubeaju̶re Dios ĩ rotimasire sãñarijataro ruyucaju̶. Ruyucõari, tiju̶ne bu̶to bu̶jo yabecõari, jacami. To bajicõari, bu̶to güioro ocaruyucaju̶. To bajicõari, sita sabecaju̶. To bajicõari, yu̶su̶jedise oco veta bu̶to vẽjacaju̶.

Apocalipsis 12

1 Bero, õ vecaju̶ ũ̶mu̶agaseroju̶re, gaje vãme ñamasuse bajirotire ĩoro ruyucaju̶. Ñasu̶ose rõmio ruyucamo. Ũ̶mu̶agu̶ muiju ĩ yaasere bajiro yaarito sudiro sãñagõ ñacamo. Ñamiagu̶ muiju joere rũ̶gõcamo. So ru̶joa jeoriabedore ju̶aãmo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñocoa ñacama. 2 Macu̶ sãñagõ ñari, macu̶ cu̶tigoago, bu̶to visiogone avasãcamo so. 3 Tiju̶ bero, quẽna õ vecaju̶, gaje vãme ñamasuse bajirotire ĩoro ruyucaju̶. So tu̶ju̶ gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro, sũagũ̶ ñacami. Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca ru̶joari cu̶ticami. To bajicõari, ju̶aãmo cõro jotari cu̶ticami. To bajicõari, tocãrãca ru̶joari joere u̶jarãre rotibosarã ye jeoriabedori jeocami. 4 To bajicõari, ñocoa idiaju̶ ñaboariaju̶, cojoju̶anare ĩ jĩcoro rãca ĩnare javẽjacami, adi macaru̶cu̶roju̶. Ĩnare javẽjacõari, rõmio rĩjoroju̶a ejarũ̶gũ̶ ejacami, so macu̶ cu̶tirone ĩre sĩabaru̶. 5 To ĩ bajirone, masa jediro u̶ju̶ ñarocu̶re, macu̶ cu̶ticamo so. Ĩ ñacami bu̶to rotirocu̶. Gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro sũcare ĩ baru̶ajare, ĩre so macu̶ cu̶tirone, ãmimu̶jacõari, U̶ju̶ Dios ya cũmuroju̶ ĩre rojocama, sũcare. 6 Rõmioju̶a quẽne, gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶rore rudiacõari, masa ĩna ñabetoju̶, “Toju̶ ñaru̶ocomo” Dios ĩ yiriaju̶re ejacamo. Toju̶re idia cũ̶ma gaje cũ̶ma gu̶dareco cõro sore codeñacami Dios. 7 Sore ĩ codero bero, õ vecaju̶ ĩna gãmerã quẽaro ĩacaju̶ yu̶. Miguel rãcana ángel mesa, vãtia u̶ju̶, gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro yarãre quẽacama ĩna. 8 Gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro yarãju̶a, quẽatĩmabeticama. To bajiri Miguel rãcanaju̶a, ĩnare quẽatĩmacõari, ĩnare bureacõacama, õ vecaju̶re. 9 To bajiro ĩna yijama, toju̶re ñabeticõari, adi macaru̶cu̶roju̶ ĩna ñarotire yirã, yicama. Gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶rore yu̶ yijama, vãtia u̶ju̶ Satanás yigu̶ yaja. Adi macaru̶cu̶ro masa ñajedirore “Dios ĩ bojabetire yato” yigu̶, yitorimasu̶ ñaami. Cojojirema, diablo ĩre yire ñaja. Tirũ̶mu̶ju̶ ãñare bajigu̶ ñacõari, yitomasir'i ñaami. 10 Tiju̶ bero, õ vecaju̶ ruyugoaro ado bajiro ocaruyucaju̶: —Masa, ĩre ajitirũ̶nu̶rã, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare Dios ĩ yirẽtobosariju̶ ejacoaju̶ yuja. Adi macaru̶cu̶ro ñajediroana, rojose yirã quẽne, cu̶dibetiru̶aboarine, ĩna cu̶dirotire yirã, yama Dios, mani u̶ju̶, Cristo quẽne. To bajiro ĩna yijare, ũ̶mu̶ari, ñamiri quẽne Dios rĩjoroju̶a rũ̶gõcõari, masare mani mairãre Cristore ajitirũ̶nu̶rãre “Rojose ñaja” ĩnare yiñagõmacarũgũboagu̶re Satanás ĩre burocacõamu̶ mani yuja. 11 Cristo oca riojo gotisere ajicõari, “Ĩ rijabosare su̶orine rojose yu̶a yise vaja, yu̶are vaja yijeobosayumi Cristo” yitu̶oĩacõari, ĩ yere gotitu̶jamena ñari, sĩaecoyuma. To bajiro yitu̶oĩacõari, ĩna gotitu̶jabetijare, adoju̶re ñamasibeami Satanás yuja, “Rojose yama. To bajiri rojose ĩnare yiroti ñaja” masare ĩnare yigoti yiroboagu̶. 12 To bajiri adoju̶are Satanás ĩ ñamasibetijare, variquẽnato mani. Mani variquẽnaboajaquẽne, macaru̶cu̶roanare, riagarianare quẽne, bu̶to rojose bajiru̶aroja. Macaru̶cu̶roju̶re mani rocagu̶, “Yoaro mene yu̶ bojarore bajiro yu̶ yitu̶jarotire yiru̶cu̶mi Dios” yimasicõari, bu̶to jũnisinigũ̶mi —yi ocaruyucaju̶, õ vecaju̶. 13 “Õ vecaju̶ ñagũ̶re yu̶re rocarujioyuma Dios yarã, adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ ñarotire yirã” yitu̶oĩamasicõari, rõmio macu̶ cu̶ticacore su̶yacami gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro. 14 Sore ĩ su̶yaboajaquẽne, ga jaigu̶ queru̶ju̶ri sore ĩsicami Dios, so vu̶rotire yigu̶. “ ‘Masa ĩna ñabetoju̶, toju̶ ñaru̶ocomo’ Dios ĩ yiriaju̶re vu̶ ejacõari, quẽnaro ñato” yigu̶, sore ĩsicami. Toju̶re idia cũ̶ma gaje cũ̶ma gu̶dareco cõro bare sore ecacõari, codecami Dios. 15 So vu̶rudisere ĩacõari, sore sĩaru̶acami gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro. To bajiri ĩ riseju̶ jairo oco yibucami, sore ruuru̶. 16 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, sita sore ejarẽmocaju̶. Oco ĩ yibuboasere udijuajeocõacaju̶. 17 To bajiro ti bajiro ĩacõari, bu̶to sore jũnisinicami gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro. Sore sĩamasibeticõari, so jãnerabatiaju̶are sĩagũ̶ vacami yuja. Ĩna ñacama Dios ĩ rotisere cu̶dirã, Jesús su̶orine riojo ĩna masisere ajitirũ̶nu̶ tu̶jamena. 18 Ĩnare sĩaru̶, moa riaga tu̶saroju̶ rũ̶gõcami gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro.

Apocalipsis 13

1 Tiju̶ bero, ado bajise bajiĩocaju̶ quẽna: Sĩgũ̶ güiogu̶, moa riagaju̶ majadicami. Cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãca ru̶joari cu̶ticami. To bajicõari, ju̶aãmo cõro jotari cu̶ticami. Tocãrãca jotari joere u̶jarãre rotibosarimasa ye jeoriabedori jeocami. To bajicõari, “ ‘Dios ñaami’ yu̶re yiĩato” yigu̶, tocãrãca ru̶joariju̶ “Dios ñaja yu̶” yisocari vãme ucatu ecoyumi. 2 Macarocagu̶ yai, leopardo vãme cu̶tigu̶re bajiro bajigu̶ ñacami. Ĩ gu̶borima, bu̶co gu̶borire bajise gu̶bori cu̶ticami. Yai, león vãme cu̶tigu̶ risere bajiro rise cu̶ticami. Gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro, ĩre bajiro ĩ rotimasirotire yigu̶, ĩ masisere ĩ u̶jocacu̶ ñacami. 3 Coja ĩ ru̶joare catibetirocu̶re bajiroju̶ jairicãmiro, cãmiro cu̶ticami. To bajiroju̶ bajicõacacu̶ ñaboarine, “Rijabesujari” yitu̶oĩacõari, ĩre ajitirũ̶nu̶ su̶yacama adi macaru̶cu̶roana jediro. 4 Ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶rore quẽne rũ̶cu̶bu̶ocama masa, ĩ masise ĩ u̶jocacu̶ ĩ ñajare. Gãjiju̶are, yaire bajigu̶ ñagũ̶re ado bajiro rũ̶cu̶bu̶ocama: —Gãji, ĩre bajiro bajigu̶ magũ̶mi. Ĩ rãca ĩna gãmerã quẽajama, ñimu̶ju̶a ĩre quẽarẽtobecu̶mi —ĩre yirũ̶cu̶bu̶ocama masa. 5 —Yu̶ ñaja rẽtoro ñamasugũ̶. Ñimu̶ gãji yu̶re bajiro bajigu̶ magũ̶mi —yigoticami güiogu̶. To yicõari, Dios ĩ ajitese masu ĩre ñagõmacacami. Idia cũ̶ma gaje cũ̶ma gu̶dareco cõro ĩnare rotiñacami. To bajiri güiogu̶ rojose ĩ yiñasere, “Tire yibeticõaña”, ĩre yibeticami Dios. 6 “Yibesa” ĩ yibetijare, to bajirone goticõa ñacami: Diore, ĩ ñaroju̶re, to yicõari, ĩ tu̶anare quẽne rojose ñagõmacacõa ñacami. 7 To bajiri, Diore ajitirũ̶nu̶rãre sĩareacõari, adi macaru̶cu̶ro jediroanare roticami. “Ĩnare rotibesa” Dios ĩre ĩ yibetijare, to bajiro yicami. 8 Adi macaru̶cu̶ro ĩ rujeoroto rĩjoroju̶, “Ado cõro ñaru̶arãma yu̶ tu̶ju̶ ñarũgũrona” Dios ĩ yiriatutire cu̶ocami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. To bajiro Dios ĩ yibetiriarã rĩne güiogu̶re ĩre rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma. 9 To bajiri, adi oca mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro ajiya mu̶a: 10 “Yu̶ yarã, Cristore ajitirũ̶nu̶rã, adocãrãcu̶ tubiberiaviju̶ tubibe ecoru̶arãma” Dios ĩ yitu̶oĩariarore bajiro bajiru̶arãma. To bajiri, sĩaecorona quẽne, “Sĩaecoru̶arãma” ĩ yiriaro cõrone bajiru̶arãma. “ ‘To bajirone bajiru̶aroja’ Dios ĩ yire ñajare, bajiaja” yitu̶oĩarã, Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, quẽnaru̶aroja. 11 To bajiro yu̶re bajiĩocati bero, quẽna gãji güiogu̶ sita tũcuroju̶ joe jeaejacami. Oveja macu̶ mame jotari bugu̶re bajiro jotari cu̶tigu̶ ñacami. To bajiboarine, gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro, ocare bajiro ñagõcami. 12 Gãji, sita tũcuroju̶ joe jeaejacacu̶re rotigu̶ ñacami güiogu̶, moa riagaju̶ majadicacu̶. Ĩre rotigu̶ ĩ ñajare, ĩ ĩaro rĩjoroju̶a ejarũ̶gũ̶ ejacõari, jediro ĩ masise rãca ĩre rotibosacami sita tũcuroju̶ joe jeaejacacu̶. To yigu̶ne, adi macaru̶cu̶ro ñarã jedirore, ĩ u̶ju̶re rũ̶cu̶bu̶oroticami. 13 To yicõari, ĩaĩañamanire yiĩorũgũcami. To yigu̶ne, masa ĩna ĩaro rĩjoro õ vecaye jea ũ̶ju̶vẽjase yiĩorũgũcami. 14 Güiogu̶, moa riagaju̶ majadicacu̶ ĩ masise su̶orine ĩ ĩaro rĩjoroju̶a ĩaĩañamanire yiĩogũ̶ ñari, adi macaru̶cu̶ro ñarã jedirore ado bajiro ĩnare yitocami: —Moa riagaju̶ majadicacu̶re jariase rãca ĩna jasĩaboajaquẽne, rijabetir'i ĩ ñajare, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã, ĩre bajigu̶ quẽnoña. Ĩre bajigu̶ quẽnogajanocõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶oya —ĩnare yitocami, “Dios ĩ bojabetire yato” yigu̶. 15 To ĩ yitoro bero, ĩna quẽnorujeocacu̶re ñagõgũ̶ ĩre godoveocami sita tũcuroju̶ joe jeaejacacu̶. To ĩ yijare, ñagõcõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶omenare sĩacõacami. 16 To yicõari, “Masa jediro ucatu ecoru̶arãma”, yiroticami. To ĩ yijare, gajeyeũni jairã, maioro bajirã quẽne, gãjerãre moabosarã, moabosamena quẽne, ĩna ãmo riojojacatu̶are vãme ucatu ecocama ĩna. Ĩna ãmore ĩna ucatubetijama, ĩna riovecaju̶are vãme ucatu ecocama. 17 To bajiro ĩna yiecocati, güiogu̶ moa riagaju̶ majadicacu̶ ya vãme ñacaju̶. To bajiro ti bajibetijama, ĩ ya númeroju̶a ñacaju̶. Ti vãme ucatu ecomena, ĩsicõari, vaja sẽnimasibeti, ĩna bojasere vaja yimasibeticama. 18 To bajiri, ĩ ya número, 666 ñacaju̶ ti. Ũ̶mu̶ vãme yire ũni ñacaju̶ ti número. “To bajirivãme yire ũni ñaja” yimasiru̶arã, quẽnaro ĩnare bueroti ñaja.

Apocalipsis 14

1 Tiju̶ bero, ado bajise bajiĩocaju̶ quẽna: Sión vãme cu̶ti buro joe rũ̶gõcami oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶. Ĩ rãcana ñacama ciento cuarenta y cuatro mil masa. Ĩna riovecariju̶ oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ vãme, to yicõari, ĩ jacu̶ vãme ucatu ecoriarã ñacama. 2 Bero, õ vecaju̶ oco menirore bajiro ruyugoaro ocaruyucaju̶. To bajicõari, bu̶jo ĩ jaro bu̶su̶sere bajiro ruyugoaro ocaruyucaju̶. To bajicõari, arpa vãme cu̶tise rãca jãjarã masa ĩna jabasarore bajiro ocaruyucaju̶. 3 Babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana, to yicõari, bu̶cu̶rã, u̶ju̶ ya cũmuro tu̶re ñacama. Ĩna ĩaro rĩjoro, ciento cuarenta y cuatro mil masa, mame basa basacama. Ĩna rĩne ti basare masicama. Ĩna ñacama adi macaru̶cu̶roana Satanás bojasere yiboariarã, Dios macu̶ ĩ rijabosare su̶orine, “Ñie rojose mana ñato” yigu̶, Dios ĩ yirẽtobosasu̶oriarã. To bajicõari, rõmia rãca ajeriarã cu̶tiĩamena ñacama. Ĩna vatoagu̶ sĩgũ̶ socagu̶ manicami. Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ju̶are ĩ bojarore bajiro ĩre ajisu̶yariarã ñacama. 6 Bero, ángel õ vecaju̶ ĩ vu̶sere ĩacaju̶ yu̶. Ĩ ñacami, Dios macu̶ su̶orine quẽnaro Dios ĩ yise quetire gotigu̶. Tocãrãca macanare, cojo masa jũna ru̶yabeto, ti queti jedibetirotire goticudigu̶acu̶ bajicami. 7 Ado bajiro ruyugoaro goticami: —Masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ejacoaju̶ ti. To bajiri, güirãne, “Jediro masigũ̶ ñaja mu̶” Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶oya. Ĩ ñaami õ vecaye, adi macaru̶cu̶roaye, moa riagari, oco ũmaburigojeri, ñajediro rujeomasir'i. To bajiro yimasir'i ĩ ñajare, ĩre rũ̶cu̶bu̶oya —yigoticami ángel. 8 Bero, quẽna gãji ángel õ vecaju̶ ĩ vu̶sere ĩacaju̶ yu̶. Ado bajiro goticami: —Babilonia vãme cu̶ti macana rojose ĩna yirũgũse su̶orine masa jediro rojose yirũgũboama. To bajiri, ti macanare reacõami Dios yuja —yigoticami. 9 Bero, quẽna gãji ángel õ vecaju̶ ĩ vu̶sere ĩacaju̶ yu̶. Vu̶vacu̶ne, ado bajiro ruyugoaro goticami: —Güiogu̶, moa riagaju̶ majadicacu̶re rũ̶cu̶bu̶orãre, to yicõari, ĩre bajigu̶ ĩna quẽnorujeocacu̶re rũ̶cu̶bu̶orãre quẽne rojose yiru̶cu̶mi Dios. Ĩ vãmere ĩna ãmoriju̶, ĩna riovecariju̶ ucatu ecoriarãre ĩajũnisinicõari, ĩnare rojose yiru̶cu̶mi Dios. 10 Ĩnare ĩamaibecu̶ne, bu̶to rojose ĩna tãmu̶orotire yiru̶cu̶mi Dios. No bojarã güiogu̶re rũ̶cu̶bu̶orãre rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ reacõaru̶cu̶mi Dios. Toju̶, azufre vãme cu̶tise ũ̶ju̶ñaroju̶re rojose tãmu̶orũgũru̶arãma ĩna. Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ ĩ ĩaro rĩjoro, to yicõari, ángel mesa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna. 11 Ĩna ũ̶ju̶rimeaye bueri buetu̶jabetiru̶aroja. To bajiri, güiogu̶re rũ̶cu̶bu̶oboariarãre rojose ĩna tãmu̶ose jedibetiru̶aroja. Ĩna quẽnocacu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, to yicõari, güiogu̶ vãme ucatu ecocana quẽne, to bajirone rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna. 12 Rojose ĩna tãmu̶otu̶jabetirotire tu̶oĩacõari, Dios ĩ rotisere cu̶dirãma, Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetiroti ñaja mu̶are —yigoticami ángel. 13 To ĩ yiro bero, õ vecaju̶ ado bajiro yu̶re yi ocaruyucaju̶ ti: —Mu̶re yu̶ gotisere ucaya. Variquẽnase rãca ñato, mani u̶ju̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõari, bajirearã —yi ocaruyucaju̶, õ vecaju̶. Tire ajicõari, ado bajiro yi ocaruyucami Esp'iritu Santo: —To bajirone bajiru̶aroja. Josari moarũgũboariarã, to cõrone u̶su̶sãjaru̶arãma ĩna. Õ vecaju̶ ĩna ejarone, josare ĩna tãmu̶orere masicõari ĩnare vaja yiru̶cu̶mi Dios —yi ocaruyucami Esp'iritu Santo. 14 To ĩ yiro bero, buerigaseri quẽnaro botise ĩacaju̶ yu̶. Ti joere masu̶re bajiro rujigu̶re ĩacaju̶. Ĩ ru̶joare oro bedo jeocami. Jariase bu̶jariasere cu̶ocami. 15 Gãji ángel Diore rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩ budiro ĩacaju̶ yu̶. Buerigaseri joeju̶ ñagũ̶re ruyugoaro ado bajiro goticami: —Ote rica bu̶cu̶acoaju̶. To bajiri ricare jasurejuaaya —ĩre yigoticami ángel. 16 To ĩ yisere ajicõari, buerigaseri joeju̶ ñagũ̶, quẽnase rĩne besecõari, jasurejuacami. 17 To ĩ yiro bero, õ vecaju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ gãji ángel budiadicami quẽna. Ĩ quẽne, jariase bu̶jariasere cu̶ocami. 18 Ĩ bero, vadicami gãji ángel. Diore rũ̶cu̶bu̶orã, ĩna soemu̶oriaju̶ tu̶ju̶ ñar'i, jeare codegu̶ ñacami. Diore rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ budiadicõari, jariase cu̶ogu̶re ruyugoaro ado bajise goticami: —Macaru̶cu̶roaye u̶ye ñicoaju̶. To bajiri mu̶ jariase rãca jasurejuaaya —yigoticami. 19 To ĩ yisere ajicõari, ti rica rojosere jasurejuacami. Juacõari, ti oco rijerotiju̶ju̶ cũcami. “Masa rojose ĩna yisere ĩajũnisinicõari, bu̶to rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios”, yire ũni ñacaju̶ ti. 20 Maca soju̶aju̶ cu̶daabocama, u̶yere. Ĩna cu̶daaborone, u̶ye oco ñaboasene ri'i godovedicõa yujacaju̶. Trescientos kilómetros yoaro ri'i ũmayucaju̶. To bajicõari, caballo ru̶joa tu̶sariju̶ cõro ũ̶cu̶aro ũmayucaju̶.

Apocalipsis 15

1 Tiju̶ bero, quẽna õ vecaju̶ ĩaĩañamani güiose ĩacaju̶ yu̶. Ángel mesa, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ñacama. “Bero, adi macaru̶cu̶roanare cojomo cõro ju̶a jẽnituarorãcaji ricati rĩne rojose yiru̶arãma” Dios ĩ yicũriarã ñacama. “Ĩna su̶orine yu̶re ajiterãre rojose ĩnare yirotijeocõaru̶cu̶ja yu̶” yigu̶, ĩ yire ñacaju̶. 2 Riaga jairisa oco botirisa ñacõari, quẽnaro ruyurisa ĩacaju̶ yu̶. To bajicõari, jea vu̶sarisa ñacaju̶. Tiya tu̶ju̶ masa rũ̶gõcama. Ĩna ñacama güiogu̶re, moa riagaju̶ majadicacu̶re, to yicõari, ĩre bajigu̶ ĩna quẽnorujeocacu̶re ajibeticana. Ĩna riovecarire güiogu̶ ya número ucatu ecobeticana ñacama. Arpa vãme cu̶tise jabasare Dios ĩ ĩsire cu̶ocama ĩna. 3 Moisés, Dios ĩ bojasere yimasir'i ĩ basamasirere, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ ĩ basacatire tu̶oĩacõari, ado bajiro Diore basacama: —Mu̶ ñaja yu̶a u̶ju̶, ñajediro masijeogu̶. Ñimu̶ju̶a gãji mu̶re bajiro masigũ̶ magũ̶mi. Ĩaĩañamanire, to yicõari, ñajediro quẽnase mu̶ yirere tu̶oĩacõari, “Quẽnaro yiyuja” mu̶re yaja yu̶a. Masare quẽnaro riojo yigu̶ ñaja mu̶. To bajicõari, mu̶ yirore bajiro yigu̶ ñaja mu̶. Adi macaru̶cu̶ro ñarã jediro u̶ju̶ ñaja mu̶. 4 Mu̶re güijediru̶arãma masa. Mu̶re güirãne, “Rẽtoro masigũ̶ ñaami” mu̶re yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma. Mu̶ sĩgũ̶ne ñaja cojoji rojose yiĩabecu̶. Quẽnaro riojo yigu̶ mu̶ ñajare, mu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma adi macaru̶cu̶roana jediro —Diore yibasacama. 5 To bajiro ĩna yibasaro bero, õ vecaju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oriavi ti jãnasere ĩacaju̶ yu̶. To yicõari, Dios ĩ ñarisõa ti jãnasere ĩacaju̶ yu̶. 6 Diore rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ángel mesa, “Adi macaru̶cu̶roju̶ rojose yu̶re yibosaru̶arãma” Dios ĩ yicũriarã, ĩna budisere ĩacaju̶ yu̶. Sudi u̶eri mani quẽnaro botise sãñacama ĩna. To yicõari, orone ĩna quẽnoria gaserore cotitẽroju̶ tu̶sarigaserore vẽñacama. 7 To yicõari, babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana rãcagu̶, sĩgũ̶, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ángel mesare tocãrãcu̶rene orone ĩna quẽnoriabajari, masare rojose Dios ĩ yiroti jũ̶mu̶ro sãñaribajarire ĩnare ĩsicami. Dios ñaami ñacõa ñarũgũrocu̶. 8 Tibajari ĩnare ĩ ĩsirone, “Quẽnarẽtogũ̶ ñaja yu̶” Dios ĩ yiĩose, ĩ masise quẽne, jea bueri buejũ̶mu̶coacaju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oriavi yuja. Ñimu̶ju̶a ti buerone, sãjariaro manicami. Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ángel mesa rojose yirona, ĩna yigajanobetone, ñimu̶ju̶a sãjariaro manicami, Diore rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re maji.

Apocalipsis 16

1 Diore rũ̶cu̶bu̶oriavi ti bueñarone, ti viju̶ne ocaruyusere ajicaju̶ yu̶ quẽna. Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ángel mesare ado bajiro goti ocaruyucaju̶ ti: —Masa rojose ĩna tãmu̶orotire yirã, mu̶a cu̶oribajarire adi macaru̶cu̶ro joeju̶ yuejeoya. Ti ñaja masa rojose ĩna yisere yu̶ ĩatese —yi ocaruyucaju̶. 2 To ti yirone, ñasu̶ogu̶ ángel ĩ cu̶oribajare adi macaru̶cu̶ro joeju̶ yuejeocami. To bajiro ĩ yirone, güiogu̶, moa riagaju̶ majadicacu̶re bajigu̶ ĩna quẽnorujeocacu̶re rũ̶cu̶bu̶ocõari, ĩ vãme ucatu ecocanare ĩna ruju̶rire bu̶to jũnise cãmi joe jeacaju̶. 3 Quẽna ĩ beroagu̶ ángel, ĩ cu̶oribajare moa riagaju̶ yuerearodecami. Ĩ yuerearoderone, ri'i godovedicoacaju̶ oco. To bajicõari rijar'i ri'ire bajise ñacaju̶ ti. To bajiro ti bajirone, tiyaju̶ ñaboariarã jediro rijajedicoacama. 4 Ju̶arã berore quẽna gãji ángel ĩ cu̶oribajare, riagariju̶, oco ũmaburigojerire quẽne yuerearodecami. To ĩ yirone, ri'i godovedicoacaju̶, riagari quẽne. 5 To bajise ti bajirone, ángel, oco codegu̶, ado bajiro ocaruyucami, Diore gotigu̶: —Mu̶ ñaja rojose yiĩabecu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ ñamasir'i ñaboarine, adirũ̶mu̶rire quẽne ñacõa ñagũ̶ ñaja mu̶. Masa rojose ĩna yisere ĩajũnisinicõari, “Ocore, ri'i godoveocõaca” mu̶ yijama, quẽnaja. 6 Masare mu̶ yarãre sĩacama ĩna. Mu̶re gotirẽtobosarimasare quẽne, to bajirone yicama ĩna. To bajiri, “Ri'i idiato ĩna rojose yicana” mu̶ yijama, quẽnaja —yi ocaruyucami ángel, oco coderimasu̶. 7 To ĩ yi ocaruyusere ajicõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna soemu̶oriaju̶ cu̶toju̶ quẽne ado bajise ocaruyucaju̶, Diore gotiro: —Riojo ñaja. To bajirone bajiaja. Yu̶a u̶ju̶, masijeogu̶ ñaja mu̶. To bajigu̶ ñari, masa rojose ĩna yise vajare, riojo vaja yaja mu̶ —yi ocaruyucaju̶. 8 Ĩna bero babaricãrãcu̶ tu̶sacu̶ ángel, ĩ cu̶oribajare muiju joere yuejeocami. To ĩ yirone, ĩ asise rãca masare soecami muiju. 9 Ĩnare ĩ soeboajaquẽne, rojose ĩna yisere yitu̶jabeticama. To bajicõari, masirẽtogũ̶re Diore rũ̶cu̶bu̶obeticõari, rojose ñagõmacacama ĩna. 10 Ĩna bero, cojomo cõro tu̶sacu̶ ángel ĩ cu̶oribajare, güiogu̶ moa riagaju̶ majadicacu̶, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuro joere yuejeocami. To ĩ yirone, güiogu̶ ĩ rotirã ĩna ñari sita jedirone rẽtiacoacaju̶. To bajiri, rojose tãmu̶orã ñari, visiorã, ĩna ñemerori cũnicama ĩna. 11 To bajiboarine, rojose ĩna yisere yitu̶jabeticama ĩna. “Rojose tãmu̶oato” Dios ĩnare ĩ yijare, ĩre rojose ñagõmacacama ĩna. 12 Ĩna bero cojomo cõro coja jẽnituarirãcu̶ tu̶sacu̶ ángel ĩ cu̶oribajare, Éufrates vãme cu̶tiyaju̶ yuerearodecami. To ĩ yirone, oco manicoacaju̶, “Muiju ĩ jiadoju̶a vaná, u̶jarã jẽato” yiro. 13 To ĩ yiro bero, vãtia tũjare bajirã ñarãre idiarã ĩacaju̶ yu̶. Sĩgũ̶, gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶ro riseju̶ budiadicami. Güiogu̶, moa riagaju̶ majadicacu̶, riseju̶ budiadicami gãji. “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaja yu̶” yitogu̶, riseju̶ budiadicami gãji. Ĩne ñacami sita tũcuroju̶ joe jeadicacu̶. 14 To bajiri, adi macaru̶cu̶roana u̶jarã ñajedirore rẽocõari, masirẽtogũ̶ Dios masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, Dios yarã rãca ĩna gãmerã quẽarotire yirã, vacama. Ĩna ñacama ĩaĩañamani yiĩorũgũrã. 15 Ĩ sĩaecoroto rĩjoro ado bajiro yicami Cristo: “Quẽnaro ajiya mu̶a. ‘To cõro ejaru̶cu̶ja yu̶’ juarudirimasu̶ ĩ yigotibetire bajiro tudiejaru̶cu̶ja yu̶. To bajiro yu̶ bajirotire ĩ masicõa ñajama, yu̶ tudiejaro, variquẽnaru̶cu̶mi. Masiritigu̶ju̶ama, sudi magũ̶ gãjerã ĩna ĩaro rĩjoroju̶a bojonegũ̶re bajiro bajiru̶cu̶mi”, yicami Cristo, ĩ sĩaecoroto rĩjoro. 16 To bajiri, Hebreo oca rãca Armagedón vãme cu̶toju̶ u̶jarãre rẽocama vãtia. 17 To bajiri, cojomo cõro coja jẽnituarirãcu̶ beroagu̶, ĩ ñacami tu̶sagu̶ ángel. Ĩ cu̶oribajare õ vecaju̶ yuebatecami. To ĩ yirone, õ vecaju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ rotigu̶ ĩ rujiri cũmuroju̶ ado bajiro ruyugoaro ocaruyucaju̶: —To cõrone ñaja yuja —yi ocaruyucaju̶, õ vecaju̶. 18 To ĩ yirone, bu̶to bu̶jo yabecõari, jacami. To bajicõari, güiose ocaruyucaju̶. To bajicõari, sita bu̶to sabecaju̶. Adi macaru̶cu̶roana ĩna sabe ecoriaro rẽtoro sabecaju̶. 19 Ti saberone, jairimaca, Babilonia vãme cu̶ti maca, idiaju̶ baterũ̶gũ̶caju̶. To bajicõari, adi macaru̶cu̶roaye macari jediro sita ti saberone, vẽjajedicoacaju̶. Babilonia macana rojose ĩna yimasirere masiritibeticõari, bu̶to rojose ĩnare yicami Dios yuja. 20 To bajicõari, yucú̶yoari, gũ̶tayucu̶ri quẽne yayijedicoacaju̶. 21 To bajicõari, õ vecaye oco vetacujiri vẽjacaju̶. Cuarenta kilos rẽtoro rũ̶cu̶ricujiri ñacaju̶ ti. Tire tãjo ecocõari, bu̶to rojose Diore ñagõmacacama masa.

Apocalipsis 17

1 To yicõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ángel mesa rãcagu̶ orobaja cu̶ocacu̶ yu̶ tu̶ju̶ ejacami. Ejacõari, ado bajiro yu̶re goticami: —Adoju̶a vayá. Riaga jairisa tu̶ju̶ ñagõ, jãjarã ũ̶mu̶a rãca ajeriarã cu̶tigo rojose so tãmu̶orotire mu̶re ĩoru̶ yaja. 2 To bajiro rojose yigo ñari, adi macaru̶cu̶roanare, ĩna u̶jarãre quẽne, rojose ĩnare yimecu̶orũgũamo —yu̶re yicami ángel. 3 To ĩ yirone, Esp'iritu Santo ĩ masise su̶orine ado bajise ĩacaju̶ yu̶: Masa manoju̶ yu̶re ãmiacami ángel. Toju̶ ejacõari, güiogu̶ sũagũ̶re ĩacaju̶. Ĩ joere jesacamo rõmio. So jesagu̶re Dios ĩ ĩateri vãme ucature tuyacaju̶. Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca ru̶joari cu̶ticami. To bajicõari, ju̶aãmo cõro jotari cu̶ticami. 4 Ĩ joe jesago, sũariase sudiro sãñacamo. Gajeyeũni jairo vaja cu̶ti cu̶ocamo so. Ti ñacaju̶ oro, to yicõari gũ̶ta jairo vaja cu̶ti, perla vãme cu̶ti quẽne. To yicõari, orobaja cu̶ocamo. Tibajare rojose so yise sãñacaju̶. 5 So riovecare masa ĩna masibeti vãme ucatu ecorio ñacamo. Ado bajiro goticaju̶ ti vãme: “Jairimaca Babilonia vãme cu̶tigo ñaamo adio. So su̶orine jediro rojose masa ĩna yijare, ‘Ajeriarã cu̶tirã jaco’ to yicõari, ‘Rojose jediro jaco ñaamo’ ” yirivãme ñacaju̶ so rioveca tuyari vãme. 6 To bajicõari, “Adione ñaamo Dios yarãre sĩario, to yicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenare sĩavariquẽnagõ”, yiĩamasicaju̶ yu̶. “Rojogo masu ñaamo” yiĩamasicõari, no yimasibeticaju̶ yu̶. 7 To bajiro yu̶ bajirone, ado bajiro yu̶re goticami ángel: —Sore mu̶ ĩase, masa ĩna masibeticatire, mu̶ masirotire yigu̶, mu̶re gotimasiogũ̶ yaja yu̶: Güiogu̶, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca ru̶joari cu̶ticõari, ju̶aãmocãrãca jotari cu̶tigu̶, sore ĩ ãmisere mu̶ ĩajama, ado bajiro yire ũni ñaja: 8 Güiogu̶, mu̶ ĩagũ̶, tirũ̶mu̶ju̶ ñacami maji. Adirũ̶mu̶rirema ruyubeami yuja. To bajiboarine, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ Dios ĩre ĩ rocaroto rĩjoro, tu̶sabetigojeju̶ ñar'i joe jeamu̶jadiru̶cu̶mi. Ĩ joe jeasere ĩacõari, ĩre ĩau̶caru̶arãma masa. Ĩna ñaru̶arãma adi macaru̶cu̶rore Dios ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ paperatuti ucagu̶, “Ado cõro ñaru̶arãma catirona” ĩ yiucabetiriarã. 9 Quẽnaro ajigu̶rema, ajimasirene ñaja. Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca ru̶joari cu̶tigu̶ mu̶ ĩagũ̶, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca burori ñasere ĩoro bajiaja. Ti burori ñaja, ajeriarã cu̶tigo so ñariburori. Gajeye cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca ru̶joari ti ñajama, tiari ñaro cõrone u̶jarã ĩna ñasere ĩoro bajiaja. 10 Jẽre cojomo cõro bajireacoariarãma u̶jarã ñaboariarã. To bajiboarine ju̶arã ru̶yaama. Sĩgũ̶ adirũ̶mu̶rire rotigu̶ ñaami. Ĩ bero rotirocu̶, ruyubeami maji. To bajiboarine yoaro rotibetiru̶cu̶mi. 11 Tirũ̶mu̶ju̶re ñaboar'i güiogu̶ sũagũ̶, yucu̶rirema ñabetiboarine, rotigu̶ ñaru̶cu̶mi. Cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ u̶jarã ñarã rãcagu̶ne tudicaticõari, Dios ĩ rocaroto rĩjoro, rotitu̶saru̶cu̶mi. 12 Ju̶aãmo cõro jotari mu̶ ĩase, ju̶aãmocãrãcu̶ u̶jarã ĩna ñasere ĩoro bajiaja. Masare rotisu̶obeama maji. Bero güiogu̶ sũagũ̶ ĩ rotirirũ̶mu̶rire ĩna quẽne yoaro meaca rotirã ñaru̶arãma. 13 Ju̶aãmo cõro u̶jarã ñarã, ĩna jedirone “Güiogu̶ sũagũ̶ manire rotigu̶ ñato”, ĩre yicũru̶arãma. 14 To bajiri, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ yarã rãca gãmerã quẽaru̶arãma. To bajiboarine, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ ĩ yarã rãca, ĩna rẽtoro quẽaru̶arãma. Gãjerã ñamasurã rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami. To yicõari, u̶jarãre quẽne u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaami. To bajiri, Dios ĩ masise su̶ori ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jamena ñaama ĩna, ĩ yarã —yu̶re yigoticami ángel. 15 To yicõari, gajeye ado bajiro yu̶re goticami ángel: —Ajeriarã cu̶tigo so ñaroju̶ riagari mu̶ ĩase, masa ñaama ĩna. Tocãrãca macana, cojo masa jũna ru̶yabeto, to yicõari, cojo sita ru̶yabetoana ñaama ĩna. 16 Dioju̶ama, “Ado bajiro yito mani” ĩna yitu̶oĩarotire ĩnare yiru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yijare, ju̶aãmo cõro ñarã u̶jarã, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, güiogu̶ sũagũ̶re, “Manire rotigu̶ ñato”, ĩre yicũru̶arãma ĩna. Ĩ rãca ñacõari, ajeriarã cu̶tigore ĩateru̶arãma ĩna. So ye jedirore ẽmaru̶arãma. To yicõari, so ruju̶re baru̶arãma. So gõarema, jeameju̶ soerearu̶arãma ĩna. To bajiro ĩna yijama, Dios ĩ tu̶oĩariarore bajiro yirã yiru̶arãma. 18 Ajeriarã cu̶tigo mu̶ ĩase, jairimaca Babilonia vãme cu̶ti maca ti ñasere ĩoro bajiaja. Ti macana u̶ju̶, gaje macariana u̶jarãre rotiru̶cu̶mi —yu̶re yigoticami ángel.

Apocalipsis 18

1 To ĩ yiro bero, õ vecaju̶ gãji ángel bu̶to yaagu̶ ĩ rujiadirere ĩacaju̶ yu̶. To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, adi macaru̶cu̶ro busujedicoacaju̶. To bajicõari, gãjerã ángel mesare rotigu̶ ñacami. 2 Ruyugoaro ado bajiro ñagõcami: —Jairimaca, Babilonia vãme cu̶tiboaria maca yayicoato yaja. Ti macana masa bajireajediroana yama. Vãtia ĩna ñarimaca ñaru̶aroja. To bajicõari, vu̶rã ñajediro, roacu̶ose barã ĩna ñaro ñaru̶aroja yuja. 3 Babilonia macana bu̶to rojose ĩna yisere ĩacõari, rojose yama gãjerã quẽne. To yicõari, adi macaru̶cu̶ro ñarã u̶jarã, rojose rõmia rãca ajeriarã cu̶tiama. Babilonia macana bu̶to ĩna gajeyeũni bojatu̶jabetijare, ĩnare gajeyeũni ĩsicõari, gãjoa bu̶jarũgũama gaje macariana. Babilonia macana to bajiro yirũgũrã ĩna ñajare, ĩnare rearu̶cu̶mi Dios —yu̶re yigoticami ángel. 4 To yicõari, õ vecaju̶ ado bajiro yu̶re goti ocaruyucami Dios: —Ti macana rãca ñabesa. To bajicõari, rojose ĩna yirore bajiro yibesa, “Rojose ĩna tãmu̶orore bajiro rojose tãmu̶orobe” yirã. 5 Ti macana bu̶to rojose ĩna yisere masiritibeaja yu̶ —yi ocaruyucami Dios. 6 To yicõari, rojose yironaju̶are ado bajise goti ocaruyucami Dios: —Gãjerãre rojose ĩna yise vaja, bu̶tobu̶sa rojose ĩnare yiba mu̶a. 7 Ti macana jairo gajeyeũni cu̶orã ñaama ĩna. Diseju̶a ru̶yabeaja ĩnare. “U̶jarã ñaja mani” yiboama. “Manaju̶a rijaveoriarãre bajiro su̶tiritibetiru̶arãja mani” yiboama. “Rojose tãmu̶omenane, quẽnaro ñacõa ñaru̶arãja mani” yirã ñaboarine, bu̶to rojose yirã ĩna ñajare, bu̶to rojose ĩnare yiru̶cu̶ja —yi ocaruyucami Dios. 8 —To bajiri cojorũ̶mu̶ne bu̶to rojose yiecoru̶arãma. Sĩgũ̶ri rijayene bajirearu̶arãma. Gãjerã, ñione rijaru̶arãma. Gãjerã bu̶to su̶tiritiru̶arãma. Gãjerã jeameju̶ soe ecoru̶arãma. To yicõari, ti macare soereajeocõaru̶cu̶ja. Rẽtoro masigũ̶ ñari, to bajiro rojose ĩnare yiru̶cu̶ja —yi ocaruyucami Dios, mani u̶ju̶. 9 —Ti maca buesere ĩacõari, bu̶to su̶tiritiru̶arãma adi macaru̶cu̶roana u̶jarã. “Ti macana su̶orine jairo gajeyeũni bu̶jaboacaju̶”, yiotiru̶arãma. Ĩna ñaru̶arãma ti macana ñaboariarã rãca bu̶to rojose yirũgũriarã. 10 Ti macana rãca rojose tãmu̶oru̶amena, sõju̶ne tujaru̶arãma ĩna, tire güirã. Otirãne, ado bajiro yiru̶arãma ĩna: “¡Abe! Jairimaca ñaboaria maca u̶ayayicoaju̶. Gaje macari rẽtoro ñamasuri maca ñaboabu̶. Ti macana rojose ĩna yise vaja yoaro mene yayicoaju̶ ti. Yucu̶rema maaja”, yiñagõru̶arãma adi macaru̶cu̶roana u̶jarã —yi ocaruyucaju̶. 11 —Adi macaru̶cu̶roana gajeyeũni ĩsicudirimasa quẽne, ti maca u̶asere ĩacõari, bu̶to su̶tiritiru̶arãma. To yicõari, otiru̶arãma ĩna. “Ñimu̶ mani juavasere boca juagu̶ magũ̶mi”, yiotiru̶arãma. 12 Ĩsiru̶arã ĩna juavase ado cõro ñaboaru̶aroja: oro, plata, gũ̶ta jairo vaja cu̶ti, perla, sudi jairo vaja cu̶ti, to yicõari, yucú̶ quẽnaro su̶tiquẽnase ĩna juare, gajeye marfil vãme cu̶tise rãca ĩna quẽnore, yucú̶ jairo vaja cu̶ti ĩna juare, cõme hierro vãme cu̶ti, to yicõari, bronce vãme cu̶ti juavarũgũboayuma. 13 To yicõari, gajeye quẽnase su̶tise ĩna buebatose, to yicõari ĩna ruju̶re ĩna tuse juavarũgũboayuma. To yicõari, gajeye canela vãme cu̶ti bare sãvu̶ore, u̶ye oco, u̶ye gatere, trigo vãiaabore, vãiaaboyamani quẽne, ta vecu̶a, oveja, caballo mesa, caballo mesa ĩna tũ̶avato masa ĩna sãñavaticori quẽne juavarũgũboayuma. To yicõari, ĩna moarimasa ñaronare quẽne juavarũgũboayuma. To bajiboarine ti macagu̶ ñimu̶ju̶a boca juagu̶ ĩ manijare, su̶tiritiru̶arãma ĩna. 14 Babilonia macana ñaboacanare tu̶oĩarã, ado bajiro yiru̶arãma ĩna: “Jairo vaja cu̶ti ĩna bavariquẽnaboacati, to yicõari, jediro gajeyeũni jairo vaja cu̶ti ĩna cu̶ovariquẽnaboacati rãcane bajireajedicoajama”, yiru̶arãma —yi ocaruyucaju̶. 15 —To bajiri Babilonia macana ñaboariarãre gajeyeũni ĩsicõari, jairo gãjoa bu̶jarũgũboariarã ti maca buemu̶jasere ĩacõari, su̶tiritirã, sõju̶ ĩarũ̶gõru̶arãma ĩna, ti macana rãca rojose tãmu̶oru̶amena. 16 Toju̶ ĩarũ̶gõcõari, otirãne, ado bajiro yiru̶arãma: “¡Abe! Rojose tãmu̶oaja Babilonia ñaboacati maca. Rõmio quẽnaro ruyugore bajiro ñaboacaju̶ ti maca. Sudi sũase quẽnase sãñagõre bajiro ñaboacaju̶ ti maca. Oro, gũ̶ta jairo vaja cu̶tise, perla vãme cu̶tise, jediro gajeyeũni cu̶ogore bajiro ñaboacaju̶ ti maca. 17 To bajiboarine yoaro mene ti macaye ĩna cu̶oboacati quẽne u̶ayayicoaju̶ ti”, yiru̶arãma gajeyeũni ĩsicudirimasa —yi ocaruyucaju̶. —Cũmuari jacase u̶jarã, ĩnare moabosarimasa, cũmua rãca vacõari, ĩsicudirimasa quẽne, sõju̶ ĩajayaru̶arãma ĩna. 18 Ti maca u̶aro ti buesere ĩacõari, otirãne, ado bajiro ruyugoaro avasãjayaru̶arãma ĩna: “Ti maca ñaboacati maca cõro gaje maca ñamasuri maca manoja”, yiavasã jayaru̶arãma —yi ocaruyucaju̶. 19 —Bu̶to su̶tiritirã ñari, ĩna ru̶joa joere sita majeoru̶arãma ĩna. To yicõari, otirãne, ado bajiro yiru̶arãma ĩna: “¡Abe! Rojose tãmu̶oaja Babilonia ñaboacati maca. Jairimaca ñaboacaju̶ ti maca. Mani, jacase cũmuari cu̶orã ĩnare gajeyeũni ĩsicõari, gãjoa jairo bu̶jarũgũboacaju̶ mani. Yoaro mene ti maca u̶ajedicoaju̶”, yiru̶arãma ti macare ĩajayarã —yi ocaruyucaju̶. 20 Gajeye ado bajiro yi ocaruyucaju̶: —Ti maca u̶asere ĩacõari, variquẽnaña õ vecaju̶ ñarã. Ĩ oca mu̶a gotirotire yigu̶, Cristo ĩ cõacana, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa quẽne, Dios yere ajirã jediro variquẽnaña. Ti macana mu̶are rojose yicama ĩna. To bajiri, rojose mu̶are ĩna yicati vaja rojose tãmu̶oma ĩna quẽne. Ĩna ya macare rocacõami Dios —yi ocaruyucaju̶. 21 To yicõari, sĩgũ̶ ángel, gãjerã ángel mesa rẽtoro tĩmagũ̶re ĩacaju̶ yu̶. Gũ̶ta jairicare ãmicõari, moa riagaju̶ rocaroacami. Trigo vãiaaboria gũ̶ta jairica ñacaju̶ tia. To yicõari, ado bajiro yicami: —Gũ̶tare yu̶ rocaroayayiorore bajirone, Babilonia macare yayioru̶cu̶mi Dios. To bajiri ju̶aji tudiĩabetiru̶arãma masa. 22 Ti macaye arpa vãme cu̶tise ĩna jabasase, to yicõari, tõroari, trompeta ĩna jutise jedirone ajiyamaniru̶aroja. Ti maca moarimasa quẽne tudimoabetiru̶arãma ĩna. Trigo vãiaaborimasa quẽne, ju̶aji moabetiru̶arãma. 23 Ti macaye sĩabusuoriabajari busuboacati quẽne busubetiru̶aroja. To yicõari, ãmosiarã ĩna basase ajiyamano ñaru̶aroja ti maca. “Gajeyeũni ĩsicudirimasa rẽtoro ñamasurã ñaboacama ti macana” ĩnare yiru̶arãma masa. Adi macaru̶cu̶ro ñarã jedirore rojose ĩna ũmato yitorã ñaboacama —yicami gũ̶ta jairicare rocaroacacu̶. 24 Quẽna õ vecaju̶ ado bajiro yi ocaruyucaju̶: —Diore gotirẽtobosarimasare, gãjerã Dios yere ajirãre, to yicõari adi macaru̶cu̶ro ñarã jedirore sĩacama ti macana. To bajiro ĩna yicati vaja, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma —yi ocaruyucaju̶.

Apocalipsis 19

1 Tiju̶ bero, jãjarã õ vecaju̶ ruyugoaro ĩna ocaruyusere ajicaju̶ yu̶. Ado bajiro yi ocaruyucama ĩna: —“Quẽnarẽtogũ̶ ñaami Dios mani u̶ju̶” Diore yivariquẽnato mani —yi ocaruyucama ĩna. —Ĩ ñaami rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosar'i. Ĩ ñaami rẽtoro ñamasugũ̶, to yicõari, rẽtoro masigũ̶. 2 Masa rojose ĩna yise vaja, “Rojose mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶” yir'i ñari, socu̶ mene rojose ĩnare yirũgũami. Ajeriarã cu̶tigo ñaboariore rocacõami. “Adi macaru̶cu̶ro ñarãre rojose yato Dios” yigo, ĩnare yirocamo so. To yicõari, Dios ĩ bojasere yirã ñaboacanare sĩacamo. To bajiro so yicatire ĩacõari, ti vaja sore rocacõami —yi ocaruyucama ĩna, õ vecaju̶. 3 Quẽna ado bajiro ñagõ ocaruyucama ĩna: —¡Quẽnaro Diore rũ̶cu̶bu̶o variquẽnato mani! Babilonia maca u̶ase bueri mu̶jajedibetiru̶aroja —yi ocaruyucama ĩna. 4 To bajiro ĩna yi ocaruyurone, Dios, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuro rĩjoroju̶a, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã, gu̶somuniari tuetuejarũjũcama veinticuatro ñarã, bu̶cu̶rã, to bajicõari, babaricãrãcu̶ ĩaĩañamana quẽne. Gãjerã jãjarã ĩna yi ocaruyusere ajicõari, —To bajirone bajiato. Diore rũ̶cu̶bu̶o variquẽnaroti ñaja manire —yicu̶dicama ĩna. 5 To ĩna yiro bero, u̶ju̶ ya cũmuroju̶ ado bajiro ocaruyucaju̶: —“Quẽnarẽtogũ̶ ñaja mu̶” Diore ĩre yivariquẽnato mani. Ñamasurã, ñamasumena quẽne, to bajiro ĩre quẽnaro rũ̶cu̶bu̶o variquẽnato mani —yi ocaruyucaju̶. 6 Ti bero yu̶ ajijama, jãjarã ĩna ocaruyurore bajiro yiboasene, oco menirore bajiro ruyugoaro, yicõari, bu̶to bu̶jo ĩ jaro ti bu̶su̶rore bajiro ocaruyucõari, ado bajiro yicaju̶: —Ñajediro masijeogu̶ ñaami Dios, mani u̶ju̶. Rojose yirãre reacõari, ĩre ajirã rĩne rotirũgũru̶cu̶mi. To bajiri “Quẽnarẽtogũ̶ ñaami” Diore yivariquẽnato mani. 7 Oveja macu̶re bajiro rijabosar'i ĩ boserũ̶mu̶ ejacoaju̶. To bajiri Diore quẽnaro rũ̶cu̶bu̶o variquẽnato mani, ñamasugũ̶ ĩ ñajare. Oveja macu̶re bajiro rijabosar'i manajo ũgõ ñarotirene yirã ĩre ajitirũ̶nu̶rã quẽnaro ĩre ñayuama. 8 Sudi gosise, u̶eri mani botise, ĩna sãñarotire ĩnare ĩsimi Dios. Ĩna ye sudi u̶eri mani, “Rojose mana ñaama Dios yarã” yiĩore ũni ñacaju̶ ti —yi ocaruyucaju̶ ti. 9 Tiju̶ bero, ángel ado bajiro yu̶re yicami: —Mu̶re yu̶ gotisere ucaya: “ ‘Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ manajo ũgõ ñarotirene yirã ĩre ajitirũ̶nu̶rã quẽnaro ĩre ĩna ñayuse boserũ̶mu̶re ĩarã vadiato’ yigotiecocana variquẽnaru̶arãma ĩna” yiucaya mu̶ —yu̶re yigoticami ángel. —Ti mu̶re yu̶ gotise, Dios oca riojo ñaja ti —yu̶re yigoticami ángel. 10 To ĩ yijare, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejarũjũcaju̶ yu̶. To bajiro yu̶ bajirone, ado bajiro yu̶re goticami: —To bajiro yu̶re rũ̶cu̶bu̶obesa. Yu̶ quẽne, mu̶re bajirone Dios ĩ bojasere yigu̶ ñaja. Jesús oca riojo gotisere ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenare bajiro bajigu̶ ñaja yu̶ quẽne. To bajiri, Dioju̶are mu̶ rũ̶cu̶bu̶ojama, quẽnaja —yu̶re yigoticami ángel. —Jesús ĩ gotimasiorotire, ti ñaja Diore gotirẽtobosarimasa mu̶a gotimasio variquẽnase —yu̶re yigoticami ángel. 11 To ĩ yiro bero, õ vecaju̶ ti jãnasere ĩacaju̶ yu̶. Ti jãnarone, caballo botigu̶re ĩacaju̶ yu̶. Ĩ joe jesacami sĩgũ̶. Ado bajiro vãme cu̶ticami: Ĩ Yirore Bajiro Yigu̶, Riojo Gotigu̶ vãme cu̶ticami. Ĩ rotijama, riojo yigu̶ ñacami. To yicõari, rojose yirãre rojose ĩ yijama, rojose ĩna yiriaro bajirone rojose yigu̶ ñacami. 12 Ĩ cajeari jeare bajiro busubatocaju̶. Ĩ ru̶joaju̶ jairo cõmebedori jeocami. To bajicõari, ĩ rioveca tuyari vãmere ĩ sĩgũ̶ne masicami. 13 Ri'i tuyarito sudiro sãñacami. “Diore mu̶a ĩaru̶ajama, yu̶ju̶are ĩaña” yiria vãmene ñacaju̶. 14 Õ vecana surara, caballo botirã joeju̶ sudi, gosise, u̶eri mani botise sãñacõari, ri'i tuyarito sudiro sãñagũ̶ rãcana ñari, ĩre su̶yacama. 15 Ri'i tuyarito sãñagũ̶re ĩ riseju̶ jariase bu̶to bu̶jariase budicaju̶. Tiase ñacaju̶ ĩre ajitirũ̶nu̶menare rojose ĩnare ĩ yirotiase. Bu̶to rotimasirocu̶ ñacami. To yicõari, rojose ĩna yisere Dios, masijeogu̶, ĩ ĩajũnisinirore bajirone bu̶to rojose yirocu̶ ñacami. 16 Ri'i tuyarito sãñagũ̶ ñacami ĩ sudirore, ĩ sagarore quẽne, ado bajiro yirivãme tuyagu̶: “Ãni ñaami u̶jarã ñamasurã rẽtoro ñamasugũ̶” yirivãme ĩre tuyacaju̶. 17 Tiju̶ bero sĩgũ̶ ángel, muiju joeju̶ ĩ rũ̶gõsere ĩacaju̶ yu̶. Õ vecaju̶ vu̶rã, minia boase barã jedirore ado bajiro ruyugoaro yicami: —Masare Dios ĩ sĩarãre rẽjacõari, barã vayá. 18 Macari u̶jarã, surara u̶jarã, ũ̶mu̶a tĩmarã, caballo mesa, ĩna joe jesarũgũboariarãre quẽne, gãjerãre moabosarã, moabosamenare quẽne, ñamasurã, ñamasumenare quẽne, ĩ sĩarearã riire baru̶arãja mu̶a —miniare yicami ángel. 19 To ĩ yiro bero, güiogu̶ sũagũ̶, adi macaru̶cu̶ro ñarã u̶jarã, ĩna surara rãca rẽjacama. Caballo botigu̶ joe jesagu̶ yarã surara rãca quẽarona ĩna bajisere ĩacaju̶ yu̶. 20 Caballo botigu̶ joe jesagu̶ju̶a, ĩnare quẽacõari, ju̶arã rojose yirãre ñiacami. Güiogu̶ sũagũ̶ baba ñaboarine, “Yu̶ ñaja Diore gotirẽtobosarimasu̶” yisocagu̶re quẽne ĩre ñiacami. Ĩne ñacami güiogu̶ sũagũ̶ ĩ ĩaro rĩjoroju̶a ĩaĩañamanire masare yitocacu̶, to yicõari, güiogu̶re bajigu̶ ĩna quẽnorujeocacu̶re rũ̶cu̶bu̶oroticõari, güiogu̶ vãmere ucaturoticacu̶. To bajiri, rojose yirã ĩna ñajare, güiogu̶ sũagũ̶re, to yicõari, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaja yu̶” yisocagu̶re quẽne, catirãrene azufre vãme cu̶tise ũ̶ju̶ri jeameju̶ ĩnare cõacami caballo botigu̶ joe jesagu̶ju̶a. 21 To yicõari, gãjerãrema, ĩ riseju̶ jariase budicatiasene ĩnare sĩacami. To bajiri, minia boase barãju̶ama, ĩ sĩacana riire ba yajicama.

Apocalipsis 20

1 Tiju̶ bero, õ vecaju̶ ángel ĩ rujiadore ĩacaju̶ yu̶. Cõmema, jairima, gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶rore ĩ siarotimare, to yicõari, tu̶sabetigoje jãnariaro llave cu̶ocõari rujiadicami. Rujiejacõari, gu̶sore bajigu̶ ñagũ̶rore ñiacami. Ĩ ñacami vãtia u̶ju̶ Satanás tirũ̶mu̶ju̶ma ãñare bajigu̶ ñacõari, yitomasir'i. Ĩre ñiacõari, cõmema rãca ĩre siacami ángel, tu̶sabetigojeju̶ ĩre rocasãgũ̶. To yicõari, ĩre bibetocũcami, mil ñari cũ̶mari cõro masare yitobecu̶ne ĩ ñacõa ñarotire yigu̶. To yicõari, “Gãjerã ĩna jãnasere ĩamasigũ̶sa” yigu̶, ti goje tususe jediro bibejeocõacami. Mil ñari cũ̶mari ti jediro bero, ĩre burocu̶ ñacami. To bajiboarine yoaro meaca ñarocu̶ ñacami. 4 Tiju̶ bero, rotirã ĩna rujiri cũmurorire ĩacaju̶ yu̶. Ti cũmuroriju̶ rujirãre quẽne ĩacaju̶ yu̶. Ĩna ñacama masa rojose ĩna yisere ĩacõari, “Ado bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶oru̶arãja” ĩnare yirona. “To bajiro yiru̶arãja mu̶a”, ĩnare yicũñumi Dios. To bajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõari, ĩ ocare ĩna gotimasio tu̶jabetijare, ĩna ãmu̶arire jasurereacama. To bajiro yiecorã ñacama güiogu̶re, to yicõari, ĩre bajigu̶ ĩna quẽnorujeocacu̶re quẽne rũ̶cu̶bu̶obeticana. To yicõari, ĩ vãmere ĩna riovecarire, ĩna ãmorire quẽne ucatu ecobeticana ñacama. Ĩna ãmu̶ari jasurereacana ñaboarine, tudicaticõari, õ vecaju̶ mil cũ̶mari Cristo rãca rotirona ñacama ĩna. 5 Ĩna ñacama tudicatisu̶orona. Gãjerã ĩna masu bajireariarãju̶ama, mil ñari cũ̶mari ĩ rotiro bero, tudicatirona ñacama. 6 To bajiri Dios ĩ catiosu̶orona, bu̶to variquẽnarona ñacama. Ĩre ajitirũ̶nu̶rã rãca ñarona ñari, tudirijabetirona ñacama. To bajiri Dios ĩ bojasere paia ĩna yirũgũrore bajiro yirona ñacama. Cristore quẽne ĩ bojasere yirũgũrona ñacama. To bajiri mil ñari cũ̶mari Cristo rãca rotiñarũgũrona ñacama. 7 Mil ñari cũ̶mari ti jediro bero vãtia u̶ju̶ Satanás tu̶sabetigojeju̶ sãñar'i, jãnabu ecorocu̶ ñacami. 8 Ĩre ĩna jãnaburo bero, Gog vãme cu̶ti sitanare, to yicõari, Magog vãme cu̶ti sitanare quẽne yitocudirocu̶ ñacami. To bajiro yu̶ yijama, “Masa adi macaru̶cu̶ro ñarã jedirore yitocudirocu̶ ñacami” yigu̶ yaja. Ĩ yitosere ajitirũ̶nu̶cõari, rẽjarona ñacama ĩna, Dios yarã rãca gãmerã quẽaru̶arã. Jãjarã masu ñarona ñacama ĩna. Cõĩajama, cõĩajeobetiroti ñacaju̶. 9 Dios yarãre sĩaru̶arã, adi macaru̶cu̶ro ñaro cõrone ñarona ñacama. To bajicõari, Dios ĩ mairimacare gãnibiarona ñacama. To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, õ vecaye jea ũ̶ju̶se rãca vẽjacõari, ĩnare soereajeocõarocu̶ ñacami Dios. 10 To ĩ yiro bero, vãti ĩnare yitor'ire azufre vãme cu̶tise ũ̶ju̶ri jeameju̶ ĩre rocarocu̶ ñacami Dios. Timene ñacaju̶ rĩjorore quẽne, güiogu̶ sũagũ̶re, to yicõari, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaja yu̶” yisocagu̶re quẽne, ĩnare ĩ cõacato. Toju̶ ñacõari, ũ̶mu̶ari, ñamiri quẽne rojose tãmu̶orũgũrona ñacama ĩna. 11 Tiju̶ bero, ĩ ya cũmuro botiri cũmurore rujigu̶re ĩacaju̶ yu̶. To rujigu̶ ĩ ĩase jediro, adi macaru̶cu̶roaye, õ vecaye quẽne, yayijedicoacaju̶. To bajicõari, tudiruyuabeticaju̶. 12 Adi macaru̶cu̶ro bajireariarã, tudicaticõari toju̶ rujigu̶ tu̶re ĩna ñasere ĩacaju̶ yu̶. Ñamasurã, ñamasumena quẽne ñacama. To ĩna ñarone, paperatutiri jãna ecocaju̶. Titutiriju̶ masa jediro ĩna yire ucature ñacaju̶. To bajiri, tire ĩacõari, “To bajiro yicana ñari, quẽnase bu̶jarã, rojose tãmu̶orã, bajiru̶arãja” bajireariarãre ĩnare yicami to rujigu̶. To yicõari, “Ado cõro ñaama yu̶ rãca ñarũgũrona” ĩ yiucaturiatuti quẽne jãna ecocaju̶. 14 Tiju̶ bero, adi macaru̶cu̶roaye, rojose mani tãmu̶ose, rijaye jediro juacõari, azufre vãme cu̶tise ũ̶ju̶ri jeameju̶ tire reajeocõacami Dios. To ĩ yijare, ĩ rãca ñarũgũrona, ju̶aji rijarona me ñacama. To ĩ yiro bero, “Ado cõro ñaama yu̶ rãca ñarũgũrona” ĩ yiucabetiriarãre quẽne juacõari, azufre vãme cu̶tise ũ̶ju̶ri jeameju̶ ĩnare reacami Dios.

Apocalipsis 21

1 Adi macaru̶cu̶ro ti yayiro bero, õ vecaye, to yicõari, adi macaru̶cu̶roaye jediro Dios ĩ rujeosere ĩacaju̶ yu̶. 2 Quẽnase rĩne ĩna yirimaca, mame quẽnoria maca Jerusalén vãme cu̶ti maca ti rujiadore ĩacaju̶ yu̶. Dios ĩ ñaroju̶ne rujiadicaju̶ ti maca. Rõmio ãmosiagoago quẽnase sudi so sãñayuriarore bajiro quẽnari maca ñacaju̶. Ti macare quẽnoñumi Dios, ĩ tu̶ju̶ ĩ yarã, masa mani ejarotire yigu̶. 3 To bajiro ti bajirone, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuro ado bajise ruyugoaro ocaruyucaju̶: —Ĩaña. Masa rãca ñaami Dios. To bajiri, “Õ vecaju̶ ñagũ̶mi Dios” yire maja. Ĩna rãcane ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi. To bajicõari, masa quẽne ĩ yarã ñacõa ñarũgũru̶arãma. 4 Diorãca ñacõa ñarũgũrona ĩna ñajare, bajireare, su̶tiritire, otire, jũnise, sarese, vũ̶ase ĩna tãmu̶oboare jediro maniru̶aroja. To bajiri, variquẽnarũgũru̶arãma ĩna. Tirũ̶mu̶ju̶ bajiboacati ti rẽtojedicoajare, to bajiroju̶a bajiru̶aroja —yi ocaruyucaju̶, õ vecaju̶. 5 Tiju̶ bero, rotigu̶ ĩ rujiri cũmurore rujigu̶, ado bajiro yu̶re yi ocaruyucami: —Ñajediro tirũ̶mu̶ju̶ ñaboare, mame rĩne vasoacõaja yu̶ —yigoti ocaruyucami. To bajiro yicõari, quẽna ado bajiro yu̶re yi ocaruyucami: —Mu̶re yu̶ gotisere ajicõari, tire ucaya. Riojo gotire ñaja. Mu̶re yu̶ gotirore bajirone bajiru̶aroja. To bajiri, tire ucaya —yu̶re yi ocaruyucami. 6 Bero, quẽna ado bajiro yu̶re yigoti ocaruyucami: —Ñajediro vasoajeocõaja yu̶. To bajiri, alfa, omega ñaja yu̶. Alfa yu̶ yijama, “Ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñacaju̶ yu̶. To bajicõari, omega yu̶ yijama, ñajediro ti yayiro beroju̶ quẽne ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja” yigu̶ yaja. Oco bu̶to idiru̶arãre bajiro yu̶re masiru̶arã, yu̶re ĩna sẽnijama, bajireacõari bero yu̶ tu̶ju̶ ĩna caticõa ñarotire yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja. 7 Yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenare to bajirone yiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ sĩgũ̶rene rũ̶cu̶bu̶orũgũru̶arãma. To bajicõari, yu̶ rĩare bajiro bajirã ñarũgũru̶arãma. 8 Gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶menaju̶arema, azufre vãme cu̶tise ũ̶ju̶ri jeameju̶ ĩnare reacõaru̶cu̶ja yu̶, ado bajiro rojose yirã ĩna ñajare: “Jesúre mani ajitirũ̶nu̶jama, gãjerã manire ĩaterãma” yirã, yu̶re ajitirũ̶nu̶ tu̶jarãre rearu̶cu̶ja. Yu̶ ĩatesere yirãre ĩnare rearu̶cu̶ja. Sĩarimasare, Dios ĩ bojabetire yirã, ĩna ruju̶ ti bojarore bajiro gãmerã ajeriarã cu̶tirãre, to yicõari gãjerãre rojarãre quẽne rearu̶cu̶ja. “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yitu̶oĩa quẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶orãre, to yicõari, socarãre quẽne azufre vãme cu̶tise ũ̶ju̶ri jeameju̶ ĩnare rearu̶cu̶ja yu̶ —yu̶re yigoti ocaruyucami. Toju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiru̶arãma. 9 To ĩ yiro bero, sĩgũ̶ ángel, vadicõari, yu̶ tu̶ ejacami. Ĩ ñacami cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ángel mesa rãcagu̶, masa rojose ĩna tãmu̶orotire sãñaribajare cu̶ocacu̶. Ejacõari, ado bajiro yu̶re goticami: —Adoju̶a vayá. Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ manajo ñarocore mu̶re ĩoru̶ yaja yu̶ —yu̶re yigoticami. 10 To ĩ yirone, Esp'iritu Santo su̶orine ado bajise yu̶re bajiĩocaju̶: Gũ̶tau̶ ũ̶mu̶aricu̶ro joeju̶ yu̶re jivacami ángel. Toju̶ ejacõari, quẽnase rĩne ĩna yirimaca, mame quẽnoria maca, Jerusalén ti rujiadore yu̶re ĩocami quẽna. To bajiri Dios ĩ ñaroju̶ne ĩ rãcane rujiadicaju̶ ti maca. 11 Ti macaju̶ ĩ ñajare, ĩ bususe rãca quẽnaro busubatocaju̶ ti maca. Gũ̶ta jairo vaja cu̶tia quẽnarica ruyucõari, ĩarẽtoburiare bajiro ruyucaju̶ ti maca. 12 Ti maca matariacũ̶ni, ũ̶mu̶aricũ̶ni ñagãnibiacaju̶. Ĩna matariacũ̶ni ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca sojeri, sojeri cu̶ticaju̶. Muiju ĩ jiadoju̶a idia soje, ĩ rocasãtoju̶a idia soje, varuju̶are idia soje, gajejacatu̶a varuju̶are idia soje ñacaju̶ ti. Israel ñamasir'i jãnerabatia ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca jũnana ĩna ñamasiriarã cõrone ñaro bajicaju̶. To bajiri, tocãrãca sojene ĩna vãme ucatu ecoria sojeri ñacaju̶. To bajicõari, tocãrãca sojere sĩgũ̶ ángel rũ̶gõcami. 14 “Ticũ̶ni juriaquedibeticõato” yirã, gũ̶tari jacase cũsu̶oyuma. Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca gũ̶tari ñagãnibiacaju̶. To bajiri, tocãrãca gũ̶tariju̶re, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶, “Yu̶ oca goticudiru̶arãja” ĩ yicõacana vãme ucature tuyacaju̶. 15 Ángel yu̶ rãca ñagõcacu̶, macare ĩ cõĩaroti orone quẽnoriu̶re cu̶ocami. Ti macare, matariacũ̶nire, sojerire quẽne ĩ cõĩaroti ñacaju̶ tiu̶. 16 Ĩ cõĩajama, ti maca eyase, ti maca ũ̶mu̶ase quẽne, cojoro cõrone ñacaju̶. Ĩ cõĩajama, dos mil doscientos kilómetros cõro ñacaju̶ eyase, ũ̶mu̶ase quẽne. 17 Ti maca matariacũ̶ni ĩ cõĩajama, sesenta y cinco metros ũ̶mu̶aricũ̶ni ñacaju̶. Masa ĩna cõĩarore bajirone cõĩacami ángel. 18 Ti maca matariacũ̶nire, gũ̶tari jaspe vãme cu̶tise rãca quẽnoriacũ̶ni ñacaju̶. To bajicõari, orone quẽnoria maca ñacaju̶ ti maca. Ẽo sojeri u̶eri manire ĩarẽtoburiarore bajiro ruyucaju̶ ti maca. 19 Ti maca matariacũ̶nire ĩna cũsu̶oriari ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca gũ̶tari jacase tu̶re, “Quẽnaro ruyuato” yirã, gũ̶ta jairo vaja cu̶tire cũñuma. Gũ̶ta ñasu̶orica, jaspe vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, zafiro vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, ágata vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, esmeralda vãme cu̶ticaju̶. 20 Beroaga, ónice vãme cu̶tirica ñacaju̶. Beroaga, cornalina vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, crisólito vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, berilo vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, topacio vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, crisoprasa vãme cu̶ticaju̶. Beroaga, jacinto vãme cu̶ticaju̶. Tu̶sarica, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca ñacaju̶ amatista vãme cu̶tirica. 21 Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca ñarisojeri perla vãme cu̶tisene quẽnoria sojeri ñacaju̶. Tocãrãca sojene perla vãme cu̶tia rãca quẽnoria sojeri ñacaju̶. Ti maca gu̶dareco ñavati maare, orone quẽnoria maa ñacaju̶. To bajicõari, ẽo sojeri ĩarẽtoburiarore bajiro ruyucaju̶ ti maa. 22 Diore rũ̶cu̶bu̶oriavire ĩabu̶jabeticaju̶ yu̶, ti macare. Jẽre ti macane mani u̶ju̶, Dios, ñajediro masijeogu̶, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ quẽne rũ̶cu̶bu̶oriavire bajiro ĩna bajicõajare, ĩnare rũ̶cu̶bu̶ocama ti macana jediro. To bajiri, gaje vi ĩnare rũ̶cu̶bu̶orotivi bojabeticaju̶ ti maca. 23 To bajicõari, Dios ĩ ñarimaca ti ñajare, ĩ bususe rãca busucaju̶ ti maca. To bajicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ ĩre bajirone ĩ busurẽmojare, ũ̶mu̶agu̶ muiju ĩ bususe, ñamiagu̶ ĩ bususe quẽne bojabeticaju̶ ti maca. 24 Mame macaru̶cu̶ro ĩ vasoaro bero, masa rãca Dios ĩ ñajare, ĩre masijedirona ñacama. To bajicõari, “Mu̶ su̶orine ñamasurã ñadicaju̶ yu̶a”, Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶orona ñacama. 25 Ti maca matariacũ̶ni ñarisojeri rẽtiaroti ti manijare, jãnariasojeri ñacõa ñaroti ñacaju̶. 26 Mame macaru̶cu̶ro ĩ vasoaro bero, ĩna cu̶ose jairo vaja cu̶tise juadicõari, Diore ĩsicama ĩna, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã. 27 To bajicõari, —Dios ĩ ĩatese, rojosere juavabetiru̶arãma ti macaju̶re. Rojose yirã, socarimasa quẽne, ti macare sãjabetiru̶arãma ĩna quẽne —yigoticami ángel. —Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ yatutiju̶, “Ado cõro ñaama yu̶ rãca ñarũgũrona” yiucatu ecoriarã rĩne sãjamasiru̶arãma —yigoticami ángel.

Apocalipsis 22

1 Tire yu̶re ĩ ĩoro bero, quẽna riaga oco u̶eri maniya catirũgũrotiayere oco cu̶tiyare yu̶re ĩocami ángel. Tiya, u̶eri mani botise oco cu̶ticõari, ẽo sojeri ĩarẽtoburiarore bajiro quẽnaro ruyurisa ñacaju̶ tiya. Dios, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuroju̶, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuroju̶ jode cu̶ticaju̶ tiya riaga. 2 Ti maca ñari maa gu̶darecore ñacaju̶ tiya. Tiya veca ñaricu̶ riagare ju̶ajacatu̶aju̶ne saari cu̶ticõari catirũgũrotiayere rica cu̶tiricu̶ ñacaju̶. Tocãrãcarodorine rica cu̶tirũgũroti ñacaju̶ tiu̶. To bajiri cojo cũ̶mare, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarorãcaji rica cu̶tirũgũroti ñacaju̶. Tiu̶ jũ quẽne, “Ju̶aji rijabeticõato” yirã, masare ĩna u̶co yiroti ñacaju̶. 3 Ti macaju̶ Dios ĩ ĩatese maniroti ñacaju̶. Ñajediro quẽnase rĩne ñarũgũroti ñacaju̶. Ti macaju̶ Dios, to yicõari, oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶ rãca rotirã ĩna rujiri cũmuro ñaroti ñacaju̶. Ti macana jediro Dios ĩ bojasere yirã ĩre rũ̶cu̶bu̶orona ñacama. 4 Adi macaru̶cu̶roju̶ Diore ĩabetirũgũriarã ñaboarine, toju̶rema ĩre ĩarona ñacama. To yicõari, Dios vãme ĩna riovecariju̶re ucatu ecorona ñacama. 5 Toju̶ ñami maniroti ñacaju̶. Ti macana sĩabusuore bojamena ñarona ñacama. Mani u̶ju̶, Dios ĩ bususe rãca busuroti ñacaju̶, ti macare. To bajiri, ũ̶mu̶agu̶ muiju ĩ bususere bojamena ñarona ñacama. To bajicõari, Diorãca roticõa ñarũgũrona ñacama. 6 Bero, quẽna ado bajiro yu̶re goticami ángel: —Jediro mu̶ ĩase, to yicõari, mu̶re yu̶ gotise, riojo gotise ñaja. Mu̶re yu̶ gotirore bajirone bajiru̶aroja. Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna gotirẽtomasire u̶jomasir'i ñaami mani u̶ju̶ Dios mu̶re yu̶ ĩosere rotigu̶ —yu̶re yigoticami ángel. 7 Gajeye ado bajiro yu̶re goticami ángel: —Ado bajiro gotiami Jesús: “Yoaro mene varu̶cu̶ja yu̶” yigotiami. To bajiri, adi quetire Dios ĩ cõarere cu̶dirã, quẽnase bu̶jarona ñarãma —yu̶re yigoticami ángel. 8 Yu̶ ñaja Juan, adi quetire ucagu̶. Jediro yu̶re bajiĩocatire ĩacõari, ángel ĩ goticati ñaro cõrone ajicaju̶ yu̶. Tire yu̶ ajiro bero, yu̶re ĩocacu̶ ángel rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejarũjũcaju̶ yu̶, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. 9 To bajiro yu̶ bajirone, ado bajiro yu̶re yicami ángel: —To bajiro yu̶re rũ̶cu̶bu̶obesa. Yu̶ quẽne, mu̶re bajirone Dios ĩ bojasere yigu̶ ñaja. Diore gotirẽtobosarãre, to yicõari, adi paperatuti ucare ajitirũ̶nu̶ronare bajirone bajigu̶ ñaja yu̶ quẽne. To bajiri, Diore mu̶ rũ̶cu̶bu̶orore bajiro yu̶re rũ̶cu̶bu̶obesa. Dioju̶are to bajiro mu̶ rũ̶cu̶bu̶ojama, quẽnaja —yu̶re yigoticami ángel. 10 Gajeye ado bajiro yu̶re goticami: —Ti oca mu̶ ucasere no bojarone tire yiyayiobeja, bero bajiroti ti cõñajare. 11 To bajiroti mojoroaca ti cõñajare, masa ĩna yirũgũrore bajiro yicõa ñato. Rojose tu̶oĩacõari yirũgũrãma, to bajirone yicõa ñato. To yicõari, “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩarã quẽne, ĩ ĩavariquẽnase rĩne yicõa ñato —yu̶re yigoticami ángel. 12 To yicõa, quẽna Jesús ĩ gotisere yu̶re goticami ángel: —“Riojo ñamasusere gotiaja yu̶. Yoaro mene varu̶cu̶ja yu̶ quẽna. Ĩna tu̶ju̶ ejacõari, ĩna yirere masigũ̶ ñari, ‘Quẽnase bu̶jarã, rojose tãmu̶orã, bajiru̶arãja mu̶a’ ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. 13 Alfa, omega ñaja yu̶. Alfa yu̶ yijama, ‘Ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñacaju̶ yu̶. To bajicõari, omega yu̶ yijama, ñajediro ti yayiro beroju̶ quẽne ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja’ yigu̶ yaja yu̶”, yigotiami Jesús —yu̶re yigoticami ángel. 14 Quẽna ado bajiro yu̶re goticami: —“Rojose yu̶a yirere yu̶are masiriobosacõañumi Cristo” yitu̶oĩarã rĩne ñaama yucú̶ caticõa ñarũgũrotiaye ricare barona. To bajiri ĩna ñaama ti maca sojerire sãjamasirona. To bajirona ñari, variquẽnato ĩna. 15 Adocãrãca vãme rojose yirã ñaama ti macare sãjabetirona: Gãjerãre rojarã, Dios ĩ bojabetire yirã, ĩna ruju̶ ti bojarore bajiro gãmerã ajeriarã cu̶tirã, sĩarimasa quẽne, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yitu̶oĩa quẽnorujeocõari, rũ̶cu̶bu̶orã quẽne sãjabetiru̶arãma. To yicõari, socase yirã quẽne sãjabetiru̶arãma ti macare —yu̶re yigoticami ángel. 16 To yicõari, gajeye Jesús ĩ gotisere gotigu̶, ado bajiro goticami ángel: —“ ‘Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ti oca gotiato ĩ’ yigu̶, ángel vãme cu̶tigu̶re cõamu̶ yu̶. U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami ñaja yu̶. Busuriñoco, busuroto rĩjoro ĩ busumu̶jadore bajiro bajirocu̶ ñaja yu̶. To bajiro yu̶ bajisere ĩacõari, ‘Mame macaru̶cu̶ro Dios ĩ vasoaroti ejacoaju̶’, yimasiru̶arãma masa”, yigotiami Jesús —yigoticami ángel. 17 Oveja macu̶re bajiro rijabosacacu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, to bajicõari, mani rãcagu̶ Esp'iritu Santo quẽne, ado bajiro Jesúre sẽniaja mani: —Yu̶a tu̶ju̶ vayá quẽna —ĩre yaja mani. Gãjerã adi queti yu̶ ucasere ajirã quẽne, —Yu̶a tu̶ju̶ vayá —Jesúre yiru̶arãma. Jesúju̶a quẽne, —Yu̶re sẽniña —yigu̶mi, ĩre masiru̶arãre. Bu̶to oco idiru̶arãre bajiro ĩre masiru̶arã, ĩre ĩna sẽnijama, “Ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶mi. Dios ĩ bojabetire mani yiboajaquẽne, rojose mani yisere manire vaja yibosayumi Jesús. 18 Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, adi quetire ajirãre ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: No bojarã adi queti yu̶ ucasere ti gotiro bajiro me ĩna ucarẽmojama, “Rojose tãmu̶oru̶arãma” ángel yu̶re ĩ yigotirore bajirone rojose ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. 19 Adi queti ti gotise, “Socase ñaja” yitu̶oĩagũ̶re, “Socagu̶ ñaami. Yu̶ tu̶ ñarocu̶ me ñaami”, ĩre yiĩaru̶cu̶mi Dios. To ĩ yijare, yucú̶ caticõa ñarũgũrotiaye rica cu̶tiu̶ ricare ĩ baborotire ĩre barotibetiru̶cu̶mi Dios. To bajicõari, Dios ĩ ñarimacare sãjabetiru̶cu̶mi. 20 Adi quetire gotigu̶, ado bajiro gotiami: —Yu̶ gotirore bajirone yigu̶, yoaro mene tudivadiru̶cu̶ja —yami. To ĩ yirone, —To bajirone bajiato. Yoaro mene tudivayá, yu̶ u̶ju̶ —ĩre yaja yu̶. 21 Mani u̶ju̶, Jesús, mani jedirore quẽnaro yato. To cõrone ñaja.